Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti

Facultatea: Tehnologia Petrolului şi Petrochimie

Catedra: Inginerie Chimică
Specializarea: Tehnologii Avansate în Prelucrarea Petrolului

-Tema proiectului-

Proiectarea tehnologică a unui schimbător de căldură

de tip fascicul tubular în manta destinat răcirii cu apă
a unui produs petrolier

Coordonator proiect:
Prof. Univ. Dr. Ing. Ciuparu Dragos

Masteranzi:
Purice Marian Emil
Ghita Adrian
Grigore Adrian
Petre Alexandru

PLOIEŞTI
2017
Date iniţiale de proiectare:
  Produsul cald: produsul petrolier ;
 Produsul rece: apă de recirculare ;
 Prin tuburi circulă apa, prin manta circulă produsul petrolier ;
 Sunt neglijate pierderile de căldură ;
 Mantaua schimbătorului de căldură este prevăzută cu şicane transversal
de tip segment de cerc.

Debit materie primă, mc t/h 25

Densitate debit de alimentare, d420 kg/m3 0.86

Factor de caracterizare, k 11

Temperatura fluidului cald, tc1 ˚C 120

Temperatura fluidului cald, tc2 ˚C 45

Temperatura fluidului rece, tr1 ˚C 30

Temperatura fluidului rece, tr2 ˚C 40

 Apa se încălzeşte de la 30 ℃ la 40 ℃ ;
 d 15 20
15 =0,9952 ¿ d 4 + 0,00806 ;

CUPRINS:
1. Introducere.................................................................................................................................................... 4
2. Bilanţ termic pe schimbă torul de că ldură ...................................................................................... 10
2
3. Stabilirea geometriei aparatului......................................................................................................... 12
3.1 Recalcularea ariei de transfer de că ldură :................................................................................ 15
3.2 Recalcularea coeficientului global de transfer de că ldură corectat:..............................15
3.3......................................................................................................................................................................... 15
4. Verificarea coeficientului global de transfer de că ldură ...........................................................15
4.1 Calculul coeficientului parțial de transfer de că ldură la interiorul tuburilor............15
4.2 Calculul coeficientului parțial de transfer de că ldură la exteriorul tuburilor............17
4.3 Verificarea coeficientului global de transfer de că ldură , ked.Coeficientul global de
transfer de că ldură pentru schimbă torul fă ră depuneri................................................................19
4.4 Verificarea coeficientului global de transfer de că ldură , ked.Coeficientul global de
transfer de că ldură pentru schimbă torul cu depuneri....................................................................20
5. Supradimensionarea aparatului......................................................................................................... 20
6. Dimensionarea racordurilor................................................................................................................ 21
7. Calculul economic..................................................................................................................................... 23
7.1 Cheltuieli cu energia electrica:...................................................................................................... 23
7.1.1 Calculul puterii totale de operare:.................................................................................. 24
7.1.2 Calculul energiei consumate pentru acţionarea pompelor:.................................24
7.2 Cheltuieli amortizare:....................................................................................................................... 24
7.2.1 Calculul invetitiei totale:.................................................................................................... 26
7.2.2 Cheltuieli de amortizare anuala:..................................................................................... 27
7.3 Calculul cheltuielilor de intretinere si de reparatii..............................................................27
8. DIMENSIONAREA APARATULUI....................................................................................................... 27
9. Concluzii....................................................................................................................................................... 28
10. Bibliografie................................................................................................................................................ 29
11. Anexe........................................................................................................................................................... 30
12. Breviar de rezultate............................................................................................................................... 32

3
 1. Introducere

Schimbătoarele de căldură sunt aparate (utilaje) în care se realizează procese

(operaţii) de transfer de căldură între două fluide.

CLASIFICĂRI:

Clasificarea schimbătoarelor de căldură se poate face din mai multe puncte

de vedere, dintre care trei sunt mai importante:
— clasificarea după procesul principal de transfer de căldură;
— clasificarea după modul de contactare a fluidelor;
— clasificarea după tipul constructiv al aparatului.
După procesul principal de transfer de căldură, se deosebesc numeroase
clase de aparate, ca de exemplu: preîncălzitoare, răcitoare, condensatoare,
răcitoare-condensatoare, refierbătoare, vaporizatoare, cristalizatoare,
recuperatoare, regeneratoare (schimbătoare de căldură propriu-zise) etc.
Într-o instalaţie DA de exemplu, schimbătorul de căldură motorină-ţiţei nu se
numeşte nici preîncălzitor de ţiţei nici răcitor de motorină, ci schimbător de căldură
propriu-zis sau regenerator, pentru că ambele procese de transfer de căldură sunt
importante.Prin preîncălzirea ţiţeiului se urmăreşte reducerea consumului de
combustibil la cuptor, iar prin răcirea motorinei se urmăreşte reducerea ulterioară a
consumului de agent de răcire, pentru realizarea temperaturii de depozitare.Un
răcitor de motorină cu aer, de exemplu, nu este un încălzitor de aer, pentru că
scopul transferului de căldură corespunzător nu este încălzirea aerului atmosferic.
Schimbătorul motorină-ţiţei este un regenerator de căldură, pentru că el realizează,
pe circuitul ţiţei-produse, o recirculare de căldură din avalul în amontele sursei
calde (gazele de ardere din cuptor), cu avantajele precizate anterior.
După modul de contactare a fluidelor, se deosebesc trei clase de aparate:
schimbătoare de căldură de suprafaţă, schimbătoare de căldură prin contact direct
(de amestec) şi schimbătoare de căldură cu fluid intermediar staţionar.
Schimbătoarele de căldură de suprafaţă se caracterizează prin faptul că cele două
fluide care schimbă căldură între ele sunt separate prin pereţi metalici, în

4
majoritatea cazurilor cilindrici (tuburi). Aceste schimbătoare sunt cele mai frecvent
utilizate.
Schimbătoarele de căldură prin contact direct nu conţin pereţi despărţitori
între fluide şi cum fluidele vin în contact nemijlocit, transferul de căldură este
însoţit şi de un proces de transfer de masă.
Schimbătoarele de căldură cu fluid intermediar staţionar sunt de concepţie
mai recentă, se utilizează în cazuri practice caracteristice şi prezintă unele avantaje
specifice. Ele se caracterizează prin faptul că transferul de căldură de la fluidul
cald către fluidul rece, care sunt în curgere continuă prin schimbător, este mijlocit
de un fluid intermediar staţionat în aparat.
După tipul constructiv al aparatului se deosebesc numeroase clase de
schimbătoare, principalele tipuri fiind prezentate în cele ce urmează, cu excepţia
schimbătoarelor de căldură cu fascicule tubular în manta care, fiind cele mai
utilizate, se tratează pe larg într-un paragraf special.
Schimbătoarele „tub în tub" (fig. 1) constau în două tuburi concentrice, un
fluid circulând prin tubul interior, iar celălalt fluid prin spaţiul inelar (intertubular)
Obişnuit se realizează baterii din astfel de elemente, plasate în serie, în paralel sau
în combinaţie mixtă. Aceste schimbătoare prezintă avantajul de a lucra în
contracurent, dar sunt voluminoase şi grele, în raport cu aria de transfer.

Fig.1. Schimbător de căldură “tub în tub”.

Răcitoarele şi condensatoarele cu serpentină scufundată (fig. 2) constau într-

o cadă prevăzută cu deversor, prin care circulă apa de răcire şi în care se află
scufundată serpentina prin care curge fluidul cald.

5
 Fig 2. Răcitor şi condensator cu serpentină scufundată.

Răcitoarele şi condensatoarele cu serpentină stropită cu apă constau în

câteva serpentine plasate vertical, peste care curge apa de răcire dispersată în
picături.
Schimbătoarele de căldură cu plăci lucrează cu presiuni relativ mici pentru
ambele fluide şi au început să fie utilizate şi în industria petrochimică, ele fiind
uşoare şi cu gabarit mic în raport cu aria de transfer.
Constau în plăci profilate, din metal, suprapuse şi presate pentru etanşare. La
extremităţile plăcilor sunt delimitate canalele de legătură pentru fluide, acestea
circuland prin spaţiile libere dintre plăci (fig. 3).
In afara tipurilor constructive de schimbătoare de căldură amintite, mai
există şi alte tipuri, dar fără importanţă pentru industria petrochimică (de exemplu,
schimbătoare de căldură spirale, schimbătoare de căldură compacte etc).De
asemenea, există sisteme de încălzire sau răcire anexate unor aparate în care au loc
unele procese fizice sau chimice (de exemplu, autoclave cu agitare, cu sau fără
reacţii chimice, prevăzute cu serpentină sau manta de încălzire sau răcire).

Fig 3. Schimbător de căldură cu plăci.

6
SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ CU FASCICUL TUBULAR ÎN MANTA

Schimbătoarele de căldură cu fascicul tubular în manta sunt cele mai

utilizate tipuri de schimbătoare. Ele prezintă o arie specifică de transfer de căldură
relativ mare şi un consum specific de metal relativ redus.
In figura 4 este redată schema celui mai simplu schimbător de căldură cu
fascicul tubular în manta. El se compune dintr-o manta cilindrică prevăzută la
extremităţi cu flanşe, două capace prevăzute cu flanşe spre interior, două plăci
tubulare care se fixează (cu garnituri de etanşare) între flanşele mantalei şi
capacelor şi fasciculul de tuburi, mandrinate în plăcile tubulare. Acest schimbător
este rigid (plăci tubulare fixe în raport cu mantaua), pentru că nu permite o dilatare
sau contractare independentă a tuburilor (este solicitată mandrinarea). Racordurile
pentru fluidul care circulă prin tuburi se află la capace şi acest fluid trece în paralel
prin toate tuburile, într-un singur sens. Mantaua conţine tot două racorduri, fluidul
corespunzător circuland longitudinal prin spaţiul intertubular (secţiune de curgere
constantă), în contracurent cu fluidul din tuburi. In partea superioară a
schimbătorului, atat la manta cat şi la capace, există dopuri cu filet pentru
evacuarea iniţială a aerului. La o condensare de vapori, vaporii intră în partea
superioară, iar condensul este evacuat la partea inferioară (la vaporizare circulaţia
se face de jos în sus). Pentru fluidele fără transformare de fază, intrarea poate fi jos
sau sus, iar ieşirea, fie pe partea opusă, fie uneori chiar pe aceeaşi parte.

Fig 4. Schimbător de căldură cu fascicul tubular în manta.

7
 Alegerea trecerii fluidelor prin tuburi sau manta se face după următoarele
criterii, care nu pot fi întotdeauna respectate:
— fluidul cu temperatură mai mare se trece prin tuburi, pentru a se
reduce pierderea de căldură către mediul ambiant;
— fluidul cu debit volumic mai mare se trece prin manta;
— fluidul cu presiune mai mare se trece prin tuburi, acestea rezistand
la presiune mai uşor decat mantaua;
— fluidul pentru care se doreşte o cădere de presiune mai mică se
trece prin manta;
— fluidul care depune mai multă murdărie pe suprafaţa tuburilor se
trece prin tuburi, pentru că acestea se curăţă mai uşor în interior, prin demontarea
capacelor;
— fluidul mai coroziv se trece prin tuburi, pentru că acestea pot fi
înlocuite sau izolate mai uşor.
Creşterea coeficientului de convecţie în interiorul tuburilor se poate obţine
prin creşterea vitezei fluidului (acest avantaj este însoţit de dezavantajul creşterii
căderii de presiune). Pentru creşterea vitezei în tuburi, se introduc în camerele de
distribuţie (sub capace) şicane, astfel încît se obţin două sau mai multe pasuri
(treceri) prin tuburi.
Schimbătorul din figura 5 funcţionează cu două treceri în tuburi (iniţial
curgere de la stanga spre dreapta şi apoi de la dreapta spre stanga; în raport cu
cazul unui singur pas, secţiunea de curgere s-a redus la jumătate, iar viteza s-a
dublat).

8
 Fig 5. Schimbător de căldură cu 2 treceri.
Pentru majorarea vitezei fluidului din manta, pot fi utilizate şicane
longitudinal, prin prezenţa unei astfel de şicane, se realizează două treceri în
manta. Se constată la acest schimbător, cu 2 treceri în manta şi 4 treceri în tuburi,
că global fluidele circulă în sens invers (unul de jos în sus şi celălalt de sus în jos).
In majoritatea cazurilor practice, în manta se utilizează şicane transversale
segment de cerc (fig. 5), care duc în general la o curgere transversală pe tuburi
(secţiunea de curgere este variabilă; apar turbulenţe ce îmbunătăţesc transferul de
căldură; prin fixarea distanţei dintre şicane, se realizează viteza medie
dorită pentru fluidul din manta). Există de altfel şi alte tipuri de şicane
transversale, foarte rar utilizate (şicane „inel şi disc" şi şicane „benzi laterale —
bandă centrală"). Obişnuit şicanele segment de cerc lasă libere ferestre orizontale,
alternative sus şi jos. La condensatoare şi la schimbătoarele cu două treceri în
manta se utilizează ferestre verticale. Şicanele transversale sunt solidarizate cu o
placă tubulară, prin intermediul unor tije şi distanţiere (fig. 5). La intrarea fluidului
în manta este prevăzută o placă deflectoare (fig. 5), care reduce şocurile asupra
tuburilor.

9
 2. Bilanţ termic pe schimbătorul de căldură

Se presupune că sistemul nu are nicio pierdere astfel încât fluxul cedat

de căldură este egal cu cel primit.
Q =mc∗C p ∗Δt c [W ]
\ cedat c

Q primit =m r∗C p ∗Δt r [W ]

r

Qcedat =Q primit
Δt c =t c −t c
1 2

Δt r =t r −t r
2 1

t r +t r 30+ 40
tr = 1
= 2
=35 ℃
mediu
2 2
25000 kg
m c =25 t /h= =6,94 kg /s
3600 s

Conform cu tabelului de proprietăți fizice ale apei, se determină căldura

specifică a apei la temperatura medie (35 ℃
Proprietăţile fizice ale apei
). t ,℃ Cpr,
J /kg∗℃
Cp35 ℃
r =¿4178,63 J /kg∗℃
30 4178.63
35 4178.63
40 4178.63
d 15 20 15
15 =0,9952∗d 4 + 0,00806 ⇒d 15 =0,9952∗0,860+0,00806 ⇒

10
 Tabelul A1,pag.325.Dobrinescu D.

⇒ d 15
15 =0,864

t c +t c 120+45
tc = 1
= 2
=82,5℃
mediu
2 2

Se calculează căldura specifică a fracțiunii petroliere. (Conform relației de la

pagina 319, Dobrinescu D.-Procese de trasfer termic și utilaje specifice)

j
C p =[(2. 964−1 .332∗d 15 15
15 )+(0 . 006148−0. 002308∗d 15 )∗t c ]∗(0 .0538∗k +0. 3544 )
c kg∗°C
C pc=2. 039 , 96[ j/kg∗° C ]

Δt c =t c −t c =120−45=82,5℃
1 2

Qcedat =mc∗Cpc∗Δt c ⇒Qcedat =6,94∗2039,96∗82,5=¿1.062.479,7W

Qcedat =Q primit =1.062.479,7 W

Δt r =t r −t r =40−30=10 ℃
2 1

Q primit
Q primit =mr∗Cpr∗Δt r ⇒mr = ⇒mr =25.4 kg /s
Cpr∗Δt r

11
 3. Stabilirea geometriei aparatului

Se calculează diferența de temperatură medie logaritmică pentru

circulație mixtă.

Δt M − Δt m 80−15
Δt m log = = =38 , 83 °C
Δt M 80
ln ln
Δt m 15

Δt M =t c −t r2 =120−40=80 ° C
1

Δt m=t c 2−t r 1=45−30=15 °C

12
 140 ℃

120 ℃ 120

100 ℃

80 ℃
Fluid rece (apa)
Fluid cald (fr.petroliera)
60 ℃
50
40
40 ℃
25
20 ℃

0℃

Se va presupune valoarea coeficientului global de transfer de căldură,

ked în intervalul 250-350 W/m2*℃ .

S-a presupus coeficientul global de transfer de căldură ked= 252W/m2*˚C.

Qc
Qc =k ed∗A e∗Δt m log ⇒ A e = ,[ m2 ]
k ed∗Δt m log

unde, Q – sarcina termică a schimbătorului de căldură;

Δt – diferența de temperatură medie logaritmică pentru circulație mixtă;
Ae – aria exterioară a schimbatorului de căldură;
k ed – coeficientului global de transfer de căldură;

Calculul ariei de transfer de căldură:

Qc
Ae= [ m2 ]
k ed∗Δt m log
1. 062 . 479 ,7 13
Ae= =108 , 6[ m 2 ]
252∗38 , 83
Alegerea aparatului de schimb de căldură:

Se admit tuburi de oţel cu: (Dobrinescu D. pag.180,Tabelul 3.10)

de 25 mm 0.025 m
δ 2.5 mm 0.0025 m

di 20 mm 0.02 m di=de-2*δ di 0.02 m

Lt 6 m - -
S(pasuri) 32 mm 0.032 m

Ae 108 ,6
A e =nt∗π∗d e∗L[m 2 ]⇒n t = = =230 , 4
π∗d e∗L π∗0 , 025∗6

unde, nt – numărul de tuburi al schimbătorului de căldură;

d e – diametrul exterior al tuburilor;
L – lungimea tuburilor;

Din Tabelul 3.10 ,pag. 180, Dobrinescu D.,am ales un aparat de schimb de
căldură cu aşezare în triunghi:

Nt STAS 230
Np 2
Df(diametrul interior manta) 0.591

14
3.1 Recalcularea ariei de transfer de căldură:

A recalc =π∗d e∗Lt ∗nt ,[m2 ]

A recalc =π∗0,025∗6∗230=108,4[m2 ]

3.2 Recalcularea coeficientului global de transfer de căldură

corectat:
3.3
Qc
k ed , c = ,[W /m2∗° C ]
A recalc∗Δt m log
1. 062 . 479 ,7
k ed , c = =252, 5[ W /m2∗°C ]
108 , 4∗38 , 83
4. Verificarea coeficientului global de transfer de căldură

4.1 Calculul coeficientului parțial de transfer de căldură la

interiorul tuburilor.

Proprietăţile fizice ale apei la tr = 35˚C.

t,˚C ρr,[kg/m3] Cpr,[j/kg*˚C] λr,[W/m*˚C] μr*106,[kg/m*s]

30 995.62 4.178,63 0.6129 0.00080

35 993.89 4.178,63 0.6199 0.00073

40 992.89 4.178,63 0.6269 0.00065

Tabelul A1,pag.325 din Dobrinescu D.

15
Viteza apei prin tuburi:

mr
ωr = ,[ m/s ]
π∗d 2 n
i t
ρr∗ ∗
4 np
25 , 4
ωr = 2
=1, 26 [m/ s ]
π∗0 , 02 230
993 , 89∗ ∗
4 2

Criteriul Reynolds:

d i∗wr∗ρr Re>104-Regim Turbulent

Re =
μr
--
0 , 02∗1 ,26∗993 , 89
Re= =25 . 808 ,3
0 , 00073

Criteriul Prandtt:

C p ∗μ r
Pr = r

λr
4 . 178 ,63∗0 , 00073
Pr= =4 ,90
0 ,6199
Criteriul Nusselt:
Relatia Sieder-Tate pentru un regim turbulent:

μ
Nu=0.027*Re0,8 *Pr 1/3∗( )0 ,14
μp
Nu=0,027∗25.808,30,8∗4,91/3∗1=149,28
Coeficientul parţial de căldură pentrut fluidul din interiorul tuburilor:

16
 Nu∗λ r
α r= [W /m2∗° C ]
di
149 ,28∗0 , 6199
α r= =6 .169 , 37[ W /m2∗°C ]
0 , 02

4.2 Calculul coeficientului parțial de transfer de căldură la

exteriorul tuburilor

Proprietăţile fizice ale produsului petrolier la t c=82,5˚C

Densitatea produsului petrolier:

t c−20
^ 4 ∗[ 1−
ρc =10 3∗d ][ kg /m 3^ ]
20
2290−6340∗d 420+5965∗(d 20
4 2
)
3
ρc =816 , 98[ kg/m ]
Conductivitatea termică a produsului petrolier:

0.1172−6.33∗10−5∗t c
λc = [ w /m∗°C ]
d 15
15
0,1172−6,33∗10−5∗82,5
λ= =0 ,130[ W /m∗° C ]
0,864
Viscozitatea dinamică a produsului petrolier:

101.766 10−6∗k x ^
ν c =[ 15 0.525
−29.263]∗ *exp [m/s 2]
( k∗d15 ) x t c +273
−7 2
ν C =7 ,46∗10 [ m/s ]

17
 x=exp[4 .717+0.0029254∗(k∗d 15
15 ]
)3

x=1.377,1

Viscozitatea cinematică a produsului petrolier:

μc =ν c∗ρc [kg /m∗s]

μc =6 , 09∗10−7 [ kg /m∗s ]

Viteza produsului petrolier prin manta:

mc Df
w c= [ m/s ] s c =x∗( S−d e )∗ [m2 ]
ρ c∗S c S
6 , 94 2
S c =0 , 01[m ]
ω c= =0 ,66 [ m/ s ]
816 ,98∗0 , 01
Presupunem distanţa dintre şicane: x=100 mm x=0,1 m.

Aşezarea tuburilor în triunghi echilateral:

S2
d echiv .=1.1027∗ −d e [m ]
de
0,0322
d echiv .=1,1027∗ −0,025=0,0202[ m]
0,025
Criteriul Reynolds:

ωc∗d echiv . Re c n
Re= Re>5000 0.193 0.48
νc
0,66∗0 , 0202 Dobrinescu Tabelul 2.18 pag. 114
Re= −7
=17 .765 , 8
7 , 46∗10

18
Criteriul Prandtt:

C pc∗ν c∗ρc
Pr=
λc
Pr=9. 6

Criteriul Nusselt:

μ
Nu=c *Ren *Pr 1/3∗( )0 .14
μp
Nu=0,193∗17.765,80 ,48∗9,6 1/3∗1=67,66

Coeficientul parţial de căldură pentru produsul petrolier care circulă prin

manta:

Nuc∗λ c
α c= [W /m2∗° C ]
d echiv .
4.3 67 Verificarea
,66∗0 , 130coeficientului 2global de transfer de căldură,
α c=k Coeficientul =434 , 9 [W
global de/m ∗° C ] de căldură pentru
transfer
0ed.,0202
schimbătorul fără depuneri.

1
K ed , fd = [ W /m2∗C ]
1 μ 0 , 14 d e 1 μ 0 , 14
∗( ) ∗ + ∗( )
αr μ p di α c μp
K ed , fd =231 [W /m2∗°C ]

19
 4.4 Verificarea coeficientului global de transfer de căldură,
ked.Coeficientul global de transfer de căldură pentru
schimbătorul cu depuneri.

1
K ed ,cd = [w /m2∗° c ]
1 de de de de 1
∗ +Rdi∗ + *ln +Rde+
α r di di 2∗λ∘ di αc
1
K ed , fd = =266 ,83 [W /m2∗° C ]
1 0 , 025 0 ,025 0 , 025 0 ,025 1
+ ∗0 , 00035∗ + *ln +0 , 00088+
6 . 169 , 37 0 , 02 0 ,02 2∗45 0 ,02 434 ,9

Se admit rezistenţele termice specifice ale depunerilor:

Rdi 0.00035 m2*˚C/w Dobrinescu pag. 200,Tabelul 3.13

Rde 0.00088 m2*˚C/w

Conductivitatea termică a peretelui (tuburi din oţel carbon):

λ˳ 45 W/m*˚C

5. Supradimensionarea aparatului

A ecalculat − Aenecesar
S %= ∗100
A enecesar
Qcedat 1 . 062. 479 , 7
A enecesar = = =102 ,5 [m2 ]
k ed∗Δt m log 266 , 83∗38 ,83

A recalc =π∗d e∗Lt ∗nt ,[m2 ]

A recalc =π∗0,025∗6∗230=108,4[m2 ]20
 A ecalculat − Aenecesar 108 , 4−102 , 5
S %= ∗100= ∗100=5,7
A enecesar 102 , 5

6. Dimensionarea racordurilor

Conform Tabelului 3.6, pag.177,Dobrinescu D., Procese de trasfer termic

și utilaje specifice, Editura Didactică și Pedagogică, București 1983.

Diametrele racordurilor:

Se presupune viteza admisibilă de curgere a apei:

ωar 0.95 m/s

21
 Se presupune viteza admisibilă de curgere a produsului petrolier:
ωac 0.91 m/s

Debitul volumic de apa:

mr
V(l) = [ m3 / s ]
r ρr
25. 4 3
V(l) = =0 , 0256 [m ¿ s ]
r 993 .89

Debitul volumic de produs petrolier:

mc
V ( l) = [ m3 /s ]
c ρc
6 , 94
V (l)c = =0 , 0085[ m3 /s ]
816 , 98

Calculul diametrului interior al racordurilor:

4∗V
dir
dd
ic i=
√ 0.185
l
0.109
π∗wa
m
m

Se aleg diametrele standardizate pentru ţevi de conductă:

dir STAS 193.7 Mm 0.194 m

der STAS 219.1 Mm 0.219 m
dic STAS 115.9 Mm 0.116 m
dec STAS 114.3 Mm 0.114 m
Dobrinescu pag.177, Tabelul 3.6

Recalcularea vitezei de curgere a lichidului:

4∗V l ω recalculat r 0.87 m/s

ω recalculat= ω recalculat c 0.81 m/s
π∗d
i2

22
 7. Calculul economic

7.1 Cheltuieli cu energia electrica:

Cheltuielitotale =Cheltuielienergie +Cheltuieli amortizare +Cheltuieli int retinere

Timp de operare: τ =8000 h/an

C energie=E∗P energie [ Ron/an ]
C energie=1.352.019 ,5[ Ron /an ]

Pret Energie:

23
 Penergie 0.1736 Ron/kwh

7.1.1 Calculul puterii totale de operare:

N T =N r +N c [ KW ]
N T =865 ,07+108 , 45=973 ,52[ kw ]

m r∗Δpir
N r= [ kw ]
ρr ∗η p
N r =865 , 07 [ kw ]

m c∗Δp ec
Nc= [ kw ]
ρc∗η p
N c =108 , 45[ kw ]

unde, Δ p – căderea de presiune la interiorul tuburilor, respectiv în manta, N/m2

η p – randamentul pompei = 85%

Randamentul pompei:
ηp=0,85
7.1.2 Calculul energiei consumate pentru acţionarea pompelor:

E=N T∗τ p [kwh/an ]

E=7. 788 .130 , 9 [kw /an ]

7.2 Cheltuieli amortizare:

M manta=V manta∗δ otel [kg ]

M manta=704 . 6[ kg ]

δotel 7800 kg/m3

24
 π
V manta= ∗( D2e −D2i )∗L [m3 ]
4
V manta=0 , 090 [m3]

Demanta=Dimanta +2∗δ p [ m]

Di manta 0.591 m
De manta 0.607 m

Se presupune grosimea de perete între: 5-10 mm

δp 8 mm 0.008 m

M tuburi=V tuburi∗δ otel [kg ]

M tuburi=3 . 381 ,6 [kg ]
π
V tuburi =nt∗ ∗( d 2e −d 2i )∗Lt [ m 3 ]
4
V tuburi =0 , 434 [ m 3 ]
M sicane =V sicane∗δ otel [kg ]
M sicane =757 , 5[ kg ]

V sicane =n sicane∗A sicane∗δ sicane [m3 ]

V sicane =0,097[m3 ]
Lt
n sicane= −1
x
n sicane=59
2
π Dimanta
A sicane = [ m2 ]
4
A sicane =0 ,274[ m2 ]

25
Se presupune grosimea şicanei: 5-6 mm

δsicane 6 mm 0.006 m
M capace =V capace∗δ otel [ kg ]
M capace =469 , 7[ kg ]

V capace =4 π∗( R2e−R2i )[ m3 ]

V capace =0,0602[ m3 ]
Demanta
Re = [m ]
2 Re 0.3035 m
Dimanta Ri 0.2955 m
R i= [ m]
2

M placi−tubulare =V placi−tubulare∗δ otel [ kg ]

M placi−tubulare =214 , 0[ kg ]
2
2π∗Dimanta
V placi−tubulare= ∗δ placi−tubulare [ m3 ]
4
V placi−tubulare=0,027[ m3 ]
Se presupune grosimea placii tubulare intre: 50-100 mm

δplaca tubulara 50 mm 0.05 m

M SC =M manta + M tuburi + M sicane +M capace + M placi−tubulare [ kg ]

M SC =5 . 527 , 3[ kg ]

7.2.1 Calculul invetitiei totale:

I t =M SC∗P otel [ Ron ]
I t =13. 818 , 3[ Ron ]

26
7.2.2 Cheltuieli de amortizare anuala:
I
C amortizare = t [ Ron/an ]
Dns
C amortizare =1. 381 ,8 [ Ron/an ]

Preţ oţel:

Potel 2.5 Ron/kg

Durata normala de serviciu:

Dns 10 an

7.3 Calculul cheltuielilor de intretinere si de reparatii

C int retinere−si−reparatii =0. 5∗Camortizare [ Ron /an]
C int retinere−si−reparatii =690 ,9 [ Ron/an ]

Cheltuieli totale = 1.354.092,3 [Ron/an]

Curs valutar : 1€ = 4,5 Ron

Cheltuieli totale = 300.909,4 €

8. DIMENSIONAREA APARATULUI

Masa specifică:
M SC
M sp= [ kg/m2 ]
Arecalculata
M sp=51 , 00[ kg/m2 ]

V SC
V sp = [m ]
A recalculat
27
V sp =0 ,0065 [m ]
V SC =V manta +V tuburi +V sicane +V capace +V placi−tubulare [m3 ]
V SC =0,709[m3 ]

9. Concluzii

În acest proiect am realizat dimensionarea unui schimbător de căldură

de tip fascicul tubular în manta, care funcționează fără pierderi de căldură
către mediul înconjurător, acest lucru reduce volumul de calcule, dar nu
introduce o eroare semnificativă.
Conform capitolului 4, schimbătorul de căldură are o
supradimensionare avand o valoare acceptabilă, deci aparatul poate funcționa
în realitate și îndeplini cu succes transferul de căldură propus.

28
 Consider că aceste costuri ale apei de răcire sunt foarte ridicate și
consider că acestea se pot reduce semnificativ în cadrul unei rafinării care
deține unul sau mai multe turnuri de răcire, unde se poate readuce apa de la
40 ℃ la 30 ℃ și astfel se poate realiza o reducere a sumei de până la 60-70%.
Datorită faptului că prin tuburile schimbătorului de căldură va circula
apa, într-o cantitate considerabilă pe an, trebuie avut în vedere depunerile
care pot aparea, astfel trebuie folosită apă demineralizată sau tuburile
trebuiesc curățate periodic de depuneri (în capitolul 7 este prevăzut un timp
de funcționare al schimbătorului de 8000 h/an, ceea ce oferă 760 h/an pentru
mentenanță și reparații).

10. Bibliografie

1. Dobrinescu D., Procese de transfer termic și utilaje specifice, Ed.

Didactică și Pedagogică, București, 1983.
2. Suciu G. C., Ingineria prelucrării hidrocarburilor, volumul 2, Ed. Tehnică,
București, 1985.

29
3. Dobrinescu D., Procese calorice, volumul 1, Institutul de Petrol și Gaze,
Ploiești, 1980.
4. Dobrinescu D., Procese calorice, volumul 2, Institutul de Petrol și Gaze,
Ploiești, 1983

11. Anexe

30
31
 12. Breviar de rezultate

Valori măsurate Valoare

Debit produs cald, mc, t/h 25

Temperatura de intrare fluid cald, t c , ℃ 1 120
Temperatura de ieşire fluid cald, t c , ℃ 2 45
(Factorul de caracterizare), K 11
Densitatea produsului cald, d 20
4 0,860
Temperatura de intrare fluid rece, t r , ℃ 1 30
Temperatura de intrare fluid rece, t r , ℃ 2 40

Valori calculate

Densitatea produsului cald, d 15

15 0.864
Temperatura medie a fluidului rece, t r , ℃ mediu 35
Debit produs cald , m c , kg /s 6,94
Căldura specifică a apei la temperatura medie, Cp35
r
℃
, J /kg∗℃ 4178,63
Temperatura medie a fluidului cald, t c , ℃ mediu 82,5
Căldura specifică a fracției petroliere la temperatura medie, 2039,96
Cpc , J / kg∗℃
Fluxul cedat = Fluxul primit, Q, W 1.062.479,7
Debit produs rece (apă), mr , kg /s 25,4
Diferența de temperatură medie pentru circulație mixtă, Δt med ,℃ 38,83
Densitatea fluidului rece la temperatura medie, ρ35r
℃
, kg /m3 993,89
Coeficientul global de transfer de căldură, ked, W/m2*℃ 252
Aria exterioară, Ae ,m2 calculat 108,6
Lungimea tuburilor,L, m 6
Diametrul exterior al tuburilor,d e , m 0.025
Număr tuburi calculat, nt calculat 230,4
Geometria tuburilor triunghiulară
Numarul de pasuri 2
Număr tuburi tabelat, nt tabelat 230
Diametrul interior manta,m 0,591

32
 2
Aria exterioară recalculată, Ae , m recalculat
108,4
Distanța dintre două șicane transversale alăturate, x, m 0,1
Viteza fluidului care circulă la interiorul tuburilor, w r,m/s 1,26
Vâscozitatea dinamică a fluidului rece, μ35r
℃
, kg /m∗s 0,00073
Reynolds la interiorul tuburilor, Re 25.808,3
Conductivitatea termică la interiorul tuburilor, λ 35℃ ,W /m∗℃ 0,6199
Prandtl la interiorul tuburilor, Pr 4,9
Nusselt la interiorul tuburilor, Nu 149,28
Coeficientului parțial de transfer de căldură la interiorul 6169,37
tuburilor, α rinterior =α 1 ,W /m2∗C
Pasul tuburilor, s, m 0,032
Lungimea caracteristică în manta, l c =d eh , m 0,0202
Densitatea fracțiunii petroliere, ρ fractiunii petroliere ,kg /m 816,98
Viteza fluidului care circulă prin manta, wc ,m/ s 0,66
Conductivitatea termică a fracțiunii petroliere lichide, 0,130
λ fractiunii petroliere, W /m∗℃
Vâscozitatea cinematică a fracțiunii petroliere, ν,m2 /s 6,09*10^-7
Vâscozitatea dinamică a fluidului petrolier, μ82,5 ℃ , kg/m∗s 7,46*10^-7
Reynolds în manta, Re 17765,8
Prandtl în manta, Pr 9,60
Nusselt în manta, Nu 67,66
Coeficientului parțial de transfer de căldură la exteriorul 434,9
tuburilor, α cmanta=α 2 ,W /m2∗C
Verificarea coeficientului global de transfer de căldură, ked, 266,83
2
W /m ∗℃
Supradimensionarea aparatului, S, % 5,7
Diametrele racordurilor fluid cald(de-di),m 0,116-0,114

Viteza fluidului cald in racorduri, wfc ,m/s 0,81

Diametrele racordurilor fluid rece (de-di),m 0,219-0,194

Viteza fluidului rece in racorduri , wfr ,m/s 0,87

Cheltuieli cu amortizarea , C a, lei 1381,8

Timp de funcționare,τ , h /an 8000

33
Cheltuieli cu energia electrică, lei/an 5451691,6
Cheltuieli intretinere, lei/an 69,09
Cheltuieli totale , lei 5453142,5
Curs valutar 1 decembrie 2015: 1€/lei 4.5
Cheltuieli totale, € 1211809,4

34