Plan de lecţie

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul lecției: O furnică- Personificarea

Tipul lecției: dobândirea de noi cunoștinţe

Obiective operaționale:
La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:

 să identifice în text elementele care nu pot fi reale;

 să sesizeze raportul dintre realitate şi ficţiune în opera literară
 să numească atributele prin care se sugerează că furnica are un comportament apropiat
de cel uman;
 să identifice ideile, sentimentele şi atitudinile comunicate în textul literar.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea.
Materialele didactice : manualul, fișe de lucru;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea
individuală;
Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
 Scenariu didactic

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei:Verific prin sondaj calitatea şi cantitatea temei. Elevii sunt
solicitaţi să citească, să motiveze fiind antrenată prin întrebări întreaga clasă.
3. Captarea atenţiei: Se realizează cu ajutorul unui text lacunar din care lipsesc cuvinte
cheie, învăţate în lecţiile anterioare. (Anexa 1)
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa lucruri
noi pe parcursul lecţiei „O furnică - personificarea”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi
enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Voi cere elevilor să prezinte într-o singură frază situaţia surprinsă
în poezia „O furnică”. Se va evidenţia faptul că poetul porneşte de la un fapt obişnuit:
aceata constituie pentru autor un punct de plecare în construirea unui univers imaginar
(realitatea: o furnică se urcă pe piciorul cuiva – punctul de plecare). Voi dirija elevii să
găsească în textul poetic aspectele care nu pot fi reale, constituind rodul imaginaţiei
poetului (ficţiunea: furnica este „înfiptă”, omul vorbeşte cu furnic, posibilitatea
furnicii de a adormi „într-o pagină de carte”, furnica ar fi o călugăriţă rătăcită departe
de sihăstria ei). Răspunsurile elevilor vor fi conduse către ideea că lumea fictivă
construită de poet impresionează prin caracterul ei neobişnuit în comparaţie cu lumea
reală. Pentru a înţelege mai bine raportul realitate – ficţiune, se va copia în caiete şi se
va completa schema din manual (p.49). Se va cere elevilor să identifice atributele
prin care se sugerează, care pun în evidenţă că furnica are un comportament apropiat
de cel omenesc (apare în postura unei gospodine îndrăzneţe, harnice şi grijulii etc.).
Voi scrie pe tablă definiţia figurii de stil şi a personificării.
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Voi împărţi fișe de lucru şi le voi cere
elevilor să rezolve cerinţele indicate (Anexa 2).
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da elevilor ca temă pentru acasă să-și
imagineze, într-o compunere liberă, o poveste în care o furnică să fie personaj
principal.” Voi face aprecieri generale şi individuale asupra comportamentului şi
asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi elevii care au participat activ la lecţie.
Anexa 1:

Text lacunar

Poezia „O furnică” de Tudor ............................face parte din volumul

„..................de seară” şi este un text...............................deoarece are
un ..........................propriu şi nu reprezintă un ...............................dintr-un text
mai amplu. Poetul porneşte de la un fapt ................................ Poezia este
concepută sub forma unui ....................................imaginar între poet şi harnica
vieţuitoare căreia autorul îi atribuie însuşiri................................

 Cum este acest text?

 De ce nu are înţeles?
Anexa 2:

Cerinţe:

1. Identifica personificarile din textele urmatoare:

a) “ Desfrunzit si prea batran b). “ Doar izvoarele suspina, c). “Zarile de farmec pline,

Tremura de frig gorunul. Pe cand codrul negru tace; Stralucesc in luminis;

Au cazut si-ntaii fulgi. Dorm si florile-n gradina- Zboara mierlele-n tufis

Si l-am prins din zbor pe unul .“ Dormi in pace ! “ Si din codri noaptea vine

( Nicolae Labis ) ( Mihai Eminescu ) Pe furis. “ ( G. Cosbuc )

2 . Construieste personificari , pornind de la modelul oferit mai jos :

 Padurea plangea cu lacrimi amare. a) Fluturele …………………………………….

 Lacul………………………………. b) Furtuna ………………………………………
 Cerul ………………………………. c)Muntii ………………………………………...

3. Defineste personificarea :

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………
 Plan de lecţie

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Compunerea. Părţile compunerii
Tipul lecției: dobândirea de noi cunoștinţe

Obiective operaționale:
La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:

 să identifice proverbe despre carte;

 să recunoască parţile principale ale unei compuneri;
 să redacteze o compunere, ţinând cont de paşii care trebuie urmaţi pentru varianta
modernă.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea.
Materialele didactice : manualul, fișe de lucru;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea
individuală;
Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
 Scenariu didactic

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei:Verific prin sondaj calitatea şi cantitatea temei. Elevii sunt
solicitaţi să citească, să motiveze fiind antrenată prin întrebări întreaga clasă.
3. Captarea atenţiei: Se realizează cu ajutorul unor proverbe despre carte. (Anexa 1).
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa lucruri
noi pe parcursul lecţiei „Părţile compunerii”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera
obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Le voi cere elevilor să-și amintească părţile componente ale unei
compuneri învăţate în anii anteriori. Vom preciza faptul că, orice compunere trebuie să
conţină introducerea (tema abordată, locul și timpul întâmplării), cuprinsul
(desfășurarea întâmplării propriu-zise) şi încheierea (concluzia privitoare la abordarea
temei), un scris cât mai limpede și fără greșeli de exprimare, de ortografie sau de
punctuaţie, evitarea clișeelor de gândire și a șabloanelor de „exprimare frumoasă”.
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Respectând părţile componente ale unei
compuneri,voi cere elevilor să redacteze un text de 15-20 de rânduri, în care să
specifice ce înseamnă cartea. Titluri sugestive: Comoara, Cartea- prietena mea etc.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Plecând de la compunerea realizată în clasă,
elevii vor realiza un desen sugestiv. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
comportamentului şi asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi elevii care au
participat activ la lecţie.
Anexa 1:

1. Cine are carte are patru ochi.

2. Cine are carte are parte.
3. Carte-i o comoară nepreţuită.
4. De fiecare dată când deschizi o carte înveţi ceva.
5. Cine învaţă la tinereţe se odihneşte la bătrâneţe.
6. O carte face cât un lingou de aur.

Plecând de la aceste proverbe, răspunde la întrebările de mai jos:

a) Care este idee centrală în proverbele de mai jos?

b) Care este legătura între carte, învăţătură și carieră?
c) La ce ne ajută cititul unei cărţi?
Anexa 2:

1. Amalia a avut temă să transcrie următorul text, însă s-a grăbit şi a făcut mai
multe greşeli. Ea te roagă pe tine să o ajuţi şi să transcrii textul corect.

Cartea cu ochi albaştri

de Marcela Peneş

Într-o seară, Ana a auzit glasul cărţii de pe noptieră: - Ce faci, Ana?

Ana privi cartea şi … ce credeţi? Cartea îi zâmbea cu prietenie. Avea nişte ochi
alaştri ca cerul de vară. - Dacă vrei să afli povestea mea, ţine-mă aproape de ureche.
Nu-i aşa că auzi foşnetul pădurii? - Aşa-i! Aud glasul frunzelor.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
______________________________________
 Plan de lecţie

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Sunetul și litera: corespondenţa dintre ele
Tipul lecției: mixtă

Obiective operaționale:
La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:

 să recunoască şi să diferenţieze sunetele limbii române;

 să identifice sunetele din cuvinte diverse;
 să construiască termeni pornind de la anumite secvenţe de sunete;
 să identifice, într-un text suport, noţiunile învăţate.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea.
Materialele didactice : manualul, culegere, fișe de lucru;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea
individuală;
Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
 Scenariu didactic

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei:Verific prin sondaj calitatea şi cantitatea temei. Elevii sunt
solicitaţi să citească, să motiveze fiind antrenată prin întrebări întreaga clasă.
3. Captarea atenţiei: Se realizează cu ajutorul unei ilustraţii, pe baza căreia elevii vor
avea de răspuns la cerinţele indicate.(Anexa 1).
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa lucruri
noi pe parcursul lecţiei „Sunetul și litera”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera
obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Plecând de la câteva exemple (- Bunicule,dă-l mai încet!/ -Ce
zici? E prea încet?), vom descoperi care pot fi sursele producătoare de sunete și de ce
în unele situaţii mesajul nu este înţeles. Vom lua cuvintele „bunicule”, „floare”,
„iarnă”, „ascunzătoare” și vom stabili din câte sunete și litere sunt alcătuite. Vom
defini consoanele, vocalele și semivocale.
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Vom rezolva exerciţii, folosind metoda
ȘTIU-DESCOPER-APLIC.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 12,13
și 14 de la pagina 67, din culegere. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
comportamentului şi asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi elevii care au
participat activ la lecţie.
Anexa 1:

Răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Ce este prezentat în imagine?
2. Ce fac personajele din imagine?
3. Cum comunică ele?
 Plan de lecţie

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul lecției: Diftongul. Triftongul. Hiatul. Accentul
Tipul lecției: mixtă

Obiective operaționale:
La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:

 să recunoască diftongul, triftongul, hiatul;

 să definească grupurile de sunete: diftong, triftong, hiat;
 să cunoască tendinţa de evitarea a hiatului în comunicarea orală;
 să indice sunetele şi componenţa grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
când sunt urmate de o vocală;
 să constate rolul accentului în diferenţierea sensului cuvântului.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea.
Materialele didactice : manualul, culegere, fișe de lucru;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea
individuală;
Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
 Scenariu didactic

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei:Verific prin sondaj calitatea şi cantitatea temei. Elevii sunt
solicitaţi să citească, să motiveze fiind antrenată prin întrebări întreaga clasă.
3. Captarea atenţiei: Se va cere elevilor să reţină versurile lui Alexei Mateevici (în
caiete): „Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim, / Altă limbă armonioasă ca ea
nu găsim.”
4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa lucruri
noi pe parcursul lecţiei „Diftongul. Triftongul. Hiatul”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi
enumera obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Vom lua cuvintele „bunicule”, „floare”, „iarnă”, „ascunzătoare” ,
„aripioară” , „tăioasă” și vom stabili câte vocale și semivocale sunt alcătuite. Vom
defini diftongul, triftongul, hiatul și accentul. Diftongul este grupul de sunete alcătuit
dintr-o vocală şi o semivocală, pronunţate într-o silabă.
Poate fi:
- ascendent: S +V: oac!
- descendent: V+ Sv: au!
Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală şi două semivocale ,
pronunţate într-o singură silabă.
Poate fi:
- a. cu vocala în poziţie finală
(S+S +V): eoa (leoarcă);
- b. cu vocala între cele două semivocale (S+V+S):
eau: pu-teau,
iai: dăruiai,
iei: miei.
 Despre sunetele şi componenţa grupurilor de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
când sunt urmate de o vocală / diftong / triftong – voi aminti cum se transcriu fonetic şi
câte sunete desemnează, după ce au fost mai întâi despărţite în silabe, cuvintele: ceas,
cireş, cercei, geam, gem, Gheorghiţa, unghi.
Hiatul este grupul de două vocale alăturate care fac parte din silabe diferite:
o-o: zo-o-lo-gi-e,
i-i: fi-in-ţă,
e-e: i-de-e,
i-e: me-lo-di-e,
o-e: po-e-tic,
u-e: du-et,
a-e: a-er,
i-a: mi-ar,
e-a: re-al.
Hiatul nu este alcătuit din grupul de o vocală şi un diftong ascendent sau o vocală şi
un triftong sau un diftong şi un diftong etc.
Nu avem hiat în exemplele: ro-iul, le-oai-că, cim-poa-ie.
Accentul reprezintă pronunţarea mai intensă a unui sunet, a unei silabe.
Rolul accentului:
- în diferenţierea sensului cuvintelor: imobil – imobil,
- pronunţarea corectă a cuvintelor:
butelie nu butelie,
- stabilirea ritmului poeziei.

6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Vom rezolva exerciţii, folosind metoda

ȘTIU-DESCOPER-APLIC.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 11,12
și 13 de la pagina 70, din culegere. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
comportamentului şi asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi elevii care au
participat activ la lecţie.
 Plan de lecţie

Școala Gimnazială nr.2 Satu Nou

Data: 03. 10. 2016
Clasa: a V-a
Prof.: Vlad Iulia
Aria curiculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română

Subiectul lecției: Despărţirea cuvintelor în silabe

Tipul lecției: mixtă

Obiective operaționale:
La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:

 să recunoască silaba accentuată a unui cuvânt;

 să despartă în silabe cuvinte diverse şi să explice regulile de despărţire în silabe
aplicate;
 să identifice, într-un text suport, noţiunile învăţate.

Strategia didactică:
Metode şi procedee: conversația euristică, explicația, exercițiul, observația, problematizarea.
Materialele didactice : manualul, culegere, fișe de lucru;
Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea
individuală;
Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, cunoştinţele anterioare;
Timp: - 50 minute;
 Scenariu didactic

1. Moment organizatoric: Stabilirea unui climat favorabil, verificarea prezenţei elevilor

și pregătirea materialelor necesare desfăşurării lecţiei.
2. Verificarea temei:Verific prin sondaj calitatea şi cantitatea temei. Elevii sunt
solicitaţi să citească, să motiveze fiind antrenată prin întrebări întreaga clasă.
3. Captarea atenţiei: Voi împărţi elevilor bileţele colorate pe care aceştia notează un
cuvânt care să descrie starea lor de spirit. Biletele pe care apar stări de spirit
inadecvate bunei desfăşurări a activităţii se mototolesc şi se aruncă într-un coş, iar cele
pe care apar stări de spirit potrivite situaţiei se păstrează. Se notează la tablă şi pe
caiete câteva principii după care participanţii la lecţie se vor ghida în activitatea lor:
încredere, cooperare, lucru în echipă, comunicare.

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor propuse: Voi anunţa elevii că vor învăţa lucruri
noi pe parcursul lecţiei „Despărţirea în silabe”. Voi scrie titlul lecţiei şi voi enumera
obiectivele.
5. Dirijarea învăţării: Voi scrie pe tablă cuvintele: „cartea”, „floare”, „duceau”. Ce
grupuri de sunete conţin aceste cuvinte? Vom Despărţi aceste cuvinte în silabe. Care
sunt elementele care fac parte dintr-o silabă? Câte consoane se pot grupa în jurul unei
vocale? Le precizez elevilor că „i” final precedat de consoană nu poate forma silabă
într-o serie de cuvinte. Elevii vor scrie pe caiete cuvintele: apă, casă, catalog, citesc.
Despărţind aceste cuvinte în silabe, le voi explica elevilor regulile după care s-au
despărţit aceste cuvinte în silabe(o consoană aglată ntre două silabe trece la silaba
următoare). O altă regula este: când două consoane se află între două vocale,
despărţirea se face între cele două consoane. Voi ruga elevii să dea exemple. Prin
despărţirea în silabe a cuvintelor: tablou, cadran vom remarca că pe lângă b sau d se
pot afla şi consoanele: c,f,g,h,p,t,v. În continuare, elevii vor despărţi în silabe
cuvintele: pentru, centru pentru a observa faptul că, există excepţie de la această
regulă, explicându-le că în cazul acestora despărţirea se face între a doua şi a treia
 consoană: punc-taj, sand-viş, sculp-tor, jert-fă. Solicit elevilor să-şi reamintească
definiţia hiatului, de aici rezultând şi regula despărţirii în silabe.
6. Asigurarea retenţiei și a feed-back-ului: Vom aplica metoda ȘTIU-DESCOPᾸR-
APLIC şi le voi cere elevilor să rezolve cerinţele indicate.
7. Asigurarea retenţiei şi a transferului: Voi da ca temă pentru acasă exerciţiile 2,3 și
4 de la pagina 70, din culegere. Voi face aprecieri generale şi individuale asupra
comportamentului şi asupra participării elevilor la lecţie. Sunt notaţi elevii care au
participat activ la lecţie.
Anexa 1:

1. Fonetica este………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………..

2. Cel mai mic element sonor al cuvântului se numeşte……………………………

3. Litera reprezintă: a)o consoană şi o vocală; b) semn cu care se transcrie un sunet;

4. Alfabetul limbii române conţine: a) 29 de litere; b) 30 de litere; c)31 de litere

5. Completează tabelul de mai jos:

Cuvântul Scriere fonetică Nr. Litere Nr. Sunete

Pom

Caiet

Axă

Chip

fragi

chenar

ghem

Parc

chioşc

6. Notează sunetele transcrise de litera x în cuvintele de mai jos:

fix…………. exemplu ………….. taxă…………..

exerciţiu………… auxiliar……….. excursie………..

maxim………… examen……… inox………….

Alex………….. box………… exact………….

7. Completează cu vocalele î/â cuvintele: ….ncet; hotăr….nd; …..nt…mplare; rom…n

plăp….nd; ….nalt; ne…nţeles; cobor…; sub…nţeles; ……nc….ntat; bl…nd; hotăr…

8. Sunt scrise corect numai cuvintele din seria: a)alee, copil, ieram; b) gheozdan, creiaţie,
poet; c) idee, el, ştiinţă

9. Reciteşte primele 4 versuri din poezia Fiind băiat păduri cutreieram de

M. Eminescu şi rezolvă cerinţele următoare:

- stabileşte numărul silabelor din primul vers;

- subliniază silaba accentuată din fiecare cuvânt ;
- identifică diftongii şi vocalele în hiat
10. Completează cuvintele de mai jos cu triftongii corespunzători:

ven….. ..; lăcrăm……..ră; m……….; i………….; cre…….ne; arip……ră; le…….că

11. Indică vocala accentuată pentru ca enunţurile de mai jos să fie corecte:

-Mama se repede până la magazin; Ea se întoarce repede acasă.

-Vecina e veselă că şi-a cumpărat veselă nouă.

-O lumină puternică lumină brusc în beznă.

12. Identifică în spaţiul de mai jos termeni din capitolul Fonetica:

macarehiatpralfabetcerc

xponbrhvsemivocalăpac

conaliterăcratimăprintat

sestriftongsunetelefantin

consoanăciocapostrfanti