Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Untila Cătălina
Conducător ştiinţific:
Turcanu Olesia
Chişinău 2015
Cuprins
ÎNTRODUCERE.............................................................................................................................................3
1
II PRINCIPALII INDICATORI MACROECONOMICI............................................................................3
2.1PRODUSUL GLOBAL BRUT..............................................................................................................3
2.2 PRODUSUL INTERN BRUT...............................................................................................................4
2.3 PRODUSUL NAŢIONAL BRUT.........................................................................................................4
2.4 VENITUL NAŢIONAL........................................................................................................................5
III RELAŢIILE DE MĂRIME DINTRE INDICATORII MACROECONOMICI...........................................7
IV. ANALIZA MACROECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA ÎN BAZA INDICATORULUI
PRINCIPAL „PRODUSUL INTERN BRUT”(PIB).....................................................................................8
V EVOLUŢIA SOCIAL ECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA.....................................................9
VI. CONCLUZII...........................................................................................................................................12
2
ÎNTRODUCERE
Creșterea economică din Republica Moldova, în tandem cu tendința de reducere a sărăciei, sunt
strâns corelate cu fluxul de remitențe și consumul generat de acestea din urmă. Câștigurile din munca
moldovenilor aflați peste hotarele țării au alimentat venitul disponibil al gospodăriilor casnice, conducând
astfel la majorarea cererii agregate de consum. Constrânsă de capacitățile limitate de producție autohtonă,
această cerere a fost satisfăcută în mare măsură de importurile de bunuri și servicii. Bugetul public
național a beneficiat pe urma acestei situații, însă balanța comercială a evoluat în direcția unui deficit
comercial alarmant.[1:4p]
Pentru a descrie situaţia economica reală a ţării se folosesc indicatorii economici care constituie
expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor şi proceselor economice.
Indicatorii macroeconomici, numiţi şi ,,agregate,, permit ţinerea evidenţei statistice a fenomenelor şi
proceselor la nivelul întregii economii. Aceste agregate constituie punctul de plecare în luarea deciziilor
de către agenţii economici autohtoni, de către organizaţiile economice internaţionale. Ele permit de
asemenea efectuarea comparaţiilor internaţionale. În fine, agregatele macroeconomice stau la temelia
determinării nivelului de dezvoltare economică atins de o ţară, precum şi a stabilirii locului acesteia în
economia mondială. [2: p203]
3
Ci- consumul intermediar
Cf- consumul final de bunuri si servicii
Ib- investiţiile brute de capital
Deoarece include şi consumul intermediar, deci conţine înregistrări repetate ale aceluiaşi bun
material, PGB este mai rar folosit în statistica oficială[ 2: 204p]
4
permite evaluarea potenţialului economic al unei ţări. În ţările dezvoltate PNB-ulu este de regulă mai
mare ca PIB-ul cu 10-30%, iar în ţările mai puţin dezvoltate PIB-ul este mai mare ca PNB-ul . este deci
mai bine ca PNB-UL să fie mai mare ca PIB-ul deoarece în acest caz agenţii economici naţionali cîştigă
peste hotare mai mult decît agenţii economici străini pe teritoriul ţării. În acest fel se limitează, ba chear
se elimină plecarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării. Mărimea PIB-ului cît şi mărimea
PNB-ului sunt influenţate deevoluţia cantităţii de bunuri şi servicii produse, dar totodată şi de modificarea
preţurilor acestora . În scopul evaluării proporţiilor în care indicatorii macroeconomici sunt modificaţi nu
de dinamica lor reală ci de schimbarea preţurilor , sunt folosite notiuni de PIB nominal şi PIB real. PIB-ul
nominal este calculat în baza preţurilor curente, pe cînd PIB-ul real în baza preţurilor comparabile ale
unui an de referinţă. Eliminarea influenţei modificării preţurilor asupra mărimii PIB-ului sau a altui
indicator macroeconomic se face cu ajutorul deflatorului preţului. Deflatorul preţurilor numit şi indicile
preţurilor măsoare mărimea modificării preţurilor faţă de o perioadă de referinţă. Deflatorul preţurilor se
calculează ca rapotul dintre PIB-ul nominal şi PIB-ul real înmulţit cu 100. Produsul intern brut precum şi
produsul naţional brutsunt indicatorii cei mai frecvent utilizaţi în statistica internaţională. Ei constituie
instrumentul de diagnosticare a sănătăţii unei economii- criză, dezvoltare economică, stagnare.PIB/cap
locuitor PNB/cap de locuitor permit determinarea nivelului de dezvoltare economică al unei ţări precum
şi nivelul bunăstării populaţiei din acestă ţară.[2: 205-206 p]
5
III RELAŢIILE DE MĂRIME DINTRE INDICATORII MACROECONOMICI
,, PRODUCŢIA FINALĂ
C”
VALOAREA ADĂUGATĂ BRUTĂ Servicii sociale
CHELTUIELI DE ECONOMII
CONSUM CURENT
Unde:
„S”-soldul dintre suma valorii adăugate brute obţinute de agenţii economici autohtoni in afara
graniţelor ţării şi cea obţinută de cei straini în ţara de referinţă[4: 292 p]
6
IV. ANALIZA MACROECONOMICĂ A REPUBLICII MOLDOVA ÎN BAZA
INDICATORULUI PRINCIPAL „PRODUSUL INTERN BRUT”(PIB)
Moldova are o economie mică și deschisă, cu dezechilibre structurale mari. Nu este de mirare
faptul că Moldova înregistrează una dintre cele mai mici valori ale PIB-lui pe cap de locuitor în ţările
CSI și cea mai mică valoare a PIB-lui în Europa. Astfel, chiar dacă PIB-ul Republicii Moldova pe cap de
locuitor va creşte cu 50% mai rapid decât valoarea mediană din ţările ECE, acesta va ajunge la nivelurile
din ECE peste aproximativ 30 de ani.
Fig 2. Evoluţia PIB in RM (sursa de date Statistica.md)
Principalele sectoare care contribuie la formarea produsului intern brut în Republica Moldoiva
sunt: Agricultura, Industria şi Serviciile. Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al
RSSM. Industria era dezvoltată în așa fel încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici
sovietice.Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la momentul
destrămării Uniunii Sovietice erau: construcția și asamblarea tehnicei agricole, contrucția de mașini
unelte, materiale de construcție, microelectronică, tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere
frigorifice, pompe hidraulice industriale, industrii agroalimentare. Agricultura joacă un rol important în
economia Moldovei și contribuie cu peste 12 - 13% la PIB. Producerea și procesarea agricolă generează
aproximativ 50% din veniturile parvenite din export. Peste 40,7% din suprafața totală de terenuri sunt în
proprietatea a 390.380 de producători agricoli individuali.Un studiu realizat de Banca Mondială în anul
2011, arată însă că agricultura din Republica Moldova este ineficientă, sectorul a înregistrat o
productivitate scăzută, investițiile în domeniu au fost mici, iar costurile exagerate. Productivitatea
sectorului este de 2 ori mai mică decît în media europeană.Cea mai mare parte a PIB-ului o deţin
serviciilelegate de comerţul interior,transporturi şi comunicaţii şi construcţii.
2012
servicii industrie agricultura
16%
20%
64%
7
Fig 3. PIB pe sector(sursa de date Statistica.md
8
bugetar în sumă de 79,6 mil.lei (informativ: la data de 30.09.2013 deficitul bugetar a fost de 642,5 mil.
lei).Datoria de stat a crescut esenţial. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de
Guvern, la 30 septembrie 2014 a constituit circa 26 mild. lei, în creștere cu 13,8% față de data similară a
anului 2013. Datoria de stat internă s-a majorat cu 7,5%. Datoria de stat externă a înregistrat o creştere de
3,5%, însă, exprimată în lei, o creştere pronunțată, de 16,4%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă
de dolarul SUA. Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform
datelor preliminare ale Balanţei de Plăţi pentru primul semestru al anului 2014, deficitul contului curent a
constituit 4,1% în raport cu PIB (în semestrul I 2013 – 9,7%), transferurile persoanelor fizice
(compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) – 26,2% (în perioada respectivă a
anului 2013 – 25,2%), investiţiile străine directe în economia naţională – 2,1% (în primul semestru 2013 –
3,7%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 38,3% (în primul semestru al anului 2013 –
40,1%).Exporturile s-au majorat nesemnificativ. În ianuarie-august 2014 exporturile s-au majorat cu
0,6%, dar importurile s-au diminuat cu 3,1%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1854,1
mil. dolari SUA, faţă de 1970,4 mil. dolari în ianuarie-august 2013. Gradul de acoperire al importurilor cu
exporturi a constituit 45,6%. Sectorul industrial a înregistrat o creştere moderată. Volumul producţiei
industriale în ianuarie-august 2014 a crescut cu 4,3% faţă de ianuarie-august 2013, inclusiv producţia
industriei prelucrătoare cu 6,1% şi producţia industriei extractive – cu 2,9%. Totodată, s-a înregistrat o
diminuare a volumului distribuţiei apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare cu
8,3%, a producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat – cu
3,2%.Volumul producţiei agricole a crescut esenţial. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării
în ianuarie-septembrie 2014 a constituit în preţuri curente 18,9 mild. lei, fiind în creştere cu 8,6% (în
preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului trecut. Majorarea producţiei agricole a fost
determinată de creşterea atît a producţiei vegetale cu 12,4%, cît şi a producţiei animaliere cu 2,5%.
Activitatea investiţională reflectă o imagine pozitivă. În ianuarie-iunie 2014 volumul investiţiilor în active
materiale pe termen lung a însumat circa 6,1 mild. lei, cu o creştere de 4,5% (în preţuri comparabile) faţă
de ianuarie-iunie 2013. Din acestea, lucrările de construcţii-montaj au constituit circa 2,7 mild. lei şi au
crescut cu 4,6%, respectiv.Serviciile de transport se revigorează. Întreprinderile de transport feroviar,
auto, fluvial şi aerian au transportat circa 9,9 mil. tone de mărfuri în ianuarie-septembrie 2014 sau cu
6,6% mai mult faţă de volumul transportat în ianuarie-septembrie 2013. Volumul comerţului cu
amănuntul şi al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu
amănuntul în ianuarie-august 2014 s-a majorat cu 4,5% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-august
2013, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 9,1%, respectiv.Situația din
sfera socială se ameliorează. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia națională
9
pentru luna august 2014 a constituit 4276,9 lei și s-a majorat cu 11,6% față de luna similară a anului 2013
în termeni nominali, iar în termeni reali - cu 6,2%. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I
2014 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1667,7 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2013
cu 3,7%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul II 2014 au constituit în medie pe o
persoană 1756,1 lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2013 cu 5,3% în termeni nominali, iar în
termeni reali - au rămas la nivelul trimestrului II 2014. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației
pentru trimestrul II 2014 au constituit în medie pe o persoană 1807,6 lei, fiind în creștere față de perioada
corespunzătoare a anului 2013 cu 2,6% în termeni nominali, iar în termeni reali s-au diminuat în medie cu
2,6%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 octombrie 2014 a fost de 1089,2 lei și s-a majorat cu 6,7% față
de aceeași dată a anului 2013 în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,8%. Numărul șomerilor,
estimat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM), în trimestrul II 2014 a fost de 48,5
mii, fiind cu 12,4 mii persoane mai mic față de trimestrul II 2013. Rata șomajului (proporția șomerilor
BIM în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul II 2014 a înregistrat 3,7%, comparativ cu 4,7%
în trimestrul II 2013. La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-septembrie 2014 au fost înregistrați
28,3 mii șomeri, cu 6,7% mai puțin decît numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2013.
[5:1-3p]
10
VI. CONCLUZII
În urma analizei datelor oficiale ale principalilor indicatorilor macroeconomici vedem ca Republica
Moldova este o ţară în curs de dezvoltare, dar cu paşi foarte lenţi. Totuşi comparîndu-ne cu ţările vecine
nemaivorbind de ţările europene , Republica Moldova este într-o criză economică profundă cu o datorie
de stat internă de 7025,4 mil. lei şi una externă de1301,3 mil. dolari SUA (sau 18956,8 mil. lei).
Principalii piloni ai Produsului intern brut , adică sectorul agrar, industrial si de servicii sunt foarte slab
conturate. Datele statistice atestă că ponderea bunurilor materiale în structura PIB-ulu Republicii
Moldova s-a redus de la 41,7%, în anul 2000, la 25,2%, în 2010, sau cu 16,5 puncte procentuale. În
acelaşi an, produsul intern brut pe cap de locuitor a constituit doar 1 650 dolari americani, pe când în
Republica Belarus – 3 900, Ucraina – 2 500, Polonia – 8 970 Republica Cehă – 13 900, Finlanda – 39
870,Lituania – 9 400, Elveţia – 53 280.
Republica Moldova prin orientarea sa spre vectorul european totuşi intreprinde paşi spre un progres
economic, prin reformele începute, prin tehnologiile noi, atragerea investiţiilor şi modelul de
management european.
Progresul economic reprezintă efectul în timp al creşterii şi dezvoltării economice. Pe baza
progresului tehnico-ştiinţific, precum şi a eficienţei activităţii economice are loc trecerea activităţilor
economice de ansamblu de la trepte inferioare spre altele, superioare.Esenţa progresului economic constă
în sporirea productivităţii muncii, creşterea nivelului de trai, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
apopulaţiei.În esenţă, acesta trebuie să fie scopul final al activităţii economice în Republica
Moldova[7:65p]
11
Bibliografie:
12