Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONSUMATORUL
Clasificarea bunurilor:
- bunuri libere: - sunt un “dar” al naturii
- accesul la ele NU se realizeaza gratuit, fiind conditionat de unele costuri - consumul
lor este, in principiu, nelimitat.
- bunuri economice: - sunt rezultat al activitatii economice
- realizarea lor presupune un anumit consum de resurse (un efort) - au drept
caracteristica esentiala raritatea – sunt in cantitati limitate - accesul la ele este
conditionat de pretul lor.
1
In ultima instanta, utilitatea economica depinde de:
- cantitatea in care un bun este oferit (situatia cantitatii oferite pe o piata, la un moment dat
– cu cat cantitatea este mai mare, cu atat utilitatea este mai mica, si invers); - intensitatea
nevoilor cumparatorului/consumatorului (cu cat intensitatea este mai mare, cu atat
utilitatea este mai mare, si invers).
OBS. Utilitatea marginala = 0 este limita pana la care un bun este util, adica limita
saturatiei. In teoria economica, aceasta tendinta poarta denumirea de legea utilitatii
marginale descrescande. Prima formulare a acestei legi a fost data de A Gossen:
“marimea intensitatii unei placeri descreste progresiv pana la saturare daca respectiva
placere este satisfacuta in mod continuu si neintrerupt”.
DECI
▪ Cand nevoia dintr-un bun este mai intensa, consumatorul acorda o importanta mai mare
unitatilor consumate; prima unitate consumata dintr-un anumit bun are utilitatea cea
mai ridicata/ea asigura cea mai mare satsifactie pentru ca se adreseaza unei nevoi
nesatisfacute.
2
▪ Fiecare noua unitate ce se consuma dintr-un bun ii aduce consumatorului o satisfactie
mai redusa/are o utilitate mai scazuta pentru ca se adreseaza unei nevoi mai putin
acute, in scadere.
▪ Daca se continua consumul si dupa atingerea utilitatii economice cu valoarea 0, atunci
utilitatea marginala devine negativa si se transforma in insatisfactie sau dezutilitate,
indicatorul economic Umg avand valoare negativa.
CONCLUZII:
- cand utilitatea marginala este pozitiva, utilitatea totala creste, dar cu o ratie (rata)
descrescatoare;
- utilitatea totala este maxima atunci cand utilitatea marginala este 0; - unitatea careia ii
corespunde utilitatea marginala 0 exprima pragul de saturabilitate (de saturatie);
- cand utilitatea marginala este negativa, utilitatea totala este pozitiva, dar inregistreaza o
scadere;
- suma algebrica a utilitatilor marginale este egala cu utilitatea totala; - curba
utilitatii marginale este intotdeauna pozitiva, dar are o inclinatie negativa.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI
OBS. Pentru un consumator, pretul se afla in relatie cu utilitatea marginala si nu cu cea totala. (pentru ca
agentul economic este pus sa aleaga - exemplu “mai cumpar al doilea kg de mere, deoarece trebuie sa
platesc 7 lei, si poate fac altceva cu banii acestia”).
Din acest motiv, bunurile rare (avand si un pret mai mare) au o utilitate marginala mai mare decat bunurile
care se gasesc din abundenta. (pentru ca intra mai dificil in posesia lor; agentii economici fac un efort mai
mare pentru a le apropria). (Asa se explica faptul ca bunuri vitale – apa, painea, unii combustibili etc. – au
un pret mai mic decat alte bunuri - vezi “paradoxul apei si diamantului”).