Tema 5.

Codul vamal și taxele vamale ale Republicii Moldova

Istoria sistemului vamal al Republicii Moldova îşi are începuturile imediat după
proclamarea independenţei şi suveranităţii ţării noastre la 4 septembrie 1991, odată cu intrarea în
vigoare a Decretului Preşedintelui nr.189 din 03.09.91 „Cu privire la subordonarea instituţiilor
vamale situate pe teritoriul Republicii Moldova". Actul normativ dispunea trecerea tuturor
structurilor vamale din teritoriu sub gestiunea Guvernului Republicii Moldova, compuse la acel
moment din vama Ungheni, vama Leuşeni şi vama internă Chişinău.
Primul Cod vamal - actul legislativ de bază care reglementează principiile organizatorice
şi de activitate ale sistemului vamal a fost adoptat la 09.03.93. Noua redacţie a Codului vamal a
fost adoptată la 20 iulie 2000.
Din luna octombrie anul 1994 Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline
a Organizaţiei Mondiale a Vămilor.

Rezultatele investigației: Serviciul Vamal al Republicii Moldova este o instituţie din

sistemul organelor de drept şi de securitate a statului avînd misiunea de a asigura securitatea
economică a ţării prin colectarea eficientă a taxelor şi impozitelor, combaterea fraudelor vamale,
facilitarea comerţului internaţional şi protejarea societăţii, aplicînd uniform şi imparţial legislaţia
vamală.
Instituţia va tinde spre perfecţionarea sistemului vamal, astfel încît Serviciul Vamal al
Republicii Moldova să se bucure de o apreciere înaltă şi să fie recunoscută ca fiind una dintre cele
mai moderne, eficiente şi transparente autorităţi de stat.
Autorităţile publice, cetăţenii, comunitatea de afaceri, instituţiile europene şi internaţionale
vor fi siguri în capacităţile sistemului vamal moldovenesc de a:
 organiza activitatea vamală în mod eficient şi eficace;
 oferi informaţii veridice necesare pentru a susţine procesul de luare a deciziilor;
 facilita traficul de mărfuri pentru cei care s-au conformat legislaţiei vamale şi contracara
fraudele vamale, aplicînd măsurile de sancţionare faţa de infractori.
Activitatea vamală se constituie din implementarea politicii vamale, asigurarea respectării
reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de transport şi persoanelor peste
frontiera vamală a Republicii Moldova, perceperea drepturilor de import şi drepturilor de export,
vămuirea, controlul şi supravegherea vamală.
Serviciul Vamal este autoritatea administrativă care îşi desfăşoară activitatea în subordinea
Ministerului Finanţelor, fiind o structură organizaţională separată în sistemul administrativ al
acestui minister, constituită pentru prestarea serviciilor publice administrative plătitorilor vamali,
pentru exercitarea și perfecționarea controlului vamal, inclusiv asupra legalităţii
introducerii/scoaterii mărfurilor în/din teritoriul vamal, efectuarea formalităților vamale, crearea
condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală.
Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a Serviciului Vamal prin acordarea
asistenței metodologice în activitatea acestuia și prin exercitarea atribuțiilor următoare:
 aprobă structura Serviciului Vamal;
 stabileşte obiectivele Serviciului Vamal şi indicatorii de performanţă;
 evaluează performanţa directorului şi a directorilor adjuncţi;
 aprobă bugetul Serviciului Vamal;
 solicită informaţia relevantă privind monitorizarea administrării vamale;
 exercită alte acţiuni prevăzute de prezentul cod.
Sistemul vamal s-a format în regim de urgenţă, în scurt timp fiind amenajate posturi de
control vamal, angajat efectivul de inspectori vamali, care aveau o închipuire vagă despre
specificul acestei activităţi, dar pe parcursul anilor au însuşit alfabetul specialităţii şi au devenit
punctul de sprijin al verticalităţii organelor de control vamal.
În anul 1992 birourile vamale Ungheni şi Leuşeni au fost reorganizate şi create patru birouri
vamale noi la frontiera cu România: Sculeni, Costeşti, Cahul şi Giurgiuleşti. Tot în acest an au fost
puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la frontiera Republicii Moldova cu Ucraina,
activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi
Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a frontierei vamale". [2]
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate
măsurile de politică economică.
Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se
echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de
origine, în acest caz, nu se eliberează.
Prin tratament tarifar preferenţial se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale, care
poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric. [3]
De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de
originea acestora, potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sînt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligaţia reintroducerii lor pe acest teritoriu. Sunt admise la export mărfurile produse în ţară,
precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse
unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul politicii economice.
Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar în cazul în care urmează a fi reintroduse în
ţară fără a suferi vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale sau a pierderilor naturale.
Organul vamal fixează termenul în care mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să fie
plasate sub o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită realizarea scopului
utilizării, dar să nu depăşească 3 ani.
Biroul vamal emitent, la solicitarea titularului operaţiunii, în cazuri justificate, poate
prelungi termenul iniţial de reintroducere a mărfurilor. [3]
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub
supraveghere vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de
export şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile calendaristice
de la data trecerii frontierei vamale. Termenul de încheiere a regimului vamal de tranzit se
prelungeşte de către organul vamal proxim în cazurile stabilite de Serviciul Vamal, în limitele
termenului de 8 zile calendaristice, inclusiv după expirarea termenului acordat iniţial.
Regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional.
 Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de
tranzit sînt organe vamale de frontieră.
 Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în
procedura de tranzit este organ vamal intern.
Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia,
unde pot fi depozitate următoarele mărfuri specificate:
 mărfuri străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
 mărfuri autohtone destinate exportului;
 mărfuri autohtone necesare pentru operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul
de antrepozit vamal prevăzute la art.56 şi destinate introducerii pe teritoriul ţării;
 mărfuri destinate plasării şi/sau scoaterii din destinaţia vamală prevăzută la capitolul II
secţiunea a 14-a, fără aplicarea drepturilor de import şi a măsurilor de politică economică.
Reexportul este destinaţia vamală care constă în scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de
transport străine, plasate anterior într-un regim vamal cu impact economic, în destinaţiile vamale
zonă liberă sau magazin duty-free, de pe teritoriul vamal fără perceperea drepturilor de export şi
fără aplicarea măsurilor de politică economică, în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte
normative. [3]

Reimportul este destinaţia vamală care constă în reintroducerea, fără perceperea

drepturilor de import, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, şi fără aplicarea măsurilor de
politică economică, a mărfurilor şi a mijloacelor de transport scoase anterior temporar în afara
teritoriului vamal în conformitate cu prezentul cod şi cu alte acte normative. Reimportul
mijloacelor de transport se efectuează fără perfectarea actelor vamale, cu excepţia cazului în care
exportul temporar al acestora a fost perfectat printr-o declaraţie vamală corespunzătoare.
Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub
supraveghere vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică.
Distrugerea mărfurilor se efectuează cu condiţia respectării normelor privind ocrotirea
mediului înconjurător. Responsabilitatea pentru respectarea normelor privind ocrotirea mediului
înconjurător o poartă agentul economic care plasează mărfurile în destinaţia vamală distrugere. În
cazul în care distrugerea mărfurilor ar putea cauza prejudicii mediului înconjurător, organul vamal
abilitat solicită de la organele competente încheierea privind locul şi metoda de distrugere a
mărfurilor respective. [4]
I. Drepturile de import se achită de către declarant, care este și plătitor vamal. Totodată,
devine plătitor vamal, solidar cu declarantul, orice persoană care a oferit nevoie necesară
întocmirea declarației vamale sau care a redactat declarația vamală, dacă această știa sau ar fi
trebuit să știe că sunt în cauză erau false sau incorecte. [1]
Drepturile de import se achită pînă la sau în momentul depunerii declarației vamale. La
momentul vămuirii, se acceptă doar plata diferenței dintre suma calculată și suma plătită în
prealabil.
Drepturi de import sînt impozitele, taxele și plățile încasate de organul vamal la importul
mărfurilor, și anume:
 taxe vamale;
 taxoni pe valoare adăugată;
 accizele;
 taxa pentru proceduri vamale.
În unele situații, agenții economici beneficiază de prelungirea termenului de plată a
drepturilor de import, cu excepția taxelor pentru proceduri vamale, dar cu condiția constituției unei
garanții bancare. Astfel:
  agenții economici autorizați (AEO) pot achita drepturile de import în termen de pînă la 30
de zile calendaristice de la validarea declarației vamale;
 pentru agenții economici producători se prelungește termenul de plată a TVA și a taxei
vamale la materia primă care se utilizează pentru fabricarea în exclusivitate a mărfurilor
destinate exportului, pentru perioada ciclului de producție, dar nu mai mult de 180 de zile;
 la solicitarea importatorilor, Serviciul Vamal va prelungi, în condiții art.126 și 127 1 din
Codul vamal al Republicii Moldova, cu cel mult 90 de zile, termen de plată a TVA la
materia primă, cu excepția mărfurilor menționate în anexă, materialele și articolele de
completare importate de agenții economici producători, precum și de agenții economici
specializați în prestări de servicii în agricultură care dispun de autorizație pentru prestarea
serviciilor producției agricole agricole, eliberată de Ministerul Agriculturii și Industriei
Alimentare. [1]
I. Taxa vamală
Taxă vamală se determină conform Nomenclaturii combinate a mărfurilor , care cuprinde
codul, descrierea mărfurilor și mărimea taxelor vamale aplicabile.
Taxele vamale pot fi calculate în procente din informații în vamă a mărfurilor (taxe ad
valorem) sau pot fi stabilite la o unitate de marfă, respectiv bucată, tonă, metru cub etc. (taxe
specifice). Pentru unele mărfuri se aplică concomitent ambele tipuri de taxe (taxe combinate).
Cotele taxelor vamale variază de la o marfă la alta, iar pentru unele mărfuri, cota taxei
depinde de date importului (taxe sezoniere). Taxele sezoniere se aplică în scopul protejării
producției agricole și sînt, de regulă, mai mari în perioada de recoltare.
La import pot fi încasate suplimentar și alte taxe vamale, menite să protejeze producătorii
autohtoni de măsuri discriminatorii aplicate de alte țări (taxe excepționale). Aceste taxe pot fi în
mai multe forme:
 taxa specială se încorporează importul mărfurilor în cantități și în condiții care cauzează
sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtone;
 taxa antidumping se aplică la importul mărfurilor cu prețuri de dumping (prețuri mai mici
decît prețul lor în țara exportatoare la momentul importului);
 taxa compensatorie se percepe asupra mărfurilor din țările care subvenționează exportul la
anumite produse.
II. Taxa pe valoare adăugată (TVA)
La importul mărfurilor se aplică TVA în mărime de 20% din valoarea impozabilă a
mărfurilor (cota standard). Pentru unele categorii de mărfuri este stabilită o cotă redusă în mărime
de 8- 10 %. În mai multe situații, mărfurile sînt scutite de TVA. Taxa pe valoare adăugată la import
se calculează din partea impozabilă a mărfurilor importate, care se constituie din prețurile în vamă
a mărfurilor , la care se adaugă, după caz, suma accizelor, taxe vamale, taxe pentru proceduri
vamale care urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri.
Principalele produse cu coste reduse sunt următoarele:
 10% – la serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament,
motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de
vacanţă sau tabără de vacanţă ;
 10% – la produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de
către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie
publică conform secţiunii I a Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei;
 8% – la pâinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul
Republicii Moldova, cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sunt scutite de
T.V.A.;
 8% – la producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în
formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova;
 8% – la zahărul din sfeclă de zahăr, produs, importat şi/sau livrat pe teritoriul Republicii
Moldova; - 8% – la biocombustibilul solid destinat producerii energiei electrice, energiei
termice şi apei calde livrat pe teritoriul Republicii Moldova. [5]
III. Accizele
Accizul arată un impozit care se percepe la următoarele categorii de mărfuri:
 alcool etilic și băuturi alcoolice;
 tutun prelucrat;
 petrol și derivatele lui;
 caviar și înlocuitori de caviar;
 parfumuri și apă de toaletă;
 îmbrăcăminte de blană;
Baza de calcul a accizului o constituie volumul natural sau ceva în vamă a mărfurilor
importate, la care se adaugă, după caz, taxe vamale și taxe pentru proceduri vamale ce urmează a
fi achitate la data importului.Pentru mai multe mărfuri sînt prezentate înlesniri și scutiri de plata
accizelor. Mărfurile accizate sînt vămuite la posturile vamale de frontieră.
IV. Taxa pentru proceduri vamale
 Valoarea în vamă a mărfurilor constituie baza de calcul a drepturilor de import, iar
declarantului îi revine responsabilitatea pentru declararea valorii în vamă a mărfurilor și
elementelor care se includ în aceasta.
Cheltuieli care urmează a fi incluse în valoarea în vamă pot fi următoarele:
 Transportul și costuri conexe: cheltuielile de transport până la locul de introducere (auto
sau feroviar, aeroportul sau portul de descărcare);
 Containere și ambalaje: plățile ce urmează a fi efectuate de către importator în legătură cu
folosirea și returnarea ambalajului sau containerului se includ în valoarea în vamă, cu
excepția cazurilor când acestea sunt plasate în regim de admitere temporară.
În cazul în care valoarea în vamă nu poate fi apreciată definitiv în procesul vămuirii,
mărfurile pot fi eliberate declarantului cu condiția constituirii unei garanții sub forma unui depozit
în numerar, garanția bancară sau garanția brokerului vamal (la alegerea declarantului).

Serviciul Vamal al Republicii Moldova este organul administraţiei publice, subordonat

Ministerului Finanţelor, care contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova prin asigurarea
securității economice și fiscale ale statului, facilitarea comerțului legitim și oferirea serviciilor
publice calitative mediului de afaceri și cetățenilor.
În acest scop, Serviciul Vamal asigură administrarea veniturilor vamale, exercită atribuțiile
de control și supraveghere în baza analizei de risc și aplică tehnici moderne de vămuire în mod
profesionist, transparent şi responsabil.
Serviciul Vamal este o autoritatea publică de specialitate care exercită conducerea efectivă
a activităţii vamale în Republica Moldova prin:
 implementarea politicii vamale,
 asigurarea respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor, mijloacelor de
transport şi persoanelor peste frontiera vamală a Republicii Moldova,
 perceperea drepturilor de import şi de export, vămuirea, controlul şi supravegherea vamală.
Persoanele fizice
Persoana fizică rezidentă reprezintă cetăţean al Republicii Moldova, cetăţean străin sau
apatrid care dispune de loc permanent de trai în Republica Moldova, ceea ce se confirmă prin
actele respective.
Introducerea, expedierea şi scoaterea în/din Republica Moldova de către persoanele fizice
a mărfurilor, valorilor valutare, inclusiv declararea valorilor valutare menţionate, se efectuează în
conformitate cu prevederile legislaţiei valutare.
Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal următoarele bunuri:
 obiectele de uz personal introduse în ţară, precum şi mărfurile indicate în legea nr. 1569 din
20-12-2002 ;
 bunurile introduse în ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 300 de euro pentru
mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro
pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim şi
care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
 mărfurile ce se scot din ţară a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 1000 euro şi care
nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;

Introducerea și scoaterea mărfurilor

Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova
numai în conformitate cu regimurile vamale de import, de tranzit naţional şi de admitere temporară-
în cazul declarării prin acţiune.
Lista mărfurilor a căror introducere pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane
fizice se efectuează fără achitarea drepturilor de import

Codul Denumirea poziţiei Cantitatea

1 2 3

2203 Bere fabricată din malţ 5 litri

2204- Vinuri naturale din struguri, inclusiv vinuri 2 litri

2208 90 alcoolizate

2402 Ţigări de foi, trabucuri 50 bucăţi

Ţigări din tutun sau din substituenţi de tutun 200 bucăţi

42 Obiecte din piele: articole de voiaj, genţi şi alte 3 unităţi

produse similare

43 Blănuri naturale şi articole din blană; blănuri 1 unitate

artificiale

64 Încălţăminte 2 perechi

8471 Maşini de prelucrare automată a datelor şi părţi ale 1 unitate

acestora

8520 Magnetofoane, radiomagnetofoane, 1 unitate

radiomagnetofoane auto, playere audio

8521 Aparate video de înregistrat sau de reprodus, chiar 1 unitate

încorporînd un receptor de semnale videofonice

90 Instrumente şi aparate optice, fotografice, 1 unitate din grupă

cinematografice

91 Ceasuri de toate tipurile 3 unităţi

9004 Ochelari (de corecţie, de protecţie sau altele) şi 4 unităţi

articole similare
Importul pieselor de schimb şi a accesoriilor auto de mâna a doua este interzis!
Conform art. 6 al Legii nr. 1569 din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere şi scoatere
a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice", persoanele fizice au
dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

 bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor
poştale internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu
condiţia declarării lor în modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii
comerciale sau de producţie;
 bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau
bagajelor neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în
vamă nu depăşeşte suma de 100000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică
economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit

Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte
suma de 100000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai
de agenţii economici care sînt înregistraţi la organul înregistrării de stat ca subiecţi ai activităţii
de întreprinzător.

Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport
folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa
cotidiană.

Totuși, în funcție că vizitați un stat membru UE sau non-UE, regulile de intrare cu mărfuri în
statele respective pot fi diferite.
 Introducerea și scoaterea valutei

Intrarea în Republica Moldova

Introducerea în Republica Moldova a numerarului în monedă naţională, precum şi
numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină nu este limitată.

Declararea valorilor valutare introduse

Persoanele fizice sunt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc
10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.
Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşesc 10.000 de euro (sau
echivalentul lor) de persoană/călătorie.

Reguli pentru persoane fizice rezidente şi nerezidente

Forma de declarare Suma în valută străină sau echivalentul în monedă naţională

Declarare în scris La intrare La ieşire

Opţional pînă la 10.000 Euro pînă la 10.000 Euro

Obligatoriu peste 10.000 Euro de la 10.000 pînă la 50.000 Euro (*)

(*) cu condiţia prezentării organelor vamale a documentelor confirmative, pentru suma ce

depăşeşte 10.000 de euro (sau echivalentul lor), şi anume:

 actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Republica Moldova;

şi/sau
 permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de
băncile licenţiate, şi/sau autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica
Moldova, eliberate de Banca Naţională a Moldovei.

Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380 din 20.11.97 valuta naţională, valuta străină
(cu excepţia celei folosite în scopuri numismatice), precum şi hârtiile de valoare sunt scutite
de taxă vamală.
Ieşirea din Republica Moldova

 sumele pînă la 10.000 de euro (sau echivalentul lor*)

persoanele fizice au dreptul de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi

cecuri de călătorie în valută străină în sumă totală ce nu depăşeşte 10.000 de euro (sau
echivalentul lor) de persoană/călătorie, fără a prezenta organelor vamale documentele
confirmative.

 sumele de peste 10.000 de euro (sau echivalentul lor*), însă care nu depăşeşte
50.000 de euro (sau echivalentul lor*)

persoanele fizice au dreptul de a scoate numerar în monedă naţională, precum şi numerar şi

cecuri de călătorie în valută străină în sumele de peste 10.000 de euro (sau echivalentul lor),
însă care nu depăşesc 50.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie, cu condiţia
prezentării organelor vamale a documentelor confirmative, pentru suma ce depăşeşte 10.000
de euro (sau echivalentul lor), şi anume:

a) actele vamale ce confirmă introducerea mijloacelor băneşti în Republica Moldova; şi/sau

b) permisiunile pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica Moldova, eliberate de
băncile licenţiate, şi/sau autorizaţii pentru scoaterea mijloacelor băneşti din Republica
Moldova, eliberate de Banca Naţională a Moldovei.

 sumele ce depăşesc 50.000 de euro (sau echivalentul lor*)

Sumele ce depăşesc 50.000 de euro (sau echivalentul lor) pot fi transferate din Republica
Moldova în cadrul operaţiunilor valutare curente şi de capital, plăţilor şi transferurilor în/din
străinătate între rezidenţi şi nerezidenţi, conform prevederilor art.17, 18 şi 23 ale Legii privind
reglementarea valutară nr. 62-XVI din 21.03.2008.

Declararea valorilor valutare la scoaterea acestora din ţară

Persoanele fizice sunt obligate să declare în scris organelor vamale sumele ce depăşesc
10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană/călătorie.
Nedeclararea atrage răspunderea conform legislaţiei în vigoare.
Persoanele fizice au dreptul să declare în scris sumele ce nu depăşeşte 10.000 de euro (sau
echivalentul lor) de persoană/călătorie.

 Nu se admite introducerea în/scoaterea din Republica Moldova a numerarului în

monedă naţională, precum şi a numerarului şi cecurilor de călătorie în valută străină în
bagajul neînsoţit de către persoana fizică.

* echivalentul sumelor în valutele respective se determină aplicînd cursul oficial al leului

moldovenesc stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil la ziua trecerii frontierei de stat
a Republicii Moldova.