Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pârghii
2. Forţa de frecare
3. Deformarea corpurilor solide
4. Rolul elasticităţii în lumea vie
5. Hidrostatica
CURSUL III
Conf. univ. dr. Steluţa Gosav
Pârghii
O pârghie este o bară rigidă care se poate roti în jurul unui punct fix numit
punct de sprijin, S.
• Pârghiile sunt caracterizate prin trei puncte principale:
- Punctul de aplicaţie al forţei F
- Punctul de aplicaţie al rezistenţei R
- Punctul de aplicaţie S al rezultantei forţelor numit punct de sprijin al pârghiei. In
jurul acestuia forţele F şi R imprimă pârghiei o mişcare de rotaţie.
S
PÂRGHIA DE GRADUL AL II-LEA SAU
• PÂRGHIA DE FORŢĂ
• Pârghia de gradul al II-lea are punctul de aplicaţie al rezistenţei între
punctul de aplicaţie al forţei F şi punctul de sprijin O.
Distanţa de la B la O este mai mică decât de la A la O ( )
aşadar forta F este mai mica decât R, adica se poate invinge
o rezistenta mare cu o forta F mica (un efort mic).
• EXEMPLE:
ca pârghie de gradul al II-lea funcţionează piciorul
Instrumentele medicale care au formă de pană: depresorul
tobold pentru limbă, atela
roaba, spărgătorul de nuci, pedala de frână, perforatorul etc.
S S
PÂRGHIA DE GRADUL AL III-LEA
SAU PÂRGHIA DE DEPLASARE
S
EXEMPLE:
Antebraţul în flexie funcţionează ca o pârghie de gradul al III-lea când muşchii
flexori se contractă pentru a-l ridica;
Ligament
Rolul elasticităţii in lumea vie
• În majoritatea țesuturilor vii elasticitatea se combină cu rezistența mecanică.
Exista tesuturi si organe care prezinta diverse proprietati mecanice cu
diferite grade de rezistenta mecanica (rigiditate si duritate) sau de
elasticitate in functie de rolul pe care il au in organism.
• Rezistenta mecanica a unor structuri (schelet osos, dinti, etc) se datoreaza fie
unor substante minerale cristaline precum hidroxiapatita din oase si dinti
fie unor substante organice precum cheratina din unghii, par etc.
Rolul elasticităţii in lumea vie
• Elasticitatea unor structuri organice este necesară la asigurarea unor funcţii
importante precum
respiraţia, digestia, circulaţia sanguină şi a substanţelor necesare
organismului etc.
• În general, proprietăţile elastice se întalnesc la structurile moi (piele, muschi,
vase de sange etc.) şi la cele care sunt implicate în mişcarea mecanică
(tendoane, ligamente, cartilagii).
numite
2. Elastina – asigura o rezistenta crescuta la intinderea vaselor scleroproteine
de sange sub actiunea presiunii hidrostatice; apare in principal
in compozitia organelor si tesuturilor care sufera intinderi
intermitente (artere, trahee, alveole pulmonare, piele, vase de
sange (cu exceptia capilarelor) etc.
Rolul elasticităţii in lumea vie
Ex: fibrele elastice din pereţii arterelor şi din unele ligamente pot să se
alungească de 1,5 – 2 ori în raport cu lungimea iniţială.
Perele vascular al arterelor are mai multă elastină decât colagen în timp ce vena cavă
are mai mult colagen decât elastină.
Fibrele de elastină sunt foarte usor extensibile creând pasiv, adică fără consum de
energie, o tensiune elastică în peretele vasului conferindu-i acestuia o rezistență minimă
la distensia produsă de presiunea sanguină.
Fibrele de colagen dau rigiditate peretelui vascular opunând o rezistență mai mare la
întindere decât fibrele de elastină conferând astfel vasului sanguin rezistență la presiuni
mari.
Factorii care intervin în geneza
rigidității intră în acțiune la valori diferite
ale tensiunii peretelui arterial.
Astfel, când tensiunea în peretele arterei
este scazută (presiune transmurala scăzuta),
este solicitată elastina, iar la creșterea
tensiunii va fi solicitat colagenul. Cu cât
diametrul arterei este mai mare cu atât ea va
deveni mai rigidă deoarece creșterea
diametrului duce la o transmisie progresivă a
tensiunii de la elastină la colagen.
Volumul relativ de
100% = stare relaxata
Arterele (transporta sange oxigenat) pot înmagazina diferențe mari de presiune
datorită elasticității peretelui arterial, rigiditatea lui intervenind la presiuni mai
mari.
Arterele au capacitate volumică mică.
Rezervoare de presiune
Volumul relativ de
100% = stare relaxata
pg 250-252-Biofizica-Enache
Oasele lungi (ex: femurul) au o formă tubulară
care le asigură o rezistență mare la tracțiune,
compresie și torsiune pentru un minim de substanță.
190
Y
OY:
Dar
c) Corpul se scufunda
Daca
Plutirea corpurilor
Metacentrul este punctul in care directia fortei arhimedice
intersecteaza dreapta de stabilitate a navei.
Pentru ca nava sa nu se rastoarne este necesar ca
metacentrul, M, sa se gaseasca permanent deasupra
centrului de greutate, G, al navei.
Datorita tangajului volumul de apa
Dreapta de dezlocuit se schimba FA isi modifica
stabilitate a navei valoarea si punctul de aplicatie (B B’)
Sfantul inchisorilor
Editura: Reintregirea