Universitatea “Dunarea de Jos” – Facultatea de Medicina si Farmacie

BOLI VACCINABILE
difterie
tetanos
tuse convulsiva
poliomielita
oreion

Curs 5
Prof. Dr. Manuela Arbune
 Difteria
Definitie: boala infectioasa acuta si transmisibila, strict umana,
determinata de Corinebacterium diphteriae, caracterizata printr-o
evolutie autolimitanta, cu febra, fenomene locale patognomonice
si afectara toxica severa, cu imunitate nesemnificativa dupa
boala.
➢Agentul patogen
➢ramane cantonat la poarta de intrare, unde se multiplica
➢produce fenomene locale: edem si false membrane
➢Toxina
➢produsa de agent patogen la poarta de intrare
➢difuzeaza in organism
➢produce fenomene toxice la distanta: neurologice, cardiace
Difteria: manifestari clinice
Debut insidios, febra moderata, progresiva, astenie,
greata, varsaturi, disfagie
• Obiectiv faringe eritematos →exudat opalin → false
membrane (alb-galbui, aderente, rezistente; sangerare
dupa tendinta de desprindere)
Perioada de stare
• Extinderea pseudomembranelor pe lueta, peretele
posterior al faringelui
• Edem faringian
• Ganglioni regionali mariti (“gat proconsular”)
• Toxemie: febra, varsaturi, tahicardie, hipoTA, oligurie,
alterare senzoriala
September 26, 2019
N Engl J Med 2019; 381:1267
DOI: 10.1056/NEJMicm1814405
 Difteria
Investigatii de laborator
• Nespecifice: leucocitoza, neutrofilie, VSH↑
• Bacteriologice
• Frotiuri colorate din exudatul faringian: Gram, albastru metilen, Loffler
• Culturi pe medii speciale: OCTS, geloza sange Gundel-Tietz, Loffler
• Imunologice directe (rapide): IF, t. aglutinare
• Teste moleculare de identificare a toxinei: PCR

Criterii de diagnostic:
• Clinic: prezenţa pseudomembranelor aderente în caz de laringită,
rinofaringită sau angină
• Epidemiologic: persoană neimunizată, contact cu bolnav de difterie
• Laborator: identificarea toxinei produse de Corynebacterium diphteriae
Diagnostic diferential: alte angine
 Difteria
Tratament
• Specific:
• Seroterapie precoce- neutralizeaza toxina circulanta; de preferat in primele 1-3 z
de la debut, actioneaza 7-14 z
• Anatoxina difterica/dT: administrata dupa 24 ore de la ser, ulterior repetata (z. 4,
7, 11, 18) (0,1 ml im)
• Antimicrobian: Eritromicina 7-10 zile
• Patogenic
• Igieno-dietetic
Profilactic:
• Profilaxia difteriei se face prin vaccinare cu anatoxină difterică, conform calendarului
naţional de imunizări.
• In cazul persoanelor nevaccinate, vaccinate incomplet sau cu vaccinare incertă, care
au venit în contact cu un caz de difterie, se recomandă chimioprofilaxie cu
Eritromicină (30-40 mg/kg) timp de 7 zile.
 Difteria: Interventii de nursing
• (I)Evaluarea și monitorizarea funcțiilor vitale, cu prioritate a permeabilității căilor aeriene și
stabilității cardio-vasculare
• (I)Inițierea resuscitării (BLS) în cazul șocului
• (D)Asigurarea abordului venos pe două linii, recoltarea de probe de sânge și exudat faringian pentru
investigații
• (D)Pregătirea și îngrijirea specifică pentru intubarea endotraheală sau traheostomie în cazul crupului
• (I)Asigurarea permeabilității căilor respiratorii, aspirarea secrețiilor, umidificarea aerului, aerisirea
încăperii, administrare de oxigen
• (D)Monitorizarea electrocardiografică
• (D)Testarea sensibilizării la ATD și desensibilizare cu monitorizare
• (D)Administrarea medicației conform prescripției (corticoizi, ATD, ATB)
• (I)Menținerea igienei tegumentelor, mucoaselor și danturii
• (I)Asigurarea dietei orale cu alimente lichide, moi
• (D)Realizarea alimentației prin gavaj sau parenteral în formele severe
• (I)Izolarea pacientului, respectând măsurile de prevenire a IAAM
 Tetanosul
Definitie: boala infectioasa grava, necontagioasa, produsa de toxina
bacilului tetanic, caracterizata clinic prin trismus, contractura
generalizatasi crize de contractura paroxistice
Etiologie:
Clostridium tetani: BGP anaerob,
sporulat, imobil;
formele vegetative produc care
produce 2 toxine

Epidemiologie:
• Rezervor natural: ierbivorele (elimina germenii prin fecale)
• Transmitere: patrunderea sporilor la nivelul plagilor (mucoasa,
cutanata, uterina, ombilicala, chirurgicala)
• Receptivitate: generala in absenta vaccenarii
Tetanosul: patogenie
• Conditii: absenta vaccinarii, patrunderea sporilor prin solutii de
continuitate cutaneo-mucoase, absenta oxigenului la nivelul
plagii (necroza, ischemie, corpi straini)
• Sporii se transforma in forme vegetative, care elibereaza toxina
• Toxina migreaza axonal centripet, de-a lungul neuronilor motori
si traverseaza sinapsa, ajungand la celulele inhibitorii
presinaptice, unde nu mai poate fi neutralizata
• Tetanospasmina blocheaza eliberarea neurotransmitatorilor
musculari, creste tonusul muscular si produce contractura
• Tetanospasmina poate afecta SNV prin cresterea
catecolaminelor, determinand tahicardie, aritmii, hipertermie,
transpiratii profuze, hipercapnie
 Tetanosul: tablou clinic
Incubatie 3-30 zile
Debut: insidios, rar brusc: sensibilitate la frig, parestezii la nivelul plagii, anxietate,
crampe musculare
Perioada de invazie: 24-48 ore
• trismus (contractura maseterilor care blocheaza deschiderea gurii si masticatia),
febra, disfagie (prin extinderea contracturii la faringe)
Perioada de stare: contracturile tonice permanente se generalizeaza si apar contracturi
paroxistice dureroase
• atitudini particulare: opistotonus, emprostotonus, ortotonus, facies cu aspect de
“risus sardonicus”
• Anoxia poate fi consecinta spasmelor muschilor respiratori si ai laringelui
Factori de prognostic nefavorabil: incubatie < 7 z, perioada de invazie < 2zile, varste
extreme, paroxisme subintrante, hipertermie
Tetanosul

www.faqs.org

www.idph.state.il.us
“risus
Forme particulare: sardonicus”
www.pathguy.com
Tetanosul nou-nascutului:
• apare la 12 z dupa nastere
• dificultate de supt
Tetanosul localizat:
• paralizie la poarta de intrare

Opistotonus
www.bilkent.edu.tr
 Tetanos: diagnostic

Clinic (exclusiv): cel putin 2/3 criterii

➢Conteactura musculara dureroasa initial la nivelul muschilor maseteri si ai
gatului, determinand trismus (“risus sardonicus”)
➢Contractura dureroasa a muschilor trunchiului
➢Spasm generalizat, frecvent opistotonus

Epidemiologic: NA
Laborator: cel putin ½ criterii
➢Izolarea Clostridium tetani dintr-un focar infectios
➢Detectarea toxinei intr-o proba de ser
 Tetanos: alte aspecte ale diagnosticului
Nivelul protectiei vaccinale poate fi evaluat prin nivelul Ac anti-toxinici;
Ac anti-tetanos 0.01u/ml fac diagnosticul improbabil, dar nu il exclud

Diagnostic diferential
Trismus: angina severa, abcesul molarului de minte, flegmon periamigdalian,
artrita temporo-mandibulara, parotidita epidemica infectioasa
Contractura tonica generalizata: meningite acute, encefalite acute, rabie,
tetanie, intoxicatia cu stricnina, intoxicatii cu fenotiazine
 Tetanos: tratament
Etiopatogenic:
• Neutralizarea toxinei circulante cu ser antitetanic 20000-30000UAI la adult
(10000UAI la sugar) doza unica sau
Ig tetanica umana 500 U im, urmand vaccinarea cu dT sau alt produs vaccinal
• Antibiotic: Metronidazol 500mg iv X 4/zi X 7-10z) sau Penicilina G 3-4MU/zi X 5-7z
• Tratamentul chirurgical al plagii
Sedarea si prevenirea contractiilor paroxistice:
• benzodiazepine (diazepam 10-40mg/kg iv)
Alte masuri:
• Respiratie asistata, curarizare, intubatie, traheostomie
• Reechilibrare hidroelectrolitica
• Suport nutritional (sonda nazogastrica)
• Controlul disfunctiilor vegetative: tahiaritmii, variatii ale TA, febra
 Elemente de nursing in tetanos
• (D)Internare obligatorie din cauza gravitatii bolii; nu este necesara izolarea
• (I)Asigura un mediu de ingrijire linistit, izolat fonic, fara stimuli luminosi (semiobscuritate);
bolnavul NU se lasa singur
• (I)Protejeaza pacientul de riscurile traumatice prin cadere in momentul contracturilor paroxistice
• (D)Recolteaza ser pentru imunologie si probele microbiologice (HC, culturi plaga) inaintea
administrarii antibioticului
• (D) Administreaza serul/IgAT respectand tehnica de testare si desensibilizare
• (I)Monitorizeaza functiile vitale, numarul, durata si intensitatea crizelor de contractura, identifica
rapid criteriile de alarma:
• Crizele paroxistice subintrante
• Alterarea respiratiei prin tetanizarea musculaturii respiratorii, fracturi costale si leziuni
pleuro-pulmonare
• (I)Interactioneaza cu pacientul bland, atraumatic, evitand manevrele inutile;
• (D)Administreaza medicatia iv, NU im!
• (I)Asigura alimentatia parenterala tinand cont de consumul energetic, pierderile hidroelectrolitice
• (I)Asigura suportul emotional pentru pacient si apartinatori
 Tetanos: profilaxie
•Imunizarea activa a populatiei
ATPA: rapel la 5-10 ani
•Imunizarea gravidelor pentru prevenirea tetanosului
neonatal
•Ingrijirea corecta a plagilor cu risc tetanigen

Status Toaleta Antibiotic ATPA SAT IgAT

vaccinal plagii
Vaccinat Obligatorie PG sau Rapel Nu Nu
Eritro 7-10z
Nevaccinat Obligatorie Vaccinare Da (daca nu Da
completa sunt IgAT)
Tusea convulsiva
• Definitie: boala respiratorie acuta infectioasa, vaccinabila, cu declarare
obligatorie, manifestata prin accese caracteristice de tuse, cu potential de
evolutie severa la copii.
• Etiologie
➢ Bordetella pertussis: cocobacil GN aerob, nesporulat, cu rezervor strict uman
➢ Bordetella parapertussis, holmesii, bronchiseptica
• Epidemiologie
➢ Evolutie endemica, cu ciclicitate la 3-5 ani
➢ La nivel global: 20-40 mil. cazuri anual →200,000-400,000 decese/an
➢ UE (Raport ECDC): 20,591 cazuri/28 tari (2012)- incidenta 4.9/100,000
✓ cea mai mare incidenta: Norvegia (114.3/100000) si Estonia (46.9/100000)
✓ cel mai mare numar de cazuri: la sugari si copii 10-14 ani
➢ Sursa de infectie: bolnavi cu forme tipice/ atipice de boala
➢ Transmitere directa aerogene sau indirecta, prin obiecte contaminate
➢ Contagiozitate in perioada catarala si 2-3 saptamani de la debutul acceselor
paroxistice
➢ Imunitate durabila si solida –rata morbiditatii a scazutcu 90% dupa
introducerea vaccinarii
 Tusea convulsiva- manifestare clinica
Incubatie: 7- 10 zile (maxim 3 saptamani)
I. Stadiul cataral (saptamana 1-2): rinita, laringita, bronsita,
conjunctivita si tuse initial necaracteristica
II. Stadiul convulsiv (2-4 saptamani): accese de tuse paroxistica
declansate de excitatii laringiene sau bronsice, auditive, olfactive, etc
• Aura: neliniste
• Inspir profund, brusc
• Secuse expiratorii (5-10) scurte, spastice
• Pauza expiratorie
• Inspir adanc, prelungit sonor (repriza), asemanat ragetului de magar
• Secuse expiratorii
• Expectoratie redusa cantitativ, vascoasa, uneori terminata cu varsaturi
La sugar: spasm glotic, cianoza, convulsii
III. Convalescenta (saptamani, luni)
 http://www.cdc.gov/nip/publications/pertussis/chapter1.pdf

Tusea convulsiva
Complicatii
• A. Mecanice: hemoragii cerebrale, conjunctivale, pulmonare,
epistaxis, prolaps rectal, hernii, convulsii la copii
• B. Respiratorii: bronhopneumonie, insuficienta respiratorie
• Suprainfectii: otite
• Nervoase: encefalita pertussis (saptamana 3)
Sechele: bronsiectazii, emfizem, astm bronsic, tulburari psihice
sau neurologice
 Tusea convulsiva: diagnostic
Criterii de diagnostic:
• Epidemiologic: contact cu o persoană diagnosticată cu tuse convulsivă
• Clinic: tuse cu durata > 2 săptămâni ȘI
• unul dintre următoarele trei: paroxisme de tuse, inspir zgomotos, vărsături la sfârșitul
accesului SAU
• Episod apneic la sugar
• Laborator - un test pozitiv dintre următoarele:
• Izolarea Bordetelei pertussis dintr-un produs biologic
• Identificarea acidului nuclaic intr-un produs clinic (PCR)
• Evidențierea anticorpilor specifici pentru infecția acută
Date nespecifice de laborator: leucocitoza cu limfocitoza (20-60%)
• Diagnostic diferential: alte afectiuni respiratorii acute…
 Tusea convulsiva
Tratament
• Igieno-dietetic
• Mentinerea hidratarii si nutritiei
• Monitorizarea acceselor de tuse
• Etiologic: macrolide 14 z; alternativa: Cotrimoxazol
• Patogenic
• Bronhodilatatoare (Albuterol)
• Colinergic (parasimpaticolitic)
• Simptomatic: antitusive
• Clorpromazina, antihistaminice sedative
! Contraindicate in stari asfixice
Profilaxie: vaccinare anti-pertussis (DTP)
Tusea convulsiva: Masuri specifice de nursing
• (I)Izolarea pacientului în perioada catarală (primele 5 zile)
• (I)Evaluarea, monitorizareafuncțiilor vitale
• (I)Repaus la pat, fizic și neuropsihic
• (I)Asigurarea unui mediu liniștit, aerisit, umidificat, reducând factorii
declanșatori ai paroxismelor (praf, fum)
• (I)Asigurarea dietei cu mese mici, frecvente și aport adecvat de lichide
• (I)Asistarea în timpul acceselor de tuse, asigurarea permeabilității căilor
respiratorii
• (D)Administrarea medicației antibiotice, antitusive, bronhodilatatoare,
oxigenoterapiei, conform prescripției
• (I)Prevenirea suprainfecțiilor
• (I)Educarea pacientului și anturajului privind transmiterea infecției, planului
de tratament și riscul complicațiilor.
 Poliomielita
Definitie: boala infectioasa epidemica, contagioasa, determinata de
poliovirusuri tip 1, 2, 3, cu manifestari variate, de la forme
inaparente la paralizii impresionante
Particularitati epidemiologice
Raspandire geografica:
Sporadic sau endemic in tari in curs de dezvoltare
Program OMS eradicare a poliomielitei prin vaccinare:
➢ a scazut morbiditatea, periodicitaea, sezonalitatea
➢ tari cu polio endemica: Nigeria, India, Pakistan, Afghanistan
Rezervor natural:
➢ strict uman -eliminare rinofaringiana (faza initiala) si fecala (cateva
saptamani)
➢ virusul vaccinal atenuat, eliminat prin fecale, isi poate recupera
virulenta in mediul exterior si poate contamina subiectii receptivi
❖poliomielita asociata vaccinarii: 1/ 2,5 mil vaccinari
Poliomielita: scenarii patogenice si clinice
Mecanisme patogenic Forma clinica Evolutie
1. Patrunderea virusului pe cale Asimptomatica
digestiva sau respiratorie +/- extindere
la ganglioni regionali;
se produc Ac neutralizanti Rezolutie
2. Depasirea barierei Boala minora
digestive/respiratorii→ viremie minora
→ tesut reticuloendotelial (MO, splina,
ficat), unde se multiplica
3. Diseminarea din tesutul •Polio
reticuloendotelial → viremia majora → neparalitica Sechele
diseminare in SNC → infectia (meningita cu paralitice
neuronilor din coarnele anterioare ale lichid clar)
maduvei spinarii → paralizii de tip •Polio Deces
neuron motor periferic paralitica
Poliomielita- forma paralitica
Factori favorizanti:
• Sexul (M>F)
• Deficitele imunologice
• Eforturile mari
• Injectiile intramusculare cu 2-4 saptamani inaintea debutului,
amigdalectomia
Caracteristicile paraliziilor polio: instalate rapid (48 ore)
• tip flasc cu hipotonie si abolirea miscarilor active
• ROT diminuate/ abolite
• Asimetrice, de intensitate inegala
• Predomina la radacina membrelor
• Intereseaza muschii agonisti; prin contractura muschilor
antagonisti (care isi pastreaza tonusul) apar pozitii vicioase
• Urmate de atrofii si sechele
 Poliomielita forma paralitica
Incubatie: 7- 14 zile (3- 35 zile)
Perioada de invazie: 3-6 zile
• Febra, faringita, tulburari digestive, mialgii, rahialgii
• Meningita cu disociatie cito-albuminica in LCR
• Predomina durerile
Perioada de stare paralitica (10-14 zile):
• mono-, bi-, tetraplegii, paralizii ale nervilor cranieni; interesarea N. IX si X
determina tulburari de deglutitie si respiratie cu pericol vital
• Sensibilitatea cutanata si senzoriala pastrata
• Tulburari neurovegetative: transpiratii, extremitati reci
Perioada de retrocedare a paraliziilor (saptamani → ani)
• Evolueaza in ordine inversa instalarii
• Recuperare 75% in primul an (50% in primele 3 luni)
Perioada de sechele: paralizii definitive, atrofii musculare, deformatii,
tulburari trofice (considerata dupa 3 ani)
 SECHELE PARALIZII
POLIO
www.nepalnews.com.np

www.biovaccinesnig.com www.westernresistance.com
www.reiseklinikken.no www.phd1.idaho.gov
 Poliomielita: criterii de diagnostic
Clinic: paralizie acuta flasca < 15 ani sau
orice suspiciune clinica
Epidemiologic: calatorie in zone endemice sau contact cu caz confirmat
Laborator:
➢izolarea unui VP diferentiat prin tipare- virus “salbatic”
➢Izolarea unui VPDV cu similaritate 85% cu secventele nucleotidice ale VPI
➢Izolarea unui VPDV cu similaritate 1-15% cu secventele nucleotidice ale VPA (in
laborator OMS)
VPDV= virus polio derivat din vaccin; VPI= virus polio inactivat
VPA= virus polio atenuat

Virusul poate fi izolat din:

•secretia nazofaringiana (saptamana 1)
•scaun (saptamani)
•LCR sau tesut nervos
Poliomielita: aspecte ale diagnosticului
Modificari serologice (nu sunt patognomonice):
seroconversia sau cresterea X4 in dinamica a titrului de Ac
neutralizanti sau fixatori de complement
evidentierea IgM prin tehnica ELISA

De orientare: modificari ale LCR (aspect macroscopic clar)

Diagnostic diferential:
• IACRS, gripa, BDAI;
• meningite cu lichid clar
• boli paralitice: polinevrite, poliradiculonevrite,
encefalomielite infectioase sau neinfectioase, AVC
Poliomielita: tratament
Nu exista tratament etiologic sau specific → NURSING
Formele neparalitice: repaus pe durata febrei + simptomatice
(analgetice, sedative) + evitarea efortului 2 saptamani
Formele paralitice:
• Repaus absolut 10-14 z de la instalarea paraliziilor
• Metoda Keny: aplicatii calde 15-30’ la 2-4 ore
• Simptomatice: analgezice, sedatice, vasodilatatoare
• Kinetoterapie: punerea in pozitie fiziologica a membrelor
paralizate in faza acuta
Perioada de regresie: recuperare si reeducare musculara
Perioada de sechele: tratamente ortopedice si chirurgicale pentru
corectarea deformarilor
Forme amenintatoare de viata- insuficienta respiratorie
protezare respiratorie, drenaj postural, aspiratia secretiilor,
traheostomie
Poliomielita: profilaxie
Vaccin atenuat Sabin (VPO): suspensie trivalenta administrat oral
• Utilizare restransa in ultimii ani
• Avantaje: cost redus, administrare usoara, imunizeaza local
(mucoasa intestinala), reduce circulatia virusurilor salbatice
• Dezavantaje: risc de boala paralitica
Vaccin inactivat Salk (VPI): suspensie trivalenta administrata
injectabil (subcutanat)
• Utilizat in Romania in forme combinate de vaccinuri prefera la
imunodeprimati
• Avantaje: scade riscul paraliziilor postvaccinale, are stabilitate si
eficienta inalta
• Dezavantaje: cost ridicat, administrare parenterala
 Claudius
(10 IHR-54DHR)
POLIOMIELITA = ISTORIE ?

de.wikipedia.org

www.ephesuskusadasi.com

Fantana Polio (Efes)

commons.wikimedia.org

Tablita egiptena veche de 3000 de ani

 Oreionul (parotidita epidemica)
• Definitie: boala infectioasa acuta, transmisibila, specific umana, produsa de
virusul urlian, cu evolutie limitata, manifestata prin febra, fenomene
generale, inflamatie nesupurativa a glandelor salivare si a altor tesuturi
(pancreas, testicul, sistem nervos)
• Etiologie: v. urlian- F. paramixoviridae
• Epidemiologie
• Transmitere directa aeriana sau indirecta (saliva)
• Frecvent forme asimptomatice (!/3)
• Incubatie 18 z (12-24)
• Contagiozitate: 2 z inainte + 5 z dupa debutul parotiditei
Oreionul

cache.eb.com/eb/image?id=92803&rendTypeId=4

www.geocities.com/julia09/mumps/glands.jpg

www.mullhaven.co.uk/mumps.jpg
 Oreionul: manifestari clinice
• Forma comuna: parotidita (70%)
• Precedata (24-48 ore) de febra moderata si otalgie
• Caracteristici: tumefiere parotidiana dureroasa, initial uni, apoi
bilaterala, ce acopera unghiul mandibular;
• Asociaza variabil inflamatia glandelor submaxilare si linguale
• Localizari glandulare extrasalivare
• Pancreatita
• Orhita (dupa pubertate)
• Ovarite, mastite, tiroidite (rar)
• Localizari neuro-meningee: meningita, encefalita
Oreionul: Diagnostic
• Epidemiologic: contactul cu un caz de oreion
• Clinic: Febra ȘI
Tumefiere dureroasă cu debut brusc la nivelul parotidei sau
altei glande salivare, fără altă cauză aparentă SAU
Meningită SAU Orhită
• Laborator unul dintre următoarele teste pozitive:
• Izolarea virusului dintr-un produs biologic
• Identificarea ARN-viral
• Identificarea anticorpilor specifici IgM în ser sau salivă,
interpretând rezultatele în funcție de statusul vaccinal.

Leucopenia şi hiperamilazemia sunt date nespecifice de

laborator și au valoare orientativă pentru diagnostic.
Oreion: Diagnostic diferential

• Alte parotidite virale (Coxackie A, ECHO, v. para-influenzae, v. coriomeningitei

limfocitare)
• Parotidite bacteriene (septice): stafilococ, streptococ, BGN; de obicei unilaterala
• Medicamentoase: fenilbutazona, tiouracil
• Toxice: iod, plumb, mercur
• Litiaza salivara
• Tumori parotidiene
• Adenite, adenoflegmoane
• Tumefierea parotidei la suflatori
Oreion
Complicatii
• Atrofie testiculara, azoospermie (rar, 5/1000)
• Diabet (f. rar)
• Sechele neurologice dupa meningoencefalite urliene:
surditate, cecitate, mielita, poliradiculonevrita
• Risc malformatii in trim.I de sarcina
 Oreion

• Tratament specific: nu exista

• Simptomatic

• Igieno-dietetic

• Profilaxie

• Vaccin cu v. viu atenuat: ROR

• Nu exista vaccin monovalent

• Contraindicatii in boli febrile, gravide, imunodeprimati

 Oreion: Interventii specifice de nursing
• (I)Izolarea pacientului în spital sau la domiciliu
• (I)Evaluarea și monitorizarea funcțiilor vitale, febrei, durerii (scala analogică) și
dificultății de alimentație
• (I)Combaterea febrei cu mijloce fizice
• (I)Combaterea durerii prin aplicarea de comprese umede şi calde pe parotidele
tumefiate sau pe abdomenul dureros, aplicarea compreselor reci şi utilizarea
suspensorului în cazul orhitei
• (I)Menținerea igienei orale
• (I)Asigurarea dietei cu alimente uşor masticabile, lichide şi semilichide, evitând
dulciurile şi grăsimile
• (I)Furnizarea informațiilor despre evoluția bolii și nevoia respectării repausului.