PRINCIPII DE TRATAMENT SI PROFILAXIE

A BOLILOR INFECTIOASE

Boli Infectioase
CURS 4

Prof Dr. Manuela Arbune

Universitatea “Dunarea de Jos” - Facultatea de Medicina si Farmacie

 Tratamentul bolilor infectioase:
caracteristici, scopuri
• Tratament complex
• Vizeaza combaterea agentului infectios si consecintele sale
asupra gazdei
• Categorii de tratament antiinfectios
1. Etiologic
• Antimicrobiene
• Imunoglobuline, seruri imune, vaccinuri
• Evacuarea colectiilor purulente
2. Corectare a dezechilibrelor functionale: insuficienta respiratorie,
cardio-circulatorie, renala, etc
3. Patogenic: combaterea inflamatiei, hipersecretiei digestive
4. Imunomodulator
5. Simptomatic (febra, durerea)
6. Igieno-dietetic
7. Ingrijiri de nursing
 Imunoprofilaxie
a. Pasiva
Principii:➢protectie imediata, de scurta durata (1-3 luni)
➢se aplica dupa contactul infectios
Indicatii:
• Ig umane polivalente - exemple
– i.m. (standard) 16.5%: prevenirea rujeolei dupa contact
– i.v. 0.05g/ml: deficite imune, infectii bacteriene severe, sd.
Kawasaki
• Ig umane specifice - exemple
– Anti-tetanos: plagi la nevaccinati
– Anti-HB: nou-nascut expus perinatal, postexpunere la adult
neimunizat
– Anti-CMV: protectia grefelor
– Anti-rabie: muscaturi grave
• Seruri imune (specifice, de origine animala):
– Antidifteric
– Anti-botulinic
 Imunoprofilaxie
b. Activa
➢ protectie dezvoltata mai lent, dar de durata (~ 5-10 ani)
➢in general se aplica inainte de contact
rar dupa expunere: rabie, hepatita B, tetanos
Vaccinuri
Definitie: produse biologice, obtinute din
microorganisme sau toxinele acestora si care aplicate
unui organism ii confera imunitate activa fata de
microorganismul din care a fost preparat.
 Clasificarea vaccinurilor
Dupa natura ➢ vaccinuri vii atenuate
antigenului ➢ vaccinuri inactivate (omorate)
➢ vaccinuri subunitare (fractiuni imunogene
purificate)
Dupa ➢ monovalente: cu o singură specie bacteriană sau virală
continutul in ➢ bi, tri sau polivalente, care conțin corpi bacterieni sau
antigeni toxine provenind de la două, trei sau mai multe
microorganisme
Dupa calea ➢ Parenterală: scarificări, injecţii intradermice (BCG),
de subcutanat (antitetanic, rabic, difteric, rujeolic, polio
administrare inactivat), intramuscular (ADPA, ATPA, DTP,
Hexacima)
➢ Orală: antidizenteric, antipoliomielitic (VPO)
➢ Intranazală: instilaţii, pulverizări :antigripal (exista si
vaccin antigripal inactivat, injectabil)
 Contraindicatiile si precautiile vaccinarii
Absolute: determinate de existenta unei afectiuni/conditii pe care creste
semnificativ riscul aparitiei unei reactii adverse postvaccinale severe.
ex: administrarea vaccinului gripal la o persoana cu alergie cunoscutã
la ou
Temporare: reprezintã o amânare a vaccinãrii
- vaccinul se poate administra ulterior, când conditia/afectiunea
care a impus contraindicatia a fost rezolvatã -ex. vaccinurile vii la
gravide si persoanele cu imunodepresie.
Precautia: determinatã de o afectiune/conditie care poate creste
riscul aparitiei unei reactii adverse postvaccinale sau a unui
rãspuns imun neprotector
• in general, vaccinul nu ar trebui administrat
• când beneficiile vaccinãrii depãsesc riscurile de reactii adverse,
vaccinul se poate administra, dupã evaluarea atentã a medicului
• persoana vaccinatã se supravegheazã
ex. vaccinul rujeolic la o persoanã care a primit o transfuzie.
 Reactii postvaccinale
Reactiile locale: cele mai frecvente, dar mai putin severe.
Ex: durere, edem, roseatã, tumefierela locul de administrare, incapacitatea
de a folosi acel membru pentru o scurtăperioadă de timp.
➢ apar la câteva ore de la administare, sunt autolimitate, dispar în 48-72 ore
➢ pot apare dupã administrarea a pânã la 80% din dozele de vaccin, în functie
de tipul vaccinului
➢ mai frecvente la vaccinurile inactivate, mai ales cele care contin adjuvanti
(ex. DTP).
Reactiile de tip sistemic
➢ manifestãri generalizate cu febrã, mialgii, cefalee, artralgii, etc.
➢ pot apare dupã administrarea vaccinurilor vii atenuate şi sunt determinate
de replicarea viralã
➢ similare unei forme usoare a bolii naturale.
Reactiile alergice: cel mai rare (<1/1 mil doze), dar cele mai severe
➢ pot fi cauzate de Ag vaccinal sau de o altã componentã a vaccinului (ATB,
conservant, stabilizatori, substante din mediul de culturã celularã etc.).
➢ socul anafilactic - cea mai grava reactie care poate apare dupã o vaccinare
➢ protocolul de management al socului anafilactic si trusa de urgentã
 Vaccinuri – recomandari practice de nursing
In general, sunt indicate in scop profilactic, uneori si curativ
(difterie, tetanos, bruceloză, stafilococii, febră tifoidă)
• Verifica termenul de valabilitate
• Manipuleaza vaccinurile injectabile în condiţii de asepsie
• Respecta dozele şi intervalele dintre inoculări; dozele mai mici
determină imunitate slabă; dozele mai mari pot declanşa reacţii
postvaccinare intense
• Tatoneaza gradul de toleranţă prin administrare, initial a unei
doze de 0,1 ml în diluţie de 1/100
• Respecta contraindicaţiile - trebuie cunoscute de către
asistenta medicală.
• Citeste prospectul - continutul unui vaccin poate diferi de la
un producãtor la altul.
 Comportamentul fata de imunizari (2019)
N Da Nu
1. Ati amanat vreodata vaccinarea copilului din cauza 56 27 29
unor boli sau alergii?
2. Ati amanat vreodata vaccinarea copilului din cauza 61 13 48
unor boli sau alergii?
3. Sunteti convins ca respectarea calendarului de 68 56 12
imunizari este benefic pentru copilul dumneavoastra?
4.Sunteti de acord cu parerea ca un parinte are datoria 75 22 53
sa se abtina de la vaccinare?
5. Daca ati avea un alt copil, doriti sa primeasca toate 74 60 14
vaccinurile?
6. In general, cat de mult va temeti de vaccinurile din copilarie? (N=76)
Deloc Putin Nu am nici o Destul de Foarte mult
parere mult
41 23 4 8
 Calendarul National de Vaccinare
1272/2020 privind modificarea și completarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naționale de sănătate publică pentru anii 2017 și 2018, aprobate
prin Ordinul ministrului sănătății nr. 377/2017.

Varsta recomandata Vaccinul Comentarii

Primele 24 de ore Hep B In maternitate
2-7 zile BCG
2 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B Pneumo conjugat* Medic de familie
4 luni DTPa-VPI-Hib Pneumo conjugat* Medic de familie
11 luni DTPa-VPI-Hib-Hep B Pneumo conjugat* Medic de familie
12 luni RRO Medic de familie
5 ani RRO Medic de familie
6 ani DTPa-VPI Medic de familie
14 ani (clasa a VIII-a) dT/Pa Medic de familie

*In functie de fondurile disponbile; DTPa-VPI-Hib: Pentaxim; DTPa-VPI: Tetraxim;

DTPa-VPI-Hib-Hep B: Infanrix Hexa
Vaccin antigripal: Grupe de risc, presezon epidemic
HERD IMMUNITY
=
IMUNITATEA
DE GRUP
Vaccinul antipneumococic in calendarul de imunizare
Pneumo 23: indicat la adulti (fumatori, alcoolici, varstnici,
splenectomizati, TCC, bronsite, otite si sinuzite cronice, aparate
auditive, imunodepresii)
Prevenar 13 -suspensie injectabila care contine particule din 13 tipuri
diferite ale bacteriei Streptococcus pneumoniae
• contine polizaharide de la 13 serotipuri diferite:
1, 3, 4, 5, 6A, 6B, 7F, 9V, 14, 18C, 19A, 19F si 23F,
care cauzeaza 73 - 100% din cazurile de boala invaziva
la copiii <5 ani in Europa
• Fata de Prevenar aduce in plus polizaharide suplimentare pentru
16- 60% din cazurile de infectii pneumococice invazive
Administrare- depinde de varsta
– 2-6 luni: 3 doze la interval de 1 luna + rapel la 11-15 luni
– 7-11 luni: 2 doze la interval de 1 luna, apoi rapel anul urmator
– 12-23 luni: 2 doze la interval de 2 luni
– 2-5 ani – o singura doza
 Vaccinul HPV
Vaccinul contine proteine L1 purificate obtinute prin recombinare genetica,
cu efect intens immunogenic; protejează împotriva infecțiilor cu anumite
tulpini de HPV, cele mai agresive fiind 16 si 18.
În România sunt aprobate și înregistrate 3 vaccinuri HPV:
➢ cu 2 tulpini: 16 și 18
➢ cu 4 tulpini: 6, 11, 16 și 18
➢ cu 9 tulpini: 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58
Se poate administra începând cu vârsta de 9 ani, de preferat înainte de
începerea vieții sexuale, cu 2 doze: luna 0 – 6
♀

♂: Vaccinarea anti-HPV ↓ riscul de negi anogenitali cu 48% (intre 15-19 ani) și cu

32% (intre 20-24 ani); reduce riscul de cancer: anal, orofaringian sau penian.
 Vaccinuri impuse in alte tari UE
(optionale in Romania)

• Anti-meningococic: gratuit Austria, Belgia, Franta si

Germania
➢incepand din 2014- disponibil si vaccin pentru
subtip B (SUA)
• Anti-HPV: Elvetia, Austria, Franta, Germania,
Luxemburg, Spania, Suedia
• Anti-rotavirus: Austria
 Antimicrobiene

Antibiotice: precizari

• Medicamente care distrug sau inhiba cresterea

organismelor patogene
– in doze terapeutice nu afecteaza organismul gazda, spre
deosebire de antiseptice si dezinfectante
• Sens restrans: antimicrobiene de origine biologica, produse de
mucegaiuri din sol
• Sens larg: toate antimicrobienele, inclusiv cele obtinute prin
sinteza/ semisinteza chimica (chimioterapice)
 Antimicrobiene: clasificari
Dupa spectrul etiologic:
– Antiparazitare
– Antivirale
– Antifungice
– Antibiotice
Dupa intensitatea efectului asupra organismelor patogene:
• -cide: efect distructiv
• -statice: efect inhibitor
 Clasificarea antibioticelor intensitatea efectului
Bactericidele - indicatii:
• infecţii grave cu localizări greu accesibile;
• la persoane imunodeprimate ca urmare a unor boli (HIV),
sau ca urmare a unor tratamente(corticosteroizi,
antitumorale, radioterapie);
• la bolnavi cu organism debilitat(bătrâni, nou-născuţi,
prematuri);
• infecţii cu evoluţie subacută.
• Bacteriostaticele -indicatii:
• infecţiile uşoare şi medii;
• la persoanele cu sistem imun competent;
• Cand nu exista alternativa bactericida.
 Antiparazitare (1) - antiprotozoare
• Antimalarice
– Chinina
– Clorochina, Mefloquina, Tafenoquina, Halofrantina
– Artemisina şi derivaţii acesteia
– Primaquina
– Atovaquona
– Sulfadoxina+ Pirimetamina (Fansidar)
• Amebicide (Entamoeba histolytica): Metronidazol, Emetina,
Dehydroemetina, Chloroquine
• Anti –Toxoplasma gondii: Pirimetamina + Sulfadiazina,
Spiramicina/ Claritromicina/Azitromicina, Clindamicina,
Atovaquona
• Anti – Giardia: Albendazol, Metronidazol, Tinidazol, Quinacrine
• Anti- Trichomonas: Metronidazol, Tinidazol
 Antiparazitare (2)
• Trematode
– Fasciola - Praziquantel
– Schistostoma – Niclosamid
• Cestode
– Tenia cisticercus - Niclosamid
– T. Echinococus - Praziquantel, Albendazol
• Nematode
– Ascaris l. - Mebendazol, Piperazina
– Oxiuris ox. – Mebendazol, Pyrantel pamoat,
– Larva migrans - Mebendazol, Thiabendazol
– Trichinella sp. – Thiabendazol, Mebendazol,
Diethycarbazin
– Filarii (8 specii) - Ivermectin
– Oncocerci – Ivermectin
R. secundare: toxicitate hepatica, renala, neurotoxicitate,
r.alergice cutanate, tulburari digestive, cardio-vasculare
 Antivirale
Multe experimentate, putine utilizate
M.A.: complex; in general inhiba replicarea acidului nucleic viral
substituindu-se ca “false pietre de constructie” sau
inhiband sistemul enzimatic
I. Antivirale cu spectru larg:
• Ribavirina (ADN si ARV virusuri)
• Interferoni=citokine
II. Antiherpetice: Acyclovir, Valacyclovir, Brivurdina,
Famcyclovir,
Gancyclovir, Foscarnet, Cdofovir
III. Antigripale: Amantadina, Oseltamivir, Zanamivir
IV. Anti-hepatita B: Lamivudina, Entecavir, Adefovir, Tenofovir
V. Anti-hepatita C:PegIFα2a/α2b, Ribavirina, Simeprevir,
Sofosbuvir/ledipasvir, Paritaprevir/ombitasvir, Daclatasvir,
Dasabuvir
VI. Antiretrovirale (HIV)
 Antifungice
Mecanism de actiune Reprezentanti
Altereaza membrana celulei fungice - fixare Amfotericina B
pe ergosteroli Nistatina
Blocheaza sinteza membranei fungice - Imidazoli
inhiba sinteza ergosterolului Miconazol,
Ketoconazol
Triazoli
Itraconazol Fluconazol
Voriconazol Posaconazol

Inhiba sinteza acizilor nucleici Flucitozina

Inhiba sinteza peretelui celular – blocheaza Caspofungin,

β glucan sintetaza Anidulafungin,
Micafungin
 “Tintele” antifungicelor

Peretele celular

Membrana
celulara
Clasificarea antibioticelor dupa “TINTA”
terapeutica
 Clasificarea antibioticelor dupa mecanismul de
actiune

1. Blocarea unor enzime esentiale pentru

replicarea microbilor
2. Blocarea sintezei acizilor nucleici sau a
proteinelor
3. Permeabilizarea membranei celulare a
germenilor
4. Interferenta cu metabolismul microbian
5. Blocarea unor receptori
 Clasificarea antibioticelor dupa spectrul de
activitate

• Variaza in functie de mediu: comunitar sau spitalicesc

• Variaza in functie de zona geografica
• Variaza in timp sub presiunea de selectie a unor factori,
mai ales ANTIBIOTICE

BACILI CHLAMIDII
SPIROCHE BACILI COCI
GRAM RICKETII
TE GRAM+ GRAM+/_
- MICOPLASME

SPECTRU INGUST DE TIP PENICILINIC

SPECTRU INGUST DE TIP STREPTOMICINIC

SPECTRU LARG
 Clasificarea antibioticelor
dupa structura chimica
• Betalactamine (Penicilina 1941, cefalosporine, 1945)
• Glicopeptide (Vancomicina, 1956)
• Chinolone (1962)
• Aminoglicozide (Streptomicina, 1943)
• Macrolide (Eritromicina, 1952)
• Oxazolidone
• Lincosamide (1962)
• Cloramfenicoli
• Tetracicline (1950)
• Polipeptide
• Rifampicine
• Sulfamide
• Imidazoli
 A. Betalactamine Clasificarea antibioticelor
dupa structura chimica
Mec. de actiune : bactericid
inhiba sinteza peptidoglicanului din peretele bacterian
1. Peniciline
• Penicilina G, V
• Aminopenicilinele: Ampicilina, Amoxicilina
• Izoxalipenicilinele: Oxacilina, Meticilina
• Carboxipenicilina: Ticarcilina
• Ureidopenicilinele: Azlocilina, Mezlocilina, Piperacilina
*Combinatii cu inhibitori de βlactamaze
– Amoxi+ ac. Clavulanic = Augmentin
– Ampi+ Sulbactam = Unasin
– Ticarcilina+ Ac. Clavulanic= Timentin
– Piperacilina+ Tazobactam= Tazocin
2. Carbapenemi: Ertapenem, Doripenem, Imipenem, Meropenem
3. Cefalosporine
 A. Betalactamine
(continuare)
3. Cefalosporine
a. Cf.I: Cefadroxil, Cefalexina, Cafazolina
GP b. Cf.II: Cefaclor,Cefuroxima, Cefoxitina, Cefotetan,
c. Cf.III: Cefotaxima, Ceftriaxona, Ceftazidima,
Cefoperazona, Ceftizoxima
d. Cf.IV: Ceftibuten, Cefpiroma, Cefepima
GN e. Cf.V: Ceftarolina, Ceftobiprole,
Ceftolozan(/tazobactam)
 Antibiotice
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
B. Glicopeptide: Vancomicina, Teicoplanina
Mecanism actiune (M.A.): bactericid, inhiba sinteza
peptidoglicanului (perete bacterian), modifica bariera
osmotica a membranei
C. Polipeptide: Colistina
M. A.: bactericid, modifica bariera osmotica a
membranei
D. Chinolone: urinare: Ac. Nalidixic, Norfloxacina
sistemice: Ofloxacina, Ciprofloxacina,
Moxifloxacina, Levofloxacina, Gatifloxacina
M. A.: bactericid, inhiba AND-giraza, blocand diviziunea
celulara
E. Aminoglicozide: Streptomicina, Kanamicina,Neomicina(I)
Gentamicina (II), Netilmicina, Amikacina (III)
M. A.: bactericid, inhiba sinteza proteinelor la nivel
ribozomal (30S), favorizata de hiperpermeabilizarea
membranara (transport dependent de oxigen)
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
F. Grupul MLSK
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza proteinelor prin fixarea
pe r50S, blocarea transpeptidarii si translocarii aa
Macrolide: Eritromicina, Claritromicina (C14), Azitromicina
(C15), Spiramicina, Rokitamicina (C16)
Spectru: CGN: N. meningitidis, M. catharalis
BGN aerobi: B. pertusis, H. pylory, C. jejuni, Legionella
BGP aerobi: B. anthracis, C. diphteriae, Listeria, E. rhusiopathie,
Spirochete: Leptospira, Borellia, Treponema
Atipici: My. Pneumoniae, Chlamydia
Micobacterii: MAC, M. kansassii, M. leprae
Paraziti: Tx. Gondi, Cryptosporidium
Lincosamide: Lincomicina, Clindamicina (+MRSA, E faecium)
Sinergistine: Pristinamicina, Dalfopristin/quinupristin (+/-EC,
anaerobi), Daptomicina, Dalbavancin
Ketolide: Telitromicina (+S. Pneumoniae, S. pyogenes, MRSA)
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica
G. Cicline: Tetraciclina, Doxiciclina
Glicilcicline: Tigecyclina
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza proteinelor
H. Fenicoli: Cloramfenicol, Tiamfenicol
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza proteinelor
I. Rifamicine: Rifampicina, Rifabutin,Rifaximina
M. A.: bactericid, inhiba ARN-polimeraza ADN dependenta,
blocheaza sinteza ARNm, blocheaza sinteza proteica
J. Imidazoli: Metronidazol (Tinidazol, Albendazol, Mebendazol)
M. A.: bactericid, efect toxic direct asupra ADN
K. Sulfamide: Sulfametizol, Sulfadoxina, Sulfasalazina,
Salazopirina
➢ Cotrimoxazol=Sulfametoxazol + trimetoprim
➢ Fansidar= Sulfadoxina + Pirimetamina
M. A.: bacteriostatic, inhibitie competitiva pe metaboliti
Clasificarea antibioticelor dupa structura chimica

L. Nitrofurani:
Urinari: Nitrofurantoin
Digestivi (nerezorbabili): Furazolidon, Nifurzide
M. A.: alterarea proteinelor, ac. nucleici si lipidelor
bacteriene
M. Ac. fuzidic
M. A.: bacteriostatic, inhiba sinteza prot.
N. Fosfomicina
M. A.: inhiba sinteza peretelui bacterian
 Clasificarea antibioticelor dupa modul de
administrare
• Orale (cp, tb, suspensii pentru administrare orala)
• Parenterale (fiole, flacoane perfuzabile, pulbere liofilizata)
• Inhalatorie (aerosoli)
• Locale - în infecţii cutanate şi dermatoze infecţioase, arsuri
infectate, instilaţii locale.
Conditii pentru utilizare topica a antibioticului
- să nu fie iritant pentru ţesuturi;
- să nu prezinte capacitate alergizantă mare;
- rezistenţa să se instaleze rar;
- spectrul antimicrobian să fie cât mai larg;
- să nu se absoarbă sistemic după aplicarea locală pe piele
sau pe mucoase.
 Clasificarea antibiticelor dupa riscul in timpul sarcinii
Clasa Observatii Exemple
A sigure
B "relativ studiile pe animale reproductive nu au betalactaminele
sigure" demonstrat risc fetal si nu exista studii
controlate la femeile gravide; studiile pe
animale au relevat un risc potential si nu s-
au efectuat studii pe femei gravide
C “relativ studiile pe animalele au relevat un posibil 65-70% dintre medicamentele
nesigure” risc, dar nu exista studii controlate la om; existente: izoniazida,
beneficiu>risc; nu exista studii la animale rifampicina, pirazinamida,
sau la om gentamicina, cloramfenicol,
sulfamide, chinolone

D “relativ studiile pe femei gravide au evidentiat risc tetraciclina

toxice” pentru fat; folosite doar daca beneficiul
potential poate fi acceptabil comparativ cu
riscul
X toxice studiile pe animale si om au demonstrat contraindicate in sarcina!
anomalii fetale evidente certe privind
riscul fetal raportate in cadrul studiilor pre
sau post-marketing
 Clasificarea reactiilor adverse la antibiotice

• Intoleranta locala: digestiva, locul injectiei

• Toxicitate:hepatica, renala, otica, neurologica,
hematologica
• Sensibilizare: alergii, soc anafilactic
• Bacterioliza: efect Herzheimer
• Dismicrobisme
• Interferenta imunitatii postinfectioase
• Perturbarea graviditatii si embriopatii
 Farmacocinetica antibioticelor
• Absorbtia: trecerea ATB de la locul de administrare in
sange
• Biodisponibilitatea: ponderea ATB care ajunge in circulatie
din cantitatea administrata
• Transportul: circulatia ATB libere sau legate de proteine
plasmatice
• Distributia: schimbul intre diferite compartimente (ex.
Capilar - tesut)
• Penetratia tisulara: capacitatea de a trece de barierele
tisulare si de a atinge concentratii terapeutice la locul
infectiei
• Metabolizarea: degradarea moleculei, frecvent la nivel
hepatic
• Excretia: renal, hepatic
Biodisponibilitatea antibioticelor

DP Nicolau. Critical Care 2008 12(Suppl 4):S2

 Conditiile antibioterapiei: regula celor 3D
1. “Right DRUG”
Alegerea corecta a
antibioticului

2. “Right DOSE” 3. “Right DURATION”

Administrararea Administrararea
dozei corecte duratei suficiente

+
Administrarea la ora corecta (right time)*
Adminstrarea la pacientul potrivit (right patient)
Administrarea pe calea recomandata (righ way)
*Abatere maxima de 30’ ! Atentie la stabilirea prioritatilor!!!
 Rezistenta la antibiotice
• Definitie: capacitatea unor germeni patogeni de a supravietui/
multiplica in prezenta atb.
• Cauze: antibioterapia excesiva, inadecvata
• Diagnostic: testarea sensibilitatii germenilor la atb.
• Clasificare - mecanisme:
– Genetica
• Naturala (fixa genetic)
• Dobandita
– Biochimica
• Factori favorizanti
– Presiunea de selectie a antibioticelor
– Cresterea populatiei cu imunodepresie
– Cresterea duratei de viata a persoanelor cu boli cronice
– Lipsa testelor de diagnostic rapid si precis care sa diferentieze
infectiile virale de cele bacteriene
– Utilizarea extensiva a antibioticelor in zootehnie si agicultura
Ceea ce nu ne omoara, ne face
mai puternici!
 Consecintele rezistentei microbiene
• Evolutie nefavorabila din cauza esecului terapiei uzuale
• Prelungirea spitalizarii
– Necesitatea transferului in sectii speciale de ingrijire
– Precautii suplimentare de izolare
• Cresterea costurilor de terapie
• Cresterea mortalitatii
Proliferare
Bacterii
bacteriana rezistente

ANTIBIOTIC
PRESIUNE
SELECTIVA
 Erori in antibioterapie
1. Lipsa diagnosticului clinic
• Atb in orice stare febrila
• Atb la intamplare, fara criterii rationale
2. Nefolosirea sau interpretarea gresita a datelor de laborator
• Inceperea atb inainte recoltarii produselor patologice
• Lipsa examenelor bacteriologice, ABG
• ! Saprofiti
3. Indicatii nejustificate
• Febre neinfectioase (alergii, neoplasme, colagenoze)
• Agenti insensibili (infectii virale)
• Colectii, focare profunde (! asanare chirurgicala)
4. Alegere gresita a atb (spectru, biodisponibilitate, toxicitate,
doze, mod de administrare, asocieri)
5. Profilaxie abuziva
 Regulile antibioterapiei (I)
1. Decizia atb: bazata pe diagnostic etiologic
(bacteriologic), numai pentru germeni sensibili
2. Alegerea atb:
– Sa cuprinda in spectrul de actiune germenul
responsabil de infectia identificata
– Sa difuzeze si sa concentreze in focarul infectiei
– Sa fie cat mai putin toxic, mai bine tolerat si sa nu fie
contraindicat bolnavului
– Sa fie mai putin costisitor (dar cu eficienta optima)
3. Asocierile atb:
– Indicatii limitate (se prefera monoterapia)
– Sinergie bactericida (βL-mine, AG, FQ)
– NU atb cu toxicitate similara
– NU atb cu spectru larg
– Nu b-cid + b-static
 Regulile antibioterapiei (II)
4. Alegerea dozei optime (greutate, varsta, functie renala/ hepatica)
5. Calea de administrare
– Oral- de cate ori este posibil
– IV – in infectii severe (nivel b-cid inalt, rapid)
– De evitat aplicarea locala (! seroase)
6. Ritmul de administrare
– Sa asigure niveluri b-cide X 4-8 CMI
7. Durata tratamentului
– Suficienta in boli cu potential de cronicizare, boli cu
focare greu sterilizabile)
– Nu se prelungeste inutil in bolile acute ciclice cu tendinta
spontana la vindecare)
8. Controlul tratamentului - Eficacitatea sterilizanta
– Puterea b-cida (ser, LCR, urina)
– Dozari ale atb (numai in monoterapii)
 Consideratii privind utilizarea antibioticelor
in practica nurselor
1. Recoltarea produselor biologice pentru diagnostic INAINTE de
inceperea antibioticului
2. ATB nu inlocuiesc tratamentul chirurgical al infectiilor
localizate sau abceselor
3. ATB nu sunt eficiente pentru infectiilor asociate cateterelor,
protezelor, sunturilor – necesita indepartarea lor
4. Pacientul trebuie testat pentru posibile reactii alergice
5. Consultati prospectul antibioticului
6. Respectati dozele, calea de administrare, durata terapiei
7. In cazul substantelor injectabile folositi strict dizolvantul
recomandat
8. NU amestecati antibioticele in aceeasi seringa
9. Respectati regulile de asepsie si antisepsie
10. NU pastrati aATB in flacoane sau seringi pentru administrari
ulterioare
11. NU utilizati antibioticele ca antitermice
12. Semnalati medicului eventuale erori de antibioterapie.
 Rolul nursei in limitarea rezistentei
microbiene la antibiotice
www.cdc.gov/drugresistance/index.htm

1. Vigilenta privind utilizarea ATB in spitale

2. Colaborare cu echipa de infectionisti
3. Participarea la sedintele de analiza a utilizarii ATB in unitatea
angajatoare
4. Administrarea la timp a ATB, fara omisiunea dozelor
5. Corelarea datelor de microbiologie si sensibilitate la ATB, in colaborare
cu medicul curant
6. Izolarea si sterizarea bolnavilor care au infectii cu germeni
multirezistenti, cand e posibil
7. Respectarea precautiunilor universale in cazul MDR
8. Participarea la studii epidemiologice de supraveghere a MDR
9. Educatie permanenta a pacientilor cu privire la rezistenta la antibiotice
10. Educatie medicala continua.