Suport Curs Penal

Curs de Drept Penal - partea speciala -
Cuprins
Sapt 1 – 20 feb 2007, Marti..........................................................................................................................9
INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI – TIT III...........................................................................................9
Caracterizare generala..........................................................................................................................9
Latura obiectiva..................................................................................................................................10
Latura subiectiva................................................................................................................................10
Formele infractiunii............................................................................................................................11
Variante..............................................................................................................................................11
Sanctiuni.............................................................................................................................................11
Aspecte procesuale............................................................................................................................11
FURTUL...................................................................................................................................................11
Furtul simplu (art.208)........................................................................................................................11
Caracterizare generala........................................................................................................................12
Sanctiuni.............................................................................................................................................14
Saptamana 2 – 27 feb 2007, Marti.............................................................................................................15
Furtul calificat (art.209)......................................................................................................................15
Caracterizre generala.........................................................................................................................15
Sapt 3 – 6 mar 2007, Marti.........................................................................................................................20
Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210)...................................................................20
Caracterizare genearala......................................................................................................................20
1
TALHARIA (Art.211)................................................................................................................................21
Forme.................................................................................................................................................23
Sanctiuni.............................................................................................................................................24
Sapt. 4 - 13.mart.2007, Marti.....................................................................................................................25
PIRATERIA (Art.212)................................................................................................................................25
ABUZUL DE INCREDERE (Art.213)...........................................................................................................25
Sanctiuni.............................................................................................................................................27
GESTIUNEA FRAUDULOASA (Art.214).....................................................................................................27
Sanciuni..............................................................................................................................................29
INSELACIUNE (Art.215)...........................................................................................................................29
2
Sanctiuni.............................................................................................................................................31
Sapt. 6 – 27 mart. 2007, marti....................................................................................................................32
INSELACIUNEA (Art.215).........................................................................................................................32
DELAPIDAREA (Art.2151).........................................................................................................................33
Sanctiuni.............................................................................................................................................35
Sapt. 7 – 3 apr 2007, Marti.........................................................................................................................35
INSUSIREA BUNULUI GASIT (Art. 216)....................................................................................................36
Forme ale infractiunii.........................................................................................................................37
Sanctiuni.............................................................................................................................................37
DISTRUGEREA Art.217............................................................................................................................38
Sanctiuni.............................................................................................................................................42
Aspecte procedurale..........................................................................................................................42
3
DISTRUGEREA CALIFICATA (Art.218)......................................................................................................42
DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219).......................................................................................................43
TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220).......................................................................................................44
Sanctiuni.............................................................................................................................................46
TAINUIREA (Art. 221)..............................................................................................................................47
Sanctiuni.............................................................................................................................................48
Diferentierea fata de complicitate......................................................................................................48
Sapt. 8 – 10 apr. 2007, Marti......................................................................................................................49
Sanctiuni.............................................................................................................................................51
OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (Art.236)............................................................................................51
4
Formele de infractiunii.......................................................................................................................52
Sanctiuni.............................................................................................................................................52
ULTRAJUL (Art.239)................................................................................................................................53
Sanctiuni.............................................................................................................................................55
Sapt. 9 – 24 apr. 2007, Marti......................................................................................................................55
INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR ACTIVITATI REGLEMENTATE
DE LEGE – TIT . VI...................................................................................................................................55
Structura.................................................................................................................................................55
Latura obiectiva :................................................................................................................................57
Latura subiectiva :..............................................................................................................................57
Sanctiuni.............................................................................................................................................58
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANEI (Art.246).......................................................58
Sanctiuni.............................................................................................................................................59
ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (Art.247)......................................................59
5
Formele infractiunii :..........................................................................................................................60
Sanctiuni.............................................................................................................................................60
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (Art.248)............................................................60
Sanctiuni.............................................................................................................................................61
Practica ( diferenta art. 246- 248 ):.....................................................................................................62
NEGLIJENTA IN SERVICIU (Art. 249)........................................................................................................62
PURTAREA ABUZIVA (Art. 250)...............................................................................................................63
Sapt. 10 – 8 may 2007, Marti.....................................................................................................................63
LUAREA DE MITA (Art. 254)....................................................................................................................63
Sanctiuni.............................................................................................................................................65
DAREA DE MITA (Art. 255)......................................................................................................................66
6
Sanctiuni.............................................................................................................................................67
PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art. 256).....................................................................................68
Sanctiuni :...........................................................................................................................................69
TRAFICUL DE INFLUENTA (Art. 257)........................................................................................................69
Sanctiuni.............................................................................................................................................70
Sapt. 11 – 15 may 2007, Marti...................................................................................................................72
INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI – CAP. II.....................................................................72
Sanctiuni.............................................................................................................................................73
DENUNTAREA CALOMNIOASA (Art.259)................................................................................................73
7
Sanctiuni.............................................................................................................................................76
MARTURIA MINCINOASA (Art.260)........................................................................................................76
Sanctiuni.............................................................................................................................................78
INCERCAREA DE A DETERMINA MARTURIA MINCINOASA (Art.261)......................................................78
INFRACTIUNI DE FALS – TIT.VII.................................................................................................................78
8
Sapt 1 – 20 feb 2007, Marti
INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI – TIT III

Structura simpla. De la art.208 la art. 222 C.pen
Caracterizare generala
Obiect juridic
Obiect juridic generic : - relatiile privind patrimoniul (este ocrotit patrimoniul in sens civil – ansamblul
drepturilor si obligatiilor patrimoniale ce apartin unei persoane fizice sau juridice);
- Se refera la bunuri ca entitati materiale;
- Nu se ocroteste numai proprietatea ci si posesia sau detentia bunurilor (inclusiv detentia

precara). Posesia de buna-credinta este ocrotita chiar impotriva proprietatii;
- Legiuitorul ocroteste si posesia de rea-credinta cand autorul furtului este altcineva decat
proprietarul.
Obiectul juridic special: - are o relatie tip parte-intreg ex: pentru savarsirea infractiunii de furt este
necesara posesiasaudetentia bunului care a facut obiectul furtului.
- Abuzul de incredere sau inselaciunea necesita relatii sociale care presupun existenta increderii
intre partile raporturilor de natura patrimoniala.
Obiectul juridic secundar: - ex: talharia sau pirateria au ca obiect juridic secundar integritatea fizica,
sanatatea sau viata persoanei.
Obiectul material
- bunul asupra caruia se indreapta actiunea sau inactiunea ilicita. Ex: la infractiunea de furt obiectul
material este reprezentat de un bun mobil, de regula;
- La unele infractiuni obiectul material este reprezentat atat de bunuri mobile, dar si de bunuri imobile
(ex: inselaciune, distrugere); la unele infractiuni obiectul material este un bun imobil (ex: tulburarea de
posesie).
Subiectii
Subiectul activ: necircumstantiat
9
Exceptii: furtul pedepsit la plangerea prealabila infractiune in care autorul este sotul, o ruda apropiata,
minor aflat sub tutela, colocatar sau gazduit; gestiunea frauduloasa infractiune in care autorul este
persoana care are in conservare averea unei persoane; delapidare infractiune in care autorul este
gestionarul; distrugerea din culpa (alin. final) infractiune in care autorul este conducatorul unui mijloc de
transport in comun.
Participatia penala este posibila sub toate formele, iar la infractiunile cu subiect activ calificat
coautoratul presupune ca toti participantii sa aiba calitatea necesara subiectului activ.
Subiectul pasiv: necircumstantiat
Exceptii: furtul pedepsit la plangerea prealabila are calitatea de subiect pasiv al acestei infractiuni
subiectul corelativ fata de cel activ; talharie, pirateriesubiectul pasiv secundar fiind cel asupra caruia se
exercita violentele, cand nu exista coincidenta intre persoana pagubita si cea agresata.
Situatia premisa
Nu este identica pentru toate infractiunile (ex: furt,piraterie – sa existe o detentie sau posesie a acelui
bun, abuzul de incredere – sa existe un raport juridic in baza caruia bunul este detinut de faptuitor,
tainuire – existenta unei fapte prevazuta de legea penala din care sa provina bunul tainuit)
Latura obiectiva
Elementul material reprezentat dintr-o actiune (ex: inselaciune- inducerea in eroare, furt- luarea
unui bun mobil) sau o inactiune (ex: abuzul de incredere in varianta refuzului de restituire a bunului,
insusirea bunului gasit in varianta nepredari bunului).
Urmarea imediata– atingere adusa relatiilor patrimoniale, atingere care, de regula, ia forma unei
daune, a unui prejudiciu. La infractiunile complexe apare o urmare imediata secundara (ex: talharie-
vatamarea integritatii fizice, a sanatatii, decesul persoanei).
Legatura de cauzalitate rezulta din materialitatea faptei, insa uneori trebuie dovedita (la
infractiunile complexe – ex: talharia -in mod obligatoriu legatura de cauzalitate trebuie stabilita).
Latura subiectiva
Vinovatia sub forma intentiei (exceptie: distrugerea din culpa) – la infractiunile de furt, talharie, piraterie
este necesara o intentie directa calificata prin scop, scopul insusirii pe nedrept a bunului
Formele infractiunii
Actele pregatitoare nu sunt pedepsite;
La furtul calificat in varianta sustragerii de produse petroliere actele pregatitoare sunt pedepsite;
10
Tetativa este posibila,exceptie facand infractiunea de abuz de incredere in varianta omisiva si la
infractiunea de insusire a bunului gasit in varianta omisiva; insa desi tentativa este posibila nu
intotdeauna este si sanctionata;
Infractiunile pot imbraca forma continua sau forma continuata (ex: furt, abuz de incredere).
Momentul consumarii este diferit la fiecare infractiune in parte.
Variante
La majoritatea infractiunilor sunt prevazute si variante agravate (ex: talharie, piraterie), dar pentru
infactiunea de furt reunirea mai multor variante agravate se face intr-o infractiune distincta furtul
calificat (art. 209).
Sanctiuni
In general, pedeapsa cu inchisoarea, dar exceptie face abuzul de incredere care este pedepsit cu
amenda.
Cuantumul pedepselor este de minim o luna (pentru intractiunea de insusirea unui bun) si ajunge la
maximul de 25 de ani (pentru talharie urmata de moartea victimei).
Tainuirea nu se pedepseste pentru fapta savarsita de sot sau o ruda apropiata.
Aspecte procesuale
Urmarirea penala se face din oficiu.
Cercetarea este de competenta organelor de cercetare.
Pentru unele infractiuni urmarirea se face la plangerea prealabila (ex: gestiunea frauduloasa in varianta
tip) .
FURTUL
Furtul este incriminat in 3 articole: 208, 209 si 210
Furtul simplu (art.208)

Este incriminat intr-o varianta tip la alin. (1) si o varianta speciala tip la alin. (4).
Obiect juridic
Obiect juridic generic: relatiile patrimoniale
11
Obiect juridic special: ralatiile sociale referitoare la posesia sau detentia bunurilor mobile aflate in
patrimoniul unei persoane.
Obiectul protectiei penale nu vizeaza neaparat dreptul de proprietate al bunurilor mobile, ci posesia
acestora.
Protectia posesiei
1. Posesia de buna-credinta este protejata chiar impotriva proprietarului bunului (art. 208 alin. (3)
– ex: proprietarul bunului sustrage bunul pe care il imprumutase);
2. Posesia de rea-credinta NU este ocrotita contra proprietarului bunului, nici impotriva unor
detentori precari in raport cu proprietarul bunului (depozitarul, creditorul gajist etc.). ex: nu este
furt daca proprietarul sustrage bunul care ii fusese furat;
3. Posesia de rea-credinta este protejata in toate celelalte situatii, atunci cand faptuitorul nu este
proprietar sau detentor precar. Ex: hotul care fura de la hot, aici ceea ce se ocroteste este
situatia de fapt a bunului sau aspectul obiectiv,aparent al stapanirii unui bun mobil corporal,
situatie comuna dreptului de proprietate, cat si posesiei sau detentiei.
Obiect material
- Un bun mobil inteles in sensul civil al termenului, adica o valoare economica ce este utila pentru
satisfacerea nevoilor materiale sau spirituale ale omului si este susceptibila de apropriere sub
forma dreptului patrimonial.
- Bunurile mobile pot face parte dintr-una din cele 3 categorii:
a) Bunuri mobile prin natura lor (care se pot transporta);
b) Bunuri mobile prin determinarea legii (actiunile unei societati comerciale);
c) Bunuri mobile prin anticipatie (recoltele neculese inca, dar instrainate cu anticipatie
printr-un act juridic)
Exceptie:
a) bunul imobil prin natura lui, bun care este scos din aceasta stare (o casa care este sustrasa
bucata cu bucata, sau recoltele care se tin inca in radacina, sau fructele neculese care nu au fost
instrainate).
b) Bunul imobil prin destinatie (animalele afectate la cultura, porumbii din porumbarie, stupii cu
albine, pestele din iaz, paiele si gunoaiele).
- In conformitate cu alin. (2) al art. 208 se considera si bunuri mobile orice energie (terminca,
electrica, nucleara) cu valoare economica si inscrisurile (nu numai acte scrise, ci si
corespondenta, manuscrise, etc. toate constituind entitati patrimoniale pentru cel care le detine,
12
iar sustragerea lor poate atrage un prejudiciu material persoanei vatamate si foloase injuste
infractorului; acestea nu trebuie sa aiba valoare economica, ci trebuie sa reprezinte entitati utile
pentru titularul patrimoniului).
- Pot reprezenta obiectul material al infractiunii si parti ale corpului uman, organe, cand ele se afla
desprinse de corp si apartin unui patrimoniu (banca de orane).
- Exista infractiunea de furt si atunci cand se sustrag parti artificiale ale corpului uman, chiar daca
sunt atasate corpului uman si sunt desprinse si ulterior sustrase (proteze).
- La alin. final obiectul material este un vehicul sustras doar cu scopul utilizarii, ulterior el fiind
abandonat.
- Anumite caracteristici fac ca fapta sa fie furt calificat.
Subiectii
Subiectul activ: necircumstantiat.
Subiectul pasiv: necircumstantiat
Daca intre subiecti exista vreo legatura, vom avea art.210.
Subiectul activ, de regula, nu are nici un drept asupra bunului. Participatia penala este posibila sub forma
coautoratului sau complicitatii concomitente, ceea ce duce la furt calificat.
Subiectul pasiv poate fi atat persoana fizica, cat si cea juridica din a carei posesie a fost sustras bunul.
Pluralitatea de subiecti pasivi exista atunci cand prin aceeasi fapta au fost sustrase bunuri care
apartineau unor diferite persoane sau asupra bunurilor exista un drept de coproprietate. Posesorul de
rea-credinta cand sustragea este realizata de altcineava decat proprietarul.
Situatia premisa
- Apartenenta bunului la un patrimoniu si existenta bunului in stapanirea unei persoane, alta
decat cea care comite fapta.
- Nu constituie infractiune de furt fapta aceluia care sustrage un bun, fara sa stie ca se afla in
stapanirea lui (ex: cel care mosteneste un bun fara sa stie).
- Nu reprezinta furt insusirea unor extrapatrimoniale cum ar fi bunurile abandonate, res delictae,
sau bunurile care nu apartin nimanui, res nullis.
- Nu reprezinta furt insusirea bunurilor pierdute
Pierderea vremelnica a contactului cu bunul nu inseamna si pierderea posesiei bunului, iar

insusirea pe nedrept a unui astfel de bun cu care s-a pierdut contactul reprezinta furt.
13
Latura obiectiva
Elementul material este reprezentata de actiunea de luare a unui bun mobil din posesia unei persoane.
Exceptie: inactiunea agntul: nu preda bunul proprietarului, desi avea aceasta obligatie.
Luarea:
a) Deposedarea-scoaterea din sfera de stapanire a posesiei bunului
b) Imposedarea – trecerea bunului in sfera de stapanire a faptuitorului. In aceasta faza este vorba
de o stapanire de fapt a bunului, bunul se afla la dispozitia faptuitorului fara a fi necesar sa il si
foloseasca.
Urmarea imediata: schimbarea starii de fapt a bunului, bun care este scos din posesia subiectului pasiv si
prin aceasta se creeaza o paguba care poate consta fie si in simpla lipsire de folosinta a bunului.
Legatura de cauzaalitate rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop, scopul insusirii pe nedrept (in varianta tip de
la alin.(1)) sau al folosirii pe nedrept (in varianta speciala tip de la alin.(4)).
- Tentativa este incriminata.
- Consumarea faptei si delimitarea faptului consumat de tentativa este dificila, chiar daca se
admite ca infractiunea se consuma in momentul apropriatiunii (deposedarii si imposedarii) si nu
in momentul aprehensiunii (apucarii bunului).
Sanctiuni
Infractiunea este pedepsita cu inchisoarea.
Saptamana 2 – 27 feb 2007, Marti
Furtul calificat (art.209)
Caracterizre generala
Se bazeaza pe forma simpla. Imprejurarile se refera la: obiectul material, subiecti, situtie premisa,
configuratia sau conditia atasata elementului material.
Textul initial a suferit numeroase schimbari, care au multiplicat imprejurarile in care furtul devine
calificat. In prezent, configuratia infractiunii are alin. (1) si (2) care corespund oarecum variantei clasice
(11 imprejurari), alin. (3) in care exista 8 imprejurari, alin. (4) se refera la furtul ce produce consecinte
deosebit de grave.
14
Exista, deci, 20 de imprejurari in care furtul devine calificat.
Alin. (1) lit. a) “furtul comis de doua sau mai multe persoane impreuna”
- Circumstanta referitoare la subiectul activ;
- Fapta comisa in conditii de coautorat sau complicitate concomitenta (la locul faptei trebuie sa
fie prezente doua sau mai multe persoane);
- Circumstanta are caracter obiectiv, ea se aplica si in cazul in care unul dintre participanti nu
raspunde penal;
- Exclude aplicarea art. 75 lit a);
Spete:
1) Simpla imprejurare ca inculpatul a fost insotit de alte persoane in locuinta persoanei vatamate de
unde a sustras bunuri, nu poate atrage aplicarea art. 209 lit. a) atat timp cat acele persoane nu au
savarsit o actiune de coautorat sau complicitate si nici nu au avut cunostinta de activitatea
infractionala.
2) Atunci cand la savarsirea infractinii de furt autorul a fost ajutat nemijlocit de alte persoane, dar care
nu au stiut ca se comite o infractiune, este justificata incadrarea faptei in art. 209 lit.a), desi ceilalti
participanti au actionat fara vinovatie.
In asemenea situatii este gresit a se retine in sarcina autorului ca fapta penala distincta si instigarea altor
persoane la furt pentru ca aceasta activitate a inculpatului este absobita in infractiunea de furt.
Aparent spetele sunt asemanetoare, in principiu nu s-a realizat nicio activitate materiala, s-ar fi retinut
art. 209 lit. a).
Alin. (1) lit. b) “savarsirea faptei de o persoana avand asupra sa o arma sau
substanta narcotica”
Notiunea de “arma” este cea prevazuta de art. 151 alin (1) C.pen. si trebuie coroborat cu art.3 din Legea
nr. 17/1996.
- Nu atrag incidenta art. 209 lit. b) “obiectele de natura sa fie folosite ca arme” pentru ca acestea
sunt asimilate armelor numai daca au fost folosite la atac, ori in ipoteza furtului obiectul daca
este folosit la atac atunci avem incidenta talharia, deci armele, in sensul art. 151 alin. (1) nu
trebuie folosite la atac.
Notiunea de “substante narcotice” este aceea de orice substanta care prin actiunea ei asupra centrilor
nervosi provoaca acestora o diminuare a capacitatilor de reactie sau pierderea cunostintei.
- Purtarea unei arme sau substante narcotice ii sporeste increderea, siguranta de sine a autorului
si il face mai disponibil pentru realizarea faptei;
- In cazul substanelor narcotice trebuie sa avem in vedere numai substantele care pot fi folosite la
atac (gaze lacrimogene, paralizante, cloroform);
15
- Nu intra in aceasta categorie o substanta narcotica sau paralizanta care poate fi folosita in mod
direct la atac. Ex: drog, somnifer. Simpla detinere a substantei nu intra in sfera art. 209 alin (1) lit.
b);
- Nu se ia in calcul impactul asupra victimei, adica folosirea substantei respective, ca si la arma,
pentru ca ar fi vorba de talharie;
- S-a considerat ca nu conteaza pentru existenta acestei variante daca faptuitorul s-a inarmat
special pentru comiterea furtului sau avea in mod intamplator la el o arma, daca va comite
infractiunea de furt se va retine art. 209 lit.b).
Alin. (1) lit. c) “furtul savarsit de o persoana mascata, deghizata, travestita”

Mascarea se refera la transformarea infatisarii, ascunderea fetei.
Deghizarea are un sens mai larg, se refera la restul corpului, care poate fi partial sau total transformat
prin imbracamintem accesorii, purtarea unor accesorii specifice unei meserii.
Travestirea inseamna aici prezentarea autorului sub o identitate sexuala falsa.
Alin. (1) lit. d) “furtul comis asupra unei persoane aflata in imposibilitatea de a
se apara sau de a-si exprima vointa”
Starea de inconstienta, paralizie, oboseala extrema, somn; aceasta stare nu trebuie provocata de autorul
furtului , deoarece in acest caz ar fi vorba de infractiunea de talharie.
Alin. (1) lit. e) “furt savarsit in public”

Notiunea de “public” este definita in art. 152 C.pen., insa in acest caz nu sunt valabile toate ipotezele de
la acest articol, pentru ca acesta se refera in primul rand la fapte care ajungand la cunostinta publicului
au un impact asupra acestuia si pot duce la lezarea relatiilor de convietuire sociala.
“Loc public” desemneaza acele locuri la care se refera art. 152 la literele a) si b) C.pen.
Art. 152 lit a) – “loc care prin natura sau destinatia sa este intotdeauna accesibil publicului, chiar daca nu
este nimeni prezent”.
Art. 152 lit b) – “orice alt loc accesibil publicului, daca sunt de fata 2 sau mai multe persoane in
momentul comiterii faptei”.
- Pentru existenta furtului calificat, conditia prezentei a doua sau mai multe pesoane nu este
valabila, ci este necesar doar ca locul sa fie accesibil publicului in momentul comiterii faptei.
Speta
S-a retinut ca este furt calificat in ipoteza in care se realizeaza un furt dintr-un magazin cu auto-servire,
chiar daca in momentul sustragerii, in magazin nu se mai aflau alte persoane in afara vanzatorului.
16
- Nu este vorba de furt calificat in conditiile in care in momentul savarsirii faptei magazinul era
inchis, inaccesibil publicului.
- Nu se retine furtul calificat de la lit. e in ipoteza in care furtul este comis in timpul noptii in curtea
unui Oficiu Postal, pentru la ora savarsirii faptei publicul nu avea acces.
- Furtul unor vite de pe islazul comunal reprezinta furt calificat, islazul fiind, in raport cu
prevederile art. 152 lit. a), loc public.
- Nu reprezinta furt calificat sustragerea unor obiecte de pe santier, pentru ca acesta nu reprezinta
loc public.
Alin. (1) lit. f) “furtul savarsit intr-un mijloc de transport in comun”

- Se aplica agravanta chiar daca la momentul sustragerii in mijlocul de transport respectiv, in afara
soferului sau a autorului, nu mai era nimeni;
- Mijlocul de transport sa se fi aflat in serviciu;
- Nu se retine agravanta daca mijlocul se afla garat in depou;
- Nu se retine varianta in ipoteza in care furtul se realizeaza in taxi.
Alin. (1) lit. g) “furtul comis in timpul noptii”

- Ceea ce trebuie luat in calcul este criteriul realitatii care tine cont de anotimp, pozitie geogrfica ;
- Practica a confirmat criteriul realitatii, se retine varianta agravanta chiar daca fapta care se
comite dupa lasarea intunericului are loc intr-un spatiu iluminat artificial.
Alin. (1) lit. h) “furtul comis in timpul unei calamitati”

- Este vorba de incendii, inundatii, alunecari de teren;
- Nu are relevanta daca s-a declarat sau nu oficial asemenea stare.
Alin. (1) lit. i) “furtul comis prin efractie, escaladare sau prin folosirea fara drept
a unei chei adevarate sau mincinoase”
Notiunea de “efractie” desemneaza inlaturarea violentelor, obiectelor sau dispozitivelor care se interpun
intre faptuitor si bunul pe care intentioneaza sa il sustraga.
Violenta exercitata asupra obiectului sau dispozitivului este o conditie necesara pentru existenta furtului
calificat.
- Nu este furt calificat prin efractie cand se smulge un casetofon din bordul unei masini, acesta
fiind legat de bord doar prin firele de contact, in ideea ca firele de contact nu au rolul de a
proteja bunul, ci doar de a-l face sa functioneze;
- Pentru ca efractia implica deteriorarea, distrugerea dispozitivului de inchidere nu va exista si o
infractiune distincta de distrugere, ea va fi absorbita in furtul calificat;
- Avem concurs intre furt si violarea de domiciliu intotdeauna.
Notiunea de “escaladare”, intelegem prin aceasta depasirea unui obstacol in vederea realizarii furtului.
17
- Escaladarea poate fi retinuta ca o agravanta a furtului atunci cand a reprezentat pentru inculpat
un mijloc de realizare a infractiunii, nu si in cazul in care ea a constituit un mijloc de indepartare
de la locul faptei.
Notiunea de “cheie adevarata” desemneaza cheia care este confectionata in mod special pentru
incuietoarea respectiva (cheia adevarata).
Notiunea de “cheie micinoasa” desemneaza orice dispozitiv de deschidere, o cheie falsificata.
Alin. (2) lit. a) “furtul unui bun care face parte din patriminiul cultural”
- Aici este vorba de bunurile prevazute in Legea nr. 82/2000, art. 3 “patrimoniul cultural contine 5
categorii de bunuri:
1. Bunurile arheologice si bunurile istoric-documentare;
2. Bunurile cu semnificatie artistica de valoare exceptionala;
3. Bunurile cu valoare etnografica de valoare exceptionala;
4. Bunurile de importanta stiintifica de valoare exceptionala;
5. Bunurile de importanta tehnica de valoare exceptionala.
Alin. (2) lit. b) “furtul unui act care serveste pentru dovedirea starii civile pentru
legitimare sau identificare”
Notiunea de “legitimare” indica apartententa persoanei la o institutie, organizatie.
“Identificare” prin buletin de identitate, carte de identitate, pasaport etc.
- Pentru a se retine agravanta, faptuitorul trebuie sa urmareasca sustragerea unor asemenea acte
sau cel putin sa accepte o asemenea eventualitate, acesta poate lucra si cu intentie indirecta;
- Se incadreaza in aceasta varianta si fapta de a sustrage o poseta in care se afla un act de
identitate, fiind vorba de o intentie indirecta.
- Nu s-a retinut varianta agravata cand faptuitorul a sustras o valiza, pentru ca actul de identitate
nu se afla de regul intr-o astfel de locatie.
Alin. (3) “furtul privind anumite categorii de bunuri”
Alin. (4) “furtul care a produs consecinte deosebit de grave”

Notiunea de “consecinte deosebit de grave” trebuie inteleasa in sensul art. 146 C.pen., adica o paguba
materiala mai mare de 20 RON sau sa fi produs o perturbare grava.
- Furtul de folosinta a unui autovehicul a fost gresit incadrat ca fiind furt calificat in varianta de la
alin. (4), deoarece la un asemenea furt paguba se cumuleaza prin cumuleaza prin carburantul
consumat si uzura masinii.
18
Alin. (5)
Aici este stabilit ca in cazul art. 209 alin. (3) lit. a) unele acte preparatorii se pedepsesc.
Sapt 3 – 6 mar 2007, Marti
Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210)
Alin. (1) “furtul savarsit intre soti sau rude apropiate, sau de catre un minor in
paguba tutorelui sau, ori de catre cel care impreuna cu persoana vatamata sau
este gazduit de aceasta, se urmereste numai la plangerea prealabila a persoanei
vatamate”
Alin. (2) “impacarea partilor inlatura raspunderea penala”
Caracterizare genearala
Relatia existenta intre subiectii infractiunii este o relatie care face ca de multe ori situatia bunurilor sa fie
ambigua, discutabila, pe de o parte si face posibil ca relatiile de conflict sa se poata rezolva fara
interventia legii penale, pe de alta parte. Se aplica atat in raport cu furtul simplu cat si in raport cu furtul
calificat.
Notiuni
Calitatea de sot exista in cazul unei casatorii valabil incheiate, chiar daca sotii sunt despatiti in fapt , dar
s-a pronuntat o hotarare definitiva de divort.
Calitatea de ruda este definita in art. 149 C.pen. “ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii
acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude”.
In relatia minor-tutore sunt stabilite anumite conditii de catre autoritatea tutelara, iar furtul ar fi astfel
incadrat in acest art numai daca minorul sustrage de la tutore nu si invers.
Locuirea trebuie sa indeplineasca doua conditii pentru a putea fi aplicabil acest articol, o conditie din
punct de vedere obiectiv (existenta colocatarilor la spatiul respectiv) si una din punct de vedere subiectiv
(relatia de incredere reciproca).
Pentru indeplinirea lor trebuie sa fie vorba de o folosinta comuna de o anumita durata, nefiind necesara
existenta vreunui titlu, ci fiind suficienta locuirea in fapt.
Gazduirea se refera la oferirea unui adapost temporar, vremelnic.
Diferente intre locuire impreuna si gazduire
19
La locuirea impreuna NU are importanta cine de la cine fura, pe cand la gazduire se aplica art. 210 numai
in cazul in care subiectul activ este cel gazduit, adica gazduitul sustrage un bun din posesia gazduitorului
nu si invers.
In practica s-a decis ca se aplica art. 210 in mai multe ipoteze, anume: concubinii care locuiesc impreuna;
muncitori, studenti, militari care locuiesc in spatii comune (dormitoare); fostii soti care continua sa
locuiasca impreuna, caz in care furtul este comis in conditiile art.209 lit. a), iar unul dintre faptuitori
locuieste cu parte vatamata si doar fata de acesta se va retine art.210 C.pen.
Nu sunt intrunite conditiile art.210 in cazul in care autorul faptei si persoana vatamata locuiesc in camere
separate, iar faptuitorul detine o camera cu chirie in apartamentul respectiv.
Nu se aplica art. 210 nici cand autorul sustrage unele bunuri din camera de hotel in care era cazat,
aceasta ipoteza neputand fi inclusa in ipoteza de gazduire caci locatiunea se face in baza unui contract.
TALHARIA (Art.211)
Talharia este o infractiune complexa (prin vointa legiuitorului), deoarece in continutul infractiunii sun
reunite elementele unor infractiuni distincte –furtul si violente fizice sau psihice-.
Taalharia are o varianta tip si 3 variante agravate.
Art. 211 alin. (1)Futul savarsit prin savarsirea prin intrbuintarea de violente sau amenintari ori punerea
vitimei in stare de invconstientasau neputinta de a se apara, precum si furtul urmat de intrebuintarea
unor astfel de mijloace pentru pastrarea bunului furat sau pentru inlaturarea urmelor infractiunii ori
pentru ca faptuitorul sa-si asigure scaparea. Varianta tip
Obiect juridic (complex)

Obiect juridic principal: -relatiile patrimoniale pricind posesia sau detentia bunului, in sensul de
stapanire in fapt a bunului.
Obiectul juridic secundar: -libertatea persoanei sau integritatea fizica sau sanatatea acesteia.
Obiectul material (complex)

 Obiectul material principal: (preluat de la furt) bunul mobil.
 Obiectul material secundar: corpul persoanei, in masura in care se exercita violente fizice.
Subiectii
- Nu sunt circumstantiati;
- In varianta tip – participatia este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii anterioare,
doar fapta produsa de doua sau mai multe persoane impreuna reprezinta fapta agravata.
20
Latura obiectiva
Elementul material (complex): - alcatuit din doua actiuni (elemente materiale), care se afla in stransa
legatura;
 Elementul material principal :–coincide cu cel al infractiunii de furt - luarea (deposedarea si

imposedarea) unui bun;
- specific: sunt asimilate luarii bunurilor si ipotezele in care victima remite bunul (predare silita) si
ipoteza in care bunul e abandonat de victima din cauza amenintarii, precum si ipoteza in care
victima pierde contactul cu bunul in urma violntelor exercitate asupra sa. In ipoteza in care
victima preda ea insasi bunul ca urmare a amenintarii sau violentelor, nu trebuie sa confundam
infractiunea de talharie cu cea de santaj, unde predarea bunului se face intr-un moment ulterior.
 Elementul material secundar: - este reprezentat de exercitatrea de violente fizice sau psihice,
directe sau indirecte;
- Textul indica expres 4 modalitati ale acestui element material secundar:
1. Intrbuintarea de violente;
2. Intrbuintarea de amenintari;
3. Punerea victimei in stare de inconstienta;
4. Punerea victimei in neputinta de a se apara.
- Aceasta precizare are sopul de a acoperi situatiile concrete;
- Nu numai in prezenta variantei in care legiuitorul a folosit expresia intrebuintarea de violente,
dar si in celelealte situatii este vorba de fapt tot de acte violente (amenintarea reprezinta
violenta psihica, iar celelalte situatii pot fi asimilate viloentelor fizice sau psihice, directe sau
indirecte);
- Violentele se identifica cu elementul material de la art. 180-181;
- Amenintarile se refera la cele de la art. 193;
- Intre elementul material principal si cel secundar trebuie sa existe o conditionare, o relatie
mijloc-scop, astfel violentele trebuie realizate fie anterior sau concomitent furtului, dar in scopul
savarsirii acesteia, fie aceste violente trebuie sa se realizeze ulterior furtului, dar cu scopul de a
pastra bunul furat, ori la inlaturarea urmelor infractiunii, ori ca faptuitorul sa-si asigure scaparea;
- Daca nu exista o relatie mijloc-scop duce la inexistenta infractiunii;
Urmarea imediata (complexa)
 Urmarea imediata principala coincide cu cea de la furt

 Urmarea imediata adiacenta poate sa fie reprezentata fie prin lezarea libertatii, fia a integritatii
fizice, fie decesul persoanei.
Raportul de cauzalitate (complex): rezulta implicit in cazul variantei tip, iar in varianta agravata legatura
de cauzalitate trebuie dovedita.
21
Latura subiectiva
Vinovatia caracterizata prin intentie directa calificata printr-un dublu scop: cel de la furt si un scop
specific, actiunea secundara (sustragerea bunului...).
Vinovatia este prezenta si sub forma praeterintentiei in cazul a doua variante agravate:
 cea de la alin. (21) – provocarea unor urmari care coincid cu cele de la vatamarea corporala
grava.
 La alin. (3) – decesul victimei (culpa).
Forme
Consumarea se produce ca la furt odata cu cu scoaterea bunului din posesia sau detentia persoanei.
Tentativa se pedepseste (conform art. 222), coincide cu tentativa de la infractiunea de furt, dar si in
acest caz trebuie sa se realizeze actiunea adiacenta (exercitarea violentelor).
Tentativa este posibila si la infractiunile praeterintentionate, ceea ce prezinta o derogare de la regula.

Doar infractiunea principala este susceptibila de tentativa.
In cazul art. 211 alin. (3), daca nu avem tentativa la talharie urmata de moartea victimei, pedeapsa este
cea pentru infractiunea consumata si nu cea de la tentativa, cand furtul nu se realizeaza, rezultatul mai
grav producandu-se nu e important daca fapta este tentata sau consumata).
Variante:
Alin. (2) “talharie savarsita in urmatoarele imprejurari:
a) De o persoana mascata, deghizata sau travestita;

b) In timpul noptii;
c) Intr-un loc public sau intr-un mijloc de transport.”
Alin. (2)1
“Lit.a) – de 2 sau mai multe persoane impreuna;
Lit.b) – de o persoana avand in posesia sa o arma, o substanata narcotica ori paralizanta;
Lit.c) – intr-o locuinta sau dependinta a acesteia;
Lit.d) – in timpul unei calamitati;
Lit.e) – fapt care a avut vreuna din urmarile aratate in art.182.”
Alin.(3) ”fapta care a produs urmari deosebit de grave sau a avut ca urmare moartea victimei.”
22
Varianta agravata de la alin. al 2 si 2 1 cu exceptia literelor c) si e) daca la alin.(2) 1 se refera la ipotezele pe
care le reglementeaza la furtul calificat art.209 lit.a).
Prima ipoteza de la alin.(3) coincide cu art.209 alin.(4).
Lit.e) – consecintele de la art.182; este una din variantele praeterintentionate art.211 alin.(3).
Sanctiuni
Pedepse cu inchisoarea in limitele foarte mari.
Exista mai multe decizii conform carora smulgerea violenta a unor obiecte de la victima reprezinta
infractiunea de talharie si nu furt.
In principiu solutia este corecta, dar ea trebuie nuantata in sus, caci (prof) daca sustragerea se face prin
surprinderea fara ca victima sa poata reactiona (riposta) sa-si dea seama de ce se intampla – reprezinta
furt calificat.
Daca deposedarea violenta se face in asa fel incat victima observa si cel putin indirect se realizeaza o
violent asupra ei trebuie retinuta talharia.
Arma – Lovirea victimei cu o piesa metalica in scopul de a pastra bunul sustras reprezinta talharia in
varianta agravata al.21 lit.b) – deoarece piesa metalica folosita la atac este considerata arma (conform
art.152 alin.(2)).
Folosirea unui pistol de jucarie pentru a ameninta victima nu se incadreaza in ipoteza agravata deoarece
aceasta nu e nici arma nici obiect care poate fi utilizat in atac. Ratiunea agravantei nu e indeplinita
deoarece aceasta ratiune se refera la ipoteza in care faptuitorul are mai mare incredere in sine de a
actiona (nu e cazul in aceasta ipoteza).
Se retine doar art.211 alin.(2)1 lit.c) (talharie – in locuinta) nu si art.192 (violarea de domiciliu) deoarece
aceasta imprejurare este absorbita in talharie varianta agravata care este o infractiune complexa.
Tribunalul Bucuresti considera ca trebuie sa se retina in concurs si violare de domiciliu deoarece

varianta agravata nu presupune neaparat si violarea de domiciliu ci se poate realiza si cand
faptuitorul se afla pe drept in locuinta respectiva (+prof – nu e ipoteza unei complexitati ca
varianta agravanta).
In principiu cea mai controversata situatie se refere la pluraritatea sau dualitatea de infractiuni in cazul in
care exista pluralitate de acte specifice furtului sau pluralitate de victime ale violentelor.
Intalnim 3 ipoteze :
23
1. Pluralitatea de acte specific furtului si o singura victima a actelor de violenta;
2. Pluralitatea de victime ale actelor de violenta si o singura actiune specifica furtului;
3. Pluralitatea de acte specifice furtului combinata cu o pluralitate de victime ale actelor de
violenta.
Variaza elementele materiale fie cel principal fie cel secundar este admis ca unitatea sau pluralitatea de
infractiuni tine de unitatea sau pluralitatea de elemente materiale principale (furt).
1. o singura infractiune de talharie

2. o singura infractiune de talharie - ceea ce conteaza este cate furturi sunt si nu cate victime. Nu
sunt rezolutii diferite ci doar una.
3. doua sau mai multe infractiuni de talharie – se protejeaza posesia sau detentia bunurilor
(pluralitate de elemente materiale).
Sapt. 4 - 13.mart.2007, Marti

PIRATERIA (Art.212)
- Talharie comisa in conditii speciale

- Faptele pentru a fi pedepsite nu trebuie sa se produca in apele teritoriale sau spatiul aerian al
Romaniei.
ABUZUL DE INCREDERE (Art.213)
- Legiuitorul a intentionat sa protejeze o caracteristica fundamentala a relatiilor patrimoniale –
relatie de incredere care trebuie sa carcterizeze circuitul civil al bunurilor,
- Autorul manifesta un dispret fata de increderea celui care ii transmite un bun.
Obiect juridic
Obiectul juridic special –este reprezentat de relatia patimoniala care presupune un minim de incredere
pe care trebuie sa o aiba partenerii unei relatii juridice patrimoniale.
Obiect material
Obiectul material este reprezentat de un bun mobil detinut cu orice titlu de catre faptuitor.
Expresia: “detinut cu orice titlu” se referea la faptuitor
Greseala – bunurile se afla la subiectul pasiv

24
- In legatura cu bunurile mobile sunt valabile precizarile de la furt
- Cand bunurile au fost incredintate spre a fi vandute si a se achizitiona un alte bunuri, acele bunuri vor
constitui obiectul material al infractiuni daca se refuza restituirea.
Subiectii
Subiectul activ circumstantiat – celui caruia i se incredinteaza un bun cu orice titlu
Subiectul pasiv – proprietarul sau persoana ce a avut stapanirea de fapt a bunuli (obiectul material)
pana in momentul incredintarii lui faptuitorului.
Situatia premisa
Existenta unui titlu in baza caruia faptuitorul detine bunuri cu orice titlu (un contract de depozit, mandat,
act al unei autoritati, orice situatie de fapt in baza careia se transmite detentia bunului, cu obligatia
restituirii sau a unei anume folosiri.
- La momentul comiterii faptei bunul trebuie sa fie la faptuitor
Latura obiectiva
Elementul material este reprezentat de o actiune sau inactiune, intr-una din cele 3 variante:
a) Insusire;
b) Dispunere pe nedrept;
c) Refuzul restituirii.
a) Insusirea reprezinta luarea in stapanire a bunului, faptuitorul se comporta ca un adevarat proprietar,

are si corpus si animus.
b) Dispunerea pe nedrept reprezinta efectuarea unor acte de dispozitii: vanzare, donatii, aceste acte sunt
altele decat cele la care era indreptatit faptutorul prin contract.
c) Refuzul restituirii reprezinta impotrivire manifestata de a inapoia bunul mobil.
- refuzul trebuie sa reprezinte un raspuns sau o reactie la o cerere ferma, neechivoca de restituire din
partea celui care a incredintat bunul faptuitorului;
- simpla nerestituire a bunului la termenul prevazut nu reprezinta infractiune.
Urmarea imediata: - coincide cu cea de la furt.
Latura subiectiva
Latura subiectiva caracterizata prin intentie directa sau intentie indirecta.
25
- Se consuma in momentul realizarii elementului material intr-una din cele 3 variante;
- Tentativa nu se pedepseste, in modalitatea refuzului restituirii nu este posibila.
Sanctiuni
Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 4 ani sau amenda.
Aspecte procesuale
- Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila, iar impacarea partilor inlatura
raspunderea penala;
- Exista o dispozitie declarata ca fiind neconstitutionala – bunurile ce apartin statului sunt
exceptate de la procedura plangerii prealabile;
Spete
1. Impumutul unei sume de bani si refuzul restituirii acesteia reprezinta un litigiu civil si nu abuz de
incredere, cand banii nu au fost dati cu titlu de imprumut.
2. Daca o suma de bani e predata faptuitorului cu o anumita destinatie (sa achizitioneze un bun, sa
ii depuna la banca) fapta reprezinta abuz de incredere.
3. Dispunerea de bani dintr-un cont de cel care fusese mandatat printr-o clauza de imputernicire,
de a ridica bani din cont, dupa decesul titularului contului, nu reprezinta abuz de incredere ci un
litigiu civil cu succesorii titularului de cont.
4. Predarea unui obiect spre verificare, spre contemplare urmata de insusirea bunului respectiv, nu
rerezinta abuz de incredere ci furt, pentru ca in aceasta ipoteza nu se pierde stapanirea bunului
ci doar contactul vremelnic cu acesta, iar faptuitorul in acest caz nu intra in stapanirea bunului ci
are un contact vremelnic cu acesta.
5. Se considera furt si nua buz de increderesi in ipoteza in care femeia de serviciu, lucratorul
(zugravul, care are acces intr-o locuinta) sustrage de acolo un bun. Este furt pentru ca faptuitorii
au un contact vremelnic cu bunul si nu-l stapanesc in baza vreunui act.
6. Este furt si nu abuz de incredere fapta muncitorului care-si insuseste un bun pe care-l primeste
pentru a-l folosii in procesul muncii.
7. Nu se retine abuz de incredere ci este un litigiu civil cand se efectueaza convorbiri telefonice de o
suma mare de la un post telefonic dobandit odata cu cumpararea apartamentului, dar ramas pe
numele vanzatorului.
GESTIUNEA FRAUDULOASA (Art.214)
- Este o fapta care aduce atingere patrimoniului;
- Este vorba de protejarea increderii in relatiile patrimoniale;
- Are o varianta tip si o varianta agravata.
26
Varianta tip
Se refera la pricinuirea de pagube unei persoane cu rea-credinta cu ocazia administrarii sau conservarii
bunurilor de catre cel care are sau trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii bunurilor.
Varianta agravata
Savarsita in scopul de a dobandi un folos material, cu conditia ca fapta sa nu fie o infractiune mai grava.
Obiect juridic
Obiectul juridic reprezentat de relatile patrimoniale si increderea intre participantii la circuitul civil.
Obiect material
Bunuri mobile, imobile, mobile si imobile, cel mai adesea fiind vorba de o universalitate de bunuri.
Subiectii
Subiectul activ (circumstantiat) – persoana careia i s-au incredintat bunuri spre administrare sau
conservare.
Subiectul pasiv – titularul patrimoniului.
Situatia premisa
- Existenta unui raport juridic de conservare sau administrare a unor bunuri;
- De regula, este vorba de un mandat, insa nu conteaza daca exista un act expres sau tacit, formal
sau informal.
Latura obiectiva
Element material reprezentat de actiunea sau misiunea care lezeaza patrimoniul persoanei provocand o
paguba.
- Modalitatile faptice sunt diverse.
Urmarea imediata: - producerea unei pagube, fiind vorba de o paguba concreta, evaluabila.
Legatura de cauzalitate: - nu rezulta neaparat din materialitatea faptei, ci ea trebuie dovedita, mai ales
cand este vorba de o misiune.
Latura subiectiva
Varianta tip gasim intentia directa si indirecta.
- Expresia rea-credinta se refera la excluderea eplicita a culpei, iar nu la necesitatea existentei

intentiei directe.
27
Varianta agravata, gasim intentia directa calificata prin scop, scopul fiind dobandirea folosului material.
- Se consuma in momentul producerii pagubei;
- Tentativa nu se pedepseste;
- Poate avea forma continuata;
- Varianta agravata se deosebeste prin intentie.
Sanciuni
Inchisoarea
Aspecte procesuale
- Actiune penala se pune in miscare la plangerea prealabila, iar impacarea partilor inlatura
raspunderea penala;
Spete
1. Se retine gestiunea frauduloasa cand tutorele unui minor sustrage o parte din pensia de urmas
sau alocatia de stat cuvenita minorului.
2. Se retine furt si nu gestiune frauduloasa atunci cand paznicul sustrage sau ajuta la sustragerea
unor bunuri pe care le avea in paza.
3. In cazul constituirii unui depozit oneros, refuzul restituiri unei parti din bunuri pastrate ca
echivalent al remuneratiei neachitate, reprezinta un litigiu civil, iar nu gestiune frauduloasa.
INSELACIUNE (Art.215)
Se refera la fapte care aduc atingere patrimoniului si care sunt comise cu viclenie. Este o particularitate a
infractiunii de inselaciune care rezulta din aceea ca de regula infractorul actioneaza cu abilitate si el
profita de neatentia sau de naivitatea partii vatamate.
Aceasta particularitate face ca uneori faptele sa fie greu de incadrat, de multe ori aflandu-ne la granita
intre penal si ilicitul civil, mai ales la alin.(3)) varianta asimilata.
Alin.(1) – varianta tip;
Alin.(3) – varianta speciala in contract;
Alin.(2),(4),(5) – varianta agravata.
Obiect juridic
Relatiile sociale de ordin patrimonial si buna-credinta si incredere reciproca intre persoanele care intra in
raporturi de natura patrimoniala.
28
Obiect material
De regula, infractiunile presupun un obiect material care poate fi un bun mobil in conditiile de la furt, dar
poate fi si un bun imobil. Exista posibilitatea comiterii infractiunii si fara a avea un obiect material cand
se induce in eroare o persoana care presteaza o activitate ce ar trebui rasplatita.
Subiectii
Subiectul activ si subiectul pasiv sunt necircumstantiati.
Situatia premisa
Lipseste la varianta tip de la alin.(1), exista la alin.(3), cand este vorba de executarea unui contract,
preexistenta contractului.
Latura obiectiva
Element material – inducerea in eroare a unei persoane. De regula, elementul material se prezinta sub
forma unei actiuni, dar si prin inactiuni. Inducerea in eroare presupune crearea unei imagini deformate
asupra realitatii.
Exista doua situatii:
a) Prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase;

b) Prezentarea ca mincinoasa a unei fapte adevarate.
In varianta tip este vorba de o simpla viclenie din partea autorului, el nu va recurge la mijloace
frauduloase. In varianta tip este cazul tipic de pacalire, in care autorul se bazeaza atat pe aptitudinile
personale cat si pe naivitatea victimei.
In varianta speciala, alin.(1) elementul material se realizeaza prin inducerea in eroare sau mentinerea in
eroare cu prilejul incheierii sau sau executarii contractului. Elementul material se realizeaza prin actiune
sau inactiune.
Conditiile stabilite de legiuitor pentru alin.(3), eroarea in care este indus sau mentinut cocontractantul sa
fie de asa natura incat cel inselat sa nu fi incheiat sau executat contractul in conditiile respective.
Urmarea imediata:
- producerea unei pagube, in lipsa prejudiciului, actiunea de inducere in eroare nu reprezinta

infractiune.
Legatura de cauzalitate trebuie stabilita in concret in fiecare caz.
Latura subiectiva
Vinovatia, intentia directa calificata prin scop, de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material
injust.
29
Varianta agravata de la alin.(2), inselaciune prin folosire de nume sau alte calitati mincinoase, daca
mijlocul fraudulos reprezinta prin el insusi infractiune se retine concurs.
Legiuitorul ataseaza elementului material conditia de a se realiza prin mijloace frauduloase

exemplificative.
Mijloace frauduloase sunt mijloacele care prin forta lor sunt apte sa creeze o deformare a realitatii
dincolo de abilitatile faptuitorului sau naivitatea victimei.
Nume mincinoase sunt cele ce pot asigura succesul inducerii in eroare, la fel calitatile mincinoase.
Orice fel de fals vine in concurs cu art.215. Furt nelegal de decoratii in concurs cu art.215. Se raporteaza
la alineatele 1 si 3.
Alin.(4) “emiterea de cecuri fara acoperire”.
Exista trei modalitati
a) emiterea unui CEC

b) fapta de a retrage dupa emitere provizia
c) fapta de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare.
Trebuie sa produca o paguba; intentie directa calificata prin scop.
Alin.(5) ne raportam la art.146; actioneaza in raport cu toate celelalte alineate.
- Se consuma cand se produce paguba
- Tentativa este posibila si se pedepseste.
Sanctiuni
Inchisoarea; pentru alin.(5), inchisoarea de la 10 la 20 de ani.
Sapt. 6 – 27 mart. 2007, marti

INSELACIUNEA (Art.215)
Exista doua decizii ale Curtii Constitutionale care confirma constitutionalitatea art.215 alin.(3) si 4(Decizia
173/1999 cu privire la alin.(4) si Decizia 58/2000 cu privire la alin.(3)).
Speta legata de momentul consumarii:
30
1) Dupa incercarea de inducere in eroare a persoanei vatamate cu prilejul incheierii unui contract
comercial, aceasta isi da seama de faptul ca a fost indusa in eroare (in sensul ca i s-au prezentat fapte
mincinoase ca fiind reale) si sesizeaza organele de politie inainte de livrarea marfii. = aceasta este
calificata ca fiind tentativa la inselaciune.
- Faptul ca organele de urmarire penala participa sub acoperire la livrarea marfii nu constitue
acte de executare
- Fapta unei persoane de a vinde apartamentul pe care il detine in calitate de chrias, mentionand
in contractul de vanzare-cumparare ca e proprietar intruneste elementele constitutive ale
infractiunii de inselaciune art.215 alin.(2) si 3.
- Imprejurarea ca faptuitorul avea vocatia sa devina prorietar e ste irelevant sub aspectul
intentiei de a induce in eroare persoana vatamata cata vreme nu aduce la cunostinta acesteia
situatia juridical reala.
2) Obtinerea unui imprumut de la banca garantat cu un apartament pe care debitorul nu il detine la data
incheierii contractului, dar pe care il cumpara ulterior, cand se instituie ipoteca in favoarea bancii prin
neplata pretului, consimte dupa o luna de la anularea contractului de vanzare-cumparare , lipsind banca
de garantie > inselaciune alin.(3) si nu o fapta civila de nerespectare a clauzelor contractului.
3) Obtinerea de catre administrator a unui credit de la banca declarand ca scopul este de a fi folosit
pentru finantarea activitatii societatii si folosirea banilor in alt scop in lipsa activitatii comerciale
creditate, garantare imprumutului prin ipotecarea unui imobil gravat de sarcini cu ascunderea acestei
situatii si nerestituirea in termen a creditului reprezinta inselaciune in conventii (art.215 alin.(3)).
4) Cand in cadrul unei tranzactii comerciale o persoana emite un cec fara acoperire bancara necesara, iar
situatia e cunoscuta si acceptata de beneficiar avem in vedere ca nu sunt intrunite celementele
constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazut de art.215 alin.(4), dar fapta in sine de a emite un cec
fara a avea tras disponibil suficient constitue infractiunea prevazuta in art. 84 alin.(1) pct.2 din Legea
cecului 59/1934 – solutia a fost confirmata in recursul in interesul legii prin Decizia IX /2005 a ICCJ.
Distinctia intre furt, abuz de incredere si inselaciune in cauze din practica judiciara gasiti in Curierul
Judiciar nr.3/2005 pagina 32.
DELAPIDAREA (Art.2151)
Singura infractiune preluata din Titlul IV.
In noul Cod Penal aceasta infractiune se regaseste in titlul destinat protejarii intereselor publice.
31
Avem: - o varianta tip
- o varianta agravata .
Varianta tip presupune insusire, folosire, traficare ,de catre un functionar in interesul sau sau
pentru altul, bani , valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza
Obiectul juridic
Obiectul juridic special : relatiile de natura patrimoniala privind corecta gestionare si/sau administrare a
bunurilor aflate in patrimonial unei persoane juridice (!! persoane juridice- deosebire de art.214 )
Obiectul juridic adiacent : normala desfasurare a relatiilor de serviciu.
Obiectul material
Obiectul material - bunurile mobile aflate in gestiunea sau administrarea functionarilor
Legiuitorul se refera in mod expres la bani si valori pentru ca astfel de bunuri reprezinta de regula
obiectul material al infractiunii; expresia “alte bunuri” acopera toate ipotezele posibile. Poate fi vorba de
bunuri destinate vanzarii sau bunuri necesare in procesul de munca.
Bunul trebuie sa fie intrat in sfara de gestionare sau administrare a functionarului, dar nu este obligatoriu
ca situatia de fapt sa se reflecte in evidentele gestiunii.
Exemplu: - Daca gestionarul isi insuseste un bun inainte de a intocmi formele de intrare in gestiune el va
raspunde pentru delapidare;
- Bunurile datorate unui tert reprezinta obiectul material al delapidarii daca sunt insusite, folosite
sau traficate inainte de a fi predate persoanelor indreptatite ;
- Plusurile in gestiune reprezinta si ele obiectul material al infractiunii de delapidare, chiar daca au
fost obtinute in mod fraudulos ( spre exemplu inselaciunea la masuratoare);
- Cand mijlocul fraudulos este prin el insusi infractiune avem concurs de infractiuni;
- Bunurile ajunse din eroare in gestiune pot constitui obiect material al delapidarii;
Obiectul material nu trebuie sa faca parte din patrimonial persoanei juridice pentru care lucreaza
gestionarul, ele trebuie sa se afle in gestiunea sau administrarea societatii, indiferent de apartenenta la
un patrimoniu.
Subiectii
Subiectul activ este dublu circumstantiat
- calitate de functionar (conform art.147 alin1 si 2) o are orice salariat al unei persoane juridice;
- calitate de gestionar( Legea 22/1969 modificata prin Legea 54/1994 ):
32
- gestionarul este persoana care are ca atributii principale de serviciu primirea,
pastrarea si elibererarea de bani, valori sau alte bunuri
- doctrina si practica au admis ca poate fi subiect active gestionarul de fapt, persoana

care nu are acele atributii principale de serviciu primirea, pastrarea si elibererarea de
bani, valori sau alte bunuri, exercitata in fapt aceste atributii;
Administratorul-functionar care desi de regula nu are contact cu bunurile, are atributii de serviciu printre
altele si efectuarea unor acte de dispozitie cu privire la bunurile aflate in patrimoniul persoanei juridice
pe care o administreaza.
Participatia penala este posibila; pentru coautorat este necesar ca toate persoanele sa aiba calitatea de
gestionar sau administrator.
Subiectul pasiv este persoana juridica ale carei bunuri sunt gestionate sau administrate.
Situatia premisa
Existenta in raporturile de gestionaresau administrare.
Latura obiectiva
Elementul material: actiunea concretizata in una din cele 3 modalitati (insusire, folosire,traficare);
1. insusirea consta intr-un act initial de scoatere a bunurilor din patrimonial gestionat si ulterior de
trecere a bunului in stapanire proprie ( scoaterea bunului e definitiva spre deosebire de folosire);
2. folosirea presupune scoaterea temporara a bunului din gestiune si intrebuintarea lui de catre
gestionar sau alta persoana;
3. traficarea implica scoaterea bunului din gestiune dupa care urmeaza darea bunului in schimbul
unui castig (profit).
Ca si in cazul folosirii, scoaterea bunului e temporara si in cazul traficarii

Urmarea imediata : deposedarea persoanei juridice de un anumit bun sau diminuarea patrimoniului
gestionat fie chiar vremelnica si de regula crearea unei pagube ; consta fie in valoarea bunului in cazul
insusirii, fie in uzura bunului in cazul folosirii si traficarii.
Legatura de cauzalitate: trebuie dovedita intre elementul material si deposedarea bunului, pentru ca de
posedarea bunului are alte cauze (exemplu: pierderea bunului, furtul de catre un tert, degradarea
bunului atunci nu vom avea delapidare).
Latura subiectiva
Vinovatia se prezinta sub forma intentiei directe si indirecte;
Tentativa e pedepsita
33
Consumarea infractiunii are loc diferit in functie de modalitatile elementului material; coincide cu
deposedarea si producerea pagubei in varianta agravata (art. 210 indice 1 alin.(2)), cand delapidarea a
avut consecinte deosebit de grave (art.146 Cp.);
Decizia 14/2006 a ICCJ – prin recursul in interesul legii s-a stabilit ca in cazul infractiunii continuate
caracterul consecintelor deosebit de grave se determina prin totalizarea pagubelor materiale cauzate
Sanctiuni
- varianta tip: 1-15 ani inchisoare;
- varianta agravata : 10-20 ani si interzicerea unor drepturi.
Sapt. 7 – 3 apr 2007, Marti

Speta:
1. Comite infractiunea de delapidare faptuitorul care in calitate de agent de vanzari al unei

societati comerciale, a lansat comenzi fictive pentru marfuri aflate in stoc, pe baza carora
ulterior a ridicat masurile si si-a insusit contravaloarea. Faptul ca nu era incadrat cu contract
de munca nu are relevanta , fiind suficient faptul ca acesta exercita o insarcinare in serviciul
societatii respective.
Decizia nr.III /decembrie 2002 a Curtii Supreme - recurs in interesul legii in care se stabileste:
a) administratorul asociatilor de locatari are calitatea de functionar;

b) fapta acestuia de insusire,folosire si traficare in interesul sau sau pentru altul de bani sau
valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza reprezinta delapidare.
INSUSIREA BUNULUI GASIT (Art. 216)
Fapta este incriminata in doua variante
34
Alin. (1) “Fapta de a nu preda in termen de 10 zile un bun gasit autoritatilor sau
celui care l-a pierdut, sau de a dispune de acel bun ca de al sau, se pedepseste cu
inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.”
Se refera la fapta de a nu preda in 10 zile un bun gasit autoritatilor sau celui care l-a pierdut sau de a
dispune de acel bun; - varianta tip.
Alin.(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si insusirea pe nedrept a unui bun

mobil ce apartine altuia, ajuns din eroare in posesia faptuitorului.
Insusirea pe nedrept a unui bun ce apartine altuia ajuns din eroare in posesia faptuitorului. – varianta
asimilata.
Obiectul juridic
Obiectul juridic reprezentat de relatiile patrimoniale care implica buna-credinta si onestitatea celor care
gasesc un bun ori ajung din eroare in posesia unui bun ce apartine altuia.
Obiectul material
Obiectul material este un bun mobil fie gasit, fie ajuns din eroare in posesia faptuitorului.
Situatia premisa :
La alin.(1) trebuie sa existe un bun iesit din posesia unei persoane fara voia acesteia si fara ca faptuitorul
sa fie present in acel moment;
La alin.(2) trebuie ca ajungerea unui bun din eroare in posesia faptuitorului sa se faca dintr-o dubla
eroare:
a) cel care remite bunul se afla in eroare cu privire la destinatar;

b) faptuitorul primeste bunul socotind ca respectivul bun ii este destinat.
Latura obiectiva
Elementul material
- alin.(1) actiunea (dispunerea de bun) sau inactiunea (nepredarea);
In cazul nepredarii, elementul material se realizeaza l expirarea termenului de 10 zile, fiind un termen de
gandire pe care il acorda legiuitorul.
Dispunerea este un act de dispozitie, incat insusirea bunului NU se realizeaza in ipoteza in care remite
bunul unei persoane pe care o credea proprietar.
- alin. (2) : actiunea de insusire a bunului.
35
Latura subiectiva
Vinovatia se prezinta sub forma intentiei. Este necesar ca faptuitorul sa cunoasca faptul ca bunul e
pierdut, nu abandonat sau sa realizeze ca a ajuns din eroare in posesia unui bun.
Forme ale infractiunii

Tentativa desi este posibila nu e pedepsita;
Consumarea se realizeaza fie in momentul expirarii termenului de 10 zile fie in momentul insusirii
bunului.
Sanctiuni
Inchisoarea de la 1-3 luni sau amenda.
Spete:
1. Bunul uitat de posesorsaudetonator intr-un loc, unde acesta stie ca l-a lasat si unde se poate
intoarce oricand sa-l recupereze, nu este un bun pierdut deoarece persoana vatamata nu a
piardut in realitate posesia bunului.Insusirea unui asemenea bun de catre cel care si-a dat seama
ca bunul a fost uitat, nu pierdut reprezinta infractiune de furt.
2. Un bun uitat de posesorul sau intr-un anumit loc in prezenta aceluia care si-l insuseste ulterior
nu poate constitui obiectul material al art.216, nefiind bun gasit.Insusirea unui aseamenea bun
este considerat furt.
3. Bunul uitat deposesor intr-un taxi in ipoteza in care soferul taxi-ului observa acest lucru si
ulterior si-l insuseste => infractiunea de furt.
4. Reprezinta furt, fapta celui care isi insuseste un bun, pe care anterior il sustrage o alta persoana
lasandu-l in incinta unei societati comerciale.
E furt, deoarece in cauza nu avem o pierdere a posesiei de catre persoana vatamata, bunul ramanand in
incinta societatii si inculpatul vazand de unde a fost luat bunul si-a dat seama cui apartin si deci nu este
bun pierdut. Solutia este corecta, insa primul element al motivarii e gresit, bunul iesise din sfera
detinatorului initial. Bunul se afla in posesia celui care-l sustrage.
5. Reprezinta furt si nu insusire a bunului gasit sustragerea unui fierastrau mecanic pe care
muncitorii il ascunsesera sub niste frunze in scopul de a-l folosi a doua zi.
S-a decis ca daca inainte de implinirea termenului de 10 zile, persoana care a pierdut bunul il cere de la
care l-a gasit, iar aceasta contesta gasirea si detinerea bunului, prin aceasta dovedind intentia sa de
insusire astfel incat nu mai poate beneficia de termenul mentionat.
6. Nu in toate cazurile intentia de insusire a bunului poate fi dedusa din contestarea de a gasi
bunul. Dupa contestarea gasirii, dar inainte de expirarea termenului, gasitorul preda bunul
proprietarului ar fi exagerat sa apreciem ca fapta a fost consumate.
S-a pus intrebarea daca functioneaza si in cazul art.216 alin.(2) Cp. Sau in acest caz elementul
material consta doar din insusirea pe nedrept a bunului mobil.
Opinia majoritara in doctrina considera ca termenul de 10 zile se aplica si alin.(2) si acest termen se
aplica de la data la care eroarea a fost inlaturata.
36
Cei care sustin aceasta opinie apreciaza ca daca am accepta inexistenta termenului de predare ar
insemna sa consideram ca faptuitorul s-ar afla in mod perpetuuintr-o situatie legala dup ace a retinut
definitiv bunul.
Intr-o opinie mai veche se considera ca pentru varianta asimilata nu exista un termen de predare, iar
posesorul din eroare il poate preda oricand sau il poate tine la dispozitia celui in drept.In accord cu
aceasta opinie, dar in completarea ei, unii autori considera ca de lege ferenda se impune modificarea
aspectelor de la alin.(2) si stabilirea aceluiasi termen de 10 zile si in acest caz.
D-nul prof.Cioclei considera a doua parere corecta deoarece in conditiile actuale nu exista un termen
de predare.
DISTRUGEREA Art.217
Alin.(1) “Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare a

unui bun apartinand altuia sau impiedicarea luarii masurilor de conservare ori
de salvare a unui astfel de bun, precum si inlaturarea masurilor luate, se
pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 3 ani sau cu amenda”.
Alin.(2) “In cazul in care bunul are deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica,
arhivistica sau o alta asemenea valoare, pedeapsa este inchisoarea de la unu la
10 ani.”
Alin.(3) “Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare a

unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a
echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea
programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a
conductelor magistrale de alimentare cu apa, se pedepsesc cu inchisoare de la
unu la 10 ani.”
Alin.(4) “Daca distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare

se savarseste prin incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc si daca
rezulta pericol public, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.”
37
Alin.(5) “Dispozitiile prevazute in alin.(2), 3 si 4 se aplica chiar daca bunul
apartine faptuitorului.”
Alin.(6) “Daca bunul este proprietate privata, cu exceptia cazului cand acesta
este in intregime sau in parte al statului, actiunea penala pentru fapta prevazuta
in alin.(1) se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.”
Este o fapta contra patrimoniului oarecum atipica in sensul ca in principiu in acest caz faptuitorul nu
obtine in urma comiterii infractiunii niciun folos material.
Singura infractiune cu care se aseamana este art.214 alin.(1) Cp (gestiunea frauduloasa in varianta tip).
Infractiunea este incriminate intr-o varianta tip(alin.(1)) si 3 variante agravate.
Obiect juridic
Obiectul juridic special: relatiile patrimoniale privind integritatea materiala si functionala a bunurilor.
Obiectul material: bunuri mobile sau imobile inclusiv bunuri care apartin faptuitorului in cazul variantei
agravate.
- nu are relevanta daca bunul era in stare perfecta sau prezinta un anumit grad de uzura, conditia
este sa fie utilizabil.
- bunurile abandonate sau cele care nu mai pot fi utilizate conform destinatiei sale initiale nu pot
constitui obiectul material al infractiunii
Subiectii
Subiectul activ (necircumstantiat); mai putin proprietarul bunului distrus in varianta simpla, iar inclusiv
proprietarul bunului distrus la variantele agravate. Poate fi si o persoana juridica, care va raspunde
pentru fapta savarsita in numele si interesul persoanei juridice, de catre organele sau reprezentantii
acesteia.
Participatia penala este posibila in oricare din formele acesteia (coautorat, instigare, complicitate)
Subiectul pasiv (necircumstantiat) - orice persoana fizica sau juridica al carei bun a fost distrus , precum
si cea care avea drept asupra lui; exista o pluralitate de subiecti pasivi in cazul in care distrugerea poarta
asupra unuor bunuri apartinand mai multor persoane aflate in indiviziune.
38
Situatia premisa
Starea materiala a bunului in sensul ca acesta trebuie sa fie inca util sau sa aiba inca o anumita
valabilitate.
- daca bunul este degradat material si functional nu putem vorbi despre distrugere (ex: carcasa
unei masini care a luat foc)
Latura obiectiva
Elementul material: actiunea sau inactiunea.
Textul prevede 5 modalitati de realizare a elementului material :
1. distrugerea bunului ;
2. degradarea bunului ;
3. aducerea in stare de neintrebuintare a bunului ;
4. impiedicarea luarii masurilor de conservare sau salvare abunului ;
5. inlaturarea masurilor luate pentru conservarea sau salvarea bunului.
Primele 3 modalitati pot fi socotite principale, incat aduc o lezare a substantei sau functionalitatii
bunului.
Ultimele 2 sunt accesorii deoarece ele conduc in mod indirect la celeasi efecte.
Urmarea imediata : reprezentata de primele 3 modalitati de realizare a elementului material.
Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei cu atat mai mult cu cat exista acesta
coincidenta intre primele 3 modalitati ale elementului matrial si a urmarii imediate.
Latura subiectiva
Pentru existenta vinovatiei nu se cere un mobil sau un scop anume, dar e adevarat ca in cazul distrugerii
mobilul si scopul sunt atipice.
Forma de vinovatie: intentia directa si indirecta; daca fapta este comisa din culpa, vom avea alta
infractiune (distrugerea din culpa).
Consumarea are loc cand se realizeza vreuna din modalitatile elementului material.
Exista infractiunea si in forma continuata, caz in care epuizarea are loc in momentul comiterii ultimului
act din componenta activitatii de distrugere.
Tentativa conform art.222 Cp se pedepseste.
Variante agravate
Alin.(2), 3
39
Au in vedere natura bunului distrus, si anume un bun de o deosebita valoare artistica, stiintifica, istorica,
arhivistica sau o alta asemenea valoare;
- Obiectul material coincide cu cel al furtului calificat (art. 209 lit. a Cp);
- intre texte exista o diferenta in sensul ca la art.209 legiutorul se refere in mod expres la un bun
care face parte din patrimonial cultural;
- legiutorul a vrut ca obiectul material sa aiba o sfera mai larga, nereferindu-se expres la bunuri
care fac parte din patrimonial cultural;
- avand in vedere si dispozitiile alin.(5) art.217 – distrugerea bunului propriu sanctionabila si in
conditiile alin.(2), este vorba de bunuri ce apartin patrimoniului cultural, pentru ca in cazul
bunurilor proprii nu e valabila ?? legiuitorului
de a pregati astfel de bunuri.
- Actiunea in varianta agravata de raporteaza la elementul material, in sensul ca sunt avute in

vedere o serie de bunuri care au o valoare economico-sociala deosebita; aceste bunuri coincid cu
cele de la art.209 alin.(3) pentru ca e vb de conducte de gaze, cabluri de inalta tensiune etc.
- actiunile de distrugere sunt aratate limitativ in dispozitiile incriminatoare.
Alin.(4)
Are in vedere unele mijloace mai periculoase; distrugerea se comite in acest caz prin incendiere,explozie
ori orice alt asemenea mijloc si daca prezinta pericol public.
- elementul material consta in oricare dintre actiunile ce pot fi intalnite la primele 2 variante, cu
deosebirea ca se folosesc mijloace deosebit de primejdioase;
- nu orice distrugere prin incendiere va reprezenta agravata de la alin.(4), folosirea acestor
mijloace atrage agravarea numai daca prin acestea se ajunge la punerea in pericol a vietii sau
integritatii ori sanatatii persoanelor ( deci reprezinta un pericol public );
Pericolul public este pericolul ce ameninta o colectivitate de persoane sau bunuri.
- pentru existenta infractiunii este suficienta o singura actiune din cele alternative enumerate de
lege ( incendiere, explozie ori prin orice alt asemenea mijloc ); daca se comit mai multe actiuni
asupra aceluiasi bun, dar succesiv ori simultan, asupra mai multor bunuri, exista o singura
infractiune.
Alin.(5)
Dispozitiile alin.(2), 3, 4 se aplica chiar daca bunul apartine faptuitorului, rezultand in acest caz o
particularitate a subiectului activ.
Sanctiuni
- alin.(1): inchisoare de la 1 luna- 3 ani, alternative cu amenda ;
- alin.(2),3 : inchisoare 1-10 ani ;
- alin.(5) : inchisoare 3 – 15 ani .
Aspecte procedurale
40
Pentru fapta prevazuta de alin.(1), actiunea penala este pusa in miscare la plangerea prealabila a
persoanei vatamate ( totusi bunul san nu apartina statului in intregime sau in parte), iar impacarea
partilor inlatura raspunderea penala.
DISTRUGEREA CALIFICATA (Art.218)
Alin. (1) “Daca faptele prevazute in art. 217 au avut consecinte deosebit de
grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor
drepturi, iar daca au avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este detentiunea pe
viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.”
Se raporteaza la art. 217 Cp, cu adaugarea unor elemente circumstantiale, cu urmari deosebit de grave;
elementele circumstantiale se refera la producerea unor rezultate grave (consecinte deosebit de grave –
art. 146 C.pen.).
Alin. (2) “Dezastrul consta in distrugerea sau degradarea unor mijloace de

transport in comun, de marfuri sau persoane, ori a unor instalatii sau lucrari si
care a avut ca urmare moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori
sanatatii mai multor persoane.”
Se raporteaza la art. 217 Cp, cu adaugarea unor elemente circumstantiale, cu urmari deosebit de grave;
elementele circumstantiale se refera la producerea unor rezultate grave (prin notiunea de dezastru).
Obiectul juridic
Obiectul juridic special devine complex, astfel avand in vedere sensul dat de art.146 Cp, notiunii de
consecinte deosebit de grave, rezulta ca se ocrotesc in subsidiar relatiile privind unele activitati de
interes public pe de o parte, iar pe de alta parte sunt ocrotite in subsidiar viata ,integritatea corporala ori
sanatatea persoanei ( sensul notiunii de dezastru ).
DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219)
Prevede 2 variante tip si 2 variante agravate
41
Alin.(1) “Distrugerea, degradarea ori aducerea in stare de neintrebuintare, din
culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care fapta
este savarsita prin incendiere, explozie sau prin orice alt asemenea mijloc si daca
rezulta pericol public, se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu
amenda.”
Se raporteaza la art.217 alin.(4) Cp ( folosirea de mijloace deosebit de primejdioase )
Alin.(2) “Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza distrugerea ori degradarea din

culpa a unei conducte petroliere sau de gaze, a unui cablu de inalta tensiune, a
echipamentelor si instalatiilor de telecomunicatii sau pentru difuzarea
programelor de radio si televiziune ori a sistemelor de alimentare cu apa si a
conductelor magistrale de alimentare cu apa, daca a avut ca urmare aducerea in
stare de neintrebuintare a acestora.”
Se refera la art. 217 alin.(3) , cu diferenta ca in cazil art. 219 alin.(2) emementul material consta doar in
primele modalitati ( distrugere si degradare ), iar cea de-a 3 modalitate a art.217 alin.(3) ( aducerea in
stare de neintrebuintare ) devine urmare imediata. Deci in acest caz se sanctioneaza doar faptele care
afecteaza in mod functional bunul respectiv.
Alin.(3) “Distrugerea, degradarea sau aducerea in stare de neintrebuintare, din

culpa, a unui bun, chiar daca acesta apartine faptuitorului, in cazul in care a avut
consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 6 ani, iar
daca a avut ca urmare un dezastru, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 12 ani.”
Se raporteaza la varianta prevazuta de art. 218 alin.(1) (distrugerea produce consecinte deosebit de
grave);
Alin.(4) “Cand dezastrul ori consecintele deosebit de grave s-au produs ca

urmare a parasirii postului sau a savarsirii oricarei alte fapte de catre personalul
de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de catre personalul care
asigura direct securitatea unor asemenea transporturi, pedeapsa este
inchisoarea de la 5 la 15 ani.”
Se refera la producerea de consecinte deosebit de grave, dar ca urmare a parasirii postului ori ca urmare
a savarsirii oricarei fapte de catre personalul de conducere al unui mijloc de transport in comun ori de
catre personalul care asigura direct securitatea unor asemenea transporturi;
- in aceasta ipoteza subiectul activ este calificat.
Spete:
42
1. Pentru existenta art.217 alin.(4) Cp nu este sufficient ca distrugerea sa se fi realizat prin
incendieri, ci este necesar sa fie indeplinite conditiile de a rezulta un percicol public.Daca nu
rezulta pericol public, distrugerea prin incendiere va fi incadrata la art.217 alin.(1).
2. Impiedicarea producerii unui incendiu cauzat de o persoana in propria gospodarie din neglijenta
repreznta infractiunea de distrugere prevazut de art.217 alin.(1) si 4 daca incendiul s-a extins
asupra altor bunuri, distrugandu-le nefiind vorba de distrugere din culpa.
TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220)

( ultima modificare L 247 / 2005)
infractiunea este incriminata intr-o varianta tip si 2 agravate.
Alin.(1) “Ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in
posesia altuia, fara consimtamantul acestuia sau fara aprobare prealabila
primita in conditiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.”
Alin.(2) “Daca fapta prevazuta in alin.(1) se savarseste prin violenta sau

amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare,
pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.”
Alin.(3) “Daca fapta prevazuta in alin.(2) se savarseste de doua sau mai multe
persoane impreuna, pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 15 ani.”
Alin.(4) “Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.”
Obiect juridic
Obiectul juridic special :
1. varianta tip (complex) :

a) relatiile patrimoniale privind pasnica posesie a imobilului;
b) libertatea persoanei de a folosi de aceste bunurei in mod netulburat.
2. variantele agravate (complex), incat pe langa cele de la varianta tip intalnim si libertatea
psihica sau integritatea corporala.
Obiect material
Obiectul material - complex –
Obiect material principal = bunul imobil;
43
Obiect material secundar(valabil pentru variantele agravate) = corpul persoanei (fapta se savarseste prin
violenta sau amenintare), precum si bunurile care marcheaza teritoriul(in cazul desfiintarii sau
stramutarii semnelor de hotar) .
Subiectii
Subiectul activ – necircumstantiat - (poate fi inclusiv proprietarul, daca in momentul infractiunii,
imobilul se afla in posesia legitima unei alte persoane- coproprietar,locatar,uzufructuar); in cazul alin.(2)
participatia penala este posibila sub forma coautoratului;
Subiectul pasiv - necircumstantiat - in unele situatii cand exista chiar doi subiecti pasivi , cand imobilul
se afla in posesia legitima a altei persoane decat proprietarul, unul in persoana posesorului imobilului, iar
celalalt in persoana proprietarului, incat activitatea ilicita adduce atingere si dreptului de proprietate,
ocuparea implicand si o uzurpare a acestui drept.
Situatia premisa
Existenta posesiei asupra bunului imobil.
Latura obiectiva
Elementul material : actiunea de ocupare totala sau partiala a imobilului
Ocuparea presupune patrunderea in imobil, cu intentia de a ramane acolo si trebuie sa se faca fara drept
pentru ca infractiunea sa existe
Exemple:
1) nu comite infractiunea prev de acest articol, persoana care ocupa un spatiu locativ in baza unui
contract, a unei hotarari judecatoresti etc. fara sa tulbure posesia legala a locatarului al carui
drept are prioritate si precadere in momentul comiterii faptei.
2) daca la data dobandirii terenului,aceasta facandu-se in baza unor acte legale, iar ulterior acestea
sunt anulate, dreptul de proprietate fiind constituit in favoarea altei persoane, necedarea
terenului de catre posesorul de fapt nu constituie infractiune.
3) la variantele agravate se adauga conditia exercitarii unor violente sau amenintari ori desfiintarea
sau tulburarea.
4) daca luarea in stapanire a imobilului nu este efectiva, fiind vorba de o simpla patrundere, fara o
durata mare, atunci fapta va constitui eventual infractiunea de violare de domiciliu.
Urmarea imediata : consta in schimbarea ilicita a starii de fapt pe care imobilul o avea anterior sub
raportul posesiei
Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
forma de vinovatie: intentia directa (majoritatea cazurilor, incat caracterul illegal al ocuparii este
cunoscut de faptuitor) sau indirecta.
44
Actele pregatitoare, cat si tentativa sunt posibile dar nu se pedepsesc
Infractiunea se consuma in momentul ocuparii (larea in stapanire a imobilului), devenind continua daca
faptuitorul reuseste sa ramana;
Infractiunea continua se consuma fie cand faptuitorul a incercat din proprie initiative actiunea ilicita de
ocupare a imobilului, fie la dat pronuntarii hotararii de condamnare;
Daca actiunea de ocupare a inceput, dar s-a interrupt, actele folosite pana atunci constituie incalcari ale
legii penale (loviri, alte violente, amenintare,distrugere)
Sanctiuni
> pedepse - alin.(1): inchisoare de la 1 la 5 ani.
- alin.(2) : inchisoarea de la 2 la 7 ani.
- alin.(3): inchisoarea de la 3 la 15 ani.
> impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
TAINUIREA (Art. 221)
Alin.(1) “Primirea, dobandirea sau transformarea unui bun ori inlesnirea

valorificarii acestuia, cunoscand ca bunul provine din savarsirea unei fapte
prevazute de legea penala, daca prin aceasta s-a urmarit obtinerea, pentru sine
ori pentru altul, a unui folos material, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 7
ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.”
Alin.(2) “Tainuirea savarsita de sot sau de o ruda apropiata nu se pedepseste.”

Este o infractiune contra patrimoniului deoarece prin aceasta fapta se asigura clandestinitatea bunurilor
obtinue prin alte fapte penale;
Aduce atingere si relatiilor privind infaptuirea justitiei deoarece fac sa se piarda urma bunurilor provenite
din fapte penale, impiedicand identificarea si sanctionarea faptuitorilor
45
Obiect juridic
Obiectul juridic principal: relatiile patrimoniale a caror normala desfasurare presupune impiedicarea
introducerii in circuitul civil a bunurilor de provenienta infractionala.
Obiectul juridic secundar: relatiile privind infaptuirea justitiei.
Obiectul material
Obiectul material : bunurile provenite din savarsirea unei fapte penale.
Subiectii
Subiectul activ – necircumstantiat - (insa in unele cazuri, este chiar proprietarul )
Infractiunea se poate comite in toate formele participatiei penale;
Se exclude din acesta sfera sotul si ruda apropiata (art. 221 alin.(2) Cp).
Subiectul pasiv – necircumstantiat; poate fi intalnita si o pluralitate de subiecti pasivi cand bunurile
tainuite apartin mai multor persoane.
Situatia premisa
existenta unui bun provenit din savarsirea unei infractiunisi asupra caruia are loc actiunea specifica
tainuirii.
Latura obiectiva
Elementul material : actiunea se poate realiza in 4 modalitati :
1. primirea bunului = acceptarea cu orice titlu a bunului;

2. dobandirea = a deveni proprietar al bunului;
3. transformarea = a modifica substanta sau forma bunului
4. inlesnirea valorificarii bunului = a ajuta in orice mod la instrainarea bunului.
Urmarea imediata : schimbarea situatiei de fapt a bunului, fie prin trecerea lui in alta sfera patrimoniala
ori modificarea substantei sau formei bunului; astfel se reduce posibilitatea de recuperare, fapt ce duce
la mentinerea consecintelor pagubitoare ale faptei principale.
Legatura de cauzalitate : rezulta in mod direct din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
 forma de vinovatie : intentia directa, calificata prin scopul obtinerii unui folos material pentru
sine sau pentru altul
- se cere indeplinirea conditiei ca autorul sa cunoasca faptul ca bunul provine din
comiterea unei infractiuni
- daca prin savarsirea acestor acte, faptuitorul nu urmareste obtinerea unui folos material,
fapta va fi incadrata in dispozitiile referitoare la favorizarea infractorului
46
 formele infractiunii :
- actele de pregatire, cat si tentative sunt posibile, desi nu sunt incriminate;
- infractiunea se consuma in momentul realizarii elementului material;
- caracter continuat poate avea in cazul dobandirii, transformarii sau inlesnirii valorificarii
unui bun, cand actele repective sunt savarsite la diferite intervale de timp, in baza
aceleiasi rezolutiuni infractionale.
Sanctiuni
Inchisoare de la 3 luni la 7 ani, fara ca sanctiunea aplicata sa poata depasi pedeapsa prevazuta de lege
pentru infractiunea din care provine bunul tainuit.
Diferentierea fata de complicitate

- in cazul tainuirii, intelegerea trebuie sa fie ulterioara comiterii primei infractiuni;
- daca intelegerea este pralabila atunci avem complicitate, nu tainuire
- diferenta fata de favorizarea infractorului (art. 264 Cp) in varianta care se asigura
infractorului folosul infractiunii, consta in faptul ca in art. 264 Cp ajutorul este
dezinteresat;
- fapta incriminate de a transporta ,dupa o prealabila intelegere, pe autorii infractiunii de
furt la locul savarsirii infractiunii cu autoturismul lor, de a-i astepta si a-i duce la locuinta
proprie pentru a imparti bunurile este complicitate, nu tainuire.
- Infractiunea de delapidare: intelegerea prealabila de a transporta diferite bunuri
sustrase dintr-o gestiune si apoi de a imparti foloasele este complicitate la delapidare, nu
tainuire.
- primirea unui bun, cunoscand faptul ca provine din savarsirea unei infractiuni de furt
urmata la cateva luni de inlesnirea valorificarii unui bun avand aceeeasi provenienta
pentru a obtine aceleasi foloase este tainuire, daca faptuitorul nu a promis ca va tainui
bunurile provenind din infractiune.
- tainuirea de profesie =complicitate.
- fapta inculpatului de a se intelege cu autorul unui furt dupa savarsirea de catre acesta a
furtului, de a incerca sa vandal bunurile furate si de a imparti foloasele constituie
tainuire, si nu favorizare ( la favorizare exista o actiune dezinteresata, incat nu se
urmareste un anumit folos);
Decizia 14/ 2006 a ICCJ cu privire la infractiunile patrimoniale continuate, unde caracterul de consecinte
deosebit de grave se determina prin totalizarea pagubelor cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice,
prin toate actiunile sau inactiunile prin care se realizeaza elementul material al laturii obiective al
infractiunii > 3 variante :
1. daca sunt patrimonii diferite, paguba se anuleaza pe fiecare patrimoniu si in raport de

paguba pe tarimoniu spunem care e paguba.
2. cumularea tuturor pagubelor fie ca sunt mai multe persoane fizicesau juridice
(corecta).
paguba sa fie raportata la fiecare actiune sau inactiune ce intra in infractiunea continuata.
47
Sapt. 8 – 10 apr. 2007, Marti
INFRACTIUNI CONTRA AUTORITA TII - TITLUL V
Obiectul juridic
Obiectul juridic generic : relatiile privind autoritatea;
Autoritatea are doua sensuri :
a) complexa;
b) ambigua :
- putere si autoritate sunt echivalente;
- putere publica, putere de stat, autoritate de stat, autoritati publice sunt echivalente;
Prin autoritate se desemneaza :
a) sistemul de organe, institutii ale puterii;

b) organul ca atare;
c) reprezentantul organului
d) dreptul organului de a-si impune vointa in raport cu destinatarii activitatii lor
e) prestigiul de care trebuie sa se bucure institutiile publice si reprezentantii acestora.
Obiectul juridic special : relatiile privind necesitatea pastrarii in conditii corespunzatoare a inscrisurilor
aflate la una din institutiile prevazute la art. 145 – se aseamana cu cel al art. 242 sustragerea sau
distrugerea de inscrisuri.
Obiectul juridic secundar : relatiile privind integritatea, libertatea fizica si sanatatea persoanei la ultraj.
Obiect matrial
Obiectul material : exista la infractiunea la care lezarea autoritatii se realizaeza, fie prin intermediul unei
persoane ce reprezinta autoritatea, fie prin intermediul unui bun care o reprezinta;
exemplu : corpul persoanei la ultraj.

Art. 242 – inscrisuri, dosare, registre
Exista infractiuni care nu au obiect material : art. 240 uzurparea de calitati oficiale
Subiectii
Subiectul activ : necircumstantiat
Participatia penala este posibila in toate formele (inclusiv coautorat);
exceptie : art.242 alin.(3) functionarul public; art. 243 alin.(2) si art. 244 alin.(2) custodele
48
In art. 2391, subiectul activ adiacent este reprezentat de sotul, copiii sau parintii unui judecator, procuror,
politest, jandarm sau alt militar
Subiectul pasiv principal : institutia publica a carei autoritate a fost periclitata prin comiterea faptei;
Subiectul pasiv secundar : persoana care are calitatea de a reprezenta autoritatea (art.239 Cp).
Latura obiectiva
Elementul material : toate infractiunile sunt comisive, si de regula elementul material se realizeaza prin
actiune; se poate realize si prin inactiune, in cazul art. 236 si chiar al ultrajului (art. 239 Cp) cand se
exercita violente in mod indirect printr-o stare de pasivitate.
Urmarea imediata : starea de pericol pentru autoritate; la ultraj existand si o urmare secundara.
Legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta;
exceptie: art. 242 alin.(2) (sustragerea sau distrugerea de inscrisuri) care se refera la distrugerea din
culpa a unui inscris.
- tentativa se pedepseste doar la art. 242 alin.(1);
- toate infractiunile pot avea forma continuata;
- art. 241 are forma continua.
Sanctiuni
- pedeapsa inchisorii minim 3 ani – maxim 5 ani;
- pentru art. 236 alin.(2), art.241 alin.(1), art.242 alin.(2), art.243, art.244 pedeapsa inchisorii este
alternative cu amenda.
OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (Art.236)
Infractiunea se prezinta sub 2 variante:
- alin.(1) varianta tip
- alin.(2) varianta atenuata = manifestarea prin care se exprima dispret pentru emblemele sau
semnele de care se folosesc autoritatile
49
Alin.(1) “ Orice manifestare prin care se exprima dispret pentru insemnele
Romaniei se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Alin.(2) “Manifestarea prin care se exprima dispret pentru emblemele sau

semnele de care se folosesc autoritatile se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni
la 1 an sau cu amenda.”
Obiect juridic
Obiectul juridic : relatiile sociale privind apararea prestigiului autoritatii de stat, relatiile ce implica
respect fata de semnele, insemnele, emblemele.
Obiect material
Obiectul material :
- alin.(1) insemnele Romaniei (drapel,stema,sigiliu)

- alin.(2) emblemele (pentru diferite judete spre exemplu) si semnele(insigne,decoratii) folosite
de autoritati.
Subiectii
- participatia penala e posibila;
Subiectul pasiv general sau principal este statul;
Subiectul pasiv secundar: organizatia, institutia, organul autoritatii de stat.
Situatia premisa
Existenta unor insemne declarate ca insemnand simbolul autoritatii de stat.
Latura obiectiva
Elementul material : actiunea, prin care se exprima dispretul fie fata de insemne, fie fata de semnele
emblemei; dispretul se poate realiza :
- verbal prin lozinci sau discursuri.

- in scris prin desene sau fie prin acte materialede distrugere, fie prin diferite fapte sau gesturi.
- exceptia : poate fi reprezentat si prin inactiune atunci cand e capabila sa exprime dispretul
(exemplu:fapta persoanei de a nu se ridica cand se recita imnul).
Urmarea imediata: starea de pericol pentru prestigiul autoritatii.

50
legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta.
Formele de infractiunii
- tentativa desi posibila nu este incriminate;
- consumarea se realizeaza in momentul realizeaza elementul material.
Sanctiuni
- pentru alin.(1) inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
- pentru alin.(2) inchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda.
ULTRAJUL (Art.239)
Este o infractiune complexa, pentru ca in afara autoritatilor se protejeaza si atributele persoanei;
- dupa ultima modificare L278/2006 avem o varianta tip si 3 variante agravate:
* varianta tip = amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra
unui functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul
functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii;
* variantele agravate :
- alin.(2) = loviri si alte violente;

- alin.(3) = vatamare corporala ;
- alin.(4) = vatamare corporala grava.
51
Alin.(1) “Amenintarea savarsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare
directa contra unui functionar public care indeplineste o functie ce implica
exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii ori pentru fapte
indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2
ani.”
Alin.(2) Lovirea sau orice acte de violenta, savarsite impotriva unui functionar
public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in
exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se
pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Alin.(3) Vatamarea corporala, savarsita impotriva unui functionar public care

indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul
functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 6 ani.
Alin.(4) Vatamarea corporala grava, savarsita impotriva unui functionar public

care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in
exercitiul functiunii ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii, se
pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
Obiectul juridic
Obiectul juridic special (complex):
- principal = relatiile privind autoritatea si respectful datorat functionarului public;

- secundar = libertatea psihica sau integritatea fizica si sanatatea persoanei.
Obiectul material
Exista doar la variantele agravate.
Subiectii
- participatia penala e posibila in toate formele.
Subiectul pasiv : special

- principal =institutia careia ii apartine functionarul;
52
- secundar = functionarul public;
Pluralitatea de subiecti pasivi duce la pluralitate de infractiuni chiar si in ipoteza in care avem o singura
actiune de amenintare, lovire.
Latura obiectiva
Elementul material : se confunda cu elementul material al infractiunilor prevazute de art. 193, 180, 181,
182;
- conditia atasata elementului material este ca fapta sa fie comisa in timpul indeplinirii
atributiilor functiei, fie pentru faptele indeplinite in legatura cu aceasta
Urmarea imediata :
- principala = starea de pericol cu privire la autoritate;
- secundara =lezarea libertatii psihice sau lezarea integritatii corporale sau sanatatea.
Legatura de cauzalitate : rezulta direct din materialitatea faptei.
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia directa si indirecta;
- tentativa nu se pedepseste;
- consumarea are loc in functie de realizarea elementului material ;
- infractiunea este susceptibila de forme continuate.
Sanctiuni
Se pedepseste cu inchisoarea (minim 6 luni – maxim 12 ani).
! Curierul Judiciar 10/2006 “ Despre unele simetrii imperfecte create de modificarea Cp prin L 278/2006”
Spete:
1. ultragierea unui lucrator de politie, cand el nu se afla intr-o misiune din cele prevazute de art.1
din Decretul 41/1950 (faptul ca nu a avizat favorabil cerereainculpatului de a fi angajat ca
paznic nu se incadreaza in faptele prevazute de art.1 si ca atare trebuie aplicate numai
dispozitiile art. 235 Cp);
2. reprezinta subiect pasiv al infractiunii de ultraj politistul care isi da concursul la activitatea
executorului judecatoresc de punere in executare a unei hotarari( prin participarea sa la
executarea hotararii nu-si pierde calitatea de organ al odinii publice nefiind asimilat cu organul
de executie a hotararii judecatoresti, prevazut de art. 271).
3. paznicul angajat al unei S.C. nu indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat,
decat daca numirea ca paznic este avizata de politie;
53
4. personalul de paza al regiiilor autonome si al S.C. e asimilat potivit L 18/1996 persoanelor cu
activitati ce implica exercitiul autoritatii de stat, ca atare paznicul poate fi subiect pasiv al
ultrajului;
5. padurarul este subiect pasiv al infractiunii de ultraj, partea vatamata = padurarul, care e
functionar ce indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat pentru ca exercita
functiuni legate de constatarea contraventiilor si inspectiilor silvice potrivit art.114 din Codul
Silvic;
6. depasirea atributiiilor de serviciu de catre functionarul public sau compotarea abuziva a
acestuia il fac sa iasa din sfera de protectie oferita de art. 239 Cp.
Sapt. 9 – 24 apr. 2007, Marti
INFRACTIUNI CARE ADUC ATINGERE UNOR ACTIVITATI DE INTERES PUBLIC SAU ALTOR
ACTIVITATI REGLEMENTATE DE LEGE – TIT . VI
Structura
Capitolul I Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul
Capitolul II Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei
Capitolul III Infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate
Capitolul IV Infractiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activitati reglementate de lege
INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL – CAP. II
Obiectul juridic
Obiectul juridic generic : relatiile de serviciu (in mare); acele relatii sociale referitoare la buna
desfasurare a atributiilor de serviciu.
Obiectul juridic adiacent : la unele infractiuni aveam valori protejate in subsidiar :
Exemplu:
- art. 246 (Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor) : interesele legale ale persoanei,
relatiile sociale privind capacitatea juridica a persoanei fizice si egalitatea in drepturi, drepturile
patrimoniale.
- art. 250 (Purtarea abuziva) : demnitatea persoanei, integritatea corporala si sanatatea (varianta
calificata).
54
Obiectul material
Obiectul material principal: aceste infractiuni nu au obiect material (exceptii : art.250 alin.(2), 3, 4, 5 in
varianta agravata );
Obiectul material secundar :
- corpul persoanei (art. 252 neglijenta in pastrarea secretului de stat)

- documentul distrus, alterat, pierdut etc.
Subiectii
Subiectul activ:
- la majoritatea infractiunilor, subiectul activ este calificat (functionar sau functionar public);
- aceste infractiuni sunt infractiuni de serviciu, celelalte sunt infractiuni in legatura cu

serviciul
- desi infractiunile prevazute la art. 246-250 se refera la functiile publice, acestea putand fi
comise si de simplul functionar
exceptii: la art. 255 si 257 ,unde subiectul activ poate fi orice persoana
(infractiuni in legatura cu serviciul)
- participatia posibila este posibila in tote formele (instigarea, complicitatea, coautorat – aici
daca avem subiecti activi calificati putem avea coautorat numai daca fiecare participant are
in atributie de serviciu elemente care sa fie necunoscute pentru valabilitatea actului ce i se
cere, pe care il intocmeste sau nu il intocmeste; daca nu are calitatea de functionar, devine
complice).
Subiect pasiv :
- principal = institutia pe care o reprezinta functionarul si asupra caruia se rasfrange actiunea;
- adiacent = persoana fizica lezata.
Situatia premisa
La majoritateainfractiunilor consta in existenta unor atributii foarte clare ale faptuitorului, atributii de
care e legata savarsirea faptei .
Latura obiectiva :
 elementul material : se poate realiza atat prin actiune, cat si inactiune, ambele fiind legate de
indatoririle de serviciu;
- exemplu : infractiuni de abuz (art. 246, 247, 248), unde functionarul fie indeplineste in mod
defectuos un act, fie nu indeplineste un act;
: art. 254 (luarea de mita) = 4 modalitati de realizare (3 actiuni si o inactiune)
55
 urmarea imediata : sunt de regula infractiuni de pericol ( nu sunt conditionate de existenta unui
rezultat), insa exista si alte infractiuni (abuzurile si neglijenta in serviciu), unde urmarea imediata
consta in producerea unei tulburari a bunului mers al unei unitati sau o pagube.
 legatura de cauzalitate : rezulta din materialitatea faptei; daca avem infractiune de rezultat
trebuie dovedita.
Latura subiectiva :
 forma de vinovatie : de regula se cere sub forma intentie;
Exista 2 exceptii : sub forma culpei ( art. 249 – neglijenta in serviciu, art. 252 – neglijenta in pastrarea
secretelor de stat).
La art. 247, latura subiectiva este conditionata de existenta unui mobil
- tentativa nu se pedepseste la nici o infractiune (pentru ca la infractiunile din culpa tentativa
nu e posibila );
- consumarea infractiunii are loc in momentul realizarii elementului material (specific

infractiunilor de pericol); la infractiunile pentru care se cere existenta unui rezultat,
consumarea are loc in momentul producerii rezultatului respectiv.
- toate aceste infractiuni pot fi savarsite in forma continuata.
Sanctiuni
- de regula e prevazuta pedeapsa cu inchisoarea de maxim 15 de ani (exemplu :varianta
calificata de la luarea de mita )
- exceptii : art. 249 alin.(1)- pedeapsa inchisorii alternative cu amenda, si art. 258 e redusa cu
o treime din pedeapsa maxima.
56
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANEI (Art.246)
“Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu

stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta
cauzeaza o vatamare intereselor legale ale unei persoane se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
Obiectul juridic
Obiectul juridic : relatiile de serviciu care presupun exercitiul atributiilor de catre functionarul public de o
asa maniera incat sa nu lezeze interesele persoanei;
Obiectul juridic secundar : relatiile privind interesele persoanei.
Obiectul material
Obiectul material : nu exista.
Subiectii
 subiectul activ : calificat (functionarul simplu, cat si functionarul public – art.258);
 subiectul pasiv :
- principal = institutia la care lucreaza functionarul;
- secundar = persoanele al carui interes a fost lezat.
Situatia premisa
Existenta unor atributii precise ale functionarului public sau functionarului, atributii ce au legatura cu
interesele unor persoane.
Latura obiectiva :
 elementul material : actiunea inactiunea de a indeplini, respectiv de a neindeplini un act;
- conditia atasata elementului material al laturii obiective este aceea ca actiunea sau
inactiunea sa se realizeze in exercitarea atributiilor se serviciu ale functionarului;
 urmarea imediata :
- principala = existenta unei stari de pericol;
- adiacenta = vatamarea intereselor legale ale unei persoane ( interese patrimoniale sau
nepatrimoniale)
 legatura de cauzalitate :
57
Latura subiectiva
Forma de vinovatie : intentia.
- tentativa nu se pedepseste ;
- consumarea infractiunii are loc in momentul vatamarii intereselor unui persoane;
- poate fi savarsita si in forma continuata.
Sanctiuni
Inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (Art.247)
“Ingradirea, de catre un functionar public, a folosintei sau a exercitiului

drepturilor unei persoane ori crearea pentru aceasta a unei situatii de
inferioritate pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare
sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, vârsta,
dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA, se pedepseste cu
inchisoare de la 6 luni la 5 ani.”
Obiectul juridic
Obiectul juridic generic : relatiile de serviciu, care impun nediscriminarea pe temei de rasa, nationalitate,
etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine
sociala, vârsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA.
Obiectul juridic adiacent : relatiile sociale referitoare la capacitatea juridical a persoanei fizice si relatiile
privitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor.
Obiectul material
Obiectul material :nu exista;
Subiectii
 subiectul activ : functionarul simplu sau functionarul public;
 subiectul pasiv : persoana fizica lezata.
58
Situatia premisa
Existenta unor atributii clare ale functionarului legate de unele drepturi ale persoanei;
Latura obiectiva
 elementul material : reprezentata de actiuneasau inactiunea in 2 modalitati:
1) prin ingradirea capacitatii de exercitiu sa de folosire;
2) prin crearea unei stari de inferioritate.
 urmarea imediata : - principala = starea de pericol;
- secundara = lezarea drepturilor unei persoane.
 legatura de cauzalitate: rezulta in mod direct ;
Latura subiectiva :
 forma de vinovatie : intentia directa sau indirecta;
- conditia pentru realizarea laturii obiective este ca un mobil sa existe,
mobil care sa constea in sentimental de ura sau desconsiderabil al
persoanei;
- in doctrina se considera, ca la aceasta infractiune numai intentia directa
este calificata prin scop – incorect !!
Formele infractiunii :
- tentativa nu este incriminata;
- consumarea infractiunii are loc in momentul in care are loc o vatamare a
intereselor legale ale unei persoane
- poate fi realizata si in forma continuata
Sanctiuni
ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (Art.248)
“Fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu

stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta
cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii
de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba
patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.”
 aminteste in mare la fapta prevazuta de art. 246 Cp , dar se refera la interesele publice.
59
Obiectul juridic
Obiectul juridic principal : relatiile sociale privitoare la realizarea sarcinilor de serviciu in institutii,
prevazute la art.145.
Obiectul juridic adiacent : relatiile patrimoniale privind institutiile prevazute la art.145.
Obiectul material
Obiectul material : poate avea daca indeplineste sau nu indeplineste atributiile sale de serviciu.
Subiectii
 subiectul activ : functionarul simplu sau functionarul public;
 subiectul pasiv : organul, institutia de stat, o unitate din cele prevazute de art.145;
Situatia premisa
Existenta unor atributii de serviciu;
Latura obiectiva :
 elementul material :actiunea sau omisiunea legata de atributiile de serviciu;
 urmarea imediata : tulburarea insemnata a unui bun , paguba in patrimonial instituiei respective;
 legatura de cauzalitate: trebuie stabilita, dovedita;
Latura subiectiva :
 forma de vinovatie : intentia;
- tentativa nu e incriminata;
- consumarea are loc la momentul producerii rezultatului (tuburarea sau
paguba);
- poate avea character continuu sau continuat
Sanctiuni
Practica ( diferenta art. 246- 248 ):

 Acord de creditare cu incalcarea normelor de creditare de catre un functionar al unei banci
privind constituirea infractiunii prevazute de art. 246, iar nu art. 248 deoarece banca fiind o
persoana juridica de ordin privat, activitatea abuziva a faptuitorului a cauzat o vatamare
intereselor legitime ale actionarilor bancii, iar nu unei institutiilor publice.
 Pentru existenta infractiunii de abuz in serviciu in forma calificata prevazuta la art. 248 indice 1
nu se cere un dol special, adica nu se cere ca fapta sa fie savarsita cu intentie directa.
60
 Refuzul nejustificat al organului de politie de a restitui permis de conducere asa cum s-a dispus
prin hotarare judecatoreasca , constituie infractiunea de abuzz in serviciu contra interesului
persoanei.
NEGLIJENTA IN SERVICIU (Art. 249)
Alin.(1) “Incalcarea din culpa, de catre un functionar public, a unei indatoriri de

serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca
s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii
de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 sau o paguba
patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei
persoane, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda.”
Alin. (2) “Fapta prevazuta in alin.(1), daca a avut consecinte deosebit de grave,
se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.”
61
PURTAREA ABUZIVA (Art. 250)
Alin.(1) “Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un

functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu, se pedepseste cu
inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.”
Alin.(2) “Amenintarea savârsita de catre un functionar public, in conditiile alin.

(1), se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.”
Alin.(3) “Lovirea sau alte acte de violenta savârsite de catre un functionar public,
in conditiile alin.(1), se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amenda.”
Alin.(4) “Vatamarea corporala savârsita de catre un functionar public, in

conditiile alin.(1), se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 6 ani.”
Alin.(5) “Vatamarea corporala grava savârsita de catre un functionar public, in

conditiile alin.(1), se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.”
Sapt. 10 – 8 may 2007, Marti

LUAREA DE MITA (Art. 254)
Alin.(1) “Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani
sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase
sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a întârzia
îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a
face un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 12
ani si interzicerea unor drepturi.”
Alin.(2) “Fapta prevazuta în alin.(1), daca a fost savârsita de un functionar cu

atributii de control, se pedepseste cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea
unor drepturi.”
62
Alin.(3) “Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita
se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata
echivalentului lor în bani.”
Obiectul juridic
Obiectul juridic : totalul relatiilor sociale care presupun exercitarea cu probitate a atributiilor de serviciu.
Obiectul material
Obiectul material : in general nu au (prof. Cioclei), insa exista autori in doctrina care considera ca in
situatia in care actul efectuat de functionar privind un obiect material,iar pentru acel act a primit mita,
obiectul respectiv devine si el obiect material al infractiunii.
Subiectii
 subiectul activ : calificat = un functionar
- infractiunea poate fi savarsita de mai multi autori care au contribuit nemijlocit,
simultan sau succesiv la luarea de mita
- exista posibilitatea participatiei penala sub forma complicitatii sau instigarii, nefiind
necunoscuta calitatea de functionar.
 Subiect pasiv: unitatea in al carui serviciu isi desfasoara activitatea functionarul
- daca obtinerea mitei este rezultatul unei constrangeri ac persoana va dobandi si ea
calitatea de subiect special al infractiunii de luare de mita
- locul si timpul nu au relevanta.
Situatia premisa
Existenta serviciului in care isi exercita atributiile functionarul.
Latura obiectiva
 elementul material : modalitatile norm.?? alternat?? ce pot consta in actiunesau inactiune;
- actiunea consta in primirea sau pretinderea sau acceptarea de bani sau de foloase
necuvenite;
- inactiunea consta in modalitatea de nerespingere a unor promisiuni de dare de mita;
- acceptarea si nerespingerea de promisiuni nu realizeaza elementul material al
infractiunii daca functionarul denunta deindata celor in drept ca i s-au promisiuni de
dare de mita;
- elementul material al faptei se savarseste totdeauna inaintea efectuarii neefectuarii
actului de serviciu, daca elementul material se savarseste dupa, avand eventualitatea
infractiunii de primire de foloase necuvenite;
- cerintele esentiale pentru elemtul material sunt ca fapta sa se comita in legatura cu
foloase necuvenite si ca aceasta sa constitue un folos material ce ar constitui o
imbogatire fara justa cauza sau retributie;
- caracterul de retributie este dat de existenta unei anumite proportionalitati intre actul
determinat si rasplata ??? pentru aceasta care trebuie indeplinita si conditia ca
functionarul sa aiba constiinta ca este vorba de o retributie;
63
- banii sau folosul material pot fi primite sau pretinse direct sau indirect (exemplu :
sotiei functionarului i se face un cadou fara un prilej anume);
- nu e nevoie ca pretinderea banilor sau intelegerea privind banii sau foloasele sa fie
urmate de executare.
- Orice neindeplinire a atributiilor de serviciu = infractiune prin ea insasi, luarea de mita
va intra in concurs cu aceasta infractiune, cand functionarul pretinde bani pentru
indeplinirea actului illicit.
 urmarea imediata : starea de pericol create unitatii in care in care-si desfasoara activitatea
functionarul
 legatura de cauzalitate:rezulta ex re (din materialitatea faptei)
Latura subiectiva
 forma de vinovatie : intentia directa sauindirecta;
- nu e obligatoriu ca subiectul actiunii sa urmeze prin fapta sa punerea in pericol a
prestigiului unitatii la care lucreaza;
- cand fapta se savarseste intermediary este necesar ca functionarul sa urmareasca
faptul ca aceasta intermediere actioneaza in numele sau.
o consumarea are loc la momentul producerii elementului material;
o nu este necesar ca sa se realizeze scopul urmarit ?? sa se fi realizat sau intarziat
indeplinirea actului;
o infractiunea poate fi in forma continuata cand banii saufoloasele sunt remise in rate
o variante: > varianta tip = alin.1;
 varianta agravata = cand fapta a fost comisa de un functionar cu atributii de control.
Sanctiuni
- alin.(1) : cu închisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi;
- alin.(2) : cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
- In alin.(3) se prevede ca valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de
mita se confisca, iar daca nu se gasesc condamnatul va fi obligat la plata echivalentului
in bani.
- natura juridica a confiscarii speciale apartine masurilor de siguranta.
64
DAREA DE MITA (Art. 255)
Alin.(1) “Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, în modurile si
scopurile aratate în art. 254, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”
Alin.(2) “Fapta prevazuta în alineatul precedent nu constituie infractiune atunci

când mituitorul a fost constrâns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.”
Alin.(3) “Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai înainte

ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infractiune.”
Alin.(4) “Dispozitiile art. 254 alin.(3) se aplica în mod corespunzator, chiar daca
oferta nu a fost urmata de acceptare.”
Alin.(5) “Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat
în cazurile aratate în alin.(2) si (3).”
Obiectul juridic
Totalul relatiilor sociale care presupun exercitarea cu probitate a atributiilor de serviciu.
Obiectul material
Obiectul material : in general nu au (prof. Cioclei), insa exista autori in doctrina care considera ca in
situatia in care actul efectuat de functionar privind un obiect material,iar pentru acel act a primit mita,
obiectul respectiv devine si el obiect material al infractiunii.
Subiectii
 subiectul activ : necircumstantiat (poate fi orice persoana);
- participatia penala : mai multi autori care au contribuit simultan sau succesuv la
savarsirea darii de mita = instigatori si complici.
 subiectul pasiv : autoritatea publica, institutiile sau alte persoane juridice publice ori private din
care face parte functionarul public sau simplu caruia I se da mita.
Situatia premisa
Existenta in prealabil a unui serviciu in cadrul unei unitati avand competenta de a efectua acte de felul
aceluia ce ocazioneaza darea de mita.
65
Latura obiectiva :
 elementul material : promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase unui functionar;
- cerinta esentiala este ca banii ori alte foloase sa fie necerute, san u aibe caracterul de
retributie sau sa constitue plata in vederea efectuarii unui act determinat;
- banii ori alte foloase sunt date direct sau indirect;
- promisiunea, oferirea sau darea trebuie sa fie anterior indeplinite sau neindeplinite
sau intarziate in indeplinirea a acestui act determinat;
- pentru existenta infractiunii nu este necesar ca promisiunea sau oferirea sau darea sa
fie urmate de acceptarea plus ca primirea sa fie urmata de executare.
 urmarea imediata : crearea situatiei de pericol pentru buna desfasurare a activitatii in unitatea
respectiva
 legatura de cauzalitate: rezulta ex re.
Latura subiectiva :
 forma de vinovatie : sub forma intentiei directe sau indirecte;
- scopul nu exclude existenta intentiei indirecte pentru ca e posibil ca subiectul active sa
nu urmareasca crearea starii de pericol pentru unitatea respective.
- tentativa(incercarea neizbutita) costa in oferirea sau promisiunea sau darea , care e
incriminata sub forma consumata a infractiunii;
- infractiunea se consuma cand se produce elementul material, instantaneu cand se
produc actiunile de promisiune sau oferire sau dare.
Sanctiuni
- închisoare de la 6 luni la 5 ani.
- banii sau valorile sau alte bunuri ce au facut obiectul darii de mita se confisca chiar
daca oferta nu a fost urmata de accceptare;
- exista cazuri speciale de inlaturare a caracterului penal al faptei , incat nu mai avem
de-a face cu o infractiune daca se promite sau ofera sau da bani sau alte foloase
necuvenite unui functionar daca mituitorul a fost constrans de cel ce ia mita
- in plus nu va opera confiscarea speciala , iar bunurile ce au facut obiectul darii de mita
vor fi restituite persoanei care a dat bunul
- in alin.(3) avem o cauza de impunitate : nu se sanctioneaza mituitorul daca denunta
autoritatile fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea
infractiune
- in practica o asemenea cauza de impunitate actioneaza atunci cand faptuitorul se
autodenunta, nu cand denunta existenta ca alte persoane au dat sau urmeaza sa dea
mita unui functionar.
66
PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art. 256)
Alin.(1) “Primirea de catre un functionar, direct sau indirect, de bani ori de alte
foloase, dupa ce a îndeplinit un act în virtutea functiei sale si la care era obligat
în temeiul acesteia, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.”
Alin.(2) “Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea
nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.”
Obiectul juridic
Obiectul juridic : relatiile sociale care asigura probitatea functionarului si comportarea corecta chiar si
dupa indeplinirea atributiilor de serviciu.
Obiectul material
Nu exista.
Subiectii
 subiectul activ : functionarul (calificat);
- fapta poate fi comisa de mai multi autori ce au contruibuit simultan sau succesiv la
savarsirea faptei
- pot contribui la savarsirea faptei si alti subiecti (instigatori sau complici) , nefiind
necesara calitatea de functionar a acestora.
 subiectul pasiv : autoritatea publica, institutiile sau alte persoane juridice publice ori private din
care face parte functionarul public sau simplu caruia i se da mita.
Latura obiectiva
 elementul material : actiunea de primire a functionarului a unei sume de bani sau alte foloase
dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale, actul la care era obligat => actul trebuia sa fie
tot licit, spre deosebire de art. 254 (poate fi si ilicit);
- acest act trebuie sa fie obligatia de indeplinit de catre functionar;
- cerinta esentiala : banii sau alte foloase sa fie necuvenite sis a aibe calitatea de
retributie;
- este indeplinita conditia sic and se primeste pentru un act care nu e gratuit peste ceea
ce legalmente se dotoreaza;
- banii sau alte foloase pot fi primiti direct sau indirect;
- primirea banilor trebuie sa fie ulterior indeplinirii actului si sa nu fi existat anterior o
intelegere sau acceptarea unei premisiuni de bani sau alte foloase;
- nu e incriminata fapta de pretindere a banilor sau altor foloase.
 urmarea imediata : starea de pericol creata unitatii.
 legatura de cauzalitate : rezulta ex re.
67
Latura subiectiva :
- tentativa este posibila, dar nu se pedepseste.
- avem o singura varianta tip, fixa.
Sanctiuni :
Se prevede asemenea art. 254 ca valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se
confisca, iar daca nu se gasesc condamnatul va fi obligat la plata echivalentului in bani.
TRAFICUL DE INFLUENTA (Art. 257)
Alin.(1) “Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de
promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savârsita
de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta
asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra
în atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 10 ani.”
Alin.(2) “Dispozitiile art. 256 alin.(2) se aplica în mod corespunzator.”
Obiectul juridic
Obiectul juridic : totalitatea relatiilor sociale pentru a caror normala existenta in desfasurarea si
dezvoltarea trebuie sa asigure bunul mers al unitatii impotriva suspiciunilor de incorectitudine a
functionarilor.
Obiectul material
Obiectul material lipseste.
Subiectii
 subiectul activ : orice persoana, chiar si un functionar;
- faptuitorul trebuie sa aibe influenta sau sa lase impresia ca are influenta asupra unui
functionar ;
- faptul ca acea persoana se lauda cu influent ape care o are asupra functionarului sau
oricarei persoane nu dezminte af??? altora privind existenta acestei influente.
 subiectul pasiv : unitatea la care isi desfasoara activitatea functionarul.
68
Situatia premisa
Existenta unui serviciu in cadrul unitatii avand in competenta sa efectuarea unui act de felul aceluia
pentru care se savarseste traficul de influenta;
- nu e necesar ca peroana functionarului sa fie anume determinat;

- este suficient precizarea actului in vederea caruia se va interveni ??? si o referire in
general la o functie implicita sau simpla aluzie??
Latura obiectiva
 elementul material : actiunea de trafic de influenta ce se poate realize prin primirea sau
pretinderea de bani sau foloase sau acceptarea promisiunilor de a foloase sau acceptarea de
daruri;
- pentru existenta infractiunii nu ne intereseaza daca interventia pe langa functionar s-a
produs sau nu , nici daca prin interventie se urmareste determinarea unei actiunilicite
sau ilicite (exemplu: abtinerea de la efectuarea actului abuziv);
- foloasele pot si pretense sau primate direct sauindirect prin persoana interpusa care
va avea calitatea de complice sau instigator;
- pentru existenta infractiunii nu e necesar ca pretinderea sau acceptarea promisiunii
sa fie urmata de executare;
- este indiferent daca initiativa apartine traficantului sau persoanei interesate de
influenta exercitata;
- daca traficantul intervine pe langa un functionar pentru a-l determina la o actiune
ilicita, comite pe langa infractiunea de trafic de influenta si instigarea la abuz in
serviciu ;
- daca subiectul activ cumpara favoare functionarului savarseste pe langa infractiunea
de trafic de influenta cat si darea de mita;
- functionarul va raspunde in aceata situatie pentru luarea de mita.
 urmarea imediata : starea de pericol provoaca o atingere adusa reputatiei unitatii.
 legatura de cauzalitate: rezulta ex re.
Latura subiectiva
scopul
exista un scop = interesul real in obtinerea favorului.
- tentativa si actele pregatitoare desi posibile, nu sunt incriminate;
- infractiunea de primire de foloase necuvenite se consuma in momentul primirii banilor
sau altor foloase, dupa indeplinirea actului de catre functionar (= infractiune
instantanee)
Sanctiuni
Se pedepseste cu închisoare de la 2 la 10 ani.
69
Confiscarea speciala a obiectului infractiunii de trafic de influenta.
Infractiunile din art. 254 – 257 sunt considerate infractiuni de coruptie, potrivit Legii 78/2000 privind
prevenirea, sanctionarea faptelor de coruptie. In art. 1 din lege se preved persoanele carora li se aplica
dispozitiile legii (subiectii calificati). Nu este foarte clar daca faptele sectiunii IV (infractiuni contra
intereselor financiare) ale legii pot fi retinute doar daca se constata si savarsirea vreunei fapte (din
sectiunea I +II ), sau daca majoritatea de pedeapsa prevazuta de text este aplicabila oricarui subiect activ
e unul calificat prevazut in art.1 din lege.
 Fapta profesorului, membru de comisie bacalaureat si examinator, de a fi primit de la 2 persoane

ce s-au prezentat la examen diverse sume pentru a le asigura reusita = luare de mita, nu trafic de
influenta, pentru ca in calitate de profesor examinator , inculpatul avand si obligatia de a se
pronunta asupra pregatirea candidatului astfel incat a savarsi fapta pentru a-si indeplini datoria
serviciuluifavorabil mituitorilor.
 Pentru existenta infractiunii de luare de mita este sufficient ca inculpatul sa accepte promisiunea
unor foloase in scop de a face sau nu un act ce tine de functia sa, chiar daca foloasele promise nu
au fost determinate => nu s-a precizat corect in ce va consta.
Daca dupa ce a facut actul privind la functia sa, inculpatul a primit mai mari foloase diferit de cel ce-i
facuse a asemenea promisiune nedeterminata- obiectul material al infractiunii de luare de mita.
 Luarea de mita= fapta functionarului de a primi bani sau alte foloase, chiar daca nu indeplineste
actul legal sau ilegal la care s-a obligat, fiind suficient ca acest act sa intre in atributiile sale.
Cand actul nu intra in atributiile sale, dar functionarul a facut sa se creada ca are obligatia legala de
a-l efectua = inselaciune.
 Pomisiunea sau oferirea sau darea de bani nu este infractiune cand mituitorul a fost constrans
prin orice mijloace de cel ce a luat mita aceste dispozitii se aplica cand initiative darii apartine
mituitorului chiar daca ulterior functionarul ce a luat mita a staruit pe langa primul sa-i aduca
bunuri.
 Nu e trafic de influenta cand inculpatul a pretins bani sau alte foloase dup ace functionarul de
langa carea a facut interventia a indeplinit actul ce apartine atributiilor sale.
Cat timp pretinderea nu a avut loc anterior sau concomitentcu interventia elementului infractiunii nu
sunt indeplinte.
 Pentru existenta traficului de influenta este necesar ca influenta reala sau presupunerea de care
se prevaleaza o persoana sa intre in atributiile serviciului ale functionarului, iar persoana caruia i
se promite interventia sa aiba un interes real, legitim sau nelegitim in legatura cu acest act;
Daca aceasta interventie nu exista sau e imaginabila lipseste elementul interventional si fapta =
inselaciune sau santaj in functie de manoperele folosite sau de autoritatea in scopul obtinerii
foloaselor materiale injuste.
70
Sapt. 11 – 15 may 2007, Marti
INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI – CAP. II
Obiect juridic
Obiect juridic general – relatiile sociale privind infaptuirea justitiei.
Obiect juridic secundar – relatiile sociale care protejeaza alte valori (art.271 – integritatea fizica si psihica
a persoanei si libertatile; art.259,260,266 – libertatea persoanei).
Obiect material
In general aceste infractiuni nu au obiect material. Cand sunt aparate alte valori, obiectul material poate
consta in corpul persoanei: art.267, 267 1, iar la art.272 intotdeauna obiectul material este reprezentat de
inscrisul emis de organul judiciar.
Subiectii
Subiectul activ (necircumstantial), la unele infractiuni obiectul trebuie sa fie calificat.
Exemplu: art.260, trebuie sa aiba calitatea de martor, expert, interpret; art.263 – functie publica; art.269
– persoanele aflate in stare de retinere sau de tinere.
Participatia este posibila la majoritatea infractiunilor.
Subiect pasiv principal, statul reprezentat de organele judiciare a carui activitate a fost prejudiciata.
Subiect pasiv adiacent, persoana fizica ce suporta consecintele neinfaptuirii justitiei.
Locul si timpul infractiunii nu prezinta relevanta.
Situatia premisa
La majoritatea trebuie sa existe cauze civile, penale, disciplinare (art.260, 261); exista situatii de retinere
sau de tinere (art.269, 270).
Latura obiectiva
Elementul material reprezentat de o actiune, dar poate consta si intr-o inactiune (art.262, 263, 265).
Urmarea imediata principala: - punerea in primejdie a bunei functionari a justitiei;
Urmarea imediata adiacenta: - vatamarea adusa unui subiect pasiv secundar (art.267, 267 1).
Legatura de cauzalitate trebuie dovedita in cazul infractiunilor de rezultat si rezulta ex re la infractiunile

de pericol.
71
Latura subiectiva
Vinovatia o regasim sub forma intentiei sau intentie si culpa (art.262, 263, 265).
Mobilul si scopul nu au relevanta.
Tentativa este posibila, de cele mai multe ori, este pedepsita in cazul infractiunilor prevazute la art.261 1,
2671, 270 alin.(1),(2),(3). Infractiunile cu forma de vinovatie culpa, nu sunt susceptibile in forma
tentativei, cele mai multe infractiuni se pot savarsi in forma continuata, deci vom lua in considerare
momentul epuizarii. (art.266 are o forma continua).
Sanctiuni
Pedeapsa inchisorii, ori pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda.
Exista si cauze de nepedepsire, la art.260 alin.(1), 262 alin.(2) si (3). Pot exista cauze de reducere a
pedepsei (art.259 alin.(3) si art.260 alin.(3)).
DENUNTAREA CALOMNIOASA (Art.259)
Obiect juridic
Obiectul juridic principal – totalitatea relatiilor sociale a caror existenta este ocrotita prin apararea
activitatilor de urmarire si judecata a organelor penale, astfel incat sa nu fie deviata de la normala
infaptuire a justitiei prin plangere sau denunt mincinos si prin ticluirea de probe contrare adevarate.
Obiect juridic secundar – relatiile sociale ce ocrotesc demnitatea si libertatile persoanei invinuite pe
nedrept.
Obiect material
Nu are obiect material; probele mincinoase sau ticluite nu reprezinta obiect material ci produse sau
mijloace desavarsire a infractiunii.
Subiectii
Subiectul activ (necircumstantiat), orice persoana poate comite astfel de infractiuni. Persoana ce se
autoinvinuieste sau ticluieste probe impotriva sa, nu savarseste aceasta infractiune daca plangerea este
facuta de o alta persoana (copilul major pentru parinti, un sot pentru celalalt sot), dupa caz vom retine ca
amandoua sau una din ele este autorul, dupa cum una sau ambele cunosteau ca invinuirea e mincinoasa.
Este susceptibil a fi comisa in participatie (exista coautori, instigatori, complici).
72
Subiectul pasiv principal – statul, reprezentant al societatii amenintat in normala desfasurare a activitatii
judiciare.
Subiectul pasiv secundar – persoana vatamata care face obiectul denuntului calomnios.
Invinuirea mincinoasa trebuie sa se refere la savarsirea infractiunii de catre o anumita persoana suficient
de bine individualizata incat plangerea sau denuntul sa duca fara dubiu la ea, chiar daca nu este dat
numele.
Cand sunt invinuite mai multe persoane prin aceeasi plangere sau denuntare vom avea concurs de
infractiuni.
Este prevazut in doua variante: - varianta tip, denuntarea calomnioasa propriu-zisa sau explicita este
invinuire mincinoasa facuta prin denunt sau plangere.
- Varianta agravata este producerea sau ticluirea de probe mincinoase cu prilejul unei invinuiri
nedrepte.
Situatia premisa
Varianta tip nu este conditionata de existenta ei.
La varianta agravata trebuie sa fie preexistenta unei invinuiri nedrepte. Cel ce produce sau ticluieste
probe, trebuie sa stie ca invinuirea este nedreapta. Cazul producerii sau ticluirii de probe mincinoase
pentru a sustine o invinuire nedreapta nu este indeplinita situatia premisa si deci nu exista infractiuni.
Latura obiectiva
Elementul material – la varianta tip – este reprezentat de actiunea de invinuire mincinoasa.
- La varianta asimilata – producerea sau ticluirea de probe mincinoase.
Savarsirea am belor fapte sau variante in baza aceleiasi rezolutiuni infractionale reprezinta o infractiune
unica si nu concurs.
Prin invinuire intelegem fapta de a afirma ca o persoana a savarsit sau a participat la savarsirea unei
infractiuni.
Invinuirea trebuie facuta prin plangere sau denunt chiar daca aceastea nu indeplinesc conditiile de forma
prevazute de lege. In practica, atunci cand folosim termenul “plangere”, avand in vedere si plangerea
prealabila, deci unei autoritati, plangerea prealabila este tot o plangere si trebuie indeplinite conditiile
elementului material; altii, in cadrul art.259 mentioneaza expres doar cele doua moduri de sesizare, deci
nu am putea fi in ipoteza acestei infractiuni cand sesizarea s-a facut prin plangere prealabila.
Producere de probe aducerea sau depunerea la organele de urmarire penala sau instanta de judecata a
unor probe in care adevarul este alterat.
73
Ticluirea de probe reprezinta crearea prin aranjament abil a unei aparente care sa fie luata ca proba,
pentru existenta acestei modalitati trebuie ca probele sa existe in materialitatea lor, sa nu fie doar
descrise.
Pentru existenta infractiunii trebuie sa constatam indeplinirea anumitor cerinte esentiale:
Alin.(1)
a) actiune de invinuire trebuie sa fie mincinoasa altfel fapta este inexistenta sau reala care nu este
infractiune, dar este prezentata ca si cum ar fi; sau sa se constate ca s-a savarsit o infractiune de
alta persoana decat cea invinuita, chiar daca organele judiciare nu stiau de acea fapta.
Nu exista infractiune cand faptuitorul a denuntat o persoana pe care o credea nevinovata , dar care in
final s-a dovedit a fi vinovata.
Nu exista infractiune cand s-a gresit numele persoanei.
b) Invinuirea sa fie facuta prin denunt sau plangere;

c) Denuntul sau plangerea sa priveasca savarsirea unei infractiuni;
d) Invinuirea mincinoasa trebuie sa priveasca savarsirea unei infractiuni de catre o anumita
persoana.
Alin.(2) probele ticluite sau mincinoase trebuie sa fie facute in sprijinul unei invinuiri nedrepte.
Urmarea imediata – stabilita de principiu pentru normala desfasurare a activitatii de infaptuire a justitiei.
Legatura de cauzalitate rezulta ex re.
Latura subiectiva
Vinovatia in forma intentiei.
Actele preparatorii nu sunt incriminate, daca sunt savarsite de o alta persoana echivaland cu valoarea
actelor de complicitate.
Este posibila tentativa in cazul plangerii sau denuntului verbal, dar nu se pedepseste.
La consumare, in momentul producerii elementului material este vorba si de consumarea infractiunii.
Este posibila si forma continuata.
Sanctiuni
Pentru varianta tip, inchisoarea; pentru varianta agravata (alin.(2)) pedeapsa este inchisoarea; pentru
alin.(3) este prevazuta o clauza de neagravare sau reducere.
74
MARTURIA MINCINOASA (Art.260)
Obiect juridic
Obiect juridic general – totalitatea relatiilor sociale a caror existenta este ocrotita prin apararea
activitatilor de urmarire si judecata a organelor penale, astfel incat sa nu fie deviata de la normala
infaptuire a justitiei prin plangere sau denunt mincinos si prin ticluirea de probe contrare adevarate.
Obiect juridic specific – relatiile sociale a caror existenta este asigurata prin activitatea de aparare a
justitiei.
Obiect material
Nu are un obieccct material.
Subiectii
Subiectul activ (calificat) martorul, expertul, interpretul.
Martorul reprezinta persoana care a avut cunostinta despre o fapta sau imprejurare de natura sa
serveasca la aflarea adevarului intr-o cauza civila, penala, disciplinara, de alta natura, este ascultata in
aceste cauze.
Expertul reprezinta persoana ale carei cunostinte sunt necesare pentru lamurirea unor aspecte intr-o
cauza si care este insarcinata cu efectuarea expertizei. In doctrina, doar expertul ce este cemat intr-o
cauza spre a intocmi o expertiza poate fi subiect activ al marturiei mincinoase, incat nu pot fi subiecti
activi si persoanele ce efectueaza expertize in cadrul unui institut medico-legal, labor criminalistic, etc,
pentru aceste putand fi retinut abuz in serviciu.
Interpretul reprezinta persoana chemata sau numita de organul judiciar intr-o cauza pentru a servi ca
traducator. Nu poate avea decat un singur subiect activ si deci nu poate fi savarsita decat de un autor.
Subiectul pasiv general – statul.
Subiectul pasiv adiacent – persoana vatamata ce poate fi afectata in demnitatea, libertatea sa prin
savarsirea unei astfel de infractiuni.
Situatia premisa
Preexistenta unei cauze civile, penale, administrative, etc., in care pot fi ascultati martori sau pot fi
folositi experti sau interpreti.
75
Latura obiectiva
Elementul material – actiunea de a denunta sau ascunde adevarul (in varianta tip); savarsirea de un
martor si actiunea de a face afirmatii mincinoase sau omisiunea acestuia de a spune tot ce stie privitor la
imprejurarea esentiala de care a fost intrebata.
A face afirmatii mincinoase, a spune altceva decat cele stiute, deci nepotrivirea trebuie sa existe intre
cele stiute si cele declarate de martor. Daca el declara altceva decat este real.
A nu spune tot ce stie, a crea o reticenta in legatura cu cele declarate, a trece sub tacere tot sau o parte
din ceea ce martorul cunoaste.
- Varianta asimilata – expert; acelasi continut ca la martori, dar adaptat specificului activitatii
desfasurate de expert, de a intocmi o expertiza mincinoasa; la interpret – actiunea de a face o
interpretare mincinoasa prin afirmatii mincinoase sau omisiunea de a reda tot ce a inteles cand a
actionat ca translator.
Cerinte esentiale:
- Imprejurarea mincinoasa expusa privind o imprejurare esentiala;

- Martorul, expretul sau interpretul sa fi fost intrebat asupra acestor probleme esentiale fara sa
conteze daca intrebarile au fost adresate de organul judiciar sau de una din parti.
Urmarea imediata: - starea de pericol pentru infaptuirea justitiei.
Legatura de cauzalitate: - rezulta ex re.
Latura subiectiva
Vinovatia – reprezentata prin intentie directa sau indirecta.
Actele preparatorii nu sunt incriminate; tentativa este uneori posibila, dar nu se sanctioneaza.
Consumarea se produce in momentul in care s-a executat actiunea (elementul material), incat nu se cere
existenta unei vatamari efective, nici pentru infaptuirea justitiei, nici pentru o persoana fizica sau juridica
din aceasta cauza.
Cand faptuitorul face in temeiul aceleiasi rezolutiuni infractionale, declaratiile mincinoase in aceasta
cauza si cu privire la aceeasi persoana, infractiunea va fi in forma continuata si consumarea se produce in
momentul epuizarii (momentul semnarii declaratiei).
Sanctiuni
Alin.(2) si (3) exista o cauza de nepedepsire si cauza de reducerea pedepsei.
Pentru incidenta acestei cauza nu intereseaza daca retractul a fost sincer sau dezinteresat sau nu.
76
ICERCAREA DE A DETERMINA MARTURIA MINCINOASA (Art.261)
Fapta de a incerca determinarea marturiei mincinoase nu trebuie confundata cu determinarea sau
instigarea la aceasta infractiune.
Determinarea unei persoane sa savarseasca infractiunea de marturie mincinoasa reprezinta instigarea la

infractiunea de marturie mincinoasa conform dispozitiilor art.27 sau art.29.
Incercarea de a determina (instigarea cu caracter negativ) nu s-a reusit determinarea, reprezinta

tentativa la instigare, care fara o incriminare specifica in art.261 nu ar fi infractiune.
INFRACTIUNI DE FALS – TIT.VII

Art.259 (coautorat) – o parte procedeaza conform alin.(1) celalalt pe alin.(2) (se inteleg dinainte cum sa
actioneze). Printr-un singur denunt vatama mai multe persoane, deci vom avea concurs.
Daca infractiunea a existat si denuntatorul arata alta persoana ca fiind faptuitor vom avea denuntare
calomnioasa.
Daca denuntul e anonim sau semnat sub pseudonim vom avea tot denuntare calomnioasa. Avem de a
face cu o cauza penala cand martorul face afirmatii mincinoase sau nu spune tot ce stie.
Art.260 (subiect calificat, forma continuata)
Art.261 – e o instigare la infractiunea de marturie mincinoasa (incriminare automata).
Subiect activ (orice persoana)
Latura obiectiva
Element material
77

Suport Curs Penal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Penal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de Drept Penal - partea speciala -

INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI – TIT III...........................................................................................9

Furtul simplu (art.208)........................................................................................................................11

Saptamana 2 – 27 feb 2007, Marti.............................................................................................................15

Furtul calificat (art.209)......................................................................................................................15

Sapt 3 – 6 mar 2007, Marti.........................................................................................................................20

Pedepsirea unor furturi la plangere prealabila (art. 210)...................................................................20

Sapt. 4 - 13.mart.2007, Marti.....................................................................................................................25

ABUZUL DE INCREDERE (Art.213)...........................................................................................................25

GESTIUNEA FRAUDULOASA (Art.214).....................................................................................................27

Sapt. 6 – 27 mart. 2007, marti....................................................................................................................32

Sapt. 7 – 3 apr 2007, Marti.........................................................................................................................35

INSUSIREA BUNULUI GASIT (Art. 216)....................................................................................................36

Forme ale infractiunii.........................................................................................................................37

DISTRUGEREA DIN CULPA (Art.219).......................................................................................................43

TULBURAREA DE POSESIE (Art. 220).......................................................................................................44

TAINUIREA (Art. 221)..............................................................................................................................47

Diferentierea fata de complicitate......................................................................................................48

Sapt. 8 – 10 apr. 2007, Marti......................................................................................................................49

OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE (Art.236)............................................................................................51

Sapt. 9 – 24 apr. 2007, Marti......................................................................................................................55

Latura obiectiva :................................................................................................................................57

Latura subiectiva :..............................................................................................................................57

ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANEI (Art.246).......................................................58

Latura obiectiva :................................................................................................................................58

ABUZUL IN SERVICIU PRIN INGRADIREA UNOR DREPTURI (Art.247)......................................................59

Latura subiectiva :..............................................................................................................................60

Formele infractiunii :..........................................................................................................................60

ABUZUL IN SERVICIU CONTRA INTERESELOR PUBLICE (Art.248)............................................................60

Latura obiectiva :................................................................................................................................61

Latura subiectiva :..............................................................................................................................61

Formele infractiunii :..........................................................................................................................61

Practica ( diferenta art. 246- 248 ):.....................................................................................................62

NEGLIJENTA IN SERVICIU (Art. 249)........................................................................................................62

PURTAREA ABUZIVA (Art. 250)...............................................................................................................63

Sapt. 10 – 8 may 2007, Marti.....................................................................................................................63

LUAREA DE MITA (Art. 254)....................................................................................................................63

DAREA DE MITA (Art. 255)......................................................................................................................66

Latura obiectiva :................................................................................................................................67

Latura subiectiva :..............................................................................................................................67

Formele infractiunii :..........................................................................................................................67

PRIMIREA DE FOLOASE NECUVENITE (Art. 256).....................................................................................68

Latura subiectiva :..............................................................................................................................69

TRAFICUL DE INFLUENTA (Art. 257)........................................................................................................69

Sapt. 11 – 15 may 2007, Marti...................................................................................................................72

INFRACTIUNI CARE IMPIEDICA INFAPTUIREA JUSTITIEI – CAP. II.....................................................................72

DENUNTAREA CALOMNIOASA (Art.259)................................................................................................73

MARTURIA MINCINOASA (Art.260)........................................................................................................76

INCERCAREA DE A DETERMINA MARTURIA MINCINOASA (Art.261)......................................................78

INFRACTIUNI DE FALS – TIT.VII.................................................................................................................78

INFRACTIUNI CONTRA PATRIMONIULUI – TIT III

- Se refera la bunuri ca entitati materiale;

- Nu se ocroteste numai proprietatea ci si posesia sau detentia bunurilor (inclusiv detentia

Subiectul pasiv: necircumstantiat

Momentul consumarii este diferit la fiecare infractiune in parte.

Tainuirea nu se pedepseste pentru fapta savarsita de sot sau o ruda apropiata.

Cercetarea este de competenta organelor de cercetare.

Furtul este incriminat in 3 articole: 208, 209 si 210

Furtul simplu (art.208)

- Bunurile mobile pot face parte dintr-una din cele 3 categorii:

a) Bunuri mobile prin natura lor (care se pot transporta);

b) Bunuri mobile prin determinarea legii (actiunile unei societati comerciale);

- Anumite caracteristici fac ca fapta sa fie furt calificat.

Subiectul pasiv: necircumstantiat