Tema nr.

2 Sistemul infracţiunilor militare

2.1. Sistemul infracţiunilor militare în legislaţia penală a R. Moldova.

După cum s-a indicat mai sus, relaţiile de serviciu militar se împart în două
grupuri:
a) generale (relaţiile de serviciu militare, subiect al cărora poate fi orice militar);
b) speciale (relaţiile de serviciu militare, care se formează în anumite sfere ale
activităţii de serviciu militare; sunt legate de rezolvarea şi îndeplinirea anumitor
sarcini speciale, iar subiecţii lor nu sunt toţi militarii, ci anumite categorii de
militari).
În opinia noastră, repartizarea relaţiilor de serviciu militare în categorii (generale şi
speciale) a servit la constituirea sistemului componenţelor infracţiunilor militare în
Codul penal: unele fapte încalcă relaţiile de serviciu militare generale, altele -
relaţiile de serviciu militare speciale .
La I-a categorie pot fi atribuite infracţiunile contra ordinii de subordonare şi a
relaţiilor statutare de comportare (neexecutarea intenţionată a ordinului; opunerea
de rezistenţă şefului sau constrângerea acestuia la încălcarea obligaţiilor de
serviciu; insultarea militarului; ameninţarea şefului; acte de violenţă săvârşite
asupra şefului; încălcarea regulilor statutare cu privire la relaţiile dintre militari
dacă între ei nu există raporturi de subordonare), cât şi cele care atentează la
patrimoniul militar (distrugerea intenţionată sau din imprudenţă a patrimoniului
militar).364-368
La II-a categorie se pot referi celelalte componenţe de infracţiuni militare:
încălcarea regulilor statutare de exercitare a serviciului de gardă şi alte servicii
militare speciale etc.369
Pentru sistemul infracţiunilor militare sunt importante nu atât ordinea de distribuire
a articolelor în interiorul unui anumit capitol al PS a C.pen., cât coeziunea internă,
logica, subordonarea normelor legii penale principiilor unice şi concepţiei generale
a destinaţiei funcţionale a ei în interesul forţelor social-politice ce se află la putere.
Cu referire la infracţiunile militare, care fac parte dintr-o categorie distinctă, se
constată o serie de trăsături distinctive comune.
Obiectul juridic special al infracţiunilor militare este diferit şi variat, în dependenţă
de specificul infracţiunilor militare şi categoriile lor, acesta fiind criteriul de
clasificare şi sistematizare a infracţiunilor militare.
În acest sens, constatăm următoarele categorii de infracţiuni militare (sistemul
infracţiunilor militare):
infracţiuni care atentează la ordinea de subordonare; 364-368
infracţiuni ce atentează la ordinea de comportare între militari; 369
infracţiuni de serviciu; infracţiuni legate de sustragerea de la îndeplinirea
obligaţiunilor serviciului militar; 370
infracţiuni ce atentează la ordinea de mânuire a armei şi de manipulare a
substanţelor periculoase;371-372
infracţiuni ce atentează la ordinea de exercitare a serviciului de luptă şi a altor
servicii speciale; 374-377
infracţiuni ce atentează la ordinea de păstrare a avutului militar;379-381
 infracţiuni ce atentează la ordinea de exploatare a tehnicii de luptă; 382-384
infracţiuni împotriva ordinii de exercitare a serviciului militar în timp de război sau
în condiţii de luptă. (mai detaliat cu privire la obiectul infracţiunii militare ne vom
referi la tema 4).385-388

2.2. Sistemul infracţiunilor militare în ţările CSI şi Baltice

În doctrina şi legislaţia penală a altor ţări nu există unanimitate de păreri cu privire
la definiţia, conţinutul şi sistemul infracţiunilor militare.
Dacă în legislaţia penală a republicilor unionale a ex-URSS exista unul şi acelaşi
capitol al Codului penal, întitulat “Infracţiunile militare”, în prezent, legislaţiile
penale a acelor foste republici, în prezent state independente, cât şi a altor state,
întitulează aceste componenţe de infracţiuni în mod diferit, în special: infracţiuni
militare, infracţiuni contra serviciului militar, crime şi delicte contra capacităţii de
apărare a ţării etc.
De exemplu:
În Republica Estonia Codul penal a fost adoptat la 6 iunie 2001 şi a intrat în
vigoare la 1 mai 2002. Componenţele infracţiunilor militare sunt reglementate de
Cap.24, întitulat “Infracţiunile militare”.
Codul penal al Republicii Belarusi, adoptat la 9 iulie 1999 şi pus în aplicare
începând cu 1 ianuarie 2001, ” în nota la Cap.37 - “Infracţiunile militare” - indică
că militare sunt considerate acele infracţiuni prevăzute de Codul penal, contra
ordinii de exercitare a serviciului militar, care sunt săvârşite de militarii ce exercită
serviciul militar în FA ale Republicii Belarusi, în alte trupe şi formaţiuni militare
ale Republicii Belarusi, cât şi persoanele care sunt recrutate la instrucţiunile
militare.
Legislaţiile penale ale Republicii Armenia , Uzbechistan au păstrat denumirea de
“Infracţiuni militare” în Cap. XXI al PS a C.pen. şi, respectiv, Cap. XXII al PS a
C.pen. Definiţia infracţiunilor militare din ipoteza acestor legislații este
asemănătoare cu definiţia infracţiunii militare, formulată în art.128 C.pen. al RM.
Codul penal al Federaţiei Ruse a fost pus în aplicare la 1 ianuarie 1997. El a fost a
doua lege penală adoptată pe teritoriul fostei URSS, după cea a Uzbechistanului,
care a fost adoptată în 1994. Adoptării lui ia premers 15 ani de muncă de pregătire.
Modelul teoretic al noului C.pen. rus se discuta încă din anii 80 ai secolului trecut.
Legislaţia penală a Rusiei incriminează infracţiunile militare în Cap.33 C.pen.
întitulat “Infracţiuni contra serviciului militar.”
Conform art.331 C.pen., Infracţiuni contra serviciului militar se consideră
infracţiunile prevăzute de acest capitol al Codului penal contra ordinii stabilite de
exercitare a serviciului militar, săvârşite de către militari, care exercită serviciul
militar obligatoriu (în termen) sau pe contract în FA ale FR, în alte trupe şi
formaţiuni militare ale FR, cât şi cetăţenii care au fost recrutaţi din rezervă, în
timpul exercitării de către dânşii a instrucţiunilor militare.
În acest context, în corespundere cu aceste norme ale legii poartă răspundere
penală şi constructorii militari din detaşamentele (unităţile) militare de construcţii
ale Ministerului Apărării ale FR, ale altor ministere şi departamente ale FR.
Art.333 alin.(3) C.pen. prevede că răspunderea penală pentru infracţiunile contra
serviciului militar, săvârşite în timp de război sau în condiţii de luptă este
reglementată de Legislaţia timpului de război a FR.
O reglementare asemănătoare o are Codul penal al Tatarstanului, care incriminează
infracţiunile militare pe timp de război separat de cele comise pe timp de pace.
Spre deosebire de legislaţia penală a FR, însă, acestea sunt incluse în Codul penal
şi nu într-o lege penală separată.
Astfel, dacă în general, infracţiunile militare reglementate de C.pen. al FR se
aseamănă cu cele din C.pen. al R.M., în esenţă şi după conţinut ele se deosebesc
prin aceea că C.pen. (legislaţia penală) al R.M. prevede răspunderea penală pentru
infracţiunile militare atât în timp de pace, cât şi în cel de război, pe când C.pen. al
FR prevede răspunderea penală pentru infracţiunile militare comise doar în timp de
pace. Cu referire la infracțiunile militare comise pe timp de război, ele au o
reglementare specială, printr-o lege penală specială. Prin această principală
trăsătură legislaţia penală militară rusă se deosebeşte şi de toate celelalte legislaţii
penale militare din ţările CSI şi Țările Baltice.
În Republica Azerbajan C.pen. a fost adoptat la 30 decembrie 1999 şi a intrat în
vigoare la 2 septembrie 2000. Capitolul final al PS a C.pen., întitulat “Infracţiuni
contra serviciului militar”, conţine o redacţie concretizată a majorităţii
componenţelor de infracţiune a Cap.XXI a PS a vechiului C.pen., care era întitulat
“Infracţiuni militare.” C.pen. al Republicii Azerbajan, spre deosebire de C.pen. al
FR, prevede răspunderea penală pentru infracţiunile militare atât pe timp de pace,
cât şi pe timp de război sau în condiţii de luptă. Definiţia infracţiunilor contra
serviciului militar este oferită prin art.328 C.pen., iar conţinutul ei este similar cu
cel al C.pen. a FR.
Astfel, spre deosebire de C.pen. al RM, care nu conţine în PS noţiuni generale cu
privire la unele definiţii sau noţiuni ale instituţiilor penale, C.pen. al Republicii
Azerbajan conţine în PS a C.pen. atât reglementări penale speciale cât şi generale.
Este interesant tratamentul infracţiunilor militare în C.pen. al Ucrainei, care a fost
adoptat de Rada Supremă a Ucrainei la 5 aprilie 2001 şi a intrat în vigoare la 1
septembrie 2001. La construcţia dispoziţiilor PS a C.pen. al Ucrainei şi-au găsit
reflectare cele mai caracteristice tendinţe, specifice dezvoltării legislaţiilor penale a
statelor care anterior intrau în componenţa URSS . Astfel, Cap. XIX C.pen. al
Ucrainei a fost întitulat “Infracţiuni contra ordinii stabilite de exercitare a
serviciului militar”, iar în paranteze, a menţinut şi denumirea veche a acestor
infracţiuni: Infracţiuni militare.
Ca şi legislaţiile penale a ţărilor din sistemul CSI şi Ţările Baltice, spre deosebire
de cea a RM, C.pen. ucrainean, în art.401 C.pen. (din PS) defineşte infracţiunile
militare drept acele infracţiuni prevăzute de acest capitol al C.pen., contra ordinii
stabilite de legislaţie de exercitare a serviciului militar, săvârşite de către militari,
cât şi de către supuşii militari în timpul trecerii de către ei a instrucţiunilor de
învăţământ, control sau speciale.

2.3. Sistemul infracţiunilor militare în alte ţări din Europa.

În aproape toate ţările din Europa, unde există forţe armate organizate au fost
adoptate şi norme penale specifice vieţii militare, fie că aceste norme au făcut
obiectul unei legi penale distincte, fie că au fost cuprinse în codul penal, într-un
capitol distinct.
Primul sistem a fost adoptat, de pildă, în legislaţia elveţiană şi franceză.
Legislaţia penală a Elveţiei o constituie C.pen. al Elveţiei, adoptat în 1937, iar
legislaţia militar penală este reglementată separat, într-un cod aparte, întitulat
Codul militar-penal, care a fost adoptat la 13 iunie 1927, iar procedurile în
asemenea cazuri sunt reglementate de Codul Militar procesual-penal din 23 martie
1979.
Ca şi legislaţia penală a Elveţiei, legislaţia penală a Franţei o constituie C.pen. al
Franţei, adoptat la 22 iulie 1992 şi intrat în vigoare la 1 martie 1994, iar legislaţia
militar - penală este reglementată separat, într-un cod aparte, întitulat Codul
justiţiei militare, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1966 şi modificat la 21 iulie
1982 şi care conţine toate reglementările atât generale, cât şi cele speciale cu
privire la infracţiunile militare cât şi noţiunea infracţiunii militare.
Vorbind despre dezvoltarea legislaţiei penală militară în Franţa, ţinem să
menţionăm că în Franţa, în anul 1857, a fost adoptat primul Cod al justiţiei
militare, care a fost în vigoare până în anul 1928, când a fost adoptat un nou Cod al
justiţiei militare franceze, iar în anul 1938 a fost adoptat un Cod al justiţiei militare
special pentru marină.
O structură similară au şi legile penale militare din Italia, Spania, Portugalia.
Apropiată ca structură şi conţinut este şi legea penală militară germană din 1979,
care incriminează faptele contra datoriei de serviciu a militarilor (absenţa
nejustificată, dezertarea, automutilarea, sustragerea de la serviciul militar prin
înşelăciune, etc.); faptele contrare obligaţiilor de serviciu care revin subordonaţilor
(insubordonarea, nesupunerea la ordin şi altele); faptele săvârşite de comandanţi cu
privire la îndatoririle lor de serviciu, precum şi alte fapte cu privire la îndatoririle
militare generale.
În ţările din centrul şi estul Europei s-a adoptat sistemul reglementării
infracţiunilor contra capacităţii de apărare în cadrul Codului penal, în titluri şi
capitole distincte.
De exemplu, C.pen. al Poloniei este constituit din trei părţi: Partea generală,
Partea Specială şi Partea Militară, prin ce se deosebeşte esenţial de toate celelalte
legislaţii penale analizate.
Partea militară este constituită din șase capitole, dintre care un capitol
reglementează noţiuni generale cu privire la infracţiunile militare, iar celelalte cinci
- constituie sistemul infracţiunilor militare:
Codul penal al Ungariei cuprinde infracţiunile militare în cap. XVII. (art. 312-339).
Similar, sunt incriminate infracţiunile militare şi în codurile penale ale Bulgariei şi
altele.
C.pen. al României din 1969 , în Titlul X, incriminează infracţiunile contra
capacităţii de apărare a României. Acest Titlu conţine trei capitole, fiecare din ele
fiind împărţite în secţiuni:
Cap.I - “Infracţiuni săvârşite de militari” - constă din trei secţiuni: Secţiunea I -
Infracţiuni contra ordinii şi disciplinei militare; Secţiunea a II-a - Infracţiuni pe
câmpul de luptă; Secţiunea a III-a - Infracţiuni specifice aviaţiei şi marinei militare.
Capitolul II este întitulat “Infracţiuni săvârşite de militari sau civili”. Capitolul III
are titlul “Infracţiuni săvârşite de civili.”
Noul Cod penal Român, aprobat în a. 2009, în Titlul XI, incriminează Infracţiuni
contra capacităţii de luptă a Forţelor Armate.
Într-o asemenea modalitate, precum C.pen. român vechi, acest Titlu conţine două
capitole: Capitolul I - “Infracţiuni săvârşite de militari” (art. 413-431) şi Capitolul
II - “Infracţiuni săvârşite de militari sau civili” (art. 432-437).
Codul penal al Suediei reglementează infracţiunile militare în Cap.21 întitulat
“Despre infracţiunile militarilor”.
Specificul acestei legislaţii penale, care o deosebeşte esenţial de celelalte legislaţii
militar–penale, se conţine în art.1 al acestui capitol, conform căruia prevederile
acestui capitol trebuie să fie aplicate doar în cazurile când Regatul se află în stare
de război. Dacă Regatul se află în pericol de intrare în stare de război, sau dacă
prevalează aşa condiţii ori împrejurări excepţionale, care pot fi provocate de război
sau de pericolul unui război, în care Regatul poate să se afle, atunci Guvernul poate
ordona ca prevederile acestui capitol să fie aplicabile.
Art.2 al acestui capitol stipulează: la momentul încetării unor aşa condiţii şi
împrejurări, prevăzute la art.1, Guvernul trebuie să dispună, ca prevederile acestui
capitol să nu mai fie aplicabile.
Considerăm că semnele specifice, proprii doar infracţiunilor militare, şi care le
delimitează de orice alte componenţe de infracţiuni, sunt următoarele:
1. Infracţiuni militare sunt doar acelea care sunt săvârşite de un subiect deosebit,
special al tuturor infracţiunilor militare: de militar sau de alte persoane cu statut de
militar sau asimilate, prin lege, cu militarii;
2. Infracţiuni militare sunt doar acele infracţiuni care au un caracterul deosebit al
faptei infracţionale: fapta penală este îndreptată direct contra disciplinii militare şi
ordinii stabilite de satisfacere a serviciului militar
Pentru existenţa infracţiunii militare este strict necesară prezenţa ambelor criterii.
În cazul în care lipseşte vre-o unul din criteriile susindicate, fapta nu va constitui
nici într-un caz infracţiune militară.