Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Rolul enzimelor in etapele digestiei

Profesor: Elev:

Croitoru Lucia CînciuAndra-Mihaela

2021
Rolul enzimelor in etapele digestiei (bucala,gastrica,intestinala). Bolile metabolismului glucidic

Enzima este un compus organic de natura proteica, prezenta in celulele vii, care dirijeaza procesele
de sinteza si de degradare din organismele animalelor, plantelor si microorganismelor, producand si
pastrand energie. Fara enzime procesele biochimice s-ar desfasura cu viteze foarte mici.

Rolul enzimelor:
- Descompunerea moleculelor mari;
- Accelereaza procesele metabolice;
- Coordoneaza unele etape ale ciclului metabolic.
Componentele nutritive,aduse cu alimentatia, sunt supuse actiunii primare a sucurilor digestive care
le transforma in compusi absorbabili.

Saliva
Saliva este secretata de celulele a trei perechi de glande: submaxilara,sublinguala si parotida,
precum si de asa numitele galnde bucale disseminate in mucoasa bucala.
Substantele organice care intra in compozitia salivei sunt: albumina, globuline, uree, acid uric,
creatina, aminoacizi, mucina, cholesterol, enzime in cantitate mica, lipase, proteinaze, lizozim,
amilaza.

Enzimele salivare:
Saliva contine o serie de enzime in cantitate mica: lipaze, proteinaze, peptidase mai contine lizozim
care are actiune de liza asupra microorganismelor, prin actinia sa mucolitica exercitata asupra
polizaharidelor capsulare bacteriene.
Enzima cea mai importanta cantitativ si functional este amilaza salivara (ptialina) care desface
legatura 1,4 glicozidica. Amilaza contine si enzime de deramificare a amidonului care actioneaza
hidrolitic asupra legaturilor 1-6 glicozidice si transforma amidonul ramificat in amidon liniar. Aceasta
enzima degradeaza polizaharidele alimentare pana la stadiul de maltoza prin stadiul intermediary de
dextrin.

Amilaza se gaseste numai in saliva umana, la maimuta si la porc.

Amilaza salivara nu actineaza asupra celulozei , de aceea se recomanda fierberea alimentelor pentru
inlaturarea invelisului celulozic al grauntelor de amidon.
Saliva mai contine cantitati mici de maltaza care desface maltoza in glucoza.

Functiile salivei:

 Functii digestive datorita prezentei amilazei

 Rolul mecanic conferit in special de prezenta mucinei

 Actiunea de solubilizare a substantelor solide

 Actiunea de indepartare din cavitatea bucala a urmelor alaimentare si in general a componenteleor

straine c ear putea constitui un mediu de cultura favorabil dezvoltarii bacteriilor.

 Rol in mentinerea umiditatii mucoaselor

 Rol excretor in special al metalelor grele(Hg,Pb,Sb), medicamentelor.

 Rol in reglarea apei in organism

 Rol antiseptic prin prezenta unor factori bacteriolitici(lizozimul).

Sucul gastric

Sucul gastric este un lichid clar sau usor opalescent, incolor, indoor. Contine aproximativ 0,5%
substante solide, formate in special din NaCl, KCl, fosfati, minerali, mucina, acizi organic si enzime.
Are o reactie puternic acida.

Enzimele din sucul gastric:

Pepsina este enzima cea mai caracteristica a sucului gastric, este secretata de celulele ale glandelor
fundice. Se gaseste in citoplasama acestor celule sub forma inactive de zimogen,pepsinogenul si este
transformata sub actiunea HCl in enzima active. Ph-ul optim de actiune intre 1,5 si 2,5 variaza cu
protein asupra careia actioneaza: pt.cazeina pH-ul=1,8, pt.gelatina pH-ul=2,2.
Prima actiune a sucului gastric este denaturarea proteinei native in metaproteina solubila in mediul
acid din stomac. Actiunea pepsinei asupra proteineleor se exercita pana la stadiul de peptone cu
molecula destul de mica. Pepsina actioneaza asupra tuturor proteineleor native cu exceptia
cheratinei si a protaminei care nu contine tirozina si fenilanina.
Uropepinogenul apare in sange si urina; valori mult crescute se constata in ulcerul duodenal.
Rennina este enzima de coagulare a laptelui, este produsa de celulele fundamentale ale glandelor
fundice. Este secretata sub foram de precursor inactive,Prorennina si este activate de HCl. La adulti
exista in cantitate mica sau nu exista. Se gaseste in cantitate mare in mucoasa gastric a sugarului.
Lipaza gastrica este enzima care scindeaza hidrolitic grasimile, actioneaza in mediu acid, dar cu
activitate slaba
Ureaza apare in mucoasa gastrica a fetusului si a adultului, dar nu in sucul gastric normal; are rolul sa
produca amoniacul care neutralizeaza HCl aparand astfel mucoasa gastric.

Sucul pancreatic:
Acesta este un lichid incolor,clar,vascos si alcalin.Volumul secretiei in 24 de ore este 1200-1500 ml.
Rolul fiziologic important al pancreasului este producerea si secretia enzimelor digestive acesta fiind
sursa cea mai importanta a enzimelor digestive.

Sucul pancreatic contine urmatoarele enzime:

 Enzimele proteolitice.In sucul pancreatic exista 2 proteinzae: tripsina si chimotripsina.Tripsina e

secretata sub forma inactiva de tripsinogen iar chimotripsina se gaseste de asemenea sub
forma inactiva de chimotripsinogen si este activata de tripsina.Actiunea tripsinei asupra
proteinelor duce la o degradare mai avansata decat actiunea pepsinei.Chimotripsina
catalizeaza hidroliza produselor de degradare a tripsinei si pepsinei.Sucul pancreatic contine ,de
asemenea si o protaminaza si o elastaza.Celulele pancreatice contin polinucleotidaze ,ribonucleaze su
dezoxiribonucleaze,care trec in sucul pancreatic.

 Amilaza pancreatica actioneaza asupra amidonului prin aceleasi stadii a si amilaza salivara,este
insa mai activa ca aceata si digera si amidonul nefiert.In anumite boli pancreatice,activitatea
amilazica a serului si urinii creste,ceea ce procura un test clinic important.Sucul pancreatic nu contine
maltaza,dar ar contine lactoza si zaharoza.
 Lipaza pancreatica catalizeaza reactia de scindare hidrolitica a grasimilor neutre de glicerol si acizi
grasi.In conditii fiziologice nu are loc o scindare totala.Sarurile biliare stimuleaza emulsionarea
grasimilor,ceea ce permite un contact mai extins intre substrat si enzima.Lecitinaza pancreatica
desface lecitina cu formare de glicerol.In sucul pancreatic exista o fosfataza alcalina si o
colesterolesteraza.Din mucoasa intestinala s-a reusit izolarea unei substante care inlocuita
intravenos,este capabila de a stimula secretia pancreatica.Acesta substanta se formeaza atunci
cand chimul stomacal aci vine in contact cu mucoasa duodenala si poarta numele de secretina.
Pancreozimina este o componenta produsa ca si secretina in mucoasa dudodenala si
stimuleaza enzimele pancreatice.Este eliberata tot sub actiunea acizilor
Explorarea functiei pancreatice se efectueaza in clinica prin dozarea in lichdul recoltat prin tubaj
duodenal,precum si in sange,in urina in materiile fecale,a enzimelor secretate de
pancreas si de asemenea prin cercetarea digestiei proteinelor si grasimilor.
Bila este produsul de secretie externa a ficatului si este adusa pe calea tractului biliar in
duoden.Cantitatea de bila secretata in conditii fiziologice variaza intre 800 si 1000 ml in 24 de ore.Bila
veziculara difera de bila hepatica.Bila hepatica este clara,galbena-aurie,aproape izotonica cu
sangele pe cand bila veziculara este tulbure(din cauza resturilor epiteliale si a sarurilor de
calciu),filanta si de culoare verde-bruna.
Bila veziculara este mai concentrata decat bila hepatica,datorita faptului ca apa este rapid absorbita
prin peretele veziculei biliare
Principalii constituenti ai bilei sunt:sarurile biliare,respectiv sarurile alcaline ale acizilor biliari
conjugati cu glicerol sau taurina,colesterolul,pigmentii biliari,lipide,uree,mucina si saruri
anorganice. Acizii biliari din bila umana sunt:acidul colic,acidul dezoxicolic,acidul
chenodezoxicolic si acidul litocolic.In bila acesti acizi apar conjugati cu glicocolul sau taurina si
poarta numele de acizi glicolici.
Carbohidraze.Digestia dizaharidelor se face aproape exclusiv in sucul intestinal,unde sunt
transformate in monozaharide.
Actiunea enzimatica complexa a enzimelor prezente in sucul pancreatic si intestinal
acopera pe deoparte nevoile organismului in aminoacizi,iar pe de alta parte evita inconvenientul
introducerii de molecule intacte proteice.
Intestinul gros.Continutul din colon prin deshidratare se transforma treptat intr-o masa
semisolida,constituind fecalele.
Fecalele sunt formate din resturi alimentare care nu au fost digerate,resturi ale secreiilor tractului
digestiv,bacterii si produsele lor metabolice,leucocite si descaumatii formate din celule
epiteliale ,saruri alcaline.In mod patologic pot contine paraziti,sange sau leucocite
abundente.Cantitatea medie de fecale eliminata de un adult pe zi este de 80-200g.

Bolile metabolismului glucidic:

- Diabetul zaharat
- Diabetul zaharat de tip 2(insulino-dependent).