Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
durerile urmând să dispară complet. Desigur, procesul de vindecare va lua ceva timp dar cel
mai important lucru este ca dumneavoastră să fiţi un partener activ în acest proces, pentru
rezultate cât mai bune.
După protezarea şoldului vă veţi putea relua mare parte din activităţile zilnice. Cu toate acestea
este posibil să fie nevoie de o schimbare a modului în care le executaţi. De exemplu, va trebui
să învăţaţi metode noi de a vă apleca, pentru a proteja noua articulaţie. Sugestiile care se
regăsesc în acest material vă vor ajuta să vă reluaţi în siguranţă activităţile zilnice, păstrând în
acelaşi timp sănătatea noului şold.
Deşi veţi prefera mai degrabă să vă odihniţi după intervenţie, mobilizarea timpurie este
importantă pentru a grăbi vindecarea şi pentru a preveni formarea cheagurilor de sânge în
venele de la picioare.
Controlul durerii este unul din factorii majori în recuperarea postoperatorie. Deşi durerea
inerentă după intervenţie este variabilă şi relativ imprevizibilă, ea poate fi controlată cu o
medicaţie adecvată. La început veţi primi cel mai probabil calmante pe cale intravenoasă
(perfuzie) cantitatea de medicamente necesară putând astfel fi controlată. Pacientul nu trebuie
să-şi facă griji în ceea ce priveşte posibilă dependenţă de medicamente, pentru ca după o zi sau
două perfuziile vor fi înlocuite de pastile sau injecţii.
În afara calmantelor pentru durere, veţi avea nevoie de antibiotice şi anticoagulante pentru a
preveni formarea cheagurilor de sânge în venele de la coapse şi gambe. De asemenea este
posibil să fie nevoie să purtaţi nişte ciorapi elastici speciali pentru a facilita circulaţia normală a
sângelui.
De regulă, prima zi de după intervenţie, veţi primi vizita unui kinetoterapeut care vă va învăţa
cum să utilizaţi noua articulaţie. Este important să vă ridicaţi din pat şi să începeţi să vă mişcaţi,
imediat ce este posibil după intervenţie. Chiar dacă staţi la pat, puteţi executa mişcări de
pedalare şi rotire a gleznelor pentru a facilita circulaţie sângelui în picioare.
Este posibil ca pentru o zi sau două să vă pierdeţi pofta de mâncare şi să resimţiţi o uşoară
senzaţie de greaţă sau constipaţie, dar acestea sunt reacţii normale.
Durata de spitalizare este de 3 până la 7 zile, în funcţie de timpul necesar dobândirii unor
aptitudini necesare pentru recuperarea dumneavoastră acasă. Înainte de externare, pacientul
trebuie să fie capabil să efectueze singur următoarele mişcări:
2. Să se deplaseze cu cârje sau cu cadru pe o suprafaţă plană şi să poată urca şi cobora 2-3
trepte
Cel mai probabil, veţi avea nevoie de ajutor acasă pentru câteva săptămâni. În cazul în care nu
dispuneţi de acest ajutor, puteţi beneficia de serviciile unei firme de „îngrijire la domiciliu”.
Următoarele sfaturi vă pot face întoarcerea acasă mai confortabilă:
În bucătărie (ca şi în celelalte camere) aşezaţi la îndemână obiectele de care aveţi nevoie
frecvent, ca să evitaţi întinderea sau aplecarea după obiecte.
Cumpăraţi un scaun bun – un scaun solid şi cu şezutul mai sus decât normal; acest tip
de scaun este mai sigur şi mai confortabil decât unul cu şezut jos şi cu pernă.
Îndepărtaţi orice covoare sau carpete ce pot provoca alunecări şi securizaţi cablurile
electrice din perimetrul încăperii.
Menţineţi pielea curată şi uscată. Pansamentul aplicat la spital trebuie schimbat ori de
câte ori este nevoie. Solicitaţi instrucţiuni de la medicul ortoped privind schimbarea
pansamentului.
Pacientului îi este interzis să facă duş sau baie înainte de îndepărtarea firelor de sutură,
lucru care de regulă are loc la 10-14 zile de la intervenţie. Locul inciziei trebuie menţinut curat şi
uscat.
Durerile în gambă, durerile în piept sau greutatea la respiraţie sunt posibile simptome
ale formării unui cheag de sânge. Consultaţi imediat medicul în cazul apariţiei oricărui astfel de
simptom.
Medicamentele vor fi administrate strict conform indicaţiilor medicului curant. Veţi primi
anticoagulante pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge în venele gambelor sau
coapselor deoarece acestea pun în pericol viaţa. Dacă se formează un astfel de cheag de sânge,
el poate ajunge la plămâni şi poate cauza embolie pulmonară, care poate fi letală.
Deoarece veţi avea o articulaţie artificială, este extrem de important să preveniţi orice infecţie
bacteriană a implantului respectiv. Va trebui să luaţi antibiotice ori de câte ori există pericolul
unei infecţii bacteriene, spre exemplu când vă supuneţi unei intervenţii stomatologice. De
asemenea trebuie să informaţi dentistul despre faptul că aveţi un implant în articulaţie şi să vă
informaţi medicul curant în cazul în care dentistul intenţionează să facă o extracţie, un implant
dentar sau o lucrare pe canalul dentar.
La momentul externării pacientul este deja trecut pe alimentaţia normală. Medicul curant poate
recomanda totuşi administrarea de suplimente de fier şi vitamine.
Odată externat, pacientul trebuie să continue să fie activ. Important este însă să nu exagereze!
Deşi este posibil să aibă zile mai bune şi zile mai rele, pacientul va observa cu siguranţă o
ameliorare progresivă în timp. Sfaturile de mai jos sunt general valabile însă întotdeauna
respectaţi mai întâi indicaţiile medicului curant.
În cazul în care aveţi o proteză cimentată sau hibridă (parţial cimentată), puteţi să vă sprijiniţi pe
picior imediat, cu ajutorul unui baston sau a unui cadru. Va trebui însă să continuaţi a folosi un
mijloc de sprijin (cadru/cârje/baston) timp de 4 până la 6 săptămâni pentru a facilita
recuperarea musculară.
Puteţi reîncepe să conduceţi o maşină echipată cu cutie de viteze automată într-un termen de 4
până la 8 săptămâni sub condiţia să nu mai luaţi analgezice (calmante). Dacă maşina este
automată şi şoldul protezat este cel drept, nu începeţi să conduceţi până când nu aveţi
permisiunea medicului. La fel, cereţi permisiunea medicului dacă maşina nu este automată,
indiferent de ce parte este şoldul operat. Kinetoterapeutul vă va arăta cum să intraţi şi să ieşiţi
în siguranţă din maşină.
Dormiţi pe spate, cu picioarele uşor depărtate sau pe o parte cu o pernă de abducţie ori cu o
pernă obişnuită între picioare. Perna va fi utilizată pentru cel puţin 6 săptămâni sau până la
data la care medicul vă permite să renunţaţi la ea. Dormitul pe burtă nu ar trebui să nu pună
probleme.
Cel puţin pentru primele 3 luni, aşezaţi-vă numai în scaune cu mânere. Nu staţi pe scaune
joase, taburete joase, sau balansoare. Nu încrucişaţi picioarele la nivelul genunchilor.
Kinetoterapeutul vă va arăta cum să vă aşezaţi şi cum să vă ridicaţi dintr-un scaun, punând
mereu piciorul afectat în faţă. Ridicaţi-vă şi mişcaţi-vă în mod regulat – cel puţin la fiecare oră.
Urcatul scărilor trebuie evitat măcar până la vindecarea completă. Dacă urcatul scărilor este
inevitabil:
Mergeţi pe jos cât puteţi imediat ce doctorul vă permite acest lucru, dar ţineţi minte că
mersul pe jos nu trebuie să înlocuiască exerciţiile speciale prescrise.
Ridicarea greutăţilor (nu foarte grele) nu reprezintă o problemă dar căratul unor obiecte
grele, voluminoase ce vă pot dezechilibra este nerecomandabil mai ales dacă trebuie să urcaţi
şi să coborâţi scări sau pante. Asiguraţi-vă că dispuneţi de un cărucior de mână sau o roabă
pentru aceste activităţi.
Nu forţaţi răsucirea picioarelor înspre interior sau exterior atunci când vă aplecaţi.
Nu vă întindeţi pentru a apuca pătura atunci când staţi în pat (din poziţie orizontală).
Nu vă aplecaţi la mai mult de 90° grade faţă de talie.
În timp ce staţi jos sau în picioare, menţineţi în permanenţă piciorul operat în faţă.
Folosiţi un blat de bucătărie înalt sau staţi pe un scaun de bar atunci când lucraţi în
bucătărie.
Folosiţi gheaţa pentru ameliorarea durerii şi umflăturii dar ţineţi minte că gheaţa vă va
împiedica să mai simţiţi ceva. Nu aplicaţi gheaţa direct pe piele; utilizaţi o pungă de gheaţă sau
înfăşuraţi-o într-un prosop umezit.