Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu"

FACULTATEA DE MEDICINĂ NR.1

Departamentul de Medicină Preventivă

Disciplina de igienă

Raport

ASPECTE IGIENICE PRIVIND UTILIZAREA

PESTICIDELOR LA NIVEL MONDIAL SI NAȚIONAL.

URSU Doina
Anul 6 , grupa MP1601

Conducătorul științific:
Mesina Victor, conf.univ.

Chișinău,2021
 Cuprins
ACTUALITATEA TEMEI ABORDATE..........................................................................3

SURSELE ȘI DOMENIILE DE GENERARE A FACTORULUI..................................7

RISCUL PENTRU ORGANISMUL MUNCITORILOR..............................................10

MASURI PROFILACTICE..............................................................................................13

Depozitare si inmagazinare.............................................................................................13

Organizarea unui spaţiu de depozitare al pesticidelor...................................................14

Amestecarea şi încărcarea pesticidelor..........................................................................14

Echipamentul individual de protecţie.............................................................................17

DE REŢINUT.....................................................................................................................19

BIBLIOGRAFIE................................................................................................................21
 ACTUALITATEA TEMEI ABORDATE

Pesticidele sunt produse chimice (exceptând medicamentele) folosite pentru

combaterea dăunătorilor plantelor și a produselor agricole stocate, precum și pentru
combaterea vectorilor biologici ai bolilor omului și animalelor. Dăunătorii includ
microbi, plante sau animale care concurează cu omul pentru hrană, distrug
proprietatea, difuzează boli sau reprezintă o calamitate. Pesticidele sunt substanțe
sau amestecuri de substanțe ce conțin ingrediente biologic active împotriva
dăunătorilor. Ingredientele biologic active sunt, în general, substanțe toxice cu
potențial de degradare a mediului. Multe pesticide sunt toxice și pentru om. Din
aceste motive producerea, ambalarea, depozitarea, transportul și utilizarea
pesticidelor sunt reglementate prin lege.[1]

Există mai multe criterii de clasificare a pesticidelor.In prezent cele mai

acceptate și utilizate se consideră:originea,proprietățile fizice și chimice,acțiunea
selectivă asupra agentului fitopatogen și criteriul igienic.[2]

Conform originii lor chimice,pesticidele se divizează in 3 grupe:

1.compuși organici cu grad inalt de acțiune fiziologică(organoclorurate,organo-

fosforice,organo-mercuriale,organo-carbamice etc.
2.compuși neorganici(preparate pe bază de cupru,bariu,fluor,sulf)
3.compuși de origine vegetală,bacteriană și micotică (antibioticele , fitoncidele,
preparatele bacteriene și micotice

In funcție de criterial utilizării,de acțiune selecivă asupra organismelor pe care le

disting,se clasifică în:

-fungicide(folosite impotriva ciupercilor prazite)

-insecticide(impotriva insectelor dăunătoare)
-ascaricide(folosite in combaterea acarienilor paraziți)
-erbicide(folosite in combaterea buruienilor)
 Clasificarea igienică a pesticidelor se efectuează utilizînd diverse
criterii,principalele din ele fiind:gradul de toxicitate, volatilitate, cumulare,
stabilitate,criteriul modului de acțiune,calea de pătrundere.Gradul de toxicitate este
determinat de parametrii toxicității,cei mai utilizați fiind doza sau concentrația
letală 50(DL50),coeficientul de cumulare(Cc),concetrația pesticidelor in
aer(mg/m3,mg/l).
În funcție de DL50(doza unică de pesticid administrată oral,care provoacă
moarea a 50% de șobolani in decurs de 14 zile),pesticidele se divizează in 4grupe:

1.Pesticide extrem de toxice,cu LD50 sub 50 mg/kg

2.Pesticide puternic toxice cu LD50 intre 51-200 mg/kg
3.Pesticide moderat toxice cu LD50 intre 201și 1000 mg/kg
4.Pesticide cu toxicitate redusă LD50 mai mare de 1000 mg/kg

În funcție de gradul de toxicitate și absorbție cutanată,pesticidele de divizează

in 3 grupe:
1.pesticide cu toxicitate extrem de pronunțată(LD50 sub 300mg/kg
2.pesticide cu toxicitate puternică(LD50 de la 300 pina la 1000mg/kg)
3.pesticide cu toxicitate redusă(LD50 mai mare de 1000mg/kg)

În funcție de gradul de stabilitate și perioada de transformare a lor in substanțe

netoxice,pesticidele se divizează în:
1.pesticide puternic stabile(perioada de transformare in substante netoxice
constituie mai mult de 2 ani)
2.pesticide stabile(perioada de transformare in substante netoxice constituie mai
mult 0,5-1 an)
3.pesticide cu stabilitate medie(perioada de transformare in substante netoxice
constituie 1-6 luni)
4.pesticide cu stabilitate redusă(perioada de transformare in substante netoxice
constituie 1 lună)
 Criteriul modului de acțiune prevede divizarea lor in 2 grupe:
1.pesticide care acționează la suprafață
2.pesticide cu acțiune sistemică,care pătrund in organism prin sistemul circulator și
afectează selectiv metabolismul celular.

În funcție de calea de pătrundere în organism,pesticidele se divizează in 3 grupe:

1.fumigante(prin cale respiratorie)

2.intestinale(prin tractul digestiv)
3.de contact(prin tegumente).
În a doua jumătate a secolului XX industria pesticidelor a crescut considerabil.
În această perioadă peste 30 000 substanțe active sunt utilizate în agricultură. În
Uniunea Europeană au fost aprobate 800 dintre ele. La nivel mondial extinderea
utilizării pesticidelor continuă să crească mai bine de jumătate de secol. Crește
utilizarea lor în țările în curs de dezvoltare și scade în țările dezvoltate. Ca exemplu
pentru țările dezvoltate poate servi Statele Unite ale Americii care înregistrează în
1970 un consum de pesticide egal cu 800 000 tone/an și treptat scade consumul lor
ajungînd la 300 000 tone/an în anul 1990.[3]
Un pesticid ideal este un produs care are un spectru restrîns de acțiune, care
elimină doar organismele dăunătoare culturilor verzi, fără alte efecte nocive. Ideal
ar fi rapid să se descompună chimic sau biologic în produse care nu au efecte
negative asupra proceselor sistemelor biologice. Nu trebuie să fie mobil și să se
răspîndească în mediul înconjurător. Cu părere de rău un astfel de pesticid nu
există. O mare parte dintre ele au un spectru larg de acțune, sunt greu degradabile,
sau se descompun în categorii de produse care sunt mult mai toxice decît însăși
pesticidul folosit inițial.[1]
 Figura 1 Tipuri de pesticide

Figura 2 Cantitatea de pesticide utilizate la nvel mondial

 SURSELE ȘI DOMENIILE DE GENERARE A FACTORULUI

Riscul de expunere a muncitorilor predomină pe întregul parcurs al circuitului

pesticidelor-de la fabricare și pînă la utilizarea lor.La fabricarea peticidelor
personalul este localizat,supravegherea medicală și igienică sunt la un nivel inalt.
[2]
Aplicarea pesticidelor cuprinde mai multe lucrări,care reprezintă etape de cu risc
de intoxicație,mai ales in agricultură:[2]
-transportul produselor concentrate,depozitarea lor
-pregătirea substanțelor pentru folosire prin prepararea soluțiilor,emulsiilor,a unor
amestecuri cu materiale inerte din produse concentrate
-aplicarea substanțelor pe foliajul culturilor agricole cu diferite aparate
manuale,mecanizate(cu tractoare și echipamente tehnice speciale)
-tratarea semințelor in spații inchise,ce favorizează acumularea unor concentrații
mari in zona de activitate
-intreținerea,curățarea,încărcarea și transpostarea produselor tratate.

Deşi pesticidele sunt dezvoltate prin proceduri foarte stricte de reglementare

pentru a funcţiona cu o certitudine rezonabilă şi cu un impact minim asupra
sănătăţii umane şi asupra mediului, există preocupări serioase cu privire la riscurile
pentru sănătate care rezultă din expunerea profesională şi din reziduurile din
alimente şi apă potabilă. Expunerea profesională la pesticide apare adesea în cazul
lucrătorilor agricoli din câmpuri deschise şi din sere, a celor din industria
pesticidelor şi celor care tratează seminţe. Expunerea populaţiei generale la
pesticide are loc în principal prin consumul de alimente şi de apă potabilă
contaminate cu reziduuri de pesticide, în timp ce expunerea substanţială poate
apărea şi în sau în jurul casei.[4]
În ciuda popularităţii şi a utilizării pe scară largă a pesticidelor, exista îngrijorări
serioase cu privire la riscurile pentru sănătate care rezultă din expunerea
agricultorilor la amestecarea şi aplicarea pesticidelor sau în câmpurile tratate şi din
reziduurile pe alimente şi în apa de băut pentru populaţia generală. Aceste activităţi
au provocat o serie de otrăviri accidentale şi chiar utilizarea de rutină a pesticidelor
poate reprezenta un risc major pentru sănătatea agricultorilor atât pe termen scurt,
cât şi pe termen lung şi poate degrada mediul înconjurător. În ţările în curs de
dezvoltare, agricultorii se confruntă cu riscuri mari de expunere datorită utilizării
de substanţe chimice toxice interzise sau restricţionate în alte ţări, tehnici incorecte
de aplicare, echipament de pulverizare prost întreţinut sau total inadecvat, practici
inadecvate de depozitare şi adesea refolosirea containerelor vechi de pesticide
pentru depozitarea alimentelor şi a apei. Evident, expunerea la pesticide prezintă
un pericol continuu pentru sănătate, în special în mediul de lucru agricol. Prin
natura lor, majoritatea pesticidelor prezintă un grad ridicat de toxicitate, deoarece
sunt destinate să ucidă anumite organisme şi să creeze astfel un risc mare. În acest
context,utilizarea pesticidelor a generat îngrijorări serioase nu numai cu privire la
efectele potenţiale asupra sănătăţii umane, ci şi asupra impactului asupra vieţii
sălbatice şi a ecosistemelor sensibile.[4]
Adesea, tratamentele cu pesticide se dovedesc contraproductive, deoarece ucid
specii benefice,cum ar fi duşmanii naturali ai dăunătorilor, şi sporesc şansele de
dezvoltare a rezistenţei dăunătorilor la pesticide. În plus, mulţi utilizatori finali
cunosc prea puţin riscurile asociate utilizării pesticidelor, inclusiv rolul esenţial al
aplicării corecte şi al măsurilor de precauţie necesare. Chiar şi fermierii care sunt
conştienţi de efectele nocive ale pesticidelor sunt uneori incapabili să traducă
această conştientizare în practicile lor.Prezentul suport de instruire furnizează o
serie de recomandari menite să conducă la o utilizare durabilă a pesticidelor în
România prin reducerea riscurilor şi a impactului utilizării pesticidelor asupra
sănătăţii umane.[4]
O modalitate de limitare a emisiilor de pesticide în mediu și a expunerii
oamenilor la acestea constă în producerea de produse ecologice. În agricultura
ecologică, utilizarea pesticidelor chimice, precum și a îngrășămintelor sintetice, a
antibioticelor și a altor substanțe este puternic restricționată. Fermele ecologice
trebuie să respecte reguli stricte dacă doresc să-și numească produsele ecologice[5].
Câteva dintre cele mai importante principii ale obținerii de produse ecologice sunt
următoarele:

-limite foarte stricte privind folosirea de substanțe chimice agricole, pesticide,

îngrășăminte, antibiotice și aditivi alimentari;
-neutilizarea organismelor modificate genetic (OMG);
-folosirea resurselor locale;
-alegerea unor specii de plante și animale rezistente la boli și adaptate la condițiile
locale.
Unele pesticide sunt reziduale în acțiune și continuă să fie eficiente câteva zile,
săptămâni sau luni de la aplicarea lor. Multe pesticide moderne nu persistă pentru
mult timp în mediul înconjurător. Ele acționează rapid și sunt apoi reduse la
substanțe netoxice prin procese de mediu sau microbiene. Acesta ajută la
prevenirea și acumularea în culturi sau organisme care nu sunt vizate. Rapiditatea
unui pesticid de a se descompune depinde de proprietățile sale chimice, de aplicare
și de modul de distribuire, precum și de factorii de mediu, cum ar fi temperatura,
umiditatea. pH-ul solului și disponibilitatea de microorganisme.[6]
 RISCUL PENTRU ORGANISMUL MUNCITORILOR

Efectul toxic al pesticidelor poate declanşa intoxicaţii acute şi cronice în timpul

preparării, transportării, utilizării, şi nu în ultimul rînd în condiţii casnice.
Cel mai frecvent în intoxicaţiile cu pesticide este afectat sistemul nervos.
Gravitatea intoxicaţiei depinde de starea sistemului cardio-vascular şi respirator.
Apariţia sindromului hepatorenal se datorează acţiunii pesticidelor asupra
parenchimului ficatului şi rinichilor, ultimii fiind antrenaţi în procesul de
metabolizare, dezintoxicare şi excreţie.[7]
Tabloul clinic al intoxicaţiilor cronice cu pesticide este compus din mai multe
sindroame, care la rîndul lor sunt nespecifice şi monotipice. Acţiunea pesticidelor
asupra imunogenezei, cu dezvoltarea stărilor imunodeficitare, poate duce la cazuri,
cînd intoxicaţia cronică se manifestă ca o maladie cronică nespecifică, cu stări
autoimune.Intoxicaţiile cronice se pot manifesta ca hepatite, gastrite, bronşite,
polinevrite etc. Pesticidele pot provoca maladii alergice(urticarie, dermatită,
toxidermie, astm bronşic etc.) şi o sensibilitate polivalentă latentă faţă de alergeni
de diversă geneză.Dezvoltarea reacţiilor alergice modifică tabloul clinic al
intoxicaţiei cronice, face mai dificil diagnosticul.[7]
Intoxicaţiile se pot manifesta nespecific. Ele se caracterizează prin scăderea
reactivităţii imuno-biologice, dereglarea funcţiilor diferitor organe şi a proceselor
metabolice. Ca rezultat creşte sensibilitatea organismului la acțiunea
microorganismelor, stresului, suprarăcirii, noxelor profesionale etc.
În Republica Moldova, la ora actuală, sunt înregistrate 359 pesticide, în
componența cărora sunt 189 substanţe active. Anual în republică sunt importate
cca 3-3,5 mii tone preparate chimice. În ultimii ani, utilizarea pesticidelor a
constituit 1,0-1,5 кg/hа. În anul 2005 pe teritoriul Republicii Moldova se păstrau
1700000 кg pesticide din categoria celor interzise şi neutilizabile, cca 30% dintre
care sunt compuşi clor-organici[7]
Expunerea la pesticide vine de multe ori de la consumul de alimente și apă, dar
cele mai mari riscuri sunt atunci când se aplică pesticidele în primul rând.
Pesticidele pot fi absorbite prin piele sau prin respirație. Cei care locuiesc în zonele
agricole se confruntă cu cel mai mari rate de expunere, dar utilizarea pesticidelor în
propria gospodărie poate fi o sursă semnificativă de pericol.
Un nivel ridicat de expunere la organoclorurați s-a dovedit a provoca cloracnee, un
tip de acnee cauzată de clor care conține produse chimice și erupții cutanate. Există
unele dovezi că insecticidele organofosforice afectează sistemul imunitar și poate
cauza probleme psihice, cum ar fi comportament paranoid, dezorientare, anxietate
și depresie. Alte pesticide pot provoca spasme musculare, tremor, slăbiciune,
incapacitate de a respira, vedere încețoșată, vărsături, crampe, transpirație
excesivă, pierderea cunoștiinței și chiar moartea în cazurile mari de expunere.[6]

Intoxicația cu pesticide organo-clorurate.Pesticidele organoclorurate fac parte

din grupa substanțelor cu toxicitate moderată,ordinea crescîndă a toxicității
fiind:hexaclorciclohexanul,clrdanul,DDT,toxafenul,heptaclorul,dieldrinul,aldrinul.
Căile de pătrundere in organism sunt tegumentele,aparatul respirator și tractul
digestiv.Se acumulează in țesutul adipos,creier,ficat, splină,pancreas,suprarenale.
Pot persista in sol și plante,sunt toxice cumulative și revin in organismul uman prin
intermediul produselor alimentare bogate in lipide.Se produl modificări la nivelul
sistemului nervos central(dereglarea trasportului de ioni de Na și K),la nivelul
receptorilor centrali corticali și hipotalamici,cu declanșarea eliberării acetilcolinei,
noradrenalinei,inhibă sau stimulează unele enzime microzonale, dereglează
biositenza acizilor nucleici cu urmări mutagene.[2]
Tablul clinic se exprimă print-un sindrom nervos(hiperexcitabilitatea sistemului
nervos central cu convulsii tonico-cronice și parestezii pînă la ataxie, amețeli,
cefalee,stare confuzională,apnee,colaps) cu manifestări comune pentru toate
pesticidele acestui glup și cu unele simptome de acțiune specifică.Persistă unele
tulburări gastrointestinale:grețuri,vărsături,diaree,colici abdominale.[2]

Intoxicații cu pesticide organo-fosforice.Pesticidele organo-fosforice posedă un

spectru larg de acțiune,în special acaricidă și insecticidă,unele din ele manifestînd
o acțiune sistemică,insă stabilitatea redusă necesită repetarea unor tratamente.
Sunt expuși riscului muncitorii care contractează cu aceste toxice,incepînd cu
fabricarea și terminind cu utilizarea lor in diferite scopuri.
În condiții profesionale,pesticidele pot pătrunde in organism prin aparatul
respirator și țesutul cutanat.Uneori,și prin tractul digestiv.
Intoxicația cu pesticide organo-fosforice reprezintă o intoxicație endogenă
acetilcolinică,provocată de inhibiția acetilcolinesterazei plasmatice și a celei
eritrocitare.Astfel are lor acumularea acetilcolinei la nivelul sinapselor provocind
la inceput stimulare,urmată apoi de o inhibiție sinaptică.Nivelul colinesterazei din
singe este un indicator veritabil al activității colinesterazei din creier și
mușchi.Pătrunderea toxicului in organism poate determina,la inceput,unele semne
locale:aparența unor contracții musculare și traspirații in regiunea de penetrație a
tegumentelor,senzația de presiune intraoculară,hiperemie conjunctivală,dispnee,
contracție toracică după expunerea inhalatorie.Contaminările mai masive se
manifestă prin simptome generale sistemice.In prima etapă:mioză, lăcrimare,
dereglări de acomodație oculare, greață,diaree,vomă,rinoree, bronhoree,
transpirații,dispnee,bradicardie,hipotensiune arterială.Cauzele mai grave se
asociază cu fibrilație musculară,spasme,crampe, cefalee,adinamie,amețeli, dispnee,
somnolență,convulsii.[2]
 MASURI PROFILACTICE

Pesticidele trebuie manipulate, depozitate si folosite in concordanta cu

recomandarile din eticheta, din specificatii si din fisa cu date de securitate.

Depozitare si inmagazinare

Orice utilizator professional trebuie sa se conformeze normelor generale de

protectie fata de produsele chimice periculoase. Mai jos sunt enumerate cateva
reguli generale:[4]
-Pesticidele nu se depoziteaza in zonele in care au access au locuiesc oamenii si
animalele;
-Pesticidele se pastreaza in ambalajul original, avand eticheta intacta;
-Pesticidele (in special cele toxice) nu se ambaleaza in recipiente destinate
alimentelor, bauturilor sau furajelor
-Pesticidele sau ambalajele (golite) ale acestora nu se lasa in apropierea
alimentelor, furajelor sau imbracamintei.
-Preferabil, pesticidele se depoziteaza si inmagazineaza in locuri special
 Organizarea unui spaţiu de depozitare al pesticidelor
-Camera incuiata cu acces controlat (lacăt,cod digital, cartel magnetică, etc)
destinată exclusiv depozitarii pesticidelor
-Podea de piatră/gresie etansa cu margine înconjurătoare şi / sau sistem de
recuperare pentru orice deversare pentru a preveni contaminarea mediului exterior
-Instalaţiile electrice trebuie sa fie conforme cu reglementările existente
-Instructiuni de siguranțp afișate in mod clar (interzis fumatul / băutura / mâncarea,
procedura de evacuare
-Echipamente de depozitare din materiale neabsorbante, impermeabile,
necombustibile
-Păstraţi produsele deasupra solului, utilizând paleţi din lemn sau cutii de
menţinere
-Produsele clasificate ca extrem de toxice,foarte toxice, carcinogene, mutagene
şi toxice pentru reproducere trebuie grupate separate[4]

Amestecarea şi încărcarea pesticidelor

Amestecarea şi încărcarea pesticidelor poate fi foarte periculoasă deoarece se

lucreaza cu un pesticid în cea mai concentrată şi nediluată formă. Expunerea la o
cantitate mică de pesticide foarte toxice, nediluate, poate provoca vătămări grave.
[4]

Înainte de amestecare şi încărcare, se inspecteaza amănunţit echipamentul.

-Se verifica pompele, conductele şi fitingurile pentru scurgeri, prin umplerea

pulverizatorului cu apă curată în timp ce se evalueaza întregul pulverizator
pentru uzură, rugină sau fisuri.
-Citiţi întotdeauna şi urmaţi toate indicaţiile şi precauţiile privind eticheta
produsului care apar pe recipientele cu pesticide sau care sunt incluse în
acestea.
-Citiţi şi respectaţi reglementările privind procedurile de manipulare a
pesticidelor.
-Citiţi bine eticheta şi asiguraţi-vă că aţi selectat produsul potrivit pentru
pesticide, că aveţi echipamentul de protecţie personala necesar şi că sunteţi
conştient de orice pericol deosebit pe care îl poate prezenta produsul.
-Respectaţi cu atenţie toate instrucţiunile de amestecare şi încărcare. Nu
utilizaţi nici mai mult si nici mai puţine pesticide decât cantitatea recomandată.
-Verificaţi fişa cu date de securitate (SDS) pentru măsuri de siguranţă
suplimentare.
-Dacă există persoane în imediata apropiere, asiguraţi-vă că poartă echipament
personal de protecţie (PPE). Nu amestecaţi şi nu încărcaţi în apropierea
animalelor sau alimentelor.
Când se amestecă, este o practică bună să nu adăugaţi pesticidele în rezervor
sau granule în basculantă până când veţi fi pregătiţi să aplicaţi pesticidele. Acest
lucru este valabil mai ales atunci când vă duceţi la un loc de muncă pe care nu l-
aţi verificat anterior. Dacă dăunătorii sau condiţiile sunt diferite de cele pe care
le-aţi aşteptat, este posibil să vă confruntaţi cu evacuarea unui rezervor de
pesticide încărcat greşit.[4]

Siguranţa aplicatorului

Aplicatorul este cel mai expus riscului şi este cel mai probabil expus pesticidelor
la amestecare şi încărcare, deoarece manipulează pesticidele nediluate în forma sa
concentrată. În acest moment, mixerele şi încărcătoarele pot stropi pielea sau ochii
cu concentrate lichide, cu excepţia cazului în care sunt protejate. Pesticidele se pot
vărsa pe lucrător sau pe îmbrăcăminte, unde pot să se uda pielea sau pot contamina
membrii familiei care mai târziu, ar putea manipula hainele. Fără protecţia
respiratorie, manipulanţii pot respira particule din pulberi umectabile puternic
concentrate sau din granule sau prafuri. Manipularea cu grijă a pesticidelor
concentrate poate să contamineze mâinile şi apoi să transporte neintenţionat
pesticidele la gură, atunci când se fumează, se mănâncă sau se freacă faţa sau ochii.
Persoanele care manipulează ar trebui să poarte mereu îmbrăcăminte de protecţie şi
echipament adecvat specificat pe etichetă, înainte de manipularea sau deschiderea
unui container de pesticide.[4]
 În funcţie de etichetă, echipamentul individual de protecţie poate
include:

1.salopete purtate peste haine de lucru

2.un şorţ rezistent la substanţe chimice
3.mănuşi necăptuşite rezistente la substanţe chimice sau cu căptuşeli detaşabile
4.un aparat respirator
5.un ecran de faţă, ochelari de protecţie sau ochelari-mască
6.încălţăminte rezistentă la substanţe chimice (nu din piele)
7.cască de protecţie a capului rezistentă la substanţe chimice, necăptuşită

Nu folosiţi niciodată mâinile goale atunci când amestecaţi un material foarte

toxic sau când curăţaţi un rezervor. De asemenea, este important ca în zona de
amestecare să se menţină facilităţiile adecvate de săpun, apă şi de decontaminare.
Manipulatorii nu ar trebui să mănânce, să bea sau să fumeze în timpul manipulării
pesticidelor.
Echipamentul trebuie să fie operaţional şi calibrat înainte de umplere şi utilizare.
Rezervorul de pulverizare trebuie, de asemenea, să fie curat, lipsit de ulei,
reziduuri de grăsime şi reziduuri chimice care pot provoca probleme de
incompatibilitate. Sistemul de agitare trebuie să funcţioneze şi rezervorul de
pulverizare trebuie umplut aproximativ jumătate plin de apă înainte de adăugarea
oricărui pesticid.[4]

Pentru a preveni scurgerile, închideţi recipientele după fiecare utilizare. Dacă

apare un accident, acţionează imediat. Îndepărtaţi orice îmbrăcăminte
contaminată şi spălaţi-vă bine cu săpun şi apă. De asemenea, trebuie să se
acţioneze imediat asupra solului. Unele substanţe chimice în formă concentrată
vor rămâne în cantităţi toxice în sol timp de luni întregi.
 Echipamentul individual de protecţie

Echipamentul individual de protecţie (EIP) este esenţial pentru orice persoană

caremanipulează pesticide potenţial periculoase sau care desfăşoară activităţi cu
pesticide.Angajatorii sunt obligaţi să pună la dispoziţia tuturor lucrătorilor
echipamentele de protecţie necesare pentru manipularea substanţelor chimice pe
care le folosesc.[4]

Angajaţii trebuie să fie instruiţi să poarte corespunzător si întotdeauna

echipament de protecţie; iar angajatorul ar trebui monitorizeze acest
aspectAsiguraţi-vă că oricine care manipulează pesticide poartă echipamentul de
protecţie adecvat, conform cerinţelor din eticheta pesticidelor şi legislaţia
naţională.[4]

Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:
-să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc
mărit;
-să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă;
-să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului;
-să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările
necesare
 DE REŢINUT
1.Cumpăraţi şi utilizaţi pesticide numai
dacă este necesar.
Adresaţi-vă pentru sfaturi despre
gestionarea dăunătorilor

2. Nu există containere deteriorate /

reambalate sau etichete lipsă.Cumpăraţi un produs
original original nedeteriorat

3.Nu se transvazează pesticide

în alte containere

4.Cumpăraţi pesticide numai de cât aveţi nevoie

5. Păstraţi în siguranţă pesticidele'

 6. Nu depozitaţi pesticide
lângă alimente

7.Nu consumaţi alimente

în apropierea pesticidelor

8.Copiilor nu trebuie să li
se permită să se joace
sau să aibă contact cu pesticidele

9. Nu se pune combustibil
în recipiente golite

10.Nu se pun alimente

în recipiente golite
BIBLIOGRAFIE
 1
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pesticid
2
Friptuleac G.,Mesina V.,Moraru M.Igiena Muncii.Vol.1.p318
3
Francois Ramade. Eléments d'écologie. Dunod, Paris, 2005. p. 245.
4
SUPORT DE CURS pentru instruirea operatorilor economici în scopul utilizării
durabile a produselor de protecţie a plantelor.
Disponibil la https://cnmrmc.insp.gov.ro/images/informatii/Suport-curs-PPP.pdf
5
Substanțele chimice în agricultură.Disponibil la
https://chemicalsinourlife.echa.europa.eu/ro/chemicals-in-agriculture
6
VebiRomania.Pesticidele.Disponibil la https://vebiromania.ro/ce-sunt-pesticidele/
7
Ciobanu E.Igiena utilizării substantelor chimice în agricultură.Disponibil la
https://igienagenerala.usmf.md/sites/default/files/inline-files/pesticidele_0.pdf