EXERCIȚII – TIP BAC

Subiectul I (40 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele istorice de mai jos:

A. „După alegerea ca guvernator al Ungariei (1446), [Iancu] a închegat un sistem militar comun, alcătuit
din cele trei ţări române (...). Într-un document emis la 4 decembrie 1447, la Târgovişte, Iancu de
Hunedoara se intitula «din mila lui Dumnezeu, voievod al Ţării Româneşti», iar domnul Moldovei (...) îl
considera «părinte al său». De altminteri, de la acest domn (Petru al II-lea), Iancu a primit cetatea
Chilia, ca punct strategic, în 1448.”
(Ioan Aurel Pop, Thomas Nägler, Istoria Transilvaniei)

B. „Să ştii, Măria Ta, că am călcat pacea [cu turcii]. Văzând ei ceea ce am făcut, au părăsit gâlcevile
şi certurile pe care le aveau până acum în toate alte părţi, atât dinspre ţara Măriei Tale [Ungaria] cât
şi din toate celelelte părţi şi şi-au aruncat toată mânia asupră-ne. Primăvara au de gând să vină
duşmăneşte, cu toată puterea lor (...). Vadurile lor de la Dunăre [de trecere în Ţara Românească], în
afară de Vidin, am pus să le ardă (...). Dacă voia Măriei Tale este să ai luptă cu ei, atunci strânge-ţi
toată [oastea] adu-o în această ţară, peste munţi a noastră [Ţara Românească] şi binevoieşte să te
baţi, aici, cu ei (...)”.
(Scrisoarea lui Vlad Ţepeş către regele Matei Corvin, 1462)

C. „Pierderea Ţării Româneşti şi reconstituirea unui front antiotoman la Dunăre era o primejdie prea
gravă pentru dominaţia Porţii în Peninsula Balcanică pentru a putea fi tolerată de sultan. Pentru a
scoate din luptă Moldova, Mehmed al II-lea a fost silit să organizeze la începutul anului 1475 o mare
expediţie sub comanda beglerbegului Rumeliei, Soliman eunucul. Speranţa sultanului a fost însă
înşelată; la Vaslui, într-o vale îngustă, unde superioritatea numerică otomană nu putea fi exploatată,
Ştefan a prins în cursă şi a nimicit marea oaste trimisă de Mehmed împotriva sa (10 ianuarie 1475)‟.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, S. Papacostea, Istoria României)

D. „...Mihai nu putea da lupta în câmp deschis (…), a ales o poziţie care să nu îngăduie o
desfăşurare mare de trupe şi, în acelaşi timp, să-l ferească de o eventuală învăluire. O asemenea
poziţie, pe drumul de la Giurgiu la Bucureşti, se află anume la satul Călugăreni. (…) în spate, dealuri
acoperite de păduri formau un adăpost natural; în faţă, valea mlăştinoasă a Neajlovului şi a Câlniştei
(…). Bătălia s-a dat la 13/23 august 1595. Şi Mustafa Ali conchide: „ Mihai, pe care ei nu l-au băgat în
seamă (…) dovedindu-şi arta în ale luptei, a distrus în acest fel merituoasa oaste”.
(Constantin C. Giurăscu, Dinu C. Giurăscu, Istoria românilor)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Menţionaţi, pe baza surselor B şi C, câte o cauză a declanșării confruntărilor militare. 6

puncte
2. Menţionaţi, pe baza surselor C şi D, câte o informaţie referitoare la rezultatul confruntărilor
militare.
6 puncte
3. Menţionaţi, pe baza surselor B şi C, o asemănare referitoare la tactica militară folosită,selectând
câte o informaţie prin care să susţineţi această asemănare. 7 puncte
4. Formulaţi un punct de vedere referitor la rolul lui Iancu de Hunedoara în lupta antiotomană,
folosind ca argument o informaţie din sursa A. 6
puncte
5. Prezentaţi două asemănări între acțiunile diplomatice prin care spaţiul românesc se implică în
relaţiile internaţionale în Evul Mediu și la începuturile modernităţii. 10 puncte
6. Prezentaţi o asemănare între două instituții centrale din spațiul românesc. 5 puncte
SUBIECTUL II
Subiectul I (40 puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Noi Ştefan voievod, din graţia lui Dumnezeu domn al Moldovei, (...) vă spun că necredinciosul
împărat al turcilor a fost mult timp şi este nimicitorul întregii creştinităţi, şi în fiecare zi se gândeşte cum
să distrugă şi să supună toată creştinitatea. De aceea noi facem cunoscut tuturor domniilor voastre că
pe la Boboteaza trecută sus-numitul turc a trimis asupra mea în ţara noastră o mare armată în număr
de o sută şi douăzeci de mii de oameni, (...); şi după ce a auzit de această înfrângere [suferită de
armata otomană la Vaslui] păgânul împărat al turcilor şi-a pus în plan să se răzbune şi el însuşi în
persoană cu toată puterea sa să vie în luna mai asupra noastră şi să supună ţara noastră care e poarta
tuturor creştinilor (...), dar dacă această poartă va fi pierdută, (...) toată creştinătatea va fi în mare
primejdie.” (Scrisoarea lui Ştefan cel Mare către principii creştini, 25 ianuarie 1475)
B. “Întâi. Maiestatea Sa Imperială, câtă vreme va ţine războiul cu turcii, ne va da şi se va îngriji să ni
se numere de către oamenii şi vistiernicii săi, pentru a ne apăra ţara si dacă soarta ne va fi favorabilă,
pentru a ataca pe duşman, plata a 5000 de ostaşi în bani gata.(...)
Al doilea. Pentru ca să putem da acest ajutor cu cât mai multă râvnă şi dragoste şi pentru a putea
sluji creştinătaţii cu toată credinţa, maiestatea sa ne-a dat nouă şi preascumpului nostru fiu, Petru, Ţara
Românească cu toate veniturile sale, drepturile şi hotarele sale ca să o ţinem şi să o stăpânim în
vecie(...).” (Tratatul dintre Mihai Viteazul şi Rudolf al II-lea,împăratul Imperiului Romano-German,
1598)
C. „Provincia mea, Ţara Românească, nu e mai departe de scaunul tiranului [sultanului] decât cale de
cinci zile şi numai Dunărea o desparte de teritoriul duşmanului. În această ţară aş fi putut trăi liniştit,
singur şi fără nicio frică, dacă nu mă simţeam chemat de credinţa mea faţă de Maiestatea Voastră şi
faţă de întreaga creştinătate. Eu însă, nevrând să sporesc puterea turcilor prin ostaşii mei, spre
distrugerea creştinilor, de bună voie m-am arătat gata de a lua parte la Liga [Sfântă], fapt prin care mi l-
am făcut pe tiran duşman de moarte (...). Cu acest duşman neîmpăcat [m-am luptat] pururea repurtând
o mulţime de victorii din cele mai glorioase.”
(Memoriul lui Mihai Viteazul către împăratul romano-german Rudolf al II-lea, 1601)
D. „ (...)Când grosul oştirii noastre va intra în Ţara Moldovei atunci strălucitul principe se va declara pe
faţă ca domn supus al nostru şi se va uni cu toată oştirea sa cu oştirea noastră, pentru care oştire noi
făgăduim să-i dăm, în acea vreme, şi ajutor în bani din visteria noastră. Şi el va acţiona împreună cu
oştile noastre, după porunca noastră, împotriva duşmanului [Imperiul Otoman] (...).
În schimb, făgăduim noi, marele stăpânitor, Măria Noastră Țarul, pentru noi şi pentru urmaşii
noştri la tronul Rusiei, că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova, nici din Ţara
Muntenească, nici din altă familie străină, ci, pentru această dovadă de credinţă faţă de noi a prea
strălucitului domn Dimitrie Cantemir, îl vom păstra pe el şi pe urmaşii lui (...) pe linie bărbătească în
acea cârmuire şi domnie a Ţării Moldovei, fără schimbare, cu titlul de domn (...).
Toată legea şi judecata să fie a domnului şi fără hrisovul domnului nimic nu va fi întărit sau
desfăcut de către măria noastră, ţarul.” (Tratatul de la Luck, 1711)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Formulaţi, pe baza sursei A un punct de vedere referitor la consecinţele implicării conducătorilor
politici din spatiul românesc în lupta antiotomană, susţinându-l cu o informaţie selectată din
sursa respectivă. 6 puncte
2. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că implicarea Moldovei
în relaţiile diplomatice determină consolidarea instituţiei centrale şi folosiţi ca argumente două
informaţii selectate din sursa respectivă. 6 puncte
3. Formulaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la obiectivul politicii externe a
domnitorului, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursa respectivă.
 6 puncte
4. Menţionaţi, pe baza surselor B şi D o asemănare referitoare la angajamentele financiare şi
selectaţi câte o informaţie din fiecare sursă prin care să susţineţi asemănarea respectivă.
8 puncte
5. Formulaţi un punct de vedere referitor la evoluţia instituţiei centrale în spaţiul românesc în
secolele al XVII –lea – al XVIII-lea, folosind ca argument alte două informaţii istorice, în afara
celor la care se referă sursele C şi D. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea informaţiilor istorice relevante, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea si
concluzia.) 9 puncte
6. Prezentaţi fapt istoric referitor la implicarea spaţiului românesc în relaţiile diplomatice din secolul
al XIV-lea. 5 puncte