CURS 9 – Anatomie Topografica

Abdomen

Limitele abdomenului:
- Limita superioara: atat la suprafata, cat si in profunzime este aceeasi limita ca la torace
- Limita inferioara: la suprafata – simfiza pubiana, arcadele inghinale, crestele iliace pana la
spina iliaca postero-superioara, apoi o linie care uneste spina iliaca postero-superioara cu
apofiza spinoasa L5; in profunzime – peritoneul parietal
Anterior limitele abdomenului sunt date de rebordurile costale si arcadele inghinale cu
crestele iliace, suprafata fiind mult mai mare decat cea posterioara. Dorsal, limitele
abdomenului sunt date de coasta 12 si de crestele iliace, fiind o arie mult mai restransa.
Anatomie de suprafata
- Pe fata anterioara
o Pe linia mediana:
- fovea ombilicala
- papila ombilicala
- linia alba
- scobitura cardiaca
o Paramedian:
- santul lateral abdominal
- proeminenta unghiului muscular care reprezinta o proeminenta dispusa deasupra
plicii inghinale adte de masa oblicului extern
- plica inghinala
- Pe fata posterioara:
o Pe linia mediana: apofizele spinoase vertebrale
o Paramedian – dinspre medial spre lateral:
- unghiul lombocostal aflat intre coloana lombara si ultima coasta
- jgheaburile paravertebrale in care se gaseste musculatura erectorie a coloanei
vertebrale
- fosetele iliace dorsale care corespund articulatii sacro-iliace
Impartirea topografica a abdomenului
1. Liniile verticale: aceleasi ca la torace
- Liniile medio-claviculare corespund aproximativ marginilor laterale a tecii dreptilor
abdominali = linii paratectale
- Linia semilunara (Spiegel) corespunde exact marginii laterale a tecii dreptilor abdominali,
fiind locul aparitiei herniilor Spiegeliene
2. Liniile orizontale
- Pe fata anterioara:
o Linia subcostala – trasata prin punctul cel mai decliv al rebordurilor costale
o Linia bicreta – trasata prin punctul cel mai inalt al crestelor iliace
o Linia ombilicala – trasata prin ombilic
- Pe fata posterioara:
o Linia lombo-sacrata – care este orizontala dusa prin cele 2 spine iliace postero-
superioare

1
CURS 9 – Anatomie Topografica

Arhitectonica structurala a peretelui abdominal

- in cadrul structurii arhitectonice a peretelui abdominal se disting:
- Stalpii de rezistenta: elemente pasive de rezistenta
- Centurile musculare: elemente active de rezistenta
o Sistemul longitudinal – format posterior din patratul lombelor si psoas si anterior de
dreptii abdominali
o Sistemul transverso-oblic – dispus lateral intre cele 2 sisteme longitudinale, fiind
format din muschii lati ai abdomenului

Oblicul extern
- corespondentul muschilor intercostali externi, fibrele sale avand aceeasi orientare, respectiv
cranio-caudal si dorso-ventral
- superior se insera la fel ca marele dorsal (coastele 5-12) descriind linia Gerdy
- inferior se insera pe marginea externa a crestei iliace
- are 2 portiuni: una superioara – musculara si una inferioara – aponevrotica
- inferior se termina prin 3 stalpi de rezistenta: stalpul lateral, median si posterior (care ajunge
in partea opusa a abdomenului)

Oblicul intern
- reprezentat de stratul muscular mijlociu si corespunde muschilor intercostali interni, avand
dispozitie cranio-caudala si dorso-vertebrala, perpendicular pe oblicul extern
- fibrele sale se orienteaza in 3 directii: superior, anterior si inferior
- insertia inferioara se face pe marginea interna a crestei iliace, insertia posterioara se face pe
aponevroza dorso-lombar, iar insertia superioara pe ultimele 3-4 coaste
- lama anterioara a aponevrozei oblicului intern trece superior inaintea tecii dreptului
abdominal delimitand linia semicirculara anterioara, iar lama sa posterioara trece posterior de
teaca dreptului abdominal, iar in 1/3 inferioara se termina formand linia semicirculara dorsala
(arcada Douglasului); sub aceasta linie, ambele lame ale aponevrozei oblicului intern trec in fata
tecii dreptului abdominal
- inferior si medial formeaza cu muschiul transvers tendonul conjunct specific omului datorita
ortostatismului
- din partea mediala a oblicului intern se desprind o serie de fibre care se unesc cu fasciculele
similare din muschiul transvers, imbraca testiculul si funiculul spermatic si ajung sub pielea
scrotului = muschiul cremaster

Dreptul abdominal
- insertie superioara: pe costele 5-7
- insertie inferioara: pe simfiza pubiana
- este un muschi digastric, insotit in 1/3 inferioare de muschiul piramidal
- la varstnici este responsabil de aparitia diastazisului dreptilor abdominali

2
CURS 9 – Anatomie Topografica

Muschiul transvers
- reprezinta planul profund al musculaturii, fiind corespondentul muschiului triunghiular al
sternului
- are fibre transversale si se insera posterior pe aponevroza lombo-costala, superior pe ultimele
6 coaste, iar inferior pe marginea interna a crestei iliace si pe 1/3 externa a ligamentului
inghinal (tendonul conjunct)
- in 2/3 superioare, aponevroza se afla inapoia dreptului abdominal, iar in 1/3 inferioare
inaintea tecii acestuia
- in portiunea inghinala formeaza muschiul interfoveolar Hasselbach dispus intre foseta
inghinala mediala si cea laterala
- locul in care portiunea sa musculara se continua cu aponevroza anterioara delimiteaza linia
semilunara Spiegel

Patratul lombelor
- se insera pe coasta 12, coloana lombara si creasta iliaca
- format din 3 parti: anterioara, intermediara si posterioara
- profund se sprijina e aponevroza dorso-lombara si este acoperit de fascia intraabdominala

Muschiul psoas
- se afla in santul delimitat de procesele costiforme si coloana corpurilor vertebrale
- prezinta medial o erie de arcade intervertebrale prin care trec ramurile nervilor spinali

Aponevrozele si fasciile peretelui abdominal

! Aponevroza = tendoane late
! Fascie = formatiune conjunctiva, subtire, intricata, care acopera formatiunile musculare
- Subcutanat – imediat sub stratul adipos se gasesc fasciile superficiale:
o Fascia Camper – fascie grasoasa
o Fascia Scarpa – sub fascia Camper, de care este foarte greu de separat; este o
structura formata din testut conjunctiv = fascia extraabdominala – continuarea
fasciei extratoracice si care se continua inferior cu fascia extrapelvina
- Submuscular – sub planul muscular se afla fascia intraabdominala ce continua fascia
intratoracica si care se continua inferior cu fascia intrapelvina
Fiecare din aceste fascii se descompun in functie de muschii pe care ii invelesc:
- Fascia intraabdominala se va numi segmentar astfel:
o Fascia diafragmatica inferioara
o Fascia transversalis
o Fascia lombara
o Fascia psoica
- Fascia intraabdominala se continua inferior cu fascia intrapelvina care se descompunde in
bazin in:
o Fascia iliaca
o Fascia psoica
o Fascia obturatorie

3
CURS 9 – Anatomie Topografica

o Fascia diafragmatica pelvina superioara

In afara fasciilor amintite, exista si aponevrozele muschilor lati ai abdomenului care se
comporta diferit anterior si posterior astfel:
- Posterior – aponevroza oblicului intern si a transversului se contopesc cu aponevroza dorso-
lombara; aceasta se va dedubla intr-o lama superficiala care ofera insertie muschiului dorsal
mare si care acopera masa comuna lombara si o lama profunda care formeaza ligamentul
lombo-costal Henle si care se insera pe ultima coasta si pe procesele costiforme lombare,
separand patratul lombelor de musculatura erectorie a coloanei vertebrale. Cele 2 foite
impreuna cu santul costo-vertebral formeaza jgheabul musculaturii erectorii a coloanei
- Anterior – aponevrozele muschilor lati ai abdomenului se comporta diferit in 2/3 superioare
si in 1/3 inferioare
De la ombilic in jos intre cele 2 plici ombilicale laterale (date de fibrozarea arterelor
ombilicale) se intinde pana in pelvis (spatiul preperitoneal) aponevroza ombilico-prevezicala
care este partea interna a tunicii urogenitale interne care constituie lama posterioara a tecii
dreptilor abdominali.
Spatiul dintre aponevroza ombilico-prevezicala si muschiul drept abdominal este
reprezentat de spatiul retromuscular suprapubian.
In spatiul retroperitoneal se gaseste tunica urogenitala interna formate din 2 lame:
fascia prerenala si retrorenala. Cele 2 fascii sunt unite pe marginea laterala a rinichilor; pe linia
mediana se continua cu cea din partea opusa, inaintea si inapoia vaselor mari abdominale,
comunicand astfel intre ele cele 2 loje renale.
Atat partea anterioara a tunicii urogenitale interne (fascia ombilico-prevezicala), cat si
partea sa dorsala (fascia perirenosuprarenaliana) sunt in continuitate in spatiul
pelvisubperitoneal.

Stratigrafia peretelui abdominal antero-lateral:

- Piele
- Tesut celular subcutanat
- Fascia Camper
- Fascia Scarpa
- Oblicul extern
- Oblicul intern
- Muschiul transvers
- Fascia transversalis
- Spatiul properitoneal/lateroperitoneal
- Peritoneul

4
CURS 9 – Anatomie Topografica

Punctele slabe ale abdomenului:

- Canalul inghinal
- Inelul femural
- Punctele epigastrice
- Linia Spiegel
- Inelul ombilical
- Patrulaterul Grynfelt
- Triunghiul Jean Louis Petit
- Fanta Marfan, fanta Larrey, fanta Bochdalek (herniile diafragmatice)
- Orificiul suprapiriform si intrapiriform al fosei obturatorie
- Planseul pelvin

Teritorii de vascularizatie si inervatie a peretelui abdominal

1. Irigatia arteriala
- Provine din ramurile parietale si segmentare ale aortei abdominale reprezentate prin cele 5
artere lombare si ultimele 3 artere intercostale
o Artera hipograstrica (prin artera iliolombara)
o Artera iliaca externa (prin artera circumflexa iliaca)
o Artera epigastrica inferioara anastomozata cu cea superioara
- Fata inferioara a diafragmului este irigata de artera diafragmatica inferioara (ram din aorta
abdominala), fara fata superioara este vascularizata de arterele diafragmatice superioare
(ramuri ale arterelor pericardo-frenice)

2. Drenajul venos
- Venele sunt satelite arterelor, contituind un sistem de anastomoza intre cele 2 sisteme
cave: superior si inferior
- Datorita faptului ca vena cava inferioara primeste afluenti ai venei porte, se realizeaza astfel
si anastomoze porto-cave vizibile in sindromul de hipertensiune portala (in special din ciroza
hepatica) sub forma unor vene dilatate periombilical („in cap de meduza”)

3. Drenajul limfatic
- Limfaticele peretelui abdominal se impart in superficiale si profunde
o Limfaticele superficiale (cutanate) – dreneaza in 2 directii diferite:
 Superior – in ganglionii axilari
 Inferior – in ganglionii inghinali superficiali
o Limfaticele profunde – pe 2 cai
 Calea ventrala – urmeaza 2 directii:
 Ascendenta – spre ganglionul retrosternal (lantul satelit al vaselor
toracice interne)
 Descendenta – spre ganglionul retroinghinal (lantul satelit al vaselor
iliace externe), iar de aici in ganglionii iliaci comuni, iar apoi in
ganglionii lombo-aortici

5
CURS 9 – Anatomie Topografica

 Calea dorsala – dreneaza in ganglionii lombo-aortici

4. Inervatia
- In partea anterioara – nervii sunt reprezentati de ramuri din ultimii 8 nervi intercostali si
primul nerv lombar
- In partea posterioara – sunt reprezentati de ultimul nerv intercostal (nervul subcostal) si
primii 2 nervi lombari