Universitatea “Dunarea de Jos” _ Facultatea de Medicina si Farmacie

BOLILE ERUPTIVE ALE COPILARIEI

Curs 5
Prof. Dr. Manuela Arbune
 Eruptii eruptive: generalitati

◼ “Boli eruptive ale copilariei” clasice:

1. Scarlatina
2. Rujeola
3. Rubeola

◼ Varicela si zona
◼ Mononucleoza infectioasa
◼ Altele
 Scarlatina
◼ Definitie: boala infectioasa eruptiva, cauzata de
streptococul βhemolitic grup A, manifestata prin febra,
exantem si enantem caracteristice,urmate de descuamatie
si uneori complicatii
◼ Epidemiologie: mai frecventa in anotimpurile reci
– Sursa: bolnavi cu scarlatina sau angina streptococica
– Cale de transmitere: directa aerogena, rar indirecta
– Receptivitate: rara< 3 ani, frecventa 5-15 ani
– Imunitate: antitoxica, nu antistreptococica de alt tip
◼ Patogenie
– Poarta de intrare: orofarigiana, rar cutanata,
puerperala
– Incubatie medie: 3 zile (1-10 zile)
 Scarlatina: tablou clinic
◼ Enantemul scarlatinos
– Angina eritematoasa “in flacara”, eritemato-pultacee
sau pseudomembranoasa
– Ciclul lingual (7 zile): saburala→descuamare
progresiva de la varf, margini spre baza (“V”)
→”zmeurie” → “lacuita”
◼ Exantem micro-papulo-eritematos, aspru, initial pe
trunchi si radacinile membrelor, respectand palmele si
regiunea periorala
– Semnul Pastia- Grozovici (plici de flexie)
– Facies: masca “Filatov”
– Descuamatie furfuracee sau in lambouri (ziua 8-30)
◼ Semne generale: febra, dureri abdominale, urini
hipercrome
 www.robynsnest.com/images/fifths.jpg
www.accesskent.com/.../Scarlet_Fever_Tongue.jpg

SCARLATINA

www.humanillnesses.com/original/images/hdc_00...
health.yahoo.com/.../r7_scarletfever.jpg
 S. Pasria- Grozovici

“V”-ul lingual

Scarlatina
 Scarlatina: diagnostic
◼ Epidemiologic: contact infectie cu streptococ βHA
toxigen
◼ Clinic: febra + exantem + enantem
◼ Bacteriologic: izolare streptococ βHA (exudat faringian
sau alta poarta de intrare)

◼ Biologic
– Leucocitoza cu neutrofilie +/- eozinofilie
– Sd. inflamator biologic: ↑VSH, PCR+
– Proteinurie +/- hematurie
◼ Imunologic: ↑ASLO (tardiv)
 Scarlatina: diagnostic diferential
◼ Boli eruptive majore:
– Rujeola
– Rubeola
– Rash-ul preeruptiv varicelic
◼ Mononucleoza infectioasa
◼ Alte eruptii virale:
– Enterovirusuri
– Adenovirusuri
◼ Eriteme stafilococice toxice
◼ Eruptii medicamentoase
◼ Eritemul solar
 Scarlatina
◼ Complicatii
– Toxice: socul toxic, artrita, miocardita, hepatita,
nefrita, encefalita
– Septice de vecinatate (adenita, otita, sinuzita,
flegmonul amigdalian) sau la distanta (septicemia,
pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale,
hepatice, etc)
– Imunologice tardive (boli poststreptococice): RAA,
GNA difuza, eritemul nodos, coreea , uveita
◼ Tratament
– Izolare obligatorie in spital
– Etiologic: Penicilina G/V
– Simptomatic: antitermice
– Igieno-dietetic
 Scarlatina: Ingrijiri de nursing
◼ (I)Evaluarea, monitorizarea și susținerea funcțiilor vitale
◼ (I)Evaluarea gradului de dependență și adaptarea îngrijirilor
◼ (I)Izolareapacientului în salon separat, cu măsuri pentru prevenirea
transmiterii infecției în spital.
◼ (D)Recoltarea de probe biologice în scop diagnostic
◼ (D)Administrarea tratamentului antibiotic, respectând procedurile
generale
Atenție! Penicilina orală se administrează pe stomacul gol, cu 30,
înainte de mese sau 2 ore după mese
◼ (I)Combaterea simptomelor: febră, durere, prurit, dureri faringiene
◼ (I)Asigurarea igienei tegumentelor și mucoaseor
◼ (I)Asigurarea aportului lichidian și dietei adecvate toleranței și stadiului
bolii (inițial hidro-lacto-zaharată)
◼ (I)Monitorizarea simptomelor: temperaturii corporale, FC, FR, TA,
diurezei, stării de conștiență, durerilor (cefalee, disfagie, dureri
musculare, articulare), simptomelor digestive, exantemului și
enantemului
 Rujeola
◼ Definitie: boala infectioasa acuta produsa de v. rujeolic,
caracterizata prin tuse, coriza, febra, exantem maculo-
papulos, si enantem specific (s. Koplick).
◼ Etiologie
-Virusul rujeolic este ARN din familia Paramixoviridae.
-Poarta de intrare este mucoasa nazală şi conjunctivală,
unde are loc multiplicarea inițială a virusului, urmată de
diseminare.
◼ Epidemiologie: incidenta crescuta iarna
– Sursa: persoane infectate din ziua 9 dupa expunere-
ziua 5 dupa debut
– Cale de transmitere: directa aerogena
– Receptivitate: persoane neimunizate
– Imunitate: durabila dupa boala
– Incubatie medie: 10 zile
 Rujeola: tablou clinic
◼ Manifestari generale: febra (bifazica), adenopatii,
tulburari nervoase (! convulsii)
◼ Catar: nazal, conjunctival, bronsic
◼ Exantem ( a 15-a zi de la contagiune)
– concordant cu al II-lea puseu febril
– Maculo-congestiv catifelat, cu contur neregulat,
tendinta de confluare, nepruriginos
– Extindere cranio-caudala
– Facies “bouffi”, cu edeme palpebrale
◼ Enantem: S. Koplick patognomonic
– Precoce (36 ore de la debut)
– Dispare rapid (12-18 ore)
– Puncte albe-cenusii cu halou eritematos, in dreptul
molarilor superiori
www.microbiologybytes.com/.../measles.jpg
RUJEOLA
www.health.state.mn.us/han/images/measles4.jpg

www.nlm.nih.gov/.../ency/fullsize/2558.jpg
 Rujeola
(1, 2, 3)

1 2

Exantem rujeoliform
postmedicamentos (ETV)
 Rujeola: diagnostic
◼ Clinic: febra + catar + exantem + exantem
◼ Epidemiologic: contact infectant, receptivitate la infecţie
(nevaccinat)
◼ Laborator: unul dintre următoarele teste pozitive îintr-o
proba provenită de la un caz ce indeplineste criteriile
clinice
– Izolarea virusului rujeolos
– Detectarea acidului nucleic al virusului rujeolos
– Prezenta anticorpilor IgM specifici în ser sau salivă
– Detectarea antigenului rujeolos prin metoda imunofluorescentei
directe, cu anticorpi monoclonali specifici.

◼ Diagnosticul diferential se face cu alte eruptii infectioase

sau alergice
 Rujeola: complicatii
Mai frecvente la copii mici si pe teren imunodeprimat
1. Pneumonia cu celule gigante (Hecht)
2. Keratita rujeolica punctata (→ulcerata → cecitate)
3. Suprainfectii posteruptive (5 zile de la debutul eruptiei)
• Bacteriene
▪ Bronhopneumonii (60% din decese la sugari cu rujeola)
▪ Otite purulente
▪ Septicemii
▪ Tuberculoza
• Virale: herpesvirusuri, adenovirusuri
• Micotice: candidoze digestive
4. Complicatii neurologice
1. Encefalomielita acuta- la sfarsitul eruptiei (mecanism
autoimun: similitudini structurale intre componentele v. rujeolic
si mielina)
2. Encefalita cu incluzii – 6 luni de la eruptie
3. Panencefalita sclerozanta subacuta (PESS)- apare dupa ~ 7 ani
de la eruptie
 Rujeola: tratament
◼ Nu exista tratament anti-viral specific
◼ IgIV- pot fi utile la imunodeprimati si in formele severe
◼ Ingrijiri de nursing
◼ Evaluarea functiilor vitale si a gradului de dependenta
◼ Prioritatepentru majoritatea cazurilor: asigurarea nevoii de a respira
– monitorizarea permanentă, asistarea pacienților în timpul
acceselor de tuse, drenajul postural, aspirarea secrețiilor,
administrarea de oxigen, mucolitice, bronhodilatatoare sistemice
sau în aerosoli.
– In formele severe, poate fi necesară ventilația mecanică și alte
intervenții specifice de terapie intensivă.
◼ Combaterea simptomelor: febră, durere, tuse, rinoree, usturimi
conjunctivale, dificultate de respirație, deglutiție
◼ Identificarea, monitorizarea și tratamentul complicațiilor
◼ Prevenirea infecțiilor asociate spitalizării.
 Rujeola: profilaxie

◼ Profilaxie activa:

Vaccin antirujeolic cu virus viu atenuat

– singur sau combinat (RRO)
– 2 doze : 9-12 luni și 5 ani
– Contraindicatii: gravide, sugari mici, imunodepresii

◼ Supravegherea contactilor
 Rubeola
◼ Definitie: boala infectioasa acuta produsa de v. rubeolic, caracterizata
prin catar respirator usor, adenopatii si exantem maculo-papulos
◼ Epidemiologie: incidenta maxima primavara, intre 5-9 ani
– Sursa: persoane infectate (inainte de eruptie cu 7-10 zile)
– Cale de transmitere: directa aerogena sau transplacentara
– Receptivitate: persoane neimunizate
▪ ! Forme inaparente/ manifeste = 2/1
– Incubatie medie: 18 zile (14-21)
◼ Etiopatogenie
– Virusul rubeolic este un virus ARN, din familia Togaviridae.
– Rubeola dobândită după naştere: poarta de intrare este mucoasa
nazo-faringiană, pe care o invadează, diseminând în ganglionii
limfatici regionali; după multiplicarea locală, virusul diseminează,
transportat de celulele limfomonocitare;erupţia tegumentară apare
prin mecanism imun.
– rubeola congenitală: virusul trece transplacentar în cursul viremiei
materne, diseminând în ţesuturile embrionare sau fetale, a căror
infectare conduce la malformații congenitale.
 Rubeola postnatala: tablou clinic
◼ Manifestari generale (prodromale): febra moderata,
catar respirator usor, anorexie, cefalee
◼ Exantem maculo-congestiv: pete roz, neconfluente,
dimensiuni mici
– Apare initial pe fata, se generalizeaza in 24 ore, “vine
si pleaca” repede (2-3 zile)
– Poate lipsi
◼ Enantem (Forscheimer): pete roz pe palatul moale,
uneori extinse in fosele amigdaliene
◼ Adenopatii retroauriculare, cervicale posterioare,
occipitale; “primul si ultimul semn al bolii”
Complicatii: artrita, trombocitopenia, hepatita rubeolica,
encefalita rubeolica acuta (2-4 zile dupa eruptie) sau
progresiva (2-5 ani)
www.vietnammedicalpractice.com/.../rubella1.jpg RUBEOLA www.euro.who.int/images/VPI/measleschild.jpg

aapredbook.aappublications.org/week/115_03.jpg

www.humanillnesses.com/images/hdc_0001_0001_0...
robynsnest.com/images/rubella.jpg
 Rubeola: diagnostic
◼ Epidemiologic: legătura cu un caz confirmat de
laborator
◼ Clinic: rash maculo-papular generalizat ȘI cel puțin unul
din următoarele: adenopatie cervicală, sub-occipitala,
post-auriculară, artralgie, artrită.
◼ Laborator - cel puțin unul din urmatoarele trei:
1. Prezența anticorpilor specifici pentru rubeolă de tip IgM in
ser*.
2. Creșterea în dinamică a anticorpilor specifici de tip IgG in
ser*.
3. Izolarea/detecția virusului rubeolic într-o probă provenită
de la un caz ce îndeplineste criteriile clinice.
*în cazul gravidelor cu IgM+ este necesară confirmarea prin
testul de aviditate Diagnostic diferential: alte eruptii
virale, scarlatina usoara, luesul, eruptii medicamentoase
 Rubeola: tratament, profilaxie
◼ Tratament
– Igieno-dietetic
– Simptomatic (febra, artrita); de evitat Aspirina
◼ Profilaxie
– Vaccin viu atenuat singur sau combinat (RRO)
– Indicate 2 doze: la 9-12 luni si 5 ani
– Contraindicat: gravide, imunodepresii, boli febrile
– Ig specifice administrate dupa contact atenueaza
simptomele dar nu previn viremia
 Particularitati ale rubeolei la
gravide
◼ Necesara cunoasterea imunitatii fata de v. rubeolic
anterior sarcinii
◼ Manifestari clinice similare populatiei generale: forme
asimptomatice, tipice sau complicate
◼ Program screening la gravide (TORCH)
◼ Diagnostic de suspiciune in timpul sarcinii:
Serologic +/- evidenta Ag rubeolic (Ac monoclonali) din
biopsie placentara

Infectia la gravide- risc de avort, moarte fetala, nastere

prematura, malformatii, rubeola congenitala evolutiva
 Rubeola congenitala: tablou clinic
www.lib.uiowa.edu/.../cdc/PHIL_4284_lores.jpg
Saptamani Malformatii
gestatie (%)
0-8 85
9 - 12 52
13 - 20 16
> 20 0
Mecanism: diseminarea virusului in tes. embrionare, inhibitia mitozelor
•Malformatii evidente la nastere sau mai tarziu
•Oculare; microftalmie, glaucom, cataracta
•Auditive: hipoacuzie, surditate
•Cardiace:PCA, SP, miocardita
•Nervoase: microcefalie, retard mental, encefalita, diplegie spastica
•Hematologice: purpura trombocitopenica, anemie
•Greutate mica la nastere
•Rubeola congenitala evolutiva
•Infectie generalizata; contagiozitate ~ 6 luni; mortalitate 1/5
•Hipotrofie, HS-megalie, icter, pneumonie,miocardita, meningita, purpura
 Sindromul TORCH
◼ Complex de malformatii determinate de infectii
transmise materno-fetal:
➢ TOxoplasmoza,
➢ Rubeolă,
➢ Citomegalovirus,
➢ Herpes diseminat,
…+ altele: listerioză, sifilis, etc
▪ Necesara evaluarea riscului infectios prenatal si pe
parcursul sarcinii
▪ Pachetul de servicii de baza: Toxo, CMV, Rubeola, HIV,
VHB, VHC
 Boala Filatov-Dukes

◼ Denumită şi a IV-a boală eruptivă a copilăriei, para-

scarlatină, sau boala scarlatinoidă, este o entitate
controversată din punct de vedere etiologic.
◼ Infecţia apare de obicei primăvara sau vara, în mici
epidemii sporadice.
◼ După o incubaţie de 10-15 zile, apar manifestările
clinice: erupţie şi febră înaltă (39,5 - 40°C) cu durată de
3-4 zile, care se remit spontan. Uneori pot apare şi
convulsii.
◼ Tratamentul este igieno-dietetic şi simptomatic.
 Megaeritemul epidemic
◼ Denumit şi a V-a boala eruptivă a copilăriei, megaeritemul
epidemic este determinat de parvovirusul B19, un virus care
cauzează şi crize eritroblastice, purpură vasculară sau artrită,
la pacienţi cu anemie hemolitică cronică.
◼ Evoluează mai ales la vârsta de 5-10 ani, în epidemii şcolare
sau familiale.
◼ Incubaţia medie este de 16 zile (4-28 zile).
◼ Manifestarea caracteristică este exantemul maculos, apărut
pe faţă,
◼ extins în 48 ore pe membre, predominant proximal, cu aspect
de placarde confluente şi contur neregulat (aspect de
“ghirlande”). Erupţia dispare în 10 zile şi nu se însoţeşte de
febră.
◼ Diagnosticul etiologic este serologic, prin evidenţierea
anticorpilor IgM anti-parvovirus B19.
◼ Tratamentul este igieno-dietetic şi simptomatic.
 Exantemul subit
◼ Denumit şi roseola infantum sau boala a VI-a a copilăriei,
exantemul subit este manifestarea primoinfecţiei cu herpes
virusul uman 6 (HHV6).
◼ Apare la copii mici, între 6 luni şi 3 ani.
◼ Incubaţia este de 5-7 zile.
◼ Debutul este brusc, cu febră înaltă (39-40°C), care durează 3
zile şi poate fi însoţită de convulsii, tulburări digestive sau
adenopatii.
◼ Erupţia apare la scăderea febrei, sub forma exantemului
maculos, discret, predominant cervical şi pe trunchi, care
dispare după 12-24 ore.
◼ Datele de laborator nespecifice evidenţiază leuco-neutropenie.
◼ Diagnosticul etiologic este stabilit prin tete serologice
(imunofluorescenţă, ELISA).
◼ Tratamentul este igieno-dietetic şi simptomatic.
ALTE BOLI ERUPTIVE ALE COPILARIEI
varicela & herpesul zoster
mononucleoza infectioasa
 Varicela
◼ Definitie: boala infectioasa acuta produsa de primoinfectia cu
VVZ, caracterizata prin exantem si enantem veziculos
◼ Epidemiologie: incidenta maxima < 15 ani
– Sursa: persoane infectate (inainte 2-3 zile→5zile dupa de
eruptie)
– Cale de transmitere: directa aerogena
– Receptivitate: persoane neimunizate
◼ Patogenie
– Poarta de intrare: nazo/oro-faringiana
– Invazia epiteliului respirator superior, diseminarea in
ganglionii limfatici regionali, viremie primara si secundara
– Eruptia: leziune directa a VVZ asupra pielii si mucoaselor;
de aici virusul migreaza pe cale neurogena sau
hematogena in ganglionii din radacinile senzitive, unde
ramane latent intreaga viata
– Incubatie medie: 14 zile (10-22)
 Varicela: tablou clinic
◼ Manifestari generale: febra, micropoliadenopatii,
splenomegalie
◼ Exantem: apare pe scalp, fata, trunchi apoi generalizat
– macule→papule→vezicule (24 ore)→cruste (z 4) care
cad (z 10)
– aspecte vezicula: continut clar (“picaturi de roua”),
continut tulbure, ombilicate
– Evolutie in mai multe valuri eruptive; aspect polimorf
◼ Enantem veziculos-eroziv pe mucoase
◼ Complicatii: neurologice (ataxia cerebeloasa, encefalita,
mielita, meningita), oculare (conjunctivita, keratita),
pneumonia variceloasa, suprainfectii, sd. Reye,
trombocitopenie, etc.
– Risc malformativ (25% trim I, ulterior 3%)
 ggibellato.tripod.com/ggibellato/129666846_df...
www.legacyhealth.org/.../chickenpox_mouth.jpg

V
A
R
I
C
E
L
A

blogs.webmd.com/all-ears/uploaded_images/Vari... cache.eb.com/eb/image?id=82674&rendTypeId=4
Varicela
 Herpesul zoster
◼ Manifestarea reactivarii VVZ -depresia imunitatii celulare
◼ Exceptional < 2 ani
◼ Predispozitie in caz de ID: varsta > 50 ani, leucemii,
neoplasme, SIDA, DZ, transplant, terapie → cortizonica
◼ Contagiozitatea este mai redusă decât pentru varicela (15%
faţă de 90-100%) şi durează 2-3 zile înaintea erupţiei.
◼ Eruptie maculo-papulo-eritematoasa-veziculo-crustoasa
– Vezicule grupate in buchete, apoi in bule policiclice
confluente
– Dispusa de-a lungul unei radacini nervoase senzitive-
durere
– Afectat unul sau mai multe metamere, unilateral
◼ Localizari: toracic, oftalmic, maxilar, crural, fesier, etc
◼ Uneori generalizare (varicelizare)
 H
E
R
P
E
www.healthline.com/.../139_3925-778811.JPG
S www.irishhealth.com/.../image/1191/shingles.jpg

Z
O
S
T
E
R

www.lowercapefeardermatology.com/images/lcfde... apps.uwhealth.org/.../images/en/19687.jpg
 Varicela, herpesul zoster: diagnostic
◼ Clinic: caracterele erupţiei veziculoase (suficiente de cele
mai multe ori)
◼ Epidemiologic: contact infectant şi receptivitate
◼ Laborator (necesar în formele atipice) - unul dintre
următoarele teste:
– Izolarea virusului în culturi celulare
– Evidențierea genomului viral în sânge sau LCR, prin reactii de
polimerizare
– Evidenţierea anticorpilor IgM anti VVZ prin tehnici ELISA, RFC.
◼ Diagnostic diferential: alte eruptii virale (HSV, enterov,
boala Orf), rickettia variceliforma, infectii bacteriene
(impetigo, septicemii stafilococice, meningococice), sd.
Stevens Johnson, reactii medicamentoase, intepaturi de
insecte
 Varicela, herpesul zoster: tratament
◼ Bolnavii se izolează în spital sau la domiciliu, în timpul
erupției și încă 6 zile de la încheierea erupţiei.
◼ Tratamentul simptomatic are în vedere calmarea pruritului
cu antihistaminice sedative (clorfeniramin, ketotifen) şi
soluţii calmante local, combaterea febrei cu antitermice
(paracetamol, ibuprofen). Se evită folosirea Aspirinei, mai
ales la copii (risc de sindrom Reye). Pentru herpesul zoster
se utilizează antialgice alese în funcţie de intensitatea
durerii, monitorizată prin scala analogică a durerii, uneori
fiind necesare chiar derivate morfinice.
◼ Tratamentul antiviral nu este necesar în formele comune de
varicelă, dar este recomandat în formele complicate, la
imunodeprimați și în herpesul zoster.
Antivirale anti- VVZ: Aciclovir, Famciclovir, Valacyclovir,
Brivurdina
 Varicela profilaxie
◼ Varilix: vaccin viu atenuat monovalent
◼ Proquad: vaccin combinat cu RRO
◼ Optional in Romania
◼ Administrat subcutanat > varsta de 9 luni
◼ 2 doze la interval de cel putin 6 sapt
 Infectia cu VVZ: Ingrijiri de nursing
◼ (I)Evaluarea, monitorizarea funcțiilor vitale, supravegherea și
identificarea precoce a complicațiilor
◼ (I)Monitorizarea și combaterea febrei cu metode fizice
◼ (I)Asigurarea igienei tegumentelor și mucoaselor cu soluții alcaline
◼ (I)Calmarea pruritului cu calamină sau alte soluții calmante
◼ (I)Asigurarea lenjeriei lejere, din bumbac
◼ (I)Educarea pacientului pentru a nu se scărpina și rupe veziculele
◼ (I)Tăierea scurtă a unghiilor, acoperirea mâinilor cu șosete sau mănuși
pentru a evita scărpinatul
◼ (I)Asigurarea dietei concordant cu toleranța și stadiul bolii, inițial
lichidiană, cu alimente reci, moi, ușor digerabile
◼ (I)Izolarea pacientului în cameră curată, aerisită, verificând umiditatea și
temperatura ambientală
◼ (I)Limitarea vizitatorilor pentru prevenirea riscului de infecții,
◼ (I)Spălarea mâinilor înainte și după fiecare contact cu pacientul
◼ (D)Administrarea medicației anti-herpetice, antitermice, antihistamicice,
când este necesar
 Mononucleoza infectioasa
Definitie: boala exclusiv umana, infectioasa si contagioasa,
produsa de virusul Epstein-Barr, cu evolutie autolimitanta,
deseori infraclinica, manifestata cu febra, angina,
poliadenopatii, la care se pot asocia hepatosplenomegalie,
icter, exantem si cu manifestaru hematologice caracteristice
persistente mult timp dupa remisiunea bolii.
Etiologie:
•v. Epstein-Barr (herpesvirus)
•Contine Ag specifice (precoce,
membranar, capsidar, nuclear)
fata de care se dezvolta Ac
•Izolat din saliva, exudat
faringian, limfocitele B
•Cultiva pe medii celulare
 Mononucleoza infectioasa:
epidemiologie
◼ Sursa: omul bolnav cu forme aparente sau inaparente
de infectie
◼ Calea de transmitere:
– aerogena, prin saliva;
– Transfuzionala, posttransplant (discutabil)
◼ Receptivitate: generala, de la varste fragede
– 2-4 ani: frecvent infectii asimptomatice
– Varste mari: frecvent forme atipice de boala
◼ Incubatie: imprecis determinata (4-7 saptamani)
Mononucleoza infectioasa: manifestari clinice
◼ Debut necaracteristic; frecvent insidios, rar brusc, cu
manifestari inflamatorii generale: febra, mialgii, cefalee,
astenie, inapetenta
1. Angina (85-95%): eritematoasa, pultacee sau
psudomembranoasa; persita 2 saptamani (fara tratament)
2. Febra: platou, remitenta, intermitenta, septica,fara
frisoane, dureaza perioada de invazie si de stare;
regreseaza treptat in 3 saptamani
3. Adenopatie (80%)
+/-Splenomegalie
Enantem palatal
Edeme palpebrale
Exantem maculo-papulos nepruriginos (5-10% spontan)
Mononucleoza infectioasa: diagnostic
Criterii:
•Epidemiologic
•Clinico-evolutiv
•Laborator
•Morfologia sangelui:
leucocitoza cu
limfomonocitoza, celule
Downey
www.wadsworth.org/.../pix/atyplymph_nw.jpg
•Serologic
•T. Paul-Bunnell (Ac
Alte modificari biologice: heterofili)
•↑ ALAT, ↑ fosf. Alcalinei, ↑bilirubinei •Ac capsida, Ac nuclear,
•↑crioglobulinelor Ac anti-Ag precoce
•Izolarea VEB din exudatul
faringian
 Mononucleoza infectioasa:
Diagnostic diferential
◼ Angine virale, bacteriene, difterie, leziuni dupa caustice
◼ Boli virale eruptive (rujeola, rubeola)
◼ Leucoze acute sau cronice
◼ Sd. mononucleozice: toxoplasmoza de primoinfectie,
boala CMV la ID, primoinfectia HIV
◼ Formele cu afectare hepatica: hepatite virale B, C,
ictere medicamentoase, etc.
Complicatii
◼ Hematologice
◼ Neurologice
◼ Cardiace
◼ Mutagene - Oncologice?
Tratament nespecific: simptomatic, idgienodietetic
*Cortizon cure scurte – in formele severe (controversat)
 ! RETINETI
(din folclorul Cilinicii B.I. Colentina)

“Febra + catar = pojar

Febra + angina = scarlatina
Febra + vezicule, varicela nenicule (!)
Febra + adenopatie, rubeola poate sa fie…”