Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ÎNDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC:
Conf.univ.dr. Nicolaescu Cristina
ABSOLVENT:
Kardoș V. Paula-Florica
ARAD
- 2020 -
Cuprins
INTRODUCERE.................................................................................................................................3
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE....................................4
1.1.Caracterizarea...........................................................................................................................5
1.1.1 Terenurile............................................................................................................................6
1.1.2 Mijloace fixe........................................................................................................................6
1.2.Evaluarea și reevaluarea imobilizărilor corporale..................................................................8
2. CONTABILIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE......................................................12
3.AMORTIZAREA CAPITALULUI IMOBLIZAT ÎN ACTIVE CORPORALE.......................17
4. CONTABILIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE LA S.C. FRANCISC SPEED
S.R.L...................................................................................................................................................22
4.1 Intrări de imobilizări corporale..............................................................................................23
4.1.1.Achiziţii de imobilizări corporale cu titlu oneros...........................................................23
4.2.Reevaluarea imobilizărilor corporale.....................................................................................27
4.3.Amortizarea imobilizărilor corporale....................................................................................28
4.3.1.Metoda amortizării liniare...............................................................................................28
4.3.2.Metoda amortizării degresive..........................................................................................29
4.3.3.Metoda amortizării accelerate.........................................................................................30
4.4.Scoaterea din funcţiune a imobilizărilor corporale...............................................................30
4.4.1.Ieşirea imobilizărilor corporale prin vânzare.................................................................30
Concluzii.............................................................................................................................................33
Bibliografie..........................................................................................................................................34
ANEXE...............................................................................................................................................35
INTRODUCERE
Am structurat lucrarea în patru capitole, primele trei fiind teoretice, susțin elaborarea
ultimului capitol, care este un studiu de caz. Totodata, lucrarea conține și o parte finală
alocată concluziilor și propunerilor.
Primul capitol al lucrării este unul introductiv, care tratează aspecte generale cu
privire la imobilizările corporale, cuprinde definirea imobilizărilor, clasificarea, evaluarea și
reevaluarea acestora.
Capitolul patru prezintă un studiu de caz care constă în prezentarea, în cazul unei
societăţi, a situaţiei imobilizărilor existente şi contabilizarea amortizării pentru acestea prin
utilizarea diverselor metode. Societatea la care face referire ultimul capitol este o societate cu
răspundere limitată, având ca obiect de activitate transportul de marfă, înregistrările
imobilizărilor corporale predominând în contabilitatea acesteia, am prezentat și analizat
operațiile de achiziție, vânzare și metodele de amortizare utilizate.
3
1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND IMOBILIZĂRILE
CORPORALE
Contabilitatea este știința prin care stăpânirea afacerilor devine o artă. Conform Legii
contabilității, contabilitatea, trebuie să asigure întregistrarea sistematică și cronologică și
păstrarea informațiilor cu privire la performanțele financiare, atât pentru cerințele interne ale
acestora, cât și pentru relațiile cu agenții externi.1
Un activ corporal este recunoscut în bilanţ dacă generează beneficii economice pentru
entitate şi costul activului este evaluat credibil. Pentru a fi încadrat un activ în categoria
imobilizărilor corporale trebuie să îndeplinească următoarelor condiţii:
1. să fie deţinute de către o persoană juridică și utilizate în producţia proprie de
bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi date în chirie terţilor sau pentru folosirea acestora
în scopuri administrative;
2. să fie utilizate pe o perioadă mai mare de un an.
Evaluarea unei imobilizări corporale recunoscută ca activ trebuie făcută la costul
determinat la intrare, iar cheltuielile ulterioare, de regulă, se recunosc ca și cheltuieli în
perioada în care s-au efectuat. În bilanţ imobilizările corporale se prezintă la cost, sau la o
valoare substituibilă acestuia, în afară de amortizarea cumulată aferentă şi ajustările cumulate
din depreciere.
Mijloacele fixe sunt definite în art. 53 din Regulamentul aplicării Legii contabilităţii
nr. 82 / 1991;2 pentru a intra în categoria mijloacelor fixe, obiectul sau complexul de obiecte
trebuie să îndeplinească cumulativ condițiile: valoarea de inventar să depășească limita
stabilită de lege și durata normală de utilizare să fie mai mare de un an. Organizarea
contabilității analitice a mijloacelor fixe trebuie să asigure particularizarea fiecărui mijloc
fix, cunoașterea mișcării lor și a gradului de depreciere.
1
Legea Contabilității
2
Art.53 din Regulamentul aplicării Legii Contabilității nr. 82/1991
4
Amortizarea este recuperarea treptată a valorii amortizabile a unei imobilizări, pe
perioada totală de viață utilă, prin adăugarea unei părți din valoarea de amortizat în
cheltuielile exercițiului sub forma amortismentului. Amortizarea este procesul, iar
amortismentul este rezultatul acestui proces. Calcularea amortismentului imobilizărilor se
face conform unui plan de amortizare, din luna următoare punerii în funcțiune, până la data
recuperării integrale a valorii de intrare.
1.1.Caracterizarea
Imobilizările fac parte din activul patrimonial, fiind bunuri economice. Acestea
servesc o perioadă îndelungată în activitatea entității, folosindu-se pe parcursul mai multor
cicluri de exploatare, iar pe calea amortizării, valoarea lor se recuperează prin introducerea
unor cote-părți în costul activității. Întreprinderea deține imobilizări pentru a le utiliza în
procesul de producție, la furnizarea de bunuri sau servicii, pentru a fi date în chirie și în
scopuri administrative; sunt recunoscute, dacă au un cost sau o valoare credibilă și dacă pe
durata de viață acestea aduc beneficii economice.
Bunurile materiale care servesc o perioadă îndelungată în activitatea unei întreprinderi fac
parte din categoria imobilizărilor corporale. În categoria imobilizărilor corporale intră: 3
- Terenurile
- Mijloacele fixe
3
Nicolaescu, Cristina, Curs Contabilitate financiară
5
Pentru structurarea imobilizărilor corporale în cele două categorii, ținem cont de:
- în timp ce mijloacele fixe, pe măsura utilizării lor îşi transmit valoarea în mod treptat şi se
uzează, făcând necesară înlocuirea lor cu altele noi de aceeaşi speţă, terenurile nu se uzează,
nefiind necesară înlocuirea lor;
- valoarea netă contabilă a mijloacelor fixe scade pe măsura utilizării lor, în timp ce valoarea
terenurilor poate chiar creşte în funcţie de factori ca: amplasament, apropiere de pieţe, grad
de fertilitate etc.
1.1.1 Terenurile
Terenurile sunt suprafețe de teren strict delimitate. În contabilitate, terenurile sunt
identificate pe două categorii: terenuri și amenajări de terenuri; iar categoriile de terenuri
agricole și silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte, terenuri cu construciții sunt
evidențiate în contabilitatea analitică. Potrivit regulilor general admise se face evaluarea
terenurilor, cu toate acestea, trebuie ținut cont de particularitățile determinate de următoarele
criterii: clasa de fertilitate, suprafaţa, amplasamentul, destinaţia, etc. Luarea în considerare a
acestor particularități duce la valori diferite ale terenurilor pe unitate de suprafaţă de la o
întreprindere la alta.
Mijloacele fixe reprezintă un singur obiect sau un ansamblu de obiecte care îndeplinesc
următoarele condiții:
- valoarea de intrare e mai mare decât limita stabilită prin Hotărârea Guvernului (În
prezent 2.500 lei), valoare actualizată în funție de inflație.
- au o durată normală de utilizare mai mare de un an calendaristic.
4
C. Istrate, Contabilitate și raportări financiare, Ediuta Polirom, Iași, 2016
6
- sunt deţinute de o persoană juridică, fizică sau asociaţie fără personalitate juridică
care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri, pentru a fi utilizate în
producţia proprie de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau
pentru a fi folosite în scopuri administrative.
Pentru bunurile care sunt grupate în seturi sau care formează un singur corp, se ia în
considerare valoarea întregului corp, set, în vederea încadrării lor ca mijloace fixe.
- investițiile puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit înregistrările ca mijloace
fixe. Acestea fac parte din grupele în care urmează să fie înregistrate, la o valoare însumată
din cheltuielile efective rezultate de realizarea lor;
-investiții folosite parțial, care nu s-au înregistrat ca mijloace fixe, acestea fac parte din
grupele în care urmează să fie înregistrate cu valoarea rezultată prin cumularea cheltuielilor
produse de realizarea lor.
- investiţiile efectuate la mijloacele fixe, în scopul îmbunătăţirii factorilor tehnici iniţiali, prin
majorarea valorii de intrare a mijloacelor fixe.
Sunt active corporale, dar nu se amortizează: mijloacele fixe care sunt proprietate publică,
lacurile, bălţile, care nu sunt urmare a unei investiţii, şi terenurile, împreună cu cele
împădurite.5
După proveniența lor, mijloacele fixe pot fi: proprii şi străine. Mijloacele fixe proprii care
aparțin titularului de patrimoniu sau mijloacele fixe străine care fac parte din patrimoniu, dar
nu aparțin patrimoniului propriu. În această situaţie intră mijloacele fixe care fac obiectul
contractelor de închiriere, contractelor de locaţie de gestiune, contractelor de concesionare,
etc.
5
Legea 15/1994
7
- construcţii;
- echipamente tehnologice;
- mijloace de transport;
- animale şi plantaţii;
Clasificarea imobilizărilor corporale după mai multe criterii este necesară pentru
contabilizarea rațională a acestora:6
-în funcție de clasificarea acestora în patrimoniul entității, mijloacele fixe sunt: mijloace fixe
proprii, mijloace fixe concesionate şi mijloace fixe închiriate. Mijloacele fixe proprii aparțin
proprietarului, fiind proprietatea absolută a acestuia, înregistrate în conturi separate, iar
amortizarea se face de către întreprindere. Mijloacele fixe care aparțin altor proprietari, aflate
temporar în gestiunea întreprinderii sunt cele închiriate, concesionate sau luate în locație de
gestiune. Întreprinderea are asupra acestora numai drepturi limitate, amortizarea lor se face de
către entitatea proprietară.
b) la inventariere;
6
Nicolaescu, Cristina., (2014). ”Contabilitate financiară fundamentală”, Editura MIRTON Timișoara
8
a) Reguli de evaluare a mijloacelor fixe la intrarea în patrimoniu. La data intrării în
patrimoniu, mijloacele fixe se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare:
Cost de achiziţie pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros, format din:
- preţul de cumpărare;
- cheltuieli de transport-aprovizionare;
Cost de producţie pentru mijloacele fixe construite sau produse în unitatea patrimonială.
Costul de producţie cuprinde:
- dobânzi aferente capitalurilor împrumutate pentru finanţarea de mijloace fixe atunci când
acestea sunt aferente perioadei de fabricaţie;
Valoarea justă este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între
două părţi cu preţul determinat în mod obiectiv. Un activ este recunoscut în bilanț după
scăderea amortizării cumulate și a pierderilor cumulate din depreciere la valoarea contabilă.
Valoarea reziduală este valoarea netă pe care o întreprindere estimează că o va obţine pentru
un activ la sfârşitul duratei de viaţă utilă a acesteia. Valoarea amortizabilă este costul
activului din care s-a redus valoarea reziduală.
b) Reguli de evaluare ale mijloacelor fixe la inventar. Se calculează la valoarea actuală sau de
utilitate a fiecărui element, denumită valoare de inventar, care se stabilește în funcție de
utilitatea mijloacelor fixe și de prețul pieței. Valoarea de inventar se stabileşte de comisia de
inventariere. Lista de inventariere trebuie să cuprindă: denumirea mijloacelor fixe
inventariate; codul; unitatea de măsură; cantitatea; preţul unitar de înregistrare în
contabilitate; valoarea contabilă; valoarea de inventar; deprecierea ca valoare şi motivul.
Evaluarea imobilizărilor se efectuează la valoarea lor rămasă neamortizată, cu excepţia celor
9
constatate ca fiind depreciate.7 Imobilizările depreciate vor fi evaluate în funcție de starea lor
fizică, de utilitatea lor în cadrul companiei și în funcție de prețul pieței. Aducerea valorii
contabile a mijloacelor fixe și corectarea acesteia la valoarea de inventar se face prin
înregistrarea unei amortizări, dacă se constată o depreciere ireversibilă sau prin constituirea
unei ajustări pentru depreciere, dacă există o depreciere relativă, adică atunci când s-a făcut
amortizarea nu s-a ținut cont de apariția unei uzuri morale.
Aceste mişcări de valori sunt considerate reversibile şi în consecinţă ele sunt regularizate în
momentul închiderii conturilor. Astfel pot apărea două situaţii:
1) Dacă valoarea contabilă minus valoarea de intrare, adică deprecierea, este superioară
ajustării constituite este necesară suplimentarea ajustării şi aducerea acesteia la nivelul
diferenţei dintre valoarea contabilă şi valoarea de inventar.
Pentru mijloacele fixe la care se constată plus între valoarea de inventar şi valoarea contabilă,
aceasta nu se înregistrează în contabilitate, ele rămânând la valoarea lor de intrare. Rezultă
că plus-valorile pentru mijloacele fixe nu se înregistrează, însă minus-valorile latente se
înregistrează întotdeauna în funcţie de natura deprecierii lor.
7
Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului
10
d) Reguli de evaluare a mijloacelor fixe la ieşirea din patrimoniu. Mijloacele fixe ies din
patrimoniu prin cesiune, scoatere din funcţiune, lipsă de inventar. Evaluarea la ieşire se face
pe baza valorii contabile de intrare. Reevaluarea mijloacelor fixe constă în modificarea şi
substituirea valorilor contabile cu valoarea curentă. Pe această cale se modifică costul istoric
înregistrat în sistemul de conturi.
Plus valoarea care rezultă din reevaluare este delimitată ca o structură distinctă a capitalurilor
proprii, fiind denumită “rezerve din reevaluare”. Rezervele din reevaluare se propagă asupra
rezultatelor pe măsura realizării mijloacelor fixe reevaluate, respectiv amortizarea mijloacelor
fixe amortizabile (se amortizează şi diferenţa din reevaluare care măreşte în mod indirect
cheltuielile), consumarea sau vânzarea mijloacelor fixe reevaluate. Cu transmiterea indirectă
asupra rezultatelor, plus-valorile din reevaluare se modifică, după caz, în capital social sau
rezerve. O asemenea transformare se explică prin aceea că reevaluarea reprezintă o creştere
efectivă a patrimoniului. Cu ocazia reevaluării, valoarea mijloacelor fixe creşte faţă de
valoarea anterioară. Rezultă că reevaluarea este condiţionată de două elemente:
Contabil, diferenţele din reevaluare se înregistrează prin reţinerea noii valori contabile de
intrare ca valoare rămasă actualizată sau prin reţinerea valorii brute actualizate. Dacă din
reevaluare rezultă un minus de valoare, ea este în mod normal imputată rezultatelor.
11
2. CONTABILIZAREA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE
- jurnalul unic sau contabilitatea clasică, aplicabilă la unităţile patrimoniale, unde, de regulă ,
contabilitatea se conduce de către o singură persoană. Ca instrumente de lucru în cadrul
acestei forme, pentru prelucrarea documentelor justificative, se folosesc:
- Cartea Mare, în care se deschid părţi pentru fiecare cont pe debit şi pe credit, fără ca acesta
să se dezvolte pe conturi corespondente;
- Registrul inventar, care cuprinde inventarul de la începutul activităţii, intrările şi ieşirile din
patrimoniu;
8
Cărți_ASE (Bazele contabilității)
12
Clasa doi din planul de conturi general, denumită "Conturi de imobilizări" evidențiază
existența și mișcarea imobilizărilor. Conturile din această clasă sunt grupate pe categorii mari
de imobilizări şi cuprind următoarele grupe:
20 "Imobilizări necorporale",
21 "Imobilizări corporale",
22 "Imobilizări corporale în curs de aprovizionare ",
23 "Imobilizări în curs",
26 "Imobilizări financiare",
28 "Amortizări privind imobilizările",
9
OMPF 1802/2014
13
reflectă valoarea terenurilor şi costul efectiv al amenajărilor de terenuri. Valoarea terenurilor
și costul efectiv al amenajărilor de terenuri se regăsește în soldul contului, care este debitor.
14
imobilizate. Ca urmare, modificările determinate la nivelul patrimoniului şi a rezultatelor
întreprinderii în urma unei astfel de intrări de imobilizări corporale sunt: creşte valoarea
imobilizărilor corporale din patrimoniu, contul corespunzător din grupa 21 „Imobilizări
corporale”, de activ, se debitează; cresc veniturile din producţia de imobilizări, contul 722
”Venituri din producţia de imobilizări corporale”‚ care se creditează.
Intrarea de imobilizări corporale prin aport în natură se face pe baza procesului verbal de
recepţie şi se înregistrează la valoarea de aport.
Intrarea de mijloace fixe cu titlu gratuit prin donaţii, subvenţii sau plusuri de inventar se
înregistrează la valoarea curentă conform procesului verbal de recepţie. Intrările prin acest
mod sunt amortizabile, subvenţia fiind virată la venituri, de obicei pe măsura amortizării
bunului respectiv. În acest caz modificările la nivelul patrimoniului întreprinderii sunt: creşte
valoarea imobilizărilor corporale, contul corespunzător din grupa 21 „Imobilizări corporale”,
de activ se debitează; cresc subvenţiile pentru investiţii ca element de capital propriu, contul
475 „Subvenţii pentru investiţii”, cont de pasiv, se creditează.
Imobilizările corporale pot ieşi din patrimoniu prin: scoatere din funcţiune,
vânzare, cedare cu titlu gratuit sub formă de donaţii, minus de mijloace fixe constatate la
inventariere, ieşiri datorate unor cauze de forţă majoră sau pe alte căi.
Scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe, cu valoarea de intrare complet amortizată sau
parțial recuperată, se face cu acordul Consiliului de Administrație. La scoaterea din funcţiune
a imobilizărilor corporale, se înregistrează creditarea contului de imobilizări corporale
(deoarece valoarea lor scade) cu valoarea de intrare. Concomitent trebuie scăzută din
contabilitate şi amortizarea calculată până în acel moment (pentru ca în contul de amortizare
să rămână doar amortizarea aferentă mijloacelor fixe existente în patrimoniu).
În cazul în care ieşirea imobilizării corporale se face în vederea vânzării acesteia, pe lângă
înregistrarea anterioară, generată de ieşirea din gestiune a imobilizării, se face şi înregistrarea
legată de operaţia de vânzare. Vânzarea generează: creşterea creanţelor faţă de debitori
diverşi, contul 461 “Debitori diverşi”, cont de activ, se debitează cu preţul de vânzare,
inclusiv TVA; cresc veniturile din activele cedate, contul 7583 „Venituri din vânzarea
activelor şi alte operaţii de capital”, cont de venit, se creditează cu preţul de vânzare, fără
11
http://www.conta-conta.ro/miscellaneous/771_miscellaneous_contabilitate_files%20771_.pdf
15
TVA; creşte datoria provizorie faţă de bugetul statului privind TVA colectată, contul 4427
„TVA colectată”, cont de pasiv, se creditează.
16
Societăţile sunt obligate, prin Legea 15/1994 să amortizeze imobilizările
corporale şi necorporale utilizând una din metodele de amortizare liniară, degresivă şi
accelerată. Pe parcursul duratei de viață a unui element de imobilizări, valoarea amortizabilă
trebuie repartizată în mod sistematic. Mijloacele fixe sunt expresia fizică a capitalului fix. Ele
sunt mijloace de muncă care au o durată normală de funcţionare mai mare de un an şi cu o
valoare de înregistrare de un nivel minim reglementat prin lege. Mijloacele fixe fac parte din
activele fixe ale întreprinderii, fiind numite imobilizări corporale.
12
Ristea, M., Ilincuță, L.D., (2018).” Contabilitate financiară de raportare- carte online”
17
efectuează asupra valorii noilor produse, lucrări, servicii sau activităţi realizate cu ajutorul
respectivelor active corporale şi necorporale. Acest proces de repartiţie face necesar ca în
momentul finalizării circuitului economic, prin încasarea contravalorii produselor, lucrărilor,
serviciilor sau activităţilor valorificate, să se separe sau să se recupereze din sumele încasate
acea parte din valoarea ce a fost inclusă în costul de exploatare cu titlul de amortisment.
Amortismentul astfel separat se constituie în fondul de amortizare care reprezintă o sursă de
alimentare al fondului de investiţii al agentului economic.
- limita de amortizare a unei imobilizări amortizabile este valoarea de intrare sau costul
istoric al acesteia sau o altă sumă care a substituit costul istoric în situaţiile financiare ale
unităţii, mai puţin valoarea reziduală;
- rata dobânzii.
18
-data la care începe calculul amortizării;
Data la care începe calculul amortizării – corespunde în cele mai multe cazuri cu data punerii
în funcţiune a imobilizării. Această dată se referă la data terminării probelor tehnologice, a
montajului sau la data achiziției, dacă mijloacele fixe achiziționate nu au nevoie de montaj și
nici de probe.
a) valoarea de amortizat;
b) durata normală de utilizare a mijloacelor fixe în care s-a concretizat capitalul supus
amortizării sau durata de utilizare rămasă a unor mijloace fixe;
-valoarea medie anuală, adică soldul mijloacelor fixe la începutul anului și valorile medii ale
intrărilor și ieșirilor de mijloace fixe.
b) Durata normală de utilizare este stabilită prin dispoziţii legale, pe categorii de mijloace
fixe şi în funcţie de domeniul utilizării lor. În contextul schimbării legislaţiei privind
13
Glavan, Mariana .Elena, Păunescu,Mirela., Calu, Daniela. Artemisa, (2013). ”Contabilitate financiară”,
Editura ASE București
19
amortizarea, pentru mijloacele fixe existente în patrimoniu la 31.12 se determină o durată de
utilizare rămasă.
Prin amortizarea liniară, sumele fixe se includ uniform în cheltuielile de exploatare, care sunt
stabilite în raport cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare. Calculul amortizării
liniare se realizează prin aplicarea cotei anuale de amortizare la valoarea de intrare a
mijloacelor fixe.14
1). Regim de amortizare degresivă fără luarea în calcul a uzurii morale, pentru mijloacele fixe
intrate în funcţiune înainte de 31 decembrie 1993. Se multiplică cotele de amortizare liniară
cu un coeficient degresiv astfel:
2) Regim de amortizare degresivă cu influenţa uzurii morale, regim care prevede că pentru
mijloacele fixe care au o durată normală de utilizare până la 5 ani inclusiv, nu se calculează
influenţa uzurii morale.
Amortizarea accelerată se realizează prin calculul a 50% din valoarea de intrare, în primul an
de funcționare, după care se amortizează liniar în funcție de anii de funcționare rămași.
14
Nicolaescu, Cristina, Curs Contabilitate financiară
20
Amortizarea accelerată se aprobă de Ministerul Finanţelor. Amortizarea mijloacelor fixe
începe cu următoarea lună aferentă datei de intrare în patrimoniu, indiferent de metoda de
amortizare utilizată.
- creşte valoarea ajustărilor constituite, contul 291 „Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
corporale”, contul sintetic de gradul II corespunzător, cont de pasiv, se creditează.
Anularea sau diminuarea ajustărilor la ieşirea din patrimoniu a imobilizării, sau la rămânerea
fără obiect a ajustării prin dispariţia pierderii de valoare, generează la nivelul întreprinderii
următoarele modificări:
- cresc veniturile din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor, contul 7813 „Venituri din
ajustări pentru deprecierea imobilizărilor”, cont de venituri, se creditează.
15
Cărți ASE (Contabilitate aprofundată)
21
Firma S.C. FRANCISC SPEED S.R.L. este o societate comercială cu răspundere
limitată, situată pe Str. Nucet, nr. 10, Arad, având un asociat unic. Societatea a fost înfiinţată
în anul 2015, are ca obiect de activitate transportul rutier de marfă, activitate din codul CAEN
regăsită la grupa 494, clasa 4941.
Primele autovehicule au fost achiziţionate din import direct de către firmă, de la reprezentanța
DAF Austria, prin leasing operațional extern. La început, firma și-a desfășurat activitatea în
Italia, unde a încheiat un contract de prestări de servicii intracomunitare.
Structura ierarhică a conducerii societăţii este compusă din: administrator, care are în
subordine directorul economic și coordonatorul de transport, în subordinea căruia se află
șoferii.
Cifra de afaceri a firmei a crescut în fiecare an, după cum urmează: în anul 2017 a fost de
1.189.715 lei, în anul 2018 a fost de 1.438.006 lei, iar pentru anul 2019 cifră de afaceri este
de 1.701.018 lei.
Contul 2133 “ Mijloace de transport” este un cont de activ în care se ține evidența
mijloacelor de transport și prezintă un sold inițial debitor de 4.740,52 lei, care arată valoarea
mijloacelor fixe la începutul exercițiului financiar. Rulajul debitor din luna decembrie 2019
22
este de 0 lei, respectiv rulajul creditor care este de 4.740,52 lei arată faptul că s-au vândut
mijloace de trasport. Soldul final debitor este de 341.866,08 lei și indică valoarea mijloacelor
de transport existente la finalul exercițiului.
23
Simbol
Nr Suma
conturi
. Data
Felul doc. Explicaţii
crt inreg.
Debi Credi
. Debit Credit
t t
Simbol
Suma
Nr. Data conturi
Felul doc. Explicaţii
crt. inreg.
Debit Credit Debit Credit
24
Costul de producţie = chetuieli directe + chetuieli indirecte repartizate raţional în funcţie de
capacitatea normală de producţie = 60.000 + 11.000 + 20.000 = 91.000 lei
Se înregistrează cheltuieli
NC nr.
3. 20.06.2019 de exploatare privind 6811 281 30.000 30.000
3345/20.06.2019
amortizarea imobilizărilor
25
Înregistrarea la sfarşitul
lunii a construcţiei
realizate în regie proprie,
NC nr.
4. 31.06.2019 dar neterminată, la 231 722 91.000 91.000
556/31.06.2019
valoarea costului de
producţie calculat pentru
luna iulie
Se înregistrează
NC nr.
31.12.201 plus la inventar un
1. 766/31.12.201 2132 4754 1.000 1.000
9 dispozitiv de măsură
9
presiune roți
26
4.2.Reevaluarea imobilizărilor corporale
Exemplu : Întreprinderea Francisc Speed deţine o remorcă al cărei cost iniţial este de
113.679 lei. Durata utilă de viaţă este de 4 ani, iar metoda de amortizare aplicată este metoda
liniară. După un an este reevaluată, valoarea justă determinată fiind de 90.000 lei.
După reevaluare
Elemente de calcul Înainte de reevaluare
Varianta I Varianta II
Valoarea de intrare 113.679 120.000 90.000
90.000
= 1,056
valoarea netă contabilă. În cazul nostru, coeficientul de reevaluare este 85.259,7 .
Cu acest coeficient se înmulţesc atât valoarea de intrare, cât şi amortizarea.
În varianta a II-a, se elimină amortizarea, astfel încât valoarea brută devine egală cu valoarea
reevaluată.
Se înregistrează
31.12.201 NC nr. aducerea
1.
2 5546/31.12.2019 imobilizării la
28.419
valoarea netă
2813 2133 28.419
27
Registru Jurnal nr. 6
PV nr. Se înregistrează
1 31.12.2019 2133 105 4.740 4.740
680/31.12.2019 reevaluarea
Vi
Aa =
d , respectiv Aa = Vi ¿ ra ; rata de amortizare se calculează conform relaţiei:
Aa Vi Vi
ra = ×100
Vi . Înlocuind pe Aa cu d , din relaţia precedentă se obţine: ra = [( d / Vi)]
100
¿ 100 , de unde ra = d .
Tabel nr. 1
28
2023 2.368,32 2.368,32 113.679,5 0
Din punct de vedere fiscal, durata utilă de viaţă este egală cu durata normală
113.679,5 11
× = 26 .051,25
prevazută de regula fiscală. Prorata = 4 12 lei, în execiţiul 2019;
113. 679 ,5 1
× = 2.368 , 55
Prorata = 4 12 lei, în exerciţiul 2023.
Tabel nr. 2
Valoare Amortizare
Exerciţiul Valoare contabila Anuitate
amortizare cumulată
2019 113.679,5 113.679,5 42.629,81 42.629,81
2020 113.679,5 71.049,69 17.762,42 60.392,23
2021 113.679,5 53.287,27 17.762,42 78.154,65
2022 113.679,5 35.524,85 17.762,42 95.917,07
2023 113.679,5 17.762,43 17.762,43 0
100
= 25
Rata liniară = 4 %;
29
Rata degresivă = 25% ¿ 1,5 = 37,5%;
Exemplu: S.C. Francisc Speed S.R.L. are în proprietate o autoutilitară N3, marca DAF,
având valoarea de intrare de 4.740.52 lei, amortizarea cumulată de 4.740.52 lei, pe care o
vinde pe data de 30.12.2019, cu factura nr. 1, la preţul de 57.358,8 lei, TVA 19 %.
30
Dacă societatea ar înregistra ieşirea imobilizărilor corporale prin cedare cu titlu gratuit a unei
remorci, cu valoarea de intrare de 100.000 lei, valoarea amortizată 70.000 lei. În momentul
cedării, remorca înregistra o valoare justă de 60.000 lei
Registru
RegistruJurnal
Jurnalnr.
nr.7 8
Finanțarea imobilizărilor corporale s-a realizat prin resurse externe, prin contractarea
creditelor bancare, aceste credite sunt încheiate pe perioade de timp stabilite prin contractul
încheiat între instituţia bancară şi solicitant, pentru obiective bine precizate. Ele
generează costuri sub forma dobânzilor şi comisioanelor bancare ce pot fi achitate lunar,
anual, la sfârşitul perioadei, respectiv în momentul contractării. Condiţiile creditului,
respectiv rata dobânzii, termenul de rambursare, eventuala perioadă de graţie, penalizări
pentru nerespectarea clauzelor contractuale ş.a., se negociază între bănci şi debitori.
Societatea a ales să folosească metoda de amortizare liniară, este cea mai ușor de aplicat și
cea mai folosită, datorită faptului că includerea sumelor fixe se realizează uniform în
cheltuielile de exploatare. Din punct de vedere fiscal, metoda are avantajul că micșorează
31
tendința de a evita fiscalitatea, pe baza acestei metode s-au dezvoltat celelalte metode de
amortizare.
Concluzii
32
metodele de amortizare și influențele fiscale asupra întreprinderii. Când în urma utilizării
mijloacelor fixe, nu mai este așteptat un beneficiu, acestea sunt supuse casării.
În lucrarea de faţă am prezentat atât aspectele contabile, cât şi cele fiscale care
implică imobilizările corporale şi influenţa acestora asupra societăţii Francisc Speed S.R.L.
Fiscalitatea îşi are propriile reguli mai mult sau mai puţin opozabile întreprinderii. Costurile
care antrenează reduceri de impozite întotdeauna vor fi în atenţia fiscalităţii.
Bibliografie
1. C. Istrate, Contabilitate și raportări financiare, Ediuta Polirom, Iași, 2016
2. Nicolaescu, Cristina, (2019) „Contabilitate financiară-note de curs”
3. Nicolaescu, Cristina., (2014). ”Contabilitate financiară fundamentală”, Editura
MIRTON Timișoara
4. Cărți_ASE (Bazele contabilității)
5. Nicolaescu, Cristina., Iacob, M.I., (2007). ”Contabilitate financiară fundamentală”,
Editura MIRTON Timișoara
33
6. Ristea, M., Ilincuță, L.D., (2018).” Contabilitate financiară de raportare- carte online”
7. Glavan, Mariana .Elena, Păunescu,Mirela., Calu, Daniela. Artemisa, (2013).
”Contabilitate financiară”, Editura ASE București
8. Nicolaescu, Cristina, Burcă, V, (2019) „Contabilitate financiară - curs în format
electronic”
9. Cărți ASE (Contabilitate aprofundată)
10. Legea 15/1994
11. Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea
inventarierii patrimoniului
12. OMPF 1802/2014
13. Legea Contabilității
14. Art.53 din Regulamentul aplicării Legii Contabilității nr. 82/1991
15. http://www.contaconta.ro/miscellaneous/771_miscellaneous_contabilitate_files
%20771_.pdf
ANEXE
OPIS ANEXE
34
ANEXA 4 Registrul imobilizărilor decembrie 2019
35