Sunteți pe pagina 1din 7

Evoluția sistemului electoral

Analiză comparativă a constituțiilor române din 1866, 1938, 1991


Ideea necesității unei constituții apare pentru prima dată în contextul epocii luminilor,
în secolul al XVIII-lea, fiind enunțată și dezbatută de Jean Jacques Rousseau, filosof francez
și mare ganditor illuminist.Acesta consideră necesară încheierea unui “contract care trebuie
respectat prin introducerea unei legi fundamentale, Constituția. Rousseau exprimă în termenii
urmatori “marea problemă a politicii”: “A se gasi o forma de guvernamant care să pună
legea în slujba omului”, avand in vedere că legea este -în concepția sa- emenația poporului,
expresia “vointeigenerale”.
Constituţia reprezintă un act juridic şi politic fundamental al unei ţări. Prin constituţie
se reglementează relaţiile referitoare la forma de guvernământ, structurile şi atribuţiile
puterilor în stat şi se formulează drepturile fundamentale ale cetăţenilor
Constituția în Romania a aparut mult mai târziu decât constituția celorlalte state
europene din cauza faptului că epoca modernă caracterizată prin dezvolatrea tehnică,
economică, socială și culturală a început în Romania mult mai târziu decât în celelalte țări,
precum Anglia, Italia, Franta.
După unirea Țării Romanești cu Moldova, se poate vorbi de prima constituție scrisă în
Romania, formată din statutul dezvoltării al convenției de la Paris și legea electorală prin care
erau înfințate adunarile legiuitoare: electivă și ponderatoare.
În România prima constituție a fost adoptată la 13 iulie 1866.Pentru a face o evoluție
comparativă,mult mai simplu este să începem analizând cele două constituții care au ca
element comun monarhia. Nu numai faptul comun că vorbim de conducerea țării sub tutela
unui monarh,dar și faptul că în Constituția din 1938 regăsim 100 de articole diferite din punct
de vedere legislativ față de Constituția din 1866.Un element important este că în evoluția
sistemului electoral din 1938 dispare și stemul de vot cenzitar, ascesta transformandu-se în
unul universal, iar din pricina regimului autoritar promovat de Constituția din 1938,
propaganda privind schimbarea formei de guvernamant și lupta de clasă devin strict interzise.
Toate cele trei Constituții au ca element comun Parlamentul bicameral compus din Camera
Deputaților și Senat. Spre deosebire de primele două printre alte evidente deosebiri în
Constituția României din 1991 –care este o constituție emulata în cadrul legislativ al unei
republici parlamentare – dispare termenul de senator de drept.

Constituția din 1866


Votul cenzitar constă în faptul că electoratul era împărțit, în funcție de avere, pe
colegii electorale; la senat, censul era foarte ridicat(800 de galbeni), ceea ce a facut ca
moșierii să domine aceasta cameră; pentru adunarea deputaților erau patru colegii electorale;
( Art. 58.Corpul electoral este împarțit în fiecare județ, în patru colegiuri) la colegiul 1 (art.59
Fac parte din anteiul colegiu acei cari au venitu fonciar de 300 galbeni in sus. )intrau cei care
aveau un venit funciar mai mare de 300 de galbeni; la colegiul 2,(art. 60 Fac parte din al
duoilea colegiu, acei cari au un venit fonciar de 300 galbeni in jos pene la 100 inclusiv.) intrau
cei cu un venit funciar cuprins între 100 si 300 de galbeni; la colegiul 3 (art.61. Fac parte din
al treilea colegiu al oraselor, comercientii si industrialii cari platesc catre Stat o dare de 80 lei.
Sunt scutiti de cens in acest colegiu, tote profesiunile liberale, oficerii in retragere, profesorii
si pensionarii Statului. )intrau cei care plăteau o dare către stat de cel puțin 80 de galbeni; la
colegiul 4 (art.63Fac parte din colegiul al patrulea toti aceia cari platesc o dare catre stat ori
cat de mica si care nu intra in nici una din categoriile de mai sus. Acest colegiu alege la al
duoilea grad un deputat de district. )intrau toți cei care plăteau o dare catre stat, oricât de
mica; spre deosebire de celelalte trei colegii, cei din colegiul al patrulea votau indirect, prin
delegați;
-erau unele categorii scutite de regula censului, deci puteau vota fara a face dovada
unui venit: cei aparținând profesiunilor liberale, ofițerii în retragere, profesori, pensionarii
statului;
-(art.62 Aceste trei colegiuri aleg direct: Cele duoe d'anteiu cate un deputat fie-care,
era cel de al treilea, precum urmeaza: Bucuresci sese; Iasi patru; Craiova, Galati, Ploesci,
Focsani, Barlad, Botosani cate trei; Pitesci, Bacau, Braila, Roman, Turnu-Severin cate duoi;
era cele alte cate unul; peste tot cinci-deci si opt. Tote orasele unui district formeaza un singur
colegiu cu orasul de resedinta. )

Constituția din 1938


A fost o Constituție autoritară, fiind practic impusă de către Carol al II-lea, ca rezultat
al instaurării dictaturii regale. A fost prima Constituție română care a fost supusă sancțiunii
populare (referendum sau plebiscit). În cazul de față, plebiscitul a fost impus, având o formă
orală, iar participarea la vot a avut un caracter obligatoriu.
Un prim indiciu al caracterului autoritar este numele Titlului II (“Despre Datoriile și
Drepturile Românilor”).“Datoriile Românilor” (Capitolul I) erau înainte de “Drepturile
Românilor” (Capitolul II). Este exact o prefigurare a concepției totalitare potrivit căreia
datoriile erau considerate mai importante decât drepturile. În precedentele formulări, titlul era
denumit doar “Despre Drepturile Românilor”. În articolul 4, al cărui limbaj era apropiat de
cel al Constituțiilor comuniste, se arătă că toți cetățenii României aveau obligația de “a socoti
Patria drept cel mai de seamă temei al rostului lor în viață, a se jertfi pentru apărarea
integrității, independenței și demnității ei; a contribui prin munca lor la înălțarea ei morală
și propășirea ei economică; a îndeplini cu credință sarcinile obștești ce li se impun prin
legi”.Mai mult decât atât, prin articolul 7 se interzicea “a propovădui prin viu grai sau
înscris schimbarea formei de guvernământ a Statului” (formulare foarte asemănătoare cu
prevederea din actuala Constituție potrivit căreia nu poate fi supusă revizuirii forma
republicană de guvernământ – articolul 152).

Constituția din 1991


În 1989 cade regimul comunist. În 1991, este adoptată o constituție supusa aprobării
poporului prin referendum la 8.12.1991.
La articolul 1, se prevede ca România este stat național, suveran, independent, unitar și
indivizibil.
Ca forma de guvernământ, România este republică.
Teritoriul României este inalienabil.
Articolul 2 enunță principiul suveranității naționale: „suveranitatea națională aparține
poporului care o exercită prin organele reprezentative, prin referendum.
Se prevede egalitatea în fața legii.
Sunt prevăzute drepturi și libertăți cetățenești: dreptul la viața, la proprietate, de vot,
libertatea întrunirilor etc.; sunt prevăzute drepturi noi, ca libera circulație, inițiativa
legislativă; dreptul de vot îl au toți cei care au 18 ani.
Se prevedea separarea puterilor în stat.
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate
legiuitoare; are o structura bicamerală, adoptă legi, bugetul, programul guvernului etc.; este
ales pe baza votului universal.
Președintele este ales prin vot universal, reprezintă statul, este garantul independenței,
veghează la respectarea constituției, are rolul de a media între instituțiile statului, între stat și
societate, desemnează primul ministru, numeste guvernul , conduce CSAT –ul (Consiliul
Suprem de Apărare al Țării).
Guvernul este însărcinat cu înfăptuirea politicii interne și externe, are sarcina de a
conduce administrația publică.
Justiția este realizata prin instanțele de judecată, judecătorii sunt independenți,
deciziile se iau în numele legii;
Regimul democratic este reflectat și în prevederi ale Constituției referitoare la
partidele politice, activitatea sindicatelor, relațiile internaționale ale României.
Prin evoluția instituțiilor interne, în epoca modernă, Romania s-a integrat încet în
randul statelor cu regimuri constituțional-monarhice, cu o reală separare de puteri. Pentru a
evita instabilitatea politică este de dorit ca o constituție să aiba la bază un set de principii și
valori care nu se schimbă de la un an la altul și să demonstreze o viziune de viitor.

În încheiere voi prezenta o sinteză comparativă a prevederilor celor 3 constituții


referitoare la organele alese și de conducere a țării:

Prevederi electorale 1866 1938 1991


Puterea legislativa Art. 32 Art. 31 Art. 74: Adoptarea legilor şi a
Puterea legislativa se esercita Puterea legislativa se hotărârilor
colectiv de catre Domn si exercita de Rege prin (1) Legile organice şi hotărârile
representatiunea nationala. Reprezentatiunea privind regulamentele Camerelor
Representatiunea nationala se Nationala care se imparte se adoptă cu votul majorităţii
imparte in duoe Adunari: in doua Adunari: Senatul si membrilor fiecărei
Senatul si Adunarea deputatilor. Adunarea Deputatilor. Camere.
Ori-ce lege cere invoirea a caror Regele sanctioneaza si Art. 77: Promulgarea legii
trele ramuri ale puterii promulga legile. Inainte de (1) Legea se trimite, spre
legiuitoare. Nici o lege nu pote fi a i se da sanctiunea regala, promulgare, Preşedintelui
supusa sanctiunei Domnului de legea nu e valabila. României. Promulgarea legii se
cat dupa ce va fi discutat si votat Regele poate refuza face în termen de cel mult 20 de
liber de majoritatea ambelor sanctiunea. Nicio lege nu zile de la primire.
Adunari. poate fi supusa sanctiunii
regale, decat dupa ce va fi
fost discutata si
votata de majoritatea
ambelor Adunari.
Promulgarea legilor votate
de ambele Adunari se va
face prin ingrijirea
Ministrului de Justitie care
este si pastratorul Marelui
Sigiliu al Statului. Initiativa
legilor este data Regelui.

Initiativa legislativă Art. 33 Fiecare din cele Art. 73 Iniţiativa legislativă aparţine
Initiativa legilor este data fie- doua Adunari pot propune Guvernului, deputaţilor,
careia din cele trei ramure ale din initiativa proprie numai senatorilor, precum şi unui număr
puterei legislative. Totusi orice legi in interesul obstesc al de cel puţin 250.000 de
lege relativa la veniturile si Statului. Interpretatiunea cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii
cheltuelile Statului s-au la legilor cu care îşi manifestă dreptul la
contingentul armatei, trebue sa drept de autoritate se face iniţiativă legislativă trebuie să
fiee votata mai anteiu de numai de puterea provină din cel puţin un
Adunarea deputatilor. legiuitoare. Nicio lege, sfert din judeţele ţării, iar în fiecare
niciun regulament de din aceste judeţe sau în municipiul
administratiune generala Bucureşti trebuie să fie
sau înregistrate, cel puţin
comunala nu pot fi 10.000 de semnături în sprijinul
indatoritoare decat acestei iniţiative.
dupa ce se publica in chipul (2) Nu pot face obiectul iniţiativei
hotarat prin ele. legislative a cetăţenilor problemele
fiscale, cele cu caracter
internaţional, amnistia şi
graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa
legislativă prin transmiterea
proiectului de lege către una dintre
Camere.
(4) Deputaţii, senatorii şi cetăţenii
care exercită dreptul la iniţiativă
legislativă pot prezenta propuneri
legislative numai
în forma cerută pentru proiectele
de legi.
(5) Propunerile legislative se
supun întâi adoptării în Camera în
care au fost prezentate.
Art. 35 Art. 32 (1) Guvernul, potrivit programului
Puterea executiva Puterea esecutiva este Puterea executiva este său de guvernare acceptat de
incredintata Domnului, care o incredintata Regelui, care o Parlament, asigură realizarea
esercita in modul regulat prin exercita prin Guvernul Sau politicii interne şi externe
Constitutiune. in modul stabilit prin a ţării şi exercită conducerea
Constitutie generală a administraţiei publice.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor sale,
Guvernul cooperează cu
organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcătuit din prim-
ministru, miniştri şi alţi membri
stabiliţi prin lege organică.
Conditii pentru a fi ales Art. 66 Art. 61 Art. 59: Alegerea Camerelor
Spre a fi eligibil trebue: Adunarea Deputatilor se (1) Camera Deputaţilor şi Senatul
a) A fi Roman de nascere, sau a compune din Deputati alesi sunt alese prin vot universal, egal,
fi primit marea impamentenire. de cetatenii romani, cari au direct, secret şi liber exprimat,
b) A se bucura de drepturile varsta de 30 ani impliniti si potrivit legii electorale.
civile si politice. practica (2) Organizaţiile cetăţenilor
c) A avea versta de duoe-deci si efectiv o indeletnicire aparţinând minorităţilor naţionale,
cinci ani impliniti. intrand in vreuna din care nu întrunesc în alegeri
d) A fi domiciliat in Romania. urmatoarele trei categorii: numărul de voturi pentru a fi
Legea electorala va determina 1. Agricultura si munca reprezentate în Parlament, au
incapacitatile. manuala; dreptul la câte un loc de deputat,
Art. 67 2. Comertul si industria; în condiţiile legii electorale.
Membrii Adunarei deputatilor 3. Ocupatiuni intelectuale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale
sunt alesi pentru patru ani. Alegerea se face cu vot pot fi reprezentaţi numai de o
Art. 73 secret, obligator si exprimat singură organizaţie.
Universitatile din Iasi si prin scrutin uninomina, pe (3) Numărul deputaţilor
Bucuresci tramite fiecare cate circumscriptiuni care sa şi al senatorilor se stabileşte prin
un membru la Senat, ales de asigure reprezentarea legea electorală, în raport cu
profesorii universitatei felului de indeletnicire a populaţia ţării.
respective. alegatorilor. Legea Art. 60: Durata mandatului
Art. 74 electorala va fixa (1) Camera Deputaţilor şi Senatul
Spre a putea fi ales la Senat circumscriptiunile si va sunt alese pentru un mandat de 4
este nevoe: statornici dupa normele mai ani, care poate fi prelungit, prin
1) A fi Roman de nascere sau sus impuse, conditiunile lege organică, în caz de război
naturalisat. cerute pentru a fi alegator, sau de catastrofă.
2) A se bucura de drepturile pentru barbati si (2) Alegerile pentru Camera
civile si politice. femei, incapacitatile, Deputaţilor şi pentru Senat se
3) A fi domiciliat in Romania. decaderile, desfăşoară în cel mult 3 luni de la
4) A avea varsta de 40 ani. incompatibilitatile, expirarea mandatului sau de la
5) A avea un venit de orice procedura votarii si dizolvarea Parlamentului.
natura de 800 galbeni, dovedit in garantiile libertatii alegerilor (3) Parlamentul nou ales se
modul prevedut de Art. 64. precum si numarul întruneşte, la convocarea
Art. 75 deputatilor. Durata Preşedintelui României, în cel mult
Sunt dispensati de acest cens: mandatului este de sase 20 de zile de la alegeri.
a) Presedintii sau Vice- ani. (4) Mandatul Camerelor se
presedintii ai vre unei Adunari Art. 62 prelungeşte până la întrunirea
legislative. Spre a fi eligibil in legală a noului Parlament, în
b) Deputatii cari au facut parte Adunarea Deputatilor se această perioadă nu poate fi
din trei sesiuni. cere: revizuită Constituţia şi nu pot fi
c) Generalii. a) A fi cetatean roman; adoptate, modificate sau abrogate
d) Colonelii ce au o vechime de b) A avea exercitiul legi organice.
trei ani. drepturilor civile si politice
e) Cei ce au fost Ministri sau si a practica efectiv
agenti diplomatici ai terei. indeletnicirea respectiva a
f) Cei ce vor fi ocupat in timp de uneia din cele trei categorii
un an functiunile de President aratate in articolul
de Curte, de Procuror General, precedent, pe ai carei
de Consilier la Curtea de alegatori urmeaza a-i
Casatiune. reprezenta;
g) Cei cu diploma de doctorat c) A avea varsta de 30 ani
sau de licentiat de orice impliniti;
specialitate cari in timp de sese d) A avea domiciliul in
ani vor fi esercitat profesiunea Romania. Incapacitatile,
lor. decaderile temporare ori
Art. 76 definitive si
Vor fi de drept membri ai incompatibilitatile, se vor
Senatului: stabili prin
1) Mostenitorul Tronului la legea electorala.
versta de 18 ani, insa el nu va Sectiunea II: Despre
avea vot deliberativ de cat la Senat
versta de 25 ani. Art. 63
2) Mitropolitii si episcopii Senatul se compune din
eparhioti. Senatori numiti de Rege,
Art. 77 din Senatori de drept si din
Membrii Senatului nu primesc Senatori alesi cu vot
nici o donatiune nici indemnitate. obligator, secret si
Art. 78 exprimat prin scrutin
Membrii Senatului se aleg pe 8 uninominal de membrii
ani si se inoesc pe jumatate la corpurilor constituite in
fiecare patru ani prin tragere la Stat, in numarul si
sorti a unui membru de fiecare conditiunile, pentru
judet. alegatorii si
Art. 79 eligibilii, barbati si femei, ce
Membrii esiti sunt reeligibili. se vor stabili prin legea
electorala. Proportia
Senatorilor numiti in raport
cu cei alesi este de
jumatate.
Art. 64
Sunt de drept membri ai
Senatului, in virtutea inaltei
lor situatiuni in Stat si
Biserica:
a) Mostenitorul Tronului
dela varsta de 18 ani
impliniti;
b) Toti Principii Familiei
Regale, majori;
c) Patriarhul si Mitropolitii
tarii;
d) Episcopii eparhioti ai
bisericilor ortodoxe romane
si greco-catolice, intru cat
vor fi alesi conform legilor
Tarii;
e) Capii confesiunilor
recunoscute de Stat, cate
unul de fiecare confesiune,
intru cat sunt alesi sau
numiti conform
legilor Tarii si reprezinta un
numar de peste 200.000
credinciosi;
f) Actualii Senatori de drept
recunoscuti pana la data
promulgarii prezentei
Constitutii. Mandatul
Senatorilor de drept,
enumarati la paragrafele a-
e inclusiv, inceteaza odata
cu calitatea sau demnitatea
in virtutea careia il detin.
Durata
mandatelor Senatorilor
numiti si alesi va fi de noua
ani. Mandatele Senatorilor
alesi se reinnoiesc din trei
in trei ani dela
data depunerii juramantului
prevazut de art. 48 din
Constitutie, in proportie de
o treime. Ultima treime
neiesita la sorti
pentru reinnoire pastreaza
mandatele pana la
expirarea termenului de
noua ani. Pentru mandatele
iesite la sorti se va
proceda la noi alegeri
conform legii electorale.

Seful statului Art. 92 Art. 30 Art. 81: Alegerea Preşedintelui


Persona Domnului este Regele este Capul Statului. (1) Preşedintele României este
neviolabila. Ministrii lui sunt Art. 32 ales prin vot universal, egal, direct,
respundetori. Nici un act al Puterea executiva este secret şi liber exprimat.
Domnului nu pote avea tarie incredintata Regelui, care o (2) Este declarat ales candidatul
deca nu va fi contra-semnat de exercita prin Guvernul Sau care a întrunit, în primul tur de
un Ministru care prin acesta in modul stabilit prin scrutin, majoritatea de voturi ale
chiar devine respundetor de acel Constitutie alegătorilor înscrişi în
act. Art. 39 listele electorale.
Art. 87 Regele este major la varsta (3) În cazul în care nici unul dintre
Domnul este major la versta la de 18 ani impliniti. La candidaţi nu a întrunit această
18 ani implinti. La suirea Sa pe suirea Sa pe Tron El va majoritate, se organizează al
Tron, el va depune mai anteiu in depune mai intai in sanul doilea tur de scrutin,
sinul Adunarilor intrunite Adunarilor intrunite între primii doi candidaţi stabiliţi în
urmatorul jurament: "Jur de a urmatorul Juramant: << Jur ordinea numărului de voturi
pazi Constitutiunea si legile a pazi Constitutia si legile obţinute în primul tur. Este
poporului Roman, d-a mantine Natiunii Romane, a declarat ales candidatul care a
drepturile lui mentine drepturile ei obţinut cel mai mare număr de
nationale si integritatea nationale si integritatea voturi.
teritoriului." teritoriului (4) Nici o persoană nu poate
Art. 82 Art. 34 îndeplini funcţia de Preşedinte al
Puterile constitutionale ale Puterile constitutionale ale României decât pentru cel mult
Domnului sunt ereditare, in linie Regelui sunt ereditare in două mandate. Acestea pot fi şi
coboritore directa si legitima a linie coboratoare directa si succesive.
Mariei Sele Principelui Carol I. legitima a Majestatii Sale Art. 83: Durata mandatului
de Hohenzollern Sigmaringen, Regelui Carol I de (1) Mandatul Preşedintelui
din barbat in barbat prin ordinul Hohenzollern Sigmaringen, României este de 4 ani şi se
de primogenitura si cu din barbat in barbat prin exercită de la data depunerii
esclusiunea perpetua a femeilor ordinul de primogenitura si jurământului.
si coboritorilor lor. Coboritorii cu exclusiunea perpetua a (2) Preşedintele României îşi
Mariei Sele vor fi crescuti in femeilor si coboratorilor lor. exercită mandatul până la
religiunea ortodoxa a resaritului. Coboratorii Majestatii Sale depunerea jurământului de
vor fi crescuti in religiunea Preşedintele nou ales.
ortodoxa a Rasaritului. (3) Mandatul Preşedintelui
României poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război
sau de catastrofă.
Desemnarea Art. 93 Art. 65 Art. 85: Numirea Guvernului
Guvernului Domnul numescesi revoca pe Guvernul se compune din (1) Preşedintele României
Ministrii sei. El sanctioneza si Ministri si Subsecretari de desemnează un candidat pentru
promulga legile. El pote refusa Stat, Ministrii exercita funcţia de prim-ministru, şi
sanctiunea sa. El are dreptul de puterea executiva in numeşte Guvernul pe baza
amnistie in materie politica. numele Regelui, in votului de încredere acordat de
conditiunilor stabilite de Parlament.
Constitutie si pe a lor (2) În caz de remaniere
raspundere. Ministrii au guvernamentală sau de vacanţă a
raspundere politica numai postului, Preşedintele revocă şi
fata de Rege. numeşte, la propunerea
Art. 66 primului-ministru, pe unii membri
Ministrii intruniti alcatuesc ai Guvernului.
Consiliul de Ministri, care
este prezidat de acel care a
fost insarcinat de Rege cu
formarea Guvernului si
care poarta titlul de
Presedinte al Consiliului de
Ministri. Departamentele
Ministeriale si
Subsecretariatele de Stat
nu se pot infiinta si desfiinta
decat prin lege.