Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
postesti , ci lui Dumnezeu ...Iar Dumnezeu care cunoste toate cele ce sunt in
ascuns iti va rasplati tie.�
Duminica de astazi este Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, Cat de minunata este
randuiala Bisericii noastre.. Postul mare �ncepe cu izgonirea lui Adam si se
termina cu Rastignirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos, �ncepe cu moartea si se
termina cu �nvierea, �ncepe cu lacrimi si se termina cu bucurie, cu �mpacarea
omului cu Dumnezeu prin sangele Mantuutorului nostru Iisus Hristos..
Cat traim pe pamant, nimeni nu este lipsit de pacat, toti suntem pacatosi, vinovati
si purtam povara pacatelor noastre.. Toti avem nevoie sa primim iertare de la
Dumnezeu! Dar pentru a primi schimbarea, iertarea si innoirea sufletului trebuie sa
primim si implinim Cuvantul Evangheliei, Ce ne invata Sfanta Evanghelie inainte de
a incepe post?� �Daca ve-ti ierta pacatele oamenilor celor care va gresesc si
Tatal vostru Cel Ceresc Va va ierta voua pacatele.�
Primul pas pentru a incepe post binecuvantat si drag lui Dumnezeu este de a ne
ierta unii pe altii.
Insa nu iertarea formala, vicleana, fatarnica.. ma smeresc, stiind ca sunt pacatos
foarte, si cer iertare din toata inima fratelui meu, si de la Dumnezeu pentru ca
postul sa fie un inceput nou al felului de a fi. Pentru ca postul este viata, este
lumina, este traire este haina noua. Dar noi nu stim nici iertare sa ne cerem, cu
gura spunem iarta-ma, insa mintea si inima nu traieste iertarea, si astfel singuri
ne osandim... Nu vom primi iertare de la Dumnezeu, daca nu-l iertam din inima pe
aproapele nostru!
La postul ascultarii spre vesnica fericire si bucurie au fost chemati si
Protoparintii nostri Adam si Eva.
Caci a poruncit Dumnezeu lui Adam: Din toti pomii din Rai poti sa mananci, iar din
pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci, �n ziua �n care vei manca
din el, vei muri.. De aici si vechimea postului.. Iar daca Adam si Eva au calcat
porunca postului si ascultarii, au fost izgoniti din Rai..
Intreaga scriptura ne vorbeste de-a ne intoarce la Dumnezeu cu toata inima.
De ce a tinut Mantuitorul Nostru Iisus Hristos fara de pacat post? Ca sa ne arate
care este cararea care ne duce Bunul Nostru Dumnezeu la portile Raiului, de unde au
cazut Protoparintii Nostri Adam si Eva.
Noi �nsa suntem chemati in a ne ridica din caderea lui Adam, tocmai prin ascultare
si prin trairea postului..
Postul nu este un scop in sine ci este doar o cale de indreptare si innoire... �nsa
multi dintre noi suntem nepasatori, zilele postului sunt precum zilele celelalte
pline de pacate ,si cei mai putini, sau foarte putini sunt cei care primesc postul
cu bucurie. Postul este refuzul de a accepta dorintele si �ndemnurile firii
noastre pacatoase...
Scopul postului nu este acela de a ne sili sa acceptam cateva obliga�ii formale, ci
acela de a ne �schimba� inima, astfel �ncat aceasta sa se deschida catre Dumnezeul
nostru, sa cunoasca tainica �sete si foame� dupa Dumnezeu...
Mantuitorul ne invata nevointa postului ca o �mplinire cu fapta, o traire a iubirii
de oameni. Pentru ca postul in fapta este postul mult iubit de catre Tatal Nostru
Cel Ceresc... de aceea scopul postului defapt acesta este ca noi sa ne innoim.
Iertandu-ne cu toata lumea si cu cei cei buni si cu cei care zicem ca ne-au gresit,
si sa ne cercetam ce facem bine ce facem rau, si dezechilibrul pe care-l avem in
fiecare zi in sufletul nostru. Acest dezechilibru ne indeparteaza de har, de starea
buna a harului si de aceea avem nevoie de innoire, de schimbarea felului de afi...
atunci avem nevoie de post, de fapta cea buna de cunoasterea lui Dumnezeu si de
cercetarea Sfintelor Scripturi..Tinem postul pentru ca trebuie si multaa nevoie
avem ca sa ne intoarcem la Dumnezeu...
Numai cine posteste cu adevarat poate sa se bucure de �nviere...
De aceea trebui sa pasim a pune in sufletul nostru roadele postirii, din dragoste
de Dumnezeu spre inviorarea si trezirea constiintei si a vieti noastre.
Insa fara folos vor fi toate acestea, daca nu ne vom schimba si inimile noastre.
Fara roade va fi postul, neauzita rugaciunea noastra, daca nu mai �ntai ne vom
ierta cu aproapele nostru, cum ne �nvata Evanghelia..Sa �nvatam de la Dumnezeu
iertarea�ca sa stim cum sa iertam.
Cum sa �mbratisam� cu caldura credintei...
Cum sa �l vedem pe cel din fata noastra...
Si cum sa fim insensibili, cand iertarea lui Dumnezeu�mila lui Dumnezeu fata de
multele noastre pacate�curatirea lor din noi�ne schimba inima, adica o face plina
de har, cu gandul lui Dumnezeu �n ea....
Noi iertam omeneste�pe cand Dumnezeu iarta dumnezeieste, ca un Tata...
Si prin iertare�prin cererea iertarii �n fata lui Dumnezeu si a oamenilor intram �n
starea adevarata de traire a postului�
In Rai postul era ascultare si unde ascultarea de Dumnezeu era bucurie trairea
dumnezeiasca a harului,
Dar dupa izgonirea Protoparintilor nostri din Rai, datorita pacatului lor, a urmat
pocainta, lacrimile, postul lor�care i-a curatit de pacate�si care i-a scos din
Iad�la venirea Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Aceasta trebuie sa ne fie si
calea noastra. drumul nostru spre �nvierea Mantuitorului, care este cale a
pocaintei,�pocainta care ne umple de bucurie, care sa schimbe ceva in noi, sa ne
faca sa fim altceva..
Si pentru aceasta postul nostru nu e tristete: pentru ca aduce bucuria
duhovniceasca, bucuria harului in noi..
Cand omul posteste cu adevarat�nu se gandeste la ce nu mananca, nu se gandeste la
cate saptamani de post ne stau �nainte�nu se gandeste la cate metanii, cate carti
sau la cate slujbe merge�ci e bucuros ca se hraneste inlauntrul sau de bucuriile
tainice, sfinte, dumnezeiesti ale postului.
Pentru ca postul pentru cel care il iubeste pe Dumnezeu, este tocmai felul lui de a
fi... zilele lui sunt un post continuu..postu dupa post,care aduce o starea de bine
sufleteasca.
Spune mai apoi Cuvantul Evangheliei, �Unge capul tau si fata ta o spala�. Spala
fata ta e a ne lumina, a ne curatii de pacate, a primii bucuria harului, de a ne
trezii la fel ca Fiul Risipitor, spune Mantuitorul ungeti capul tau,sa lucram
virtutile, rabdarea, blandetea, curatia.. cumpatarea.. fara a arata oamenilor,
�mpodobindu-ne cu veselia inimii si a fetei... Pentru aceasta cei mai multi dintre
noi, la fel ca si fariseii despre care graieste Mantuitorul Iisus Hristos �n
Evanghelia de astazi, se abtin de la mancaruri, ba unii nu mananca zile �ntregi, �n
schimb �n loc sa se hraneasca cu Cuvantul lui Dumnezeu...
La fel si milostenia�si orice lucru bun pe care �l facem: ne umplu de har, de pace,
Continua Sfanta Evanghelie de astazi si spune ca cel care unde iti este comoara ta
acolo iti este si inima ta. Cel care are in inima acea trezire a sufletului, acel
dor ... acel plans si tanjirea a sufletului, are in suflet ceva pentru Dumnezeu, va
lupta cu sinea lui pe toata perioada postului ca sa isi faca comoara din fapte ale
harului si ale intoarcerii sufletului la viata, se va gandi la Dumnezeu si la felul
lui de a trai si de a fi. Fiindca postul cere pocainta si �ndreptarea vietii.Postul
se traieste nu se tine doar..
Daca ne-am trai viata noastra ca un post in suflet continuu vom avea bucuria
intoarcerii si a �nvierii Mantuitorului nostru Iisus Hristos.. Amin!!