Universitatea “Dunarea de Jos” Galati – Facultatea de Medicina si Farmacie

CURS 3

Principii de diagnostic in bolile

infectioase

➢Criterii de diagnostic in bolile infectioase

➢Diagnosticul de nursing in bolile infectioase

Prof. Dr. Manuela Arbune

Principii de diagnostic în bolile infecţioase

1. Criterii clinice: semne, simptome, sindroame

infectioase
!Anamneza completa, atenta
2. Criterii epidemiologice: ancheta epidemiologica
3. Criterii de laborator

Datele imagistice NU au o contributie majora

la diagnosticul bolilor infectioase, dar sunt utile
pentru excluderea altor patologii: radiografia,
ecografia, computer tomografia, rezonanta
magnetica
Diagnosticul de laborator al bolilor
infectioase
INVESTIGATII
Nespecifice: orienteaza asupra etiologiei
• Sd. Hematologice: HLG
• Sd. Inflamator: VSH, PCR, procalcitonina, fibrinogen
• Sd. Biochimice: citolitic, metabolic, hormonal
Specifice: Identifica si precizeaza agentul etiologic
! Nu orice izolat microbian are semnificatie etiologica
pentru boala
– Teste directe – evidentiaza agentul etiologic
– Teste indirecte – evidentiaza raspunsul
organismului fata de agentul etiologic
 Rolul laboratorului in diagnosticul bolilor
infectioase – metode de identificare directa
Diagnostic direct: sange, urina, LCR, scaun, sputa, exudate,
secretii genitale, produse bioptice
• Examen microscopic: preparat nativ sau colorat
• Izolarea si identificarea bacteriilor si fungilor din culturi, dupa
conditiile de cultura, proprietatile enzimatice si biochimice
• Imunfluorescenta directa (B. pertusis, Chlamidia, v. gripal,
adenov.)
• Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii
celulare, confirmata cu Ac specifici
• Evidentierea Ag solubile din lichide biologice
• Tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genica,
amplificarea genica (PCR), spectrofotometrie de masa
(MALDI-TOF)
 Rolul laboratorului in diagnosticul bolilor
infectioase – metode de identificare indirecta
Diagnostic indirect (seodiagnostic):
• R. Aglutinare
• R. de fixare a complementului (RFC)
• Imunfluorescenta indirecta (IFI)
• ELISA
• W. Blot
*Infectie recenta: prezenta IgM si/sau cresterea titrului in
interval de 2 saptamani

https://www.youtube.com/watch?v=8OJNXCgIzSM
https://www.youtube.com/watch?v=8R1Oyqx5KfE&t=15s
 Elemente de nursing in diagnosticul de
laborator al bolilor infectioase
Scop: precizarea diagnosticului etiologic si a sensibilitatii
antimicrobiene, cand este posibil
Recoltarea:
• Produse biologice concordant cu sindromul clinic
• Respecta principiile de asepsie- evita contaminarea
• Prelevare inainte de initierea antibioticelor, cat mai aproape
de debut
• Etichetare corecta: nume, prenume, nr. FOCG, cod, data, ora
+/- fisa de insotire a produsului biologic pentru laborator ( tip
analiza, tratament anterior, riscul biologic, suspiciunea dg)
 Criterii epidemiologice in diagnosticul
bolilor infectioase
Ancheta epidemiologica – necesara in bolile cu contagiozitate ↑
• Identifica sursa infectiei/ vectorii
• Receptivitatea/ imunitatea
• Calea de transmitere
• Coreleaza debutul cu perioada de incubatie dupa expunere

Masuri dupa precizarea “link-ului” epidemiologic cu cazul de boala

• Identificarea (izolarea) altor cazuri de boala(focar)
• Identificarea, supravegherea contactilor
• Masuri de preventie in focar/populatie
 Diagnosticul clinic in bolile infecţioase
Semiologia: domeniu medical care studiaza semnele si simptomele
bolilor
Simptomul: acuza subiective relatate de pacient
Semn clinic: modificari cauzate de boala, obiectivate de medic/
asistenta
Sindrom clinic: ansamblu de semne si simptome asociate cu
modificari ale analizelor de laborator, care orienteaza asupra
sediului bolii
Sindroame infectioase majore:
• Sd. febril
• Sd. eruptiv
• Sd. meningian
• Sd. pneumonic
• Sd. icteric
• Sd. diareic
• Sd. adenomegalic, etc.
1. a respira;
2. a se alimenta si hidrata;
3. a elimina;
4. a se misca, a pastra o buna
postura;
5. a dormi, a se odihni;
6. a se imbraca si dezbraca;
7. a-si mentine temperatura
corpului in limite normale;
8. a fi curat, a-si proteja
tegumentele;
9. a evita pericolele;
10. a comunica;
11. a actiona dupa credintele sale
si valorile sale;
12. a se realiza;
13. a se recreea;
14. a invata.
NURSING IN
BOLILE INFECTIOASE
=
NURSING GENERAL
NEVOILE FUNDAMENTALE -
VIRGINIA HENDERSON
+
ELEMENTE SPECIFICE DE NURSING
IN BOLI INFECTIOASE
Interventii specifice
➢Diagnostic nursing
➢Monitorizare, evaluare
➢Ingrijiri de nursing
 Evaluarea gradului de dependenta
• Definitie: DEPENDENŢA reprezintă incapacitatea persoanei
îngrijită de a-şi satisface una sau mai multe nevoi.
• Nivelele dependenţei:
- Nivelul I: independenţă ( autonomie –1punct);
- Nivelul II: dependenţă moderată – 2 puncte;
- Nivelul III: dependenţă majoră – 3 puncte;
- Nivelul IV: dependenţă totală – 4 puncte.
Fiecărei nevoi i se acordă un punctaj între 1 şi 4.
• Scorurile dupa totalizaea punctajelor:
- persoană independentă – cu un total de 14 puncte;
- dependenţă moderată – cu un total de 15 – 28 puncte;
- dependenţă majoră – cu un total de 29 – 42 puncte;
- dependenţă totală – cu un total de 43 – 56 puncte.
 Statusul Functional Karnofsky
KPS 100 Normal; fără simptome; nu există dovezi de boală
KPS 90 Poate desfasura o activitate normala; semne sau simptome minime
de boală
KPS 80 Poate desfasura o activitate normala cu efort; prezintă unele semne
sau simptome de boală
KPS 70 Se poate îngiji singur; nu poate desfasura o activitate normala sau
să indeplineasca o muncă activă
KPS 60 Are nevoie ocazională de ajutor, dar se poate îngriji de majoritatea
nevoilor personale
KPS 50 Are nevoie considerabilă de ajutor și necesita îngrijiri medicale
frecvente
KPS 40 Diazbilitate; necesită îngrijire si asistenta de specialitate
KPS 30 Dizabilitate severă; este indicata spitalizarea, deși decesul nu este
iminent
KPS 20 Foarte bolnav; spitalizarea este necesară; are nevoie de tratament
suportiv activ
KPS 10 Muribund; Evoluție rapidă spre deces
KPS 0 Deces
 Semnele vitale
Observarea semnelor vitalese refera la parametri “critici”
pentru supravietuire:
– Temperatura corporala
– Tensiunea arteriala
– Frecventa pulsului
– Frecventa respiratorie
Alte masuratori recomandate
-SO2
-scor Glasgow
-starea de nutritie
http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/viewFile/76/155

Cat de des trebuie sa monitorizam semnele vitale?

 MEWS: Modified Early Warning Score
3 2 1 0 1 2 3

TA sis ≤70 71-80 81-100 101-199 >200

mmHg

F. C./min <70 71-100 41-50 51-60 101-110 111-129 >130

F.R./min <8 9-14 15-20 20-29 ≥30

T◦ <35 35,1-36 36,1-38 ≥38,1- ≥38,6

38,5

Constienta Nu Reactie Reactie Vigil Agitatie,

(APVU) raspunde la la confuzie
Interpretare:
durere
1-2 – monitorizare 2 ore comenzi
3- monitorizare 1-2 ore
Debit urin <10 ml/h <30 <45 ml/h
≥4: monitorizare ½ ora, anunta echipa Ann R Coll Surg Engl. 2006 Oct; 88(6): 571–
575. doi: 10.1308/003588406X130615
ml/h
https://www.mdcalc.com/modified-early-warning-score-mews-clinical-deterioration
Elemente de nursing in diagnosticul sd. febril
Definitie: crestere a temperaturii corporale periferice >380C
Reactie nespecifica de aparare a organismului fata de un agent
nociv
➢ infectioasa
➢ neinfectioasa: de resorbtie, de deshidratare, toxica
(proteine, pirogeni, substante chimice)
• Febra este un simtom nespecific, comun pentru multe
afectiuni
! ! ! FEBRA # INFECTIE
• Febra inalta, persistenta, reprezinta o urgenta medicala
! Febra > 41º C (106º F) afecteaza starea de constienta; daca
persista, conduce la leziuni cerebrale definitive
 Masurarea
temperaturii corporale
 Tehnica masurarii temperaturii
• in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele 7-
8 si dupa-amiaza intre orele 18-19
• notarea cifrei in carnetelul de observatii individual,
consemnand numele bolnavului, nr salonului, nr patului, data
si valoarea temperaturii obtinute urmand a fi notata si;
• notarea grafica in foaia de temperatura cu un punct de culoare
albastra, pe verticala corespunzatoare datei si timpului zilei;
-pt fiecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad;
-se uneste cu valoarea anterioara, printr-o linie albastra,
obtinandu-se astfel curba termica
• Notarea zilelor de boala(de la debut la internare) si a zilelor de
spitalizare
• Pentru usurinta orientarii se hasureaza zilele 7, 14, 21.
Tema: Marcati in Foaia de Temperatura urmatoarele date de evaluare a unui pacient
in prima zi de internare, in a 3-a zi de boala, care prezinta febra 39,6°C, FR 28/min,
puls 124/min, TA 160/95mmHg si a avut 8 scaune apoase in ultimele 24 de ore.
 Elemente de nursing in diagnosticul sd. febril
• Clasificarea febrei dupa intensitate
– Febra joasa (subfebrilitate): 37.2º - 38º C (99º - 100.4º F)
– Febra moderata: 38º - 40º C (100.5º - 104º F)
– Febra inalta = Hipertermie: >40º C (>104º F)
• Clasificarea febrei dupa evolutia curbei febrile
– Febra continua: temperatura crescuta permanent, cu variatii zilnice
minore (<10C)
– Febra intermitenta (septica): variatii zilnice ale temperaturii in valori
crescute si valori normale
– Febra remitenta: temperaturi crescute peste valorile normale, cu variatii
zilnice >10C
– Febra recurenta: alternante de perioade (zile, saptamani) cu temperaturi
normale si crescute
– Febra ondulanta: crestere treptata a temperaturii, care se mentine
crescuta cateva zile, apoi scade progresiv
• Clasificarea febrei dupa durata
– Febra acuta: < 20 zile (febra acuta recenta < 5 zile)
– Febra prelungita: > 20 zile
Tipuri de febra
 Tema: Culegerea datelor in vederea evaluarii febrei (1)

Pregatirea interviului - se anunta pacientul

- asistenta se prezinta: nume, functia
- se explica scopul interviului
- se cere acordul pacientului
- pacientul va fi asigurat de confidentialitatea interviului
Desfasurarea propriu-zisa a interviului:
A . Informatii (date) generale: nume, prenume (sex), stare civila, ocupatie,
religie, surse de sustinere
B. Antecedente medicale personale
• bolile copilariei, vaccinari
• traumatisme, interventii chirurgicale
• alergii medicamentoase, utilizarea tratamentelor empirice
• factori de risc: - fumati? de cand? cat ? alti membrii ai familiei fumeaza ?
- sedentarism: efectuati o munca sedentara? mergeti pe jos la servici?
practicati vreun sport? stati timp indelungat in picioare
- conditiide mediu: lucrati sau locuiti in mediu poluant? stres, anxietate
- alimentatia: obiceiuri alimentare, consum alcool, sare...
 Tema: Culegerea datelor in vederea evaluarii febrei (2)

C. Antecedente familiale:
• boli cronice
• afectiuni psihice ale membrilor familiei
D. Probleme de sanatate actuala - motivul internarii, istoricul bolii
• Temperatura corpului
• valoarea temperaturii dimineata si seara
• interpretarea curbei termice
• Adaptarea comportamentului - hipertemie: cefalee, convulsii, deshidratare,
oboseala, frisoane, diaforeza, tahicardie, tahipnee
• Masurarea parametrilor functiilor vitale
Pregatirea incheierii interviului
• “va multumesc ca mi-ati raspuns la aceste intrebari”
• “am inteles care sunt problemele dvs.”
• “raspunsurile date de dvs ma vor ajuta sa va planific ingrijirile”
 Rolul asistentei medicale in nursingul bolilor febrile

I. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE

➢ Face parte dintre nevoile fundamentale
➢ Definitie: necesitate a organismului de a conserva o temperatura la un
grad aproximativ constant, pentru a-si mentine o stare de bine.
➢ Termogeneza: consecinta proceselor de ardere din organism
➢ Termoliza: consecinta pierderilor prin
❖ Evaporare , radiatie, conductie, convectie
❖ Influentata de:
– temperatura mediului inconjurator
– factori biologici: varsta, efort fizic, alimentatie, momentul zilei, sex
– factori psihologici: anxietatea, emotiile puternice
– factori sociologici: clima, locul de munca, locuinta
 Elemente de nursing in diagnosticul bolilor febrile -
Recoltarea hemoculturii
• Indicatii: dg. Etiologic al sd. febril, identificare germeni patogeni in sange
• Materiale necesare: manusi sterile, masca, dispozitive cu medii de cultura clasice
sau automate preincalzite la 37°C, seringa 20ml, ace de punctie, garou, spirtiera,
dezinfectante pentru piele, pensa sterila, vata, musama
• Accidente/incidente: Contaminarea probei, spargerea balonului de HC, accident
prin intepare
• Realizare:
1. Aprinde spirtiera
2. Spala mainile, dezinfecteaza, usuca, monteaza manusile, masca
3. Aseaza musamaua, evidentiaza venele (plica cotului)
4. Decontamineaza tegumentul cu sapun lichid, apoi cu alcool iodat si eter, de
fiecare data cu un nou tampon
5. Aplica garoul, punctioneaza vena, extrage 15-20 ml sange la adult /3-5ml copil,
dezleaga garoul, retrage acul, hemostaza locala
6. Schimba acul cu pensa, indeparteaza dopul hemocultorului, flambeaza, introdu
sangele in hemocultor, inchide dopul
7. Agita flaconul pentru omogenizare
8. Eticheteaza, transporta rapid la laborator, incubeaza la 37°C
• Conditii de executie: respecta reguli de asepsie, antisepsie si precautiile universale
 Elemente de nursing in diagnosticul
bolilor eruptive infectioase (1)
CLASIFICARE
• “Boli eruptive ale copilariei” clasice:
1. Scarlatina
2. Rujeola
3. Rubeola
4. Boala Filatov-Dukes (controversata - SSSS)
5. Megaeritemul epidemic
6. Exantemul subit

• Varicela si zona
• Mononucleoza infectioasa
• Altele
 Elemente de nursing in diagnosticul
bolilor eruptive infectioase (2)
I. Analiza eruptiei
II. Istoricul eruptiei
• Contextul epidemiologic: boli eruptive in antecedente,
vaccinari, contact familial sau in colectivitati
• Semne anterioare eruptiei: febra, angina, catar
• Tratamente anterioare eruptiei
III. Alte semne clinice asociate:
• Analiza curbei termice: alura, evolutie, cronologia fata de
eruptie
• Exantemul conjunctival si bucal
• Adenopatii, hepatosplenomegalie,artrita, semne digestive
sau meningiene
IV. Examene biologice (HLG-FL, VSH, PCR, serologii virale, etc), in
cazuri atipice
Elemente de nursing in diagnosticul
bolilor eruptive infectioase (3)
Analiza eruptiei
1.Recunoasterea elementelor eruptive caracteristice
– Macula: leziune plana rozata/rosie
– Papula: leziune reliefata, catifelata
– Vezicula: mici dimensiuni, continut clar
– Pustula: continut tulbure, purulent
– Bule: decolari epidermice de mari dimensiuni, cu
continut clar
2. Extinderea eruptiei, confluenta
3. Topografia eruptiei
4. Caracteristicile evolutive (mod de instalare, regresie,
descuamare)
Elemente de nursing in bolile eruptive infectioase (4)

• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic

(exudate faringiene , nazale, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu eruptive infectioasa
➢ Semne vitale
➢ aspect, intensitate, topografie, extindere eruptie
➢ prurit, durere (scala durerii)
➢ simptome si semne asociate (febra, manifestari
respiratorii, digestive, neurologice, etc)

*Detaliere LP
Elemente de nursing in diagnosticul sd. meningian
Definitie: inflamatie a meningelui, infectioasa sau neinfectioasa,
caracterizata de modificari ale LCR si sindrom clinic manifestat cu:
• Febra
• Cefalee intensa
• Varsaturi “in jet”
• Fotofobie
Semne particulare: pozitie “in cocos de pusca”
Copil mic: bombarea fontanelei, plafonarea privirii, convulsii
Varstnici: letargie, obnubilare, tulburari de personalitate
Confirmarea diagnosticului necesita examenul LCR:
Macroscopic: culoare, presiune
Microscopic: celularitate, biochimie (prot, gl, cl)
+/- identificare de germeni
Elemente de nursing in diagnosticul sd. meningian
Realizarea punctiei lombare
Locul puncţiei: D12-L1 ; L4-L5.; D6-D7.; suboccipitală.
Materiale necesare: muşama şi aleză, mănuşi de cauciuc, alcool, tinctură de iod,
tampoane, material pentru igiena tegumentară a locului puncţiei, trocar şi
seringi sterile, recipiente pentru recoltarea lichidului.
Pregătirea bolnavului:
• Anunţă bolnavul, explică tehnica şi încurajează→ consimtamant informat.
• Asigură poziţia decubit lateral cu spatele la marginea patului, cu coapsele
flectate pe abdomen, bărbia în piept → poziţia spate de pisică sau poziţie
şezând cu bărbia în piept, braţele încrucişate pe umeri, spatele arcuat.
• Dezinfectează locul puncţiei; protejează lenjeria de pat şi de corp.
• Pregăteşte materialele şi instrumentele necesare şi serveşte medicul cu
materiale pentru puncţie şi recoltare.
• Supraveghează pacientul în timpul tehnicii.
• Lichidul recoltat (10-20 ml) se repartizează în mai multe eprubete (câte 4 ml).
• Completează buletinele de analiză şi preia produsele recoltate.
• Aplică un pansament la locul puncţiei.
• Notează puncţia executată, cantitatea de lichid extrasă, aspectul, eventualele
incidente şi accidente.
Elemente de nursing in diagnosticul sd. meningian
Participarea la realizarea punctiei lombare
Supravegherea postpunctionala:
• Asigură repaus la pat în poziţie decubit dorsal fără
pernă 6 ore; după 6 ore pacientul se poate alimenta şi
hidrata la pat.
• Supraveghează funcţiile vitale.
• Informează medicul în cazul apariţiei de vărsături,
greţuri, cefalee.
Incidente şi accidente:
• Sindrom postpuncţional – ameţeli, cefalee, vărsături,
rahialgii.
• Hemoragii pe ac în timpul puncţiei – fără importanţă.
• Dureri violente în membrele inferioare, determinate
de atingerea ramificaţiilor cozii de cal sau măduvei
spinării, cu vârful acului.
• Şoc reflex – poate duce la sincope mortale;
accidentul este foarte rar.
 Elemente de nursing in sd. meningian

• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic

(exudate faringiene , nazale, sange, scaun, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. meningian
➢ Semne vitale
➢ Cefalee (scala durerii)
➢ Varsaturi, fotofobie
➢ simptome si semne asociate (febra, manifestari
respiratorii, digestive, neurologice, dermatologice, etc)
Elemente de nursing in diagnosticul sindromului pneumonic
Definitie: Inflamatie a parenchimului pulmonar
cu manifestari diverse in functie de
etiologie
✓ Sd. Pneumonie lobara:
➢febra + frison,
➢junghi toracic,
➢tuse cu expectoratie muco-purulenta sau “ruginie”,
afectare alveolara lobara
✓ Sd. Pneumonie atipica:
➢tuse seaca,
➢manifestari extrarespiratorii
afectare interstitiala
 Elemente de nursing
in diagnosticul sindromului pneumonic
Recoltarea sputei
• Indicatii: diagnosticul etiologic al pneumoniilor/ bronsitelor
• Materiale necesare: manusi sterile, masca, recipiente sterile
pentru colectarea sputei
• Accidente/incidente: Contaminarea produsului
• Realizare:
1.Spala mainile, dezinfecteaza, usuca, monteaza manusile
2. Se inlatura dopul colector
3. Se instruieste pacientul sa respire profund, sa tuseasca si sa
elimine secretiile in recipientul colector – NU SALIVA!!!
4. Se pune dopul colectorului
5. Se eticheteaza
6. Se transporta rapid la laborator
• Conditii de executie: respecta regulile de asepsie, antisepsie si
precautiile universale
 Elemente de nursing in sd. pneumonic

• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic

(exudate faringiene , nazale, sange, scaun, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. pneumonic
➢ Semne vitale (trimiterea I sectia ATI)
➢ Dureri toracice (scala durerii)
➢ Tuse, volumul si aspectul sputei
➢ simptome si semne asociate (febra, manifestari digestive,
neurologice, dermatologice, etc)
 Elemente de nursing
in sindromul diareic
• Definitie: eliminarea unei cantitati crescute de fecale (> 300
ml/24 ore sau 5-10g/kgc/zi la copil)
– De obicei asociata cu reducerea consistentei materiilor
fecale si cresterea frecventei emisiilor (> 3 scaune/zi)
• Diferentiere
– Pseudodiaree: mai multe scaune/zi, dar cu volum total
<300ml
– Encomprezis: pierderi involuntare de materii fecale, cu
frecventa mai mare cand continutul este lichid
 (X) mucus;
SIMBOLURI: (I) scaun normal;
(P) cu puroi;
(/) moale;
(S) cu sange (în creion roșu);
(–) diareic;
(Z) grunjos
 Elemente de nursing
in diagnosticul sindromului diareic
Tipuri clinice de sindroame diareice
• Sd. Dizenteric: febra, colici , tenesme
– Scaun: muco-pio-sanghinolent redus cantitativ
• Sd. Holeriform: febra minima, fara dureri abdominale,
deshidratare importanta
– Scaun apos, abundent, ca “apa de orez”
• Toxiinfectii alimentare: apar frecvent in focare epidemice,
predomina varsaturile
– Alte caracteristici in functie de etiologie
Tipuri epidemiologice de sd. Diareice
• Comunitara
• nozocomiala
Elemente de nursing in diagnosticul sindromului diareic
Recoltarea scaunului pentru coprocultură
• Scop: izolarea si identificarea unor germeni patogeni din tractul intestinal
• Indicatii: diagnosticul etiologic al diareilor infectioase
• Materiale necesare: mănusi, coprocultor
• Condiții de execuție: respectarea regulilor de antisepsie si a precauțiilor
universale
• Metodologie
• Colecteaza scaunul intr-un recipient curat
• Înlătură capacul coprocultorului
• Prelevează cu lingurița specială (cât un bob de mazare) din mai multe parti
ale scaunului, cautand zone cu puroi, sange (~1ml)
• Montează capacul coprocultorului
• Aruncă restul MF
• Aruncă mănușile
• Etichetează proba
• Transportă rapid la laborator
 Elemente de nursing in sd. diareic

• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic (scaun

pentru coprocitograma, coproculturi, coproparazitar,
teste rapide pentru diagnosticul ICD, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. diareic
➢ Semne vitale (trimiterea I sectia ATI)
➢ Dureri abdominale (scala durerii)
➢ Numarul, volumul si aspectul scaunului
➢ simptome si semne asociate (febra, varsaturi, manifestari,
neurologice, dermatologice, etc)
 Sd. icteric
• Definitie:
Coloratia galbena a tegumentelor si mucoaselor cauzata de
cresterea bilirubinei >1,5 mg/dl.
• Diferentiere:
a. Modificarile culorii tegumentelor: carotenemie, anemie
b. Icterul prehepatic (hemolitic)
c. Icterul hepatocelular
– Infectios: hepatite secundare virale sau bacteriene
– Toxic (CCl4, ciuperci, alcool, medicamente)
– Genetic: B. Gilbert, sd. Dubin-Johnson, Sd. Criegler-Najar
d. Icterul obstructiv: tumoral, litiazic
e. Colestaza de sarcina
 Q
• Cat de sigure considerati vaccinurile?

• Cunosteti vreo persoana care a avut de suferit

in urma unui vaccin? Specificati vaccinul si
consecintele.
 I.Comportamentul fata de imunizari
1. Ati amanat vreodata vaccinarea copilului din cauza unor boli
sau alergii? □Da □Nu
2. Ati refuzat vaccinarea copilului dumneavoastra din cauza
unor boli sau alergii? □Da □Nu
3. Sunteti convins ca respectarea calendarului de imunizari este
benefic pentru copilul dumneavoastra? □Da □Nu
4. Sunteti de acord ca un parinte are datoria sa se abtina de la
vaccinare? □Da □Nu
5. Daca ati avea un alt copil, doriti sa primeasca toate
vaccinurile? □Da □Nu
6. In general, cat de mult va temeti de vaccinurile din copilarie?
Deloc Putin Nu am nici Destul de Foarte
o parere mult mult
 II. Cu care dintre urmatoarele afirmatii despre
vaccinuri esti de acord?
1. Copii primesc mai multe vaccinuri decat au nevoie.
2. Multe dintre bolile prevenite de vaccinuri sunt severe.
3. Pentru copilul meu e mai bine sa-si dezvolte imunitate prin
boala decat dupa vaccin.
4. Pentru copii e mai bine sa primeasca mai multe vaccinuri
odata.
5. Cat de ingrijorat esti ca ar putea apare efecte adverse grave
dupa vaccinarea copilului dumneavoastra?
6. Cat de ingrijorat sunteti ca vaccinul pentru copilul
dumneavoastra ar putea sa nu fie sigur?
7. Cat de ingrijorat sunteti ca vaccinul ar putea sa nu fie eficient?
8. Cunoasteti vreo persoana care a avut reactii secundare dupa
vaccin?
III. Care dintre urmatoarele afirmatii exprima
punctul dumneavoastra de vedere?
1. Singurul motiv pentru care permit vaccinarea copilului
este pentru a fi acceptat in colectivitatea scolara.
2. Am incredere in informatiile despre vaccinuri.
3. Sunt dispus sa discut ingrijorarile mele legate de vaccin
cu medicul de familie al copilului.
4. Cat de multa incredere ai in medicul de familie al
copilului tau?
 INTERVENTIILE ASISTENTEI LA PACIENTUL CU FEBRA

• Mentinerea temperaturii corpului in limite fiziologice

- aeriseste incaperea
- asigura imbracaminte lejera
- aplica comprese reci, impachetari reci, punga cu gheata, frictiuni
- incalzeste pacientul in caz de frisoane
- administreaza medicatia recomandata de medic: antitermice, antibiotice
- Echilibrare hidroelectrolitica
- calculeaza bilantul ingesta-excreta pe 24 ore
- serveste pacientul cu cantitati mari de lichide
• Asigurarea unei stari de bine fizic si psihic
- schimba des lenjeria de pat si de corp
- mentine igiena tegumentelor
- pregateste psihic pacientul, inaintea tehnicilor de recoltare si examinare
 Tratamentul antitermic
In functie de Reactii adverse
structura chimica conditionare Doze

PARACETAMOL manifestari alergice Cp 0,5 g >12 ani: 3-4 cp/zi.

Derivati de acid
(Acetaminofen) salicilic
urticariene, agranulocitoza Sup 7-12 ani: 0,250 g x4/zi
Derivati de pirazolona
anemie, trombocitopenie, Sol iv 3 -7 ani
– fenazona hepatotoxicitate Sol po
– aminofenazona
ALGOCALMIN Agranulocitoza Cp 0,5g 1-2cp x max 4/zi
(Metamizol) Reacţii anafilactice f
– noraminofenazona (metamizol)
IBUPROFEN greaţă, vărsături, leziuni Cp 200, 400, 3-12 luni: 50mgx 3/zi
– Propifenazona
digestive, leziuni renale, 600 mg 1-3 ani: 100mg x 3/zi
Derivati de p-aminofenol
acidoză metabolică, Solpo 4-6 ani: 150mg x3/zi
– fenacetinaconvulsii, deprimare a 100mg/5ml 7-9 ani: 200 mg x 3/zi
sistemului nervos central 10-12 ani: 300 mgx3/zi
– paracetamol (acetaminofen)
ASPIRINA Sangerari, sd. Reye, reactii Cp 0,5g 250mg/zi-3 g/zi
Anti-inflamatorii nesteroidiene
alergice, cefalee,
!!! sarcina, copii
Elemente de nursing in bolile eruptive infectioase (4)
• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic (exudate
faringiene , nazale, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu eruptive infectioasa
➢ Semne vitale
➢ aspect, intensitate, topografie, extindere eruptie
➢ prurit, durere (scala durerii)
➢ simptome si semne asociate (febra, manifestari respiratorii, digestive,
neurologice, etc)
• Ingrijiri specifice
– Igiena tegumentelor/mucoaselor
– Administrarea tratamentelor locale (solutii, crème, pudre) recomandate
de medic
– Combaterea febrei simptomelor cutanate
– Administrarea medicatiei prescrise
– Linistirea, consilierea, educatia pacientului
 Elemente de nursing in sd. meningian
• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic (exudate
faringiene , nazale, sange, scaun, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. meningian
➢ Semne vitale
➢ Cefalee (scala durerii)
➢ Varsaturi, fotofobie
➢ simptome si semne asociate (febra, manifestari respiratorii, digestive,
neurologice, dermatologice, etc)
• Ingrijiri specifice
– Administrarea medicatiei prescrise
– Combaterea durerii, febrei, altor simptome associate
– Asigurarea igienei tegumentelor si mucoaselor
– Mobilizarea activa/pasiva
– Linistirea, consilierea, educatia pacientului
 Elemente de nursing in sd. pneumonic
• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic (exudate
faringiene , nazale, sange, scaun, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. pneumonic
➢ Semne vitale (trimiterea I sectia ATI)
➢ Dureri toracice (scala durerii)
➢ Tuse, volumul si aspectul sputei
➢ simptome si semne asociate (febra, manifestari digestive, neurologice,
dermatologice, etc)
• Ingrijiri specifice
– Administrarea medicatiei prescrise
– Combaterea durerii, febrei, altor simptome asociate
– Asigurarea igienei tegumentelor si mucoaselor
– Mobilizarea activa/pasiva, kinetoterapie respiratorie
– Linistirea, consilierea, educatia pacientului
 Elemente de nursing in sd. diareic
• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic (scaun
pentru coprocitograma, coproculturi, coproparazitar, teste
rapide pentru diagnosticul ICD, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. diareic
➢ Semne vitale (trimiterea I sectia ATI)
➢ Dureri abdominale (scala durerii)
➢ Numarul, volumul si aspectul scaunului
➢ simptome si semne asociate (febra, varsaturi, manifestari, neurologice,
dermatologice, etc)
• Ingrijiri specifice
– Administrarea medicatiei prescrise
– Combaterea durerii, febrei, altor simptome asociate
– Asigurarea igienei tegumentelor si mucoaselor
– Asigurarea dietei
– Linistirea, consilierea, educatia pacientului
 Elemente de nursing in sd. diareic
• Recoltarea produselor biologice in scop diagnostic (scaun
pentru coprocitograma, coproculturi, coproparazitar, teste
rapide pentru diagnosticul ICD, sange)*
• Monitorizarea pacientului cu sd. diareic
➢ Semne vitale (trimiterea I sectia ATI)
➢ Dureri abdominale (scala durerii)
➢ Numarul, volumul si aspectul scaunului
➢ simptome si semne asociate (febra, varsaturi, manifestari, neurologice,
dermatologice, etc)
• Ingrijiri specifice
– Administrarea medicatiei prescrise
– Combaterea durerii, febrei, altor simptome asociate
– Asigurarea igienei tegumentelor si mucoaselor
– Asigurarea dietei
– Linistirea, consilierea, educatia pacientului