Teclea Teodor-Alexandru

Gr. 569
IMAA

Oferta carnii de porc in Romania

Cuprins:
1) Introducere oferta carnii de porc in UE
 Prezentare generală
 Temei juridic
 Monitorizarea pieței
 Schimburile comerciale

2) Studiu privind piața cărnii de porc in Romania

Bibliografie:
 https://www.revista-piata.ro/fmcg/analize-si-tendinte/produse-din-
carne/item/13316-importurile-masive-pun-presiune-pe-pre%C8%9Bul-c
%C4%83rnii
 https://www.businessagricol.ro/studiu-privind-piata-carnii-de-porc/
 https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/animals-and-animal-
products/animal-products/pork_ro

1
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA

1)A. Prezentare generala

E este al doilea cel mai mare producător de carne de porc din lume după
China și cel mai mare exportator de carne de porc și de produse din carne de porc.
Principalele țări producătoare din UE sunt Germania, Spania și Franța, acestea acoperind
jumătate din producția totală a UE. UE exportă aproximativ 13 % din producția sa totală.
Majoritatea exporturilor UE de carne de porc merg în Asia de Est, în special în China.
Sectorul cărnii de porc este inclus în organizarea comună a piețelor și nu a
făcut niciodată obiectul plăților legate de producție sau al cotelor de producție. Doar
într-un număr limitat de cazuri au fost utilizate sisteme de depozitare privată pentru
stabilizarea piețelor de porcine în perioade de criză.

B. Temei juridic

Sectorul cărnii de porc din UE este reglementat de Regulamentul (UE)

1308/2013 privind organizarea comună a piețelor și de regulamentele de punere în
aplicare și delegate ale Comisiei Europene privind depozitarea privată în perioade de
criză:
 Regulamentul delegat (UE) 2016/1238
 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 2016/1240.

C. Monitorizarea pieței
Observatorul pieței de carne asigură transparența sectorului cărnii de vită și
mânzat și al cărnii de porc difuzând date actualizate privind piața și analize pe
termen scurt.
La reuniunea lunară a Comitetului pentru organizarea comună a piețelor
agricole, Comisia Europeană prezintă situația pieței în sectorul porcinelor.

2
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA
Tendințele estimate ale pieței cărnii de porc figurează și în rapoartele Comisiei pe
termen scurt și la jumătatea perioadei.

Portalul de date agroalimentare oferă date de piață privind agricultura din

statele membre și din UE, în general: date despre prelucrare, producție, comerț,
contingente tarifare etc.

D. Schimburile comerciale

Carnea de porc importată din țări terțe este supusă taxelor la import.
Taxele prevăzute de Tariful vamal comun garantează că carnea de porc din UE
este în măsură să concureze pe piața internă cu cea provenind din țări din afara
UE. În cadrul acordurilor comerciale internaționale și bilaterale, UE aplică un
sistem de contingente la import cu alocări specifice pe țări sau valabile pentru toți
producătorii.

2. Studiu privind piața cărnii de porc in Romania

Datorită calităților lor biologice, suinele
reprezintă una dintre speciile implicate major în
acoperirea necesarului de carne al populației,
asigurând peste 30% din consumul mondial. În
România, carnea de porc este un produs
tradiţional, cu un consum relativ constant pe
toată durata anului, ușor mai mare în perioada
sărbătorilor de iarnă, putându-se consuma atât
în stare proaspătă, cât și sub formă de preparate.
Carnea de porc reprezintă cca 45% din producţia totală de carne realizată în
România. Creşterea porcilor, în condiţiile ţării noastre, este o ramură economică
foarte importantă, aceasta caracterizându-se prin intensivizarea producţiei,
începând cu producerea de purcei şi terminându-se cu livrarea continuă, ritmică şi
constantă, a indivizilor îngrăşaţi pentru sacrificare.

3
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA
Studiul de față este cuprins în Programul intern de cercetare al
ICEADR pe anul 2020 și este subvenționat de la bugetul de stat. În cadrul lui, are
loc o analiză a pieței cărnii de suine în perioada 2014-2019 și cuprinde elemente
referitoare la numărul de exploatații și structura lor dimensională, date privind
efectivele de animale, producția internă de carne de porc, informații privind
costurile de producție la nivelul anului 2019, importul și exportul, cererea și oferta,
prețul de valorificare a cărnii de suine.
Conform datelor MADR, la 30 aprilie 2019, existau 533.863
exploatații de porcine, cu 91.069 mai puține la număr față de anul 2018, deci o
scădere de 15%, totalizând 2,32 milioane de capete. Această pantă negativă, pe
care se află sectorul românesc de creștere a porcinelor, alături de alte sectoare ale
zootehniei românești, ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru factorii
decidenți, în sensul luării de măsuri rapide, împreună cu reprezentanți ai
asociațiilor de producători, înainte de a se ajunge la o stare avansată de declin al
acestui sector, care poate permite acapararea totală a pieței de carne de porc de
către importuri. Cele mai multe exploatații de porcine sunt cele din categoria ”sub
3 capete”, dar cei mai mulți porci, ca număr, sunt în categoria ”peste 500 capete”,
adică ferme comerciale, ceea ce constituie un aspect pozitiv pentru contribuția la
asigurarea ofertei pe piață. De fapt, efectivele de porcine sunt în mare parte
împărțite între gospodăriile populației (30%) și fermele industriale (50,2%).
Mărimea medie a fermei de porcine pe total țară este de 4,36 capete. Cea mai mare
pondere a numărului de exploatații de porci se regăsește în categoria ”sub 3
capete” (91,04 %).
Sectorul porcin de reproducție a avut, de asemenea, de suferit în
ultimii ani, afectat fiind și de pesta porcină africană. Astfel, în 2017 erau 147.577
exploatații de scroafe și scrofițe, acestea au scăzut cu 24.189 (-16% în numai doi
ani), ajungând la 123.388 în 2019. De asemenea, numărul de scroafe și scrofițe a
scăzut cu 56.258 capete (-14,7% în doi ani), de la 380.248 capete în 2017, la
323.990 capete în 2019. În privința mărimii exploatațiilor de scroafe și scrofițe,
cele mai multe sunt deținute de gospodăriile populației (79,5%) și aici termenul de
exploatație este inadecvat, fiind vorba de un singur cap. Numeric, cele mai multe
scroafe și scrofițe sunt din fermele mari, de peste 100 capete (41,7%), urmate de
gospodăriile țărănești (30,28%).

4
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA
Conform datelor statistice de la INS, efectivele de porcine, au urmat o
curbă descendentă în perioada 2014-2019, scăzând drastic cu aproximativ 1.208
mii capete în 2019 față de
2014, de la 5 milioane
capete, la 3,8 milioane
capete (-24%). Evoluția
efectivelor de scroafe
arată, de asemenea, o
reducere în 2019 față de
2014, de la 3,8 milioane la
3,1 milioane (-18,2%). De
asemenea, a scăzut și
numărul de scrofițe pentru
reproducție, de la 63 mii
capete în 2014, la 35 mii
capete în 2019 (- 44,4%).
Aceste valori indică faptul că sectorul românesc de carne de porc se află în
continuare în criză, datorată atât focarelor de pestă porcină africană, cât și faptului
că sectorul de reproducție este deficitar, apelându-se la importuri atât de purcei, cât
și de carne de porc. Ritmul mediu anual de creștere a fost negativ pe perioada
analizată la toate categoriile prezentate. Producția internă de carne de porc a urmat
un trend descendent începând cu anul 2016. În anul 2019, a scăzut semnificativ
față de anul 2017, de la 669,5 mii tone, la 512 mii tone, cu 23%, fiind afectată în
principal de criza pestei porcine africane. În consecință, în aceeași măsură s-a
diminuat și producția de carne tăiată.

În cazul producției de carne de porc în viu, aceasta a înregistrat

o medie a anilor analizați de 592,78 mii tone, cu un ritm anual de -0,87, o abatere
standard față de medie de 67,85 mii tone și un coeficient medie de variație de 11%.
Producția de carne de porc tăiată a variat în perioada analizată între 384 mii tone și
519,7 mii tone, urmând un ritm anual de -0,88%, cu o abatere standard față de
medie de 50,94 mii tone.

5
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA

Producția
internă de carne de
porc a avut o dinamică
pozitivă între 2014 și
2016, urmând apoi o
scădere continuă,
ajungându-se în 2019
la 384,4 mii tone carne
tăiată, cu 4,2% mai
scăzută față de 2014.
Importurile au crescut
continuu, până în 2019
(327,1 mii tone), când
s-a înregistrat o ușoară
reducere față de 2018.
Per total perioadă, acestea au crescut cu 63,5%. În paralel, exporturile au scăzut
foarte mult în 2019, cu peste 60%, ajungând la 7,1 mii tone. În consecință, oferta
de carne de porc a crescut în general, fiind influențată foarte mult de importurile
massive.
La carnea de porc, 87,7% din cheltuielile totale de producție (586,89 lei/cap)
sunt reprezentate de cheltuielile variabile. În cadrul cheltuielilor variabile, 63%
sunt cheltuielile cu furajele, iar 31% cheltuieli cu materialul biologic, restul alte
categorii de cheltuieli.

6
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA
Prețul la carnea de porc a avut o ușoară revenire după scăderea semnificativă
din 2018 și s-a înscris în jurul valorii de 6,24 lei/kg în viu; luând în considerare un
cost mediu de 5,87 lei/kg viu, rentabilitatea producătorilor rămâne la un nivel
destul de scăzut, de numai 5,7%

Prețurile de producție pentru tona de carne de porc situează România în

prima jumătate a clasamentului. Mediile calculate au variat între 2.795 USD/tonă
în viu, în Italia și 1.092,7
USD/tonă în viu, în
Danemarca. În România,
prețul de producție pentru o
tonă a variat între 1734,8
USD/tonă în viu, în 2014 și
1395,4 USD/tonă în viu,
media calculate fiind de
1.490,9 USD/tonă în viu.
Prețurile ridicate de
producție se regăsesc în
prețurile ridicate din
galantare.

7
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA

O dată cu scumpirea prețului la carnea de porc, comportamentul

alimentar ar putea suferi modificări în condițiile în care consumatorii se
reorientează spre carnea de pasăre. Industria procesatoare se află într-un deficit în
obținerea de materie primă. Aproximativ 70% din carnea de porc din magazine
provine din import. Carnea de porc, ca materie primă, nu a fost niciodată asigurată
în totalitate de pe piața locală, fiind importată din spațiul european, aproximativ
50% din necesarul de procesare. Odată cu apariția pestei porcine africane,
extinderea focarelor și impunerea măsurilor restrictive, acest procent a crescut
semnificativ. Apariția acestor focare de pestă porcină a creat o necesitate de a
sacrifica porcii sănătoși, dar o impunere a unor multitudini de restricții, sau chiar
blocarea transportului de animale și de carne din anumite regiuni.
Sectorul
creșterii suinelor
pentru carne are
mare nevoie de
susținere pentru a se
dezvolta şi pentru a
deveni cu adevărat
competitiv. Una din
problemele acestui
sector în țara noastră
o reprezintă greutatea
medie la abatorizare
în carcasă, ce este cu
50% mai mică faţă
de media europeană,
ceea ce înseamnă că
se pierde valoarea
adăugată la producţia
de carcasă finită. O
soluție pentru creşterea nivelului de greutate în carcasă este de a sprijini crearea de
unităţi speciale destinate îngrăşării, cu respectarea tehnologiilor, care să genereze o
producţie mai mare de carne de porc şi de o calitate superioară, valorificând în
acelaşi timp resursele naţionale prin susţinerea întregului lanţ de producţie.

8
Teclea Teodor-Alexandru
Gr. 569
IMAA