Constituțiile României

Documente cu rol constituțional (acte cu valoare de constituție)

1. Regulamentele organice (1831-1858 Țara Românească, 1832-1859
Moldova- separarea puterilor în stat, instituirea bugetului, inființarea
armatei)
2. Convenția de la Paris (1858-1864, se stabilea formarea Principatelor Unite
ale Moldovei și Valahiei; 2 domnitori, 2 guverne, 2 adunari legislative, o
comisie central la Focșani, Înalta Curte de Casație și Justiție)
3. Statul Dezvoltator al Convenției de la Paris (1864- instaurarea domniei
autoritare a lui Al.I.Cuza; prevede atribuții lărgite pentru domnitor,
înființarea corpului Ponderator sau Senatul)
Constituția din 1866
Contextul adoptării: Înlaturarea lui Al.I.Cuza și aducerea unui prinț strain, Carol I.
Model: constituția belgiană din 1831 (considerată cea mai liberă din Europa)
Prevederi: forma de guvernământ: Monarhie constituțională
Structură: 8 titluri și 133 de articole
Statul român este inalienabil (nu putea fi în străinat) și indivizibil (nu putea fi
împărțit); Numele statului este România
Sunt prevăzute drepturi și libertăți (dreptul de a alege, de a fi ales, dreptul la
opinie, la proprietate, la edicație, etc.)

Principii generale
1) Puterea executivă
i) Regele (principe 1866-1878, alteță regală 1878-1881, rege din 1881)-
numește și revocă înalții funcționari și miniștri, conduce armata, bate
moneda, încheie tratete, acordă decorații.
ii) Guvernul (prim-ministu, ministru) care trebuie acordat de monarh
2) Puterea legislativă
i) Regele (inițiativă legislativă, sancționa legile si dă acordul, propune
legile și ordonă ececutarea lor, avea drept vot și putea refuza sancțiunea
legilor)
 ii) Partidul bicameral (Senat și Camera Deputaților)- avea drept de a iniția
dezvoltarea și aprobarea legilor, putea interpela miniștrii

3) Puterea judecatorească (Instanțele și Înalta Curte de Casație și Justiție)

1. Givernarea reprezentativă- poporul iși alege reprezentanții
2. Suveranitatea națiunii- toate puterile emană de la națiune
3. Monarhia ereditară- succesiunea se face pe linie masculină
4. Persoana regelui era neviolabilă- “regale domnește, dar nu
guvernează” (miniștrii contrasemnau actele regelui devenind
responsabili pentru acestea)
Această constituție are la bază votul cenzitar (bazat pe impozitele plătite)
Modificări aduse constituției:
1879- modificarea art. 7 care interzicea obținerea cetățeniei celor care nu erau
creștini (evrei, musulmani)
1884- România devine regat
1917- introducerea votului universal

Consecințele adoptării constituției:

1. Este un act de afirmare politică fiind promulgată făra a se ține cont de
Imperiul Otoman sau de Marile Puteri.
2. Este esențială în stabilirea și consolidarea instituțiilor statului, puterea
bazelor poartidelor politice și a sistemului democratic.
3. Reglementeaza drepturile fundamentale ale cetățenilor.
4. Realizează un echilibru intre puterile statului
Constituția din 1923
Context și cauze: Marea unire
Structură: 8 titluri și 138 articole
Model: Constituția din 1866
Statul român: - stat național unitar și indivizibil
-teritoriul său este inalienabil
Forma de guvernământ: monarhie constituțională
- Sunt prevăzute drepturi și libertăți cetățenești.
- Este prevăzut votul universal
- Sunt prevăzute drepturi pentru minoritățile naționale
- Este introdus controlul preventiv al constituționalității legilor care reveneau
1. Separarea puterilor în stat (puterea legislativă= parlament bicameral+rege,
puterea judecătorească= Instanțe și Înalta Casă de Casație și Justiție, puterea
executivă= guvern+rege)
2. Monarhie ereditară
3. Suveranitatea națiunii
4. Guvernarea reprezentativă

Consecințele adoptării constituției

1. Consolidarea statului român unitar a independenței și suveranității sale
2. Facilitarea manifestării libere a tuturor cetățenilor, grupărilor și
formațiunilor politice
3. Crearea cadrului de funcționare a regimului politic instituțional (instituții,
partide)
4. Consolidarea monarhiei ca forță de echilibru

Constituția din 1938

Contexte și cauze:
Rezultatele alegerilor din 1937 nu au fost clare.
Acestă situațe a permis regelui Carol al II- lea să impună monarhia autoritară.
Noua constituție are ca scop legitimarea acestui regim.
Structură: 8 titluri și 100 de atricole
Forma de guvernământ: monarhie autoritară
Statul : stat național, unitar și individual; teritoriul este inalienabil
Drepturile fundametale:
 Sunt prevăzute formal, anumite drepturi
 Este încălcat dreptul la corespondență
 Dreptul la avociere este anulat
Principii generale
1. Supremația regelui
2. Principiul separării în stat este desființat (regele deține puterea executivă
pe care o manifestă prin guvern și puterea legislativă pe care o manifestă
prin Parlament bicameral)
3. Principiul monarhidismului (partid unic- Frontul renașterii Naționale)
Votul este universal pentru cei peste 30 de ani știutori de carte
Consecințele adoptării constituției:
- Consolidarea monarhiei autoritare
- Încerca să salveze țara de pierderi teritoriale
Constituțiile comuniste
Model: constituția sovietică
Prevederi comune
- Drepturi și libertăți cetățenești (în realitate sunt încălcate)
- Desființau separarea puterilor în stat

Constituția din 1948

Context și cauze: instaurarea regimului comunist în România
Forma de guvernământ: republică (Republica Populară Română)
Strucutră: 10 titluri și 105 de articole
Statul român: teritoriul este popular, unitar, independent și suveran
Executivul (cea mai mare parte) și legislativul erau exercitate de Marea Adunare
Națională (forma de guvernul, vota legile, alegea Prezidul Marii Adunări
Naționale).
Prezidul Marii Adunări Naționale (convoca Adunareanumăra și revoca miniștrii,
încheia tratate).
Puterea executivă este reprezentată și de consiliul miniștrii.

Constituția din 1952

Nu aducea modificări esențiale constituției autoritare.
Este menționată prietenia cu U.R.S.S.
Dispare Prezidul M.A.N. care este înlocuit de Președinte al Consiliului de
Miniștrii.

Constituția din 1965

Context si cauze: moartea lui Gheorghiu-Dej și preluarea conducerii de către
Nicolae Ceaușescu
Distanțarea față de U.R.S.S.
Forma de guvernare: republică (Republica Sovietică Română)
Teritoriul statului este inalienabil și indivizibil
P.C.R. este forța conducătoare a statului și a societății
Prin revizuirea din 1974, se intoarce funcția de Președinte al României (numește și
revocă miniștri și înalți funcțonari, este condamnat militar, încheie tratate, emite
decrete, avea drept de grațiere, oferea decorașiuni și distincții)
Principiile constituțiilor comuniste
1. Principiul partidului stat (P.C.R. controla atât organizarea partidului cât și
instituțiile statului)
2. Principiul dublei subordonări de partid și de stat
3. Principiul inconsecvenței (contradicții intre prevederi)
Consecințele adoptării constituțiilor comuniste
1. Covoacă republica și regimul comunist
2. Comstituția din 1948 creează cadrul pentru naționalizare și colectivizare
3. Constituția de 1952 subliniază subordonarea față de U.R.S.S.
4. P.C.R. este singurul partid oficial
5. Aceste constituții au legalizat abaterile de la principiile democrației (dispare
separarea puterilor în stat, monartidism , subordonarea față de partid,
restrângereaunor drepturi și libertăți, intervenția statului în economie și în
viața privartă)
Constituția din 1991
Context și cauze: prăbușirea regimului comunist după revoluția din 1989; revenirea
la democrație.
Model: constituția din 1923
Forma de guvernământ: republocă
Structură: 8 titluri și 56 de articole
Statul român: stat național, suveran, unitar și indivizibil.
Sunt prevazute drepturi și libertăți cetățenești.
Principii generale
1. Separarea puterilor în stat
- Puterea executivă (guvern numit de președinte care primește votul de
încredere din partea Parlamentului)
- Puterea legislativă (Parlament bicameral format din Senat și Camera
Deputaților cu membrii aleși pt. 4 ani)
- Puterea judecătorească (Curtea Supremă și Instanțe)
2. Pluripartidism
3. Respectarea drepturilor omului
4. Guvernarea reprezentativă
5. Suveranitatea națiunii
Apar funcții noi:
- Președintele ales pentru 4 ani (5 ani în urma reviziuirii din 2003)
Atribuții: apără constituția, numește guvernul, numește înalții funcționari, este
mediator între instituții și între stat și societate, este comandant militar, are drept de
grațiere, oferă decorații și distincții.
Curtea Constituțională veghează asuăpra constituționalității legilor
Avocatul poporului apără drepturilor cetățenilor
Consecințe
- Asigura revenirea la democrație și statul de drept
- Contribuie sa dezvoltarea democrației post-decembriste
Concluzii:
- Prin evoluția instituțiilor intense în epoca monarhă, România s-a integrat în
rândul statelor cu regimuri constituțional-monarhice (constituțiile din 1866
și 1923)
- În perioada interbelică, contextul intern și extern duce la instaurarea
monarhiei autoritare consolodată prin Constituția din 1938
- Constituțiile comuniste au permis abaterea de la principiile democratice
adunând daune grave societății
- Revenirea la democrație se face prin Constituția din 1991 care prevede
drepturi și libertăți cetățenești, separarea puterilor ăn stat, pluripartidism și
alte principii democratice