Pe parcursul anilor am observat urmatorul lucr Cheea unui dialog constructiv sunt

ntrebările.Din practică mi-ar părea că este o eroare să apreciem mai mult răspunsurile decat
ntrebările elevilor. Intrebrile constitue unele dintre primele semen ale analizei. Profesorul este
el care va detecta semnele unei minti iscoditoare pentru a ajuta elevii să formulize corect
ntrebările pe care le adresează.Este foarte important sa-I facem pe elev sa ințeleagă că se poate
ntreba orice.
Sfaturi utile pentru formularea si punerea intrebarilor
1.Nu se pun mai multe intrebări odată.

2.Întrebările să fie cît mai simple,fără ambiguități.

3.Vor prevala intrebările de felul:

 Poți argumenta?
 Ce poți spune despre…?
 Ce crezi despre…?
 Cum dovedeti că…?
 Mai poți completa cu ceva?
 Cum explici?
 Care sunt asemănările ;deosebirile etc.?

4.Se da timp suficient pentru gandire si pentru formularea raspunsului.

5.In cazul unor pauze de lungă durată se pun intrebări suplimentare.

6.Răspunsurile gresite vor servi drept motiv pentru a invăta mai profund temele.

7.Se va arăta respect față de persoanele care pun sau raspund la intrebări.

8. Se va stimula comunicarea deschisă,flexibilă,prin adresări directe.

Eficiența comunicării didactice depinde de:temă,context,ințelegere,climatul

psihologic, modalitățile de tratare a temei, imbinarea formelor de comunicare
(scrisă/orală, vizuală/auditivă, individuală,in grup, verbal, nonverbală si paraverbală).

Măsură exstraşcolară
 Drag mi-i datina şi portul,
Drag mi-i satul,
Drag mi-i jocul.

Profesor:Elena Dabâca,
şcoala de cultură generală
de gradul I – III nr. 1
Pătrăuţii de Sus
raionul Storojineţ

Mijloace didactice : mijloace audio, citate, costume naţionale.

Amenajarea sălii : expoziţie de costume naţionale (româneşti,ucrainene ,

ruse , polone ) ;citate, expoziţie de crosetări, cusuturi, suveica, lădoi, sucala,
covor, ţol ,traista ect.

Obiective de referinţă:
 asigurarea materialului necesar pentru expoziţie;
 întrebuinţarea materialului adecvat temei.
Obiective operaţionale:
O1- Să recite poezii cu intonaţie;
O2- Să reproducă texte despre satul natal;
O3-Să expună legende despre provenienţa denumirii satului;
O4-Să recite în limbile ucraineană ,rusă;
O5-Să prezinte festivalul costumelor ale naţiilor ce locuiesc în satul nostru;
O6-Să înţeleagă ce este tradiţia ;
O7-Să prezinte obiceiuri din satul natal;
O8-Să manifeste interes şi dragoste faţă de tema dată;
O8-Să prezinte farmecul dansului popular.

Scenariu didactic
Un prezentator : Bună ziua dragi oaspeţi! Vă invităm să ne însoţi, să fiţi
alături de noi, doar voi sunteţi acei care nu uitaţi de cultură, voi sunteţi acei
care sădiţi sămânţa frumosului în sufletul nostru.

Alt prezentator :Atât mi-e de-ajuns pentru trai

O ţară ,o casă, un grai

Dar nu orice ţara-i frumoasă,

Ci ţara în care-s acasă.

O casa-în care să-mi vină

Din liniştea ţării lumină

Un grai din născare ales

În ţară şi-n casă înţeles.

Un prezentator :O sat iubit mi-e dor de tine,Iar de sunt departe, zvâcnşte

inima-n mine…
Alt prezentator :La poalele munţilor Carpaţi, într-o vale mult frumoasă, prin
care îşi trece lin apele Micul Sireţel,se întinde un sat mandru şi înfloritor.
Acest sat îşi poartă numele Patrauţii de Sus.
Un prezentator :Istoria spune că satul Patrauţii a fost atestat documentar în
1610 , apoi a fost împărţit în doua sate: Patrauţii de Jos - partea stangă a
râului Sireţel şi Patrauţii de Sus respectiv partea dreaptă.

Teritoriul satului este de 2441 hectare şi se bucură de 3780 locuitori, 1126

gospodării .

Un prezentator Legenda glasuieşte: Cândva lânga Sireţelul Mic trăia o văduvă

pe numele Uţa. Ea avea trei fii şi o turmă de oi. Gheorghe şi Ion, fii cei mari
au plecat cu oile la păşune , iar Petrea ,fiul cel mic a rămas lânga mama. Cei
doi fraţi s-au pierdut fără urmă, iar mama de scarbă a murit. Mai târziu
Petrea s-a căsătorit cu o fata frumoasă şi s-au mutat cu traiul pe Siret în sus.
De aici şi provine denumirea satului: Petrea a Uţii locuia pe Siretul în Sus -
Patrauţii de Sus.

Un prezentator :Cartea de vizită a satului nostru o constituie: gradiniţa de

copii, doua şcoli, biblioteca sătească, căminul cultural, spitalul, oficiul poştal,
mănăstirea Sfintelor Femei Mironosite, doua biserici ortodoxe, biserica
catolică, şoseaua asfaltată şi casele mari şi înfloritoare.

Alt prezentator :O adevarată comoară a satului nostru sunt oamenii buni şi

harnici. Aici, la Patrauţii de Sus trăiesc în prietenie oameni de diferite
naţionalităţi : români, ruşi , ucraineni, poloni, slovaci.

Un prezentator :Frumos eşti satule şi mândru, voios şi înfloritor ca şi

multaşteptata primavară cu primele branduşe şi ghiocei. Eşti mandru şi
frumos cu pădurile tale de fagi, brazi şi stejari , cu păsări cântătoare şi izvoare
răcoritoare. Frumos eşti şi-n toamna aurie cu câmpuri roditoare şi coline
pitoreşti.

Alt prezentator :O vorbă din bătrani spune că veşnicia s-a nascut la sat…
Suntem veşnici prin limba maternă, prin tradiţii, obiceiuri.

Un prezentator :Se mandreşte satul nostru cu gospodari harnici care-şi

păstrează credinţa, datinile, tradiţiile, obiceiurile şi mai ales portul naţional.
Alt prezentator :Stimaţi oaspeţi!V-aţi convins că la noi în sat se păstrează :
portul naţional, graiul, că ne iubim satul şi plaiul. A rămas să vă convingeţi că
suntem iscusiţi şi-n arta muzicii şi a dansului.

Un prezentator : Alt prezentator :

Я Син України-неньки! На Вкраїні народилась

Українцем я зовуся В свою маму удалась.

Й тою назвою горджуся, Все,що рідне,я кохаю,

В мене вдача сира й сміла, Всім хто рідний помогаю

І відвага духа й тіла, І чужому я навчаюсь,

І душа моя здорова. Але й свого не цураюсь.

Українська в мене мова.

Un prezentator :Нам россиянам русcкого костюма

Историю полезно будет знать

Alt prezentator :Костюм о людях призовет узнать

О быте правах можешь рассказать.

Un prezentator :Cantecul: Sunt fată din Patrăuţi

(interpretează Viorica Ursulean)

Alt prezentator :Aşa-i jocul neamului

Ca frunza stejarului

Ca floarea de liliac
 La toata lumea li-I drag

Frunza verde foaie lată

Haide să cosim odata. (Dansul Coasa)

Un prezentator :Pe valea Siretului

Azi în toiul jocului

Joacă mici şi joacă mari

Că sunt oameni gospodari:

Ştiu cu grebla a grebla

Ştiu şi Sârba a dansa. ( Dansul Sârba)

Alt prezentator :Unde joacă neamul meu

Acolo-am să joc şi eu

Ani o suta de-am am avea

Tot cu neamul ne-om ţinea

Cu pereniţa ieşim

Neamul nostrum-l proslăvim ! ( Dansul Periniţa)

Un prezentator :Să ai un grai şi-un port să ai

Şi obiceiuri bune

Şi apoi să îndrazneşti şi tu

Să spui ceva la lume.