CONCURS DIRECTORI 2021

Nr. crt.  SUGESTII DE REZOLVARE A SITUAȚIILOR

PROBLEMĂ
1. Oferta curentă de CDS a școlii reflectă într-o măsură redusă preferințele
elevilor, familiei sau contextul/nevoile de la nivelul comunității. Cum puteți
ameliora această problemă? 
Oferta CDȘ-ul trebuie construită prin dialog cu partenerii implicați: școală
(elevi și cadre didactice), părinți și comunitatea locală; Iar în situația de față aș
putea înțelege că oferta CDȘ, în cadrul procesului de consultare a întâmpinat
dificultăți din diferite motive, ca spre exemplu: dezinteresul unor părinți și
elevi față de disciplinele propuse și lipsa unor informări clare asupra
posibilității realizării disciplinelor din propunerile de CDȘ. Care vor fi
avantajele acestui CDȘ? Care vor fi competențele formate/dezvoltate la elevi?
Este acest CDȘ în conformitate cu nevoile tuturor partenerilor implicați, cu
nevoile comunității locale?
Aș continua cu Oferirea de exemple de bune practici profesorilor - programele
CDȘ-urilor aprobate de ME (http://programe.ise.ro/). Comisia pentru
curriculum poate solicita cadrelor didactice revizuirea propunerilor de CDȘ
până când reflectă analiza de nevoi, precum și structura (de exemplu, nu
argument, ci notă de prezentare; competențe specifice și exemple de activități
de învățare etc.).
Identificarea altor furnizori de formare (părinți, ONG-uri)
De asemenea, trebuie implicați și profesori creative, pasionați de astfel de
lucruri, care să propună opționale atractive pentru elevi (de exemplu,
consultând Ghidul Meseriilor viitorului 2021, realizat de către INACO sau
alegerea unor opționale care să păstreze tradițiile și obiceiurile locale).
Aș revizui analiza SWOT a CDȘ, aș include mai multe discipline la care
resursa umană răspunde pozitiv și aș relua procesul de consultare.
2. Oferta curentă de CDS a școlii este insuficient dezvoltată, cadrele
didactice din școală fiind puțin interesate să contribuie la dezvoltarea
acesteia. Ce puteți întreprinde în acest sens?
După realizarea analizei de nevoi asupra preferințelor elevilor cu privire la
disciplinele pe care doresc să se studieze ca și CDS, are loc informarea
cadrelor didactice care sunt încurajate să realizeze opționalele respective.
Cred că ar trebui să pornim de la formarea profesorilor, încurajarea lor să
participe la programe de formare în care să învețe să realizeze CDS -uri
ținând seama de preferințele elevilor și familiile acestora. În acest sens, există
oferte de cursuri de formare, de ex. CRED, care dezvoltă abilitățile cadrelor
didactice de a elabora un astfel de curriculum. De asemenea, aș apela la
parteneriate cu profesori asociați (în cadrul unui program de exemplu Școală
după școală) sau cu profesori de la alte școli în cadrul unor parteneriate.
De asemenea propuneri interesante de CDS ar putea da Asociatiile care sunt
implicate în procesul educațional. Acestea ar putea să asigure și materiale
diverse care să-i atragă pe elevi.
Motivare  financiară (PO pentru oferta CDS a scolii), punctaj în fișele de
autoevaluare și pentru gradația de merit etc.
-Susținerea unor dezbateri la nivelul şcolii menite şa promoveze şi să
evidențieze acele opționale care au o deschidere mai mare către elevi şi pot fi
sustenabile în şcoală.
-Dezvoltarea bazei materiale a şcolii în vederea susținerii realizării efective a
CDȘ-urilor propuse, în colaborare cu partenerii direcți, și chiar, asociația de
părinți a şcolii.
3. Participarea la formarea continuă în școală este foarte redusă, chiar dacă
profesorii au nevoi clare de dezvoltare profesională în arii diverse (abilitare
curriculară, managementul clasei, utilizarea noilor tehnologii și platforme în
predare/ învățare/ evaluare, lucru cu copii cu dizabilități și/sau CES etc.).
Oferiți un exemplu de intervenție adecvată pentru ameliorarea acestei
provocări.
Motivarea cadrului didactic printr-un set de exerciții de motivare: reflecția
asupra profesiei, identificarea aspectelor pozitive din activitatea didactică,
evaluarea corectă a limitelor personale, asumarea responsabilităților, dorința
de schimbare și autodepășire.
-Autocunoaşterea este o componentă de bază a inteligenței noastre
emoționale. Dezvoltarea personală prin participarea la programe de formare
presupune conştientizarea în rândul cadrelor didactice la ,,ceea ce pot face
concret” pentru îmbunătățirea actului didactic, creşterea stimei de sine,
dezvoltarea aptitudinilor şi talentelor proprii, maximizarea propriului
potențial. Prin identificarea opotunităților legate de dezvoltarea personală,
conducerea şcolii, poate să găsească acele metode formale şi informale prin
care cadrele didactice să fie antrenate în participarea la cursuri de dezvoltare
personală.
4. Școala dumneavoastră a fost solicitată să se alăture unui consorțiu școlar, ca
școală de aplicație. Cum credeți că o astfel de decizie poate să sprijine un
profesor care intră acum în sistemul de educație și ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?
Aici nu este vorba doar despre practica pedagogică din timpul anilor de
școală, liceu pedagogic, respectiv licență, ci și de asigurarea unui mentorat
profesional pe tot parcursul carierei didactice. (…) Am identificat împreună
nevoile dumnealor, nevoi pe care nu le-am putut respecta în totalitate întrucât
sunt mulți studenți, cu specializări foarte diferite, și a trebuit să facem cumva
un compromis între ce au dumnealor nevoie, ce avem noi nevoie și ce ne oferă
județul, școlile din județ. Am identificat apoi școlile care ar putea satisface
nevoile de practică pedagogică și pentru dumnealor, și pentru noi, respectând
precizările foarte clare din Ordinul nr. 3654/2021 al ministrului educației, care
sunt cât se poate de riguroase. Aveam posibilitatea să constituim un consorțiu
din care să facă parte între 4 și 6 unități de învățământ. Am mers pe număr
maxim pentru că pe număr minim nu aveam prevăzută unitate de învățământ
preșcolar și ne era absolut necesară.
5. Familiile unui număr semnificativ de elevi din clasa a VIII-a indică faptul că în
acest an copiii lor nu se vor prezenta la Evaluarea Națională, fiind în risc de a
nu continua studiile în învățământul secundar superior. Oferiți două exemple de
măsuri prioritare de intervenție care să diminueze acest risc.
Sustinerea unor politici educationale coerente si a unor programe la nivel
national pentru prevenirea abandonului scolar in invatamantul primar,
gimnazial si secundar superior, dublate de masuri de sustinere de continuare a
studiilor dupa clasa a VIII-a in cazul copiilor cu oportunitati reduse, pot
conduce in mod direct la diminuarea fenomenului de parasire timpurie a
sistemului de educatie.
În condițiile în care participarea la învățământul secundar superior prezintă, în
continuare, inegalități și deosebiri importante pe medii de rezidență, ăn
defavoarea mediului rural, este nevoie de noi programe de sprijin pentru
segmentul de tineri din aceasta zonă, atât de prevenire, cât și de
intervenție pentru reîntoarcerea la școală. Aceste măsuri pot viza, cu
prioritate, anumite regiuni de dezvoltare, unde rata netă ajustată de cuprindere
școlară înregistrează cele mai scăzute valori (N-E, S, S-V).
Măsurile privind creșterea calității trebuie, de asemenea, să vizeze în mod
sistematic atât unitățile de învățămînt de nivel secundar superior din mediul
rural (ținând cont, de exemplu, de faptul că rata repetenției este mult mai
înaltă în cazul populației elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din
urban), cât și toate unitățile care școlarizează un număr ridicat de copii aflați
în situație de risc: copii care provin din familii foarte sărace, copii de etnie
romă și copii cu dizabilități.
Măsurile de intervenție trebuie să tină cont și de faptul că riscul cel mai ridicat
de excluziune prin abandon este asociat băieților din mediul rural, această
categorie fiind, în prezent într-o măsură redusă țintită în mod focalizat de
politicile educaționale.
De asemenea, sistemul de educație trebuie să clarifice rolul și statutul
învățământului profesional și tehnic (oferit în cadrul programelor de studii ale
școlilor profesionale și ale liceelor tehnologice) și să promoveze mecanisme și
instrumente mai clare de adaptare a rețelei și ofertei scolare la realitățile pieței
muncii și de implicare a angajatorilor.
Printre măsurile prevăzute în proiectul de lege se află și obligația Ministerului
Educatiei ca la unitățile de învățământ în care rata de neparticipare la
Evaluarea Națională și la examenul de Bacalaureat depașește 25% din
numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar să se efectueze cercetări,
monitorizări și investigașii privind cauzele neparticipării acestora. În aceste
unități de învățământ Ministerul Educației trebuie să ia măsuri pentru
creșterea numărului de consilieri școlari, mediatori școlari și profesori de
sprijin. Profesorii de sprijin vor avea rolul de a medita elevii cu rezultate slabe
pentru a crește șansele de promovare a examenelor finale. Totodată, în planul
de acțiune școlară se vor prevedea și măsuri pentru îmbunătățirea rezultatelor
la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat, fapt care va însemna o
6. Peste 10% dintre elevii înscriși în anul școlar precedent nu au frecventat
școala/au avut o frecvență foarte scăzută și s-au confruntat cu dificultăți
în încheierea situației școlare. Oferiți două exemple de măsuri prioritare
de intervenție care să diminueze acest risc.
Monitorizarea la nivelul fiecărei clase a elevilor care au  dificultăți în
încheierea situației școlare
Organizarea activităților remediale/de sprijin individualizat în vederea
recuperării materiei.
Stimularea și motivarea elevilor pentru învățare prin activități diversificate,
prin crearea unor echipe de sprijin formate de elevi-profesori-consilier școlar
Sprijin și consiliere educațională a elevilor aflați în situație de risc.
7. Numărul absențelor nemotivate a crescut semnificativ în ultimul an, constituind
un risc crescut de părăsire timpurie a școlii. Ce măsuri concrete ați întreprinde
în acest sens?
Problemele economice,  problemele de relaţionare între părinţi şi copii,
timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi
emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în
străinătate etc. determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în
trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, metodele educative slabe,
inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de
examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate,
uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această
perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al
existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a
lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate,
absenteismul este în creştere, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar
contribui la cronicizarea fenomenului.
SUGESTII  DE  INTERVENŢIE  ÎN  CAZUL  ABSENTEISMULUI
1. Monitorizarea, de către diriginte, săptămânală a absenţelor elevilor pe fişa
tip de monitorizare şi prezentarea lunară a situaţiei absenţelor către
conducerea şcolii
2. Aplicarea chestionarului privind absenteismul (dacă situaţia o impune)
3. Centralizarea răspunsurilor la chestionar şi identificarea principalelor cauze
care au contribuit la situaţia de fapt (număr mare de absenţe nemotivate)
4. Schiţarea unui plan de intervenţie ţintit pentru rezolvarea situaţiei
(identificarea de către diriginte a  unor măsuri amelioratorii)
5. Discutarea, în particular, a incidentului / situatiei cu elevul – căutarea
împreună a unor soluţii pentru evitarea repetării incidentului; eventual,
consilierea psihologică individuală / a familiei (în funcţie de cauză)
6. Cooperarea dirigintelui cu părinţii; supravegherea discretă a prezenţei
elevului la şcoală, legătura permanentă cu dirigintele (reacţiile negative ale
şcolii şi ale familiei întreţin mecanismele de apărare ale elevului, creând un
cerc vicios, în care, la limită, abandonul tinde să fie văzut de elev ca unică
soluţie pentru ,,rezolvarea’’ problemei)
7. Dacă fuga de la şcoală este determinată de atitudinea unui profesor,
dirigintele poate media rezolvarea situaţiei conflictuale profesor-elev
8. Alte modalităţi de profilaxie:
- ieşirea din şcoală pe parcursul orelor de curs doar pe baza unor bilete de
învoire, semnate de diriginte sau profesorul clasei, care să fie ritmic
contabilizate la secretariat;
- notarea riguroasă a absentelor la fiecare oră de curs
8. Numărul cazurilor de violență în spațiul școlar/bullying este în creștere în
ultimii ani și afectează în mod direct starea de bine a copiilor din școală.
Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.
Bullying-ul reprezintă un act de violență, fizică, verbală și psihică. Școala este
mediul propice pentru descărcarea  de frustrări, pentru că aici copilul își poate
manifesta lupta pentru putere. În școală, copilul caută un individ mai slab
decât el și încearcă să-l domine și prin intermediul lui să scape de problemele
sale (lovește, scoate în evidență defectele fizice, jignește și pune diverse
porecle). Comportamentele de bullying reprezintă o încercare de a obţine ceva
prin metode coercitive, prin intimidare, fiind asociată cu aşteptări de succes
ale comportamentului agresiv.
Problemele apărute sunt și oglinda dezechilibrului din familie. Familiile în
care există violență oferă un mediu optim pentru formarea agresorilor. Copiii
își copiază părinții, bunicii, rudele apropiate. Au modele de urmat în acest
sens. Din aceste considerente, violența domestică naște agresori. Copiii
agresori au învăţat că a fi puternic înseamnă ca ceilalţi să se teamă de tine.
Părinţii, de multe ori, îşi umilesc copiii şi îi constrâng prin forţă să facă
anumite lucruri, considerând astfel că ei fac educație. Alții pun presiune pe
copii simțind nevoia de a demonstra că sunt ”cineva”.  Îi determină astfel să
devină agresori pentru a stârni admiraţia.  Copilul trebuie să aibă o stimă de
sine ridicată, consolidată permanent de părinţi. 
Când un copil este etichetat, tachinat, batjocorit, îmbrâncit sau chiar lovit 
repetitiv, este clar că asistăm la fenomenul de bullying. Ca părinți, cel mai
simplu e să-i observăm pe copiii în curtea școlii, aceasta din urmă reprezintă
un micro-univers social în care copiii primesc lecții de viață în afara familiei. 
Una dintre tacticile cele mai utile este ca toți factorii responsabili să se
implice. Părinții, profesorii, elevii și personalul auxiliar trebuie să colaboreze
pentru stoparea violenței.
Conştientizarea existenţei problemei violenţei în mediul şcolar de către
elevi, cadre didactice și părinți;
Activități/Actiuni/Măsuri
1. Constituirea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei la nivelul şcolii
2. Organizarea unor sedinţe cu părinţii cu scopul informarii asupra legislatiei
în vigoare, asupra cauzelor şi condiţiilor manifestării violenţei în scoala
precum şi asupra mijloacelor de prevenire a violentei
3. Distribuirea de pliante privind date teoretice despre violenţă, prelucrarea
acestora la clase de catre diriginţi si consilier. Sedinte de informare a
parinţilor privind strategia antiviolenţă.
Consilierea psiho-pedagogica a elevilor, profesorilor si părinţilor
Activități/Acțiuni/Măsuri
9. Politicile școlii din ultimii ani în aria combaterii oricărei forme de
segregare școlară nu au condus la rezultatele așteptate. Ce măsuri
concrete ați întreprinde în acest sens?
Incluziunea socială, așa cum este definită în documentele europene, este un proces
continuu prin care se asigură că orice persoană, indiferent de experienţă sau de
circumstanţele de viaţă, reuşeşte să îşi atingă întregul potenţial, proces prin care
societăţile caută să reducă inegalitatea, să promoveze coeziunea socială şi să pună
în echilibru drepturile şi responsabilităţile individuale.
Pentru o educație incluzivă e nevoie de continuarea schimbărilor majore, sistemice,
la nivel de școală și la nivel de clasă, în curriculum și în metodele de predare, în
responsabilitățile cadrului didactic, în organizarea școlii și a claselor, în atitudinea
cadrelor didactice față de participarea la educație a copiilor din grupurile
dezavantajate, în adaptarea materialelor didactice, în modul de alocare al resurselor,
în relația școlii cu părinții și comunitatea, în elaborarea și conținutul politicilor publice.
Măsuri:

-Este promovată și încurajată activ reprezentarea copiilor și părinților din grupurile

dezavantajate în structurile consultative, cum ar fi: consiliile părinților și ale elevilor
-Implicarea in activitati commune, concursuri, realizarea de proiecte care implica
elevi din diferite categorii
-În sălile de clasă cu aranjament liniar, dispunerea elevilor în bănci se schimbă în
mod regulat astfel încât niciun grup de copii să nu stea mereu în spatele clasei
-Activitățile de predare-învățare includ activități de lucru în grupuri, în cadrul cărora
copiii din grupurile dezavantajate și ceilalți copii lucrează împreună
-Se monitorizează frecvența elevilor, ținându-se cont de etnie și gen
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele absențelor
-Există un sistem de avertizare și un set de proceduri aplicabile în cazul copiilor care
sunt pe punctul de a abandona școala
-Se investighează și se verifică întotdeauna motivele pentru care elevii abandonează
școala
-Programele de educație remedială sunt la dispoziția elevilor care au nevoie de ele
-Toate cadrele didactice și mediatorul școlar au fost instruiți cum să abordeze
situațiile în care apare intoleranța, dacă se confruntă cu astfel de situații
-Sunt disponibile și se folosesc, la nevoie, resurse umane care-i pot sprijini pe
profesori și ajuta pe elevi (cum ar fi, profesorii de sprijin sau asistenții la clasă)
-Materialele curriculare/resursele școlii oferă imagini pozitive despre toate etniile,
inclusiv despre cea romă, și conțin informații corecte privind istoria și cultura
acestora
-Produsele rezultate din activitatea tuturor elevilor sunt expuse în toate claseleș
Desenele sau imaginile din sala de clasă ilustrează toate etniile reprezentate în
școală/comunitate
-Informațiile despre școală sunt ușor accesibile elevilor/părinților și sunt prezentate
într-o formă ușor de înțeles
-Atât părinții, cât și elevii dispun de posibilități formale și informale de a discuta cu
directorul școlii și cu cadrele didactice anumite probleme care îi preocupă
-Conducerea școlii a stabilit legături și se consultă în mod regulat cu autoritățile
locale, ONG-uri și alte instituții care pot sprijini eforturile școlii de a răspunde
nevoilor elevilor din grupurile dezavantajate, inclusiv celor de etnie romă.
10. La nivelul școlii se constată lipsa unui sistem de avertizare timpurie cu
privire la elevii aflați în situații de risc major de excluziune și implicarea
redusă a personalului din școală în identificarea și cunoașterea acestora.
Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de
conducere a școlii.
Orice tip de intervenție, în asemenea situație, trebuie să pornească
de la gradul de importanță pe care unitatea școlară îl acordă acestei
probleme. S-ar putea ca implicarea redusă să fie urmare a faptului că școala
nu a considerat o prioritate avertizarea timpurie cu privire la acești elevi.
În momentul în care situația elevilor aflați în situații de risc major
devine o prioritate/un obiectiv prevăzut în țintele strategice ale planurilor
operaționale și manageriale, această situație își va găsi și o cale de
soluționare.
Teoretic, existența unui sistem de avertizare timpurie cu privire la
elevii aflați în situații de risc major de excluziune poate fi soluționată
procedural prin discuții în consiliile și comisiile cu caracter permanent, prin
stipularea unor direcții de acțiune în PDI, planurile manageriale și
operaționale anuale și semestriale sau prin cuprinderea activităților în
Regulamentul de Ordine Interioară – toate acestea reflectându-se în
delegarea de responsabili și responsabilități și întocmirea de proceduri
operaționale cu caracter specific pentru fiecare unitate in parte.

Practic, se pornește de la:

- identificarea problemei și a cauzelor ce stau la baza acesteia –
dezinteresul manifestat de părinți sau neimplicarea
educatoarei/învățătorului, a profesorului diriginte și chiar a colegilor
de clasă sau a comunității;
- derularea unei colaborări mai atente și apropiate cu Serviciul
de Asistență Socială al Primăriei;
- implicarea directă a managerului în soluționarea problemei
prin punerea acesteia pe ordinea de zi a ședințelor de consilii, a
ședințelor operative și de lucru și prin monitorizarea realizării
acțiunilor stabilite în urma acestora;
- participarea directorului la ședințele cu părinții și consilierea
eventualelor situații ridicate de aceștia sau, dimpotrivă, identificarea
părinților problemă și stabilirea unei legături directe cu aceștia –
legătură menită a reduce riscurile excluziunii;
- planificarea și aprobarea unor activități extrașcolare sau de educație
non-formală, în colaborare cu profesorii diriginți și consilierul
educativ al școlii, menite să atragă toți elevii – serbări, activități de
sudare a echipelor pe clase (adesea, problemele pot avea cauze în
11. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient
susținute de cadrele didactice, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat
aceste politici în mod transparent. Ce măsuri concrete ați întreprinde în
acest sens?
Sprijinirea incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă un
obiectiv declarat al școlilor din România; acest lucru se întâmplă încă de
aproape 10 ani de când au debutat programele de sprijin derulate în colaborare
cu Centrele de Educație Incluzivă.
Este de domeniul evidenței că, de-a lungul anilor de când se derulează
programul de sprijin, directorul unității a fost nevoit să intervină în varii
situații, pornind de la diferite probleme dintre care amintim:
- Blocaje în instrumentarea dosarului de către părintele solicitant;
- Blocaje în programarea/derularea evaluărilor în cadrul SEOSP1 sau
chiar în eliberarea certificatelor;
- Pierderea programului de sprijin din cauza dublei evaluări
psihosomatice realizate la trecerea dintre ciclul preșcolar și cel primar al
copilului;
- Blocaje de comunicare cu părinții elevilor care acceptă cu greu
dificultățile de învățare ale copilului;
- Blocaje întâmpinate cu profesorii pe discipline la clasă, fie în ceea ce
privește evaluarea diferențiată a elevilor cu CES (în special disciplinele
exacte), fie în necesitatea emiterii unei Programe adaptate la nivelul
disciplinei, în colaborare cu profesorul itinerant;
- Situațiile de potențială corigență în pragul cărora au ajuns de-a lungul
vremii elevii cuprinși în program de sprijin, rezultante tocmai ale unor
abordări superficiale ale cadrului didactic la clasă care evită
predarea/consolidarea sau evaluarea diferențiată a acestora.
Pornind de la toate aceste premise, directorul unității este nevoit a se implica
activ în soluționarea întregii game de situații astfel:
- Prin asigurarea transparenței decizionale și a medierii între actorii
direct implicați - profesorul de la clasă, profesorul itinerant și chiar dirigintele
sau părintele elevului.
- Prin prezentarea clară în ședințele Consiliului Profesoral a
documentelor legislative, metodologice și procedurale care stau la baza
derulării programelor de sprijin integrate din unitățile de învățământ de masă;
- Prin monitorizarea realizării, încă de la începutul
anului școlar, a unei planificări/predări/evaluări adaptate și
diferențiate a copiilor cu CES la clasă;
- Prin monitorizarea întocmirii programelor individuale adaptate pentru
fiecare disciplină în colaborare cu profesorul de sprijin;
- Prin oferirea unui exemplu personal în activitatea la clasă;
- Prin consilierea și comunicarea strânsă cu profesorii diriginți dar
și prin încurajarea unei colaborări active a acestora cu părinții elevilor aflați
în sprijin. Există varianta ca părintele să nu cunoască întreaga gamă de
probleme și situații cu care se confruntă elevul în relația cu profesorul în
cauză, la clasă.
12. Politicile școlii în aria incluziunii copiilor cu CES sunt insuficient susținute de
părinții elevilor din școală, chiar dacă echipa de conducere a dezvoltat aceste
politici în mod transparent, având profesorii ca parteneri. Ce măsuri concrete
ați întreprindere în acest sens?
Sprijinirea incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale reprezintă un
obiectiv declarat al școlii în care funcționez; acest lucru se întâmplă încă de
când a debutat programul de sprijin derulat în colaborare cu Centrul de
Educație Incluzivă Cluj-Napoca.
La nivel teoretic această problemă nu ar trebui să existe, deoarece părinții sunt
cei care inițiazăși solicită evaluarea instituționalizată și cuprinderea copilului
în orice formă de sprijin – fie ea integrată sau instituționalizată.
În cazul în care școala s-ar confrunta cu o astfel de situație, tot la consilierea
părinților s-ar ajunge. Acest lucru poate fi realizat de către educatoarea de la
grupă sau de către învățător și/sau profesorul diriginte la clasă, de către
specialistul delegat în programul de sprijin la nivelul școlii/profesorul
itinerant și chiar de însăși directorul școlii, după caz. Susțin acestea
pornind de la precizarea făcută în însăși definirea situației problemă care
stipulează nivelul de transparență și implicarea activă a profesorilor din cadrul
școlii.
Așadar, pornind de la procentul de foarte scăzut din efectivul total de elevi ai
școlii, putem spune că incluziunea elevilor cu CES și, indirect, legătura
strânsă cu părinții acestora reprezintă priorități ale actului managerial la
nivelul școlii.
În subsidiar, demnă de luat în considerare poate fi și motivarea pecuniară de
care beneficiază elevul cu CES cuprins în program de sprijin care are tocmai
menirea de a apropia părintele de colaborarea cu școala.
13. Școala nu a reușit să adopte o platformă de învățare pentru toate clasele,
care să susțină prin facilitățile ei, activitățile de învățare desfășurate
online. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția
echipa de conducere a școlii.
Situația problemă în discuție poate avea două abordări posibile, din punctul
meu de vedere:
1. Responsabilul cu platforma virtuală a școlii întâmpină greutăți de
ordin logistic sau este depășit de situație. În acest caz, poate fi înlocuit sau
sprijinit de către un alt coleg sau consiliat chiar de către directorul unității;
2. Educatoarele, învățătorii și diriginții clasei nu se implică suficient sau
nu au acționează ca liant între responsabilul cu platforma virtuală și
beneficiarii direcți – elevii și părinții acestora.
Pe cale de consecință, directorul organizează o ședință operativă, online sau
cu prezență fizică, cu cadrele didactice și cu responsabilul cu activitatea
online în care se trasează sarcini concrete în sensul ca toate clasele să fie
declarate cu domenii funcționale pe platformă, dar și în al consilierii,
transmiterii adreselor de mail și a parolelor necesare accesului/logării pe
platformă a elevilor. Inclusiv, se dă un termen limită în care să se finalizeze
toate activitățile în acest sens. Particular, făcând referire la școala pe care o
administrez, legătura cu elevii și părinții este una personală și directă. Aici,
directorul se ocupă adesea personal de toate etapele prin care elevul trece în
acest demers: de la predarea
și prezentarea instrucțiunilor de utilizare a dispozitivului și până la
introducerea parolelor sau validarea conturilor ori chiar simularea unor
accesări online. În final, implicarea directorului la toate nivelurile de
soluționare a acestei situații problemă este cheia. Există posibilitatea ca
situația să fie chiar o rezultantă sau un semnal de alarmă al neimplicării
suficiente inițiale.
14. Școala nu a reușit să monitorizeze în mod sistematic condițiile în care s-a
desfășurat învățarea online în anul școlar precedent. Oferiți câteva exemple de
intervenție pe care le-ar putea iniția echipa de conducere a școlii, evidențiind
riscurile non-intervenției.
Înainte de prezentarea unor exemple punctuale în problema dată, aș dori să
subliniez urmările și riscurile non-intervenției în monitorizarea activităților
online care pot duce la creșterea absenteismului la clasă/cursurile online a
elevilor sau la blazarea și neimplicarea cadrelor didactice.
Voi continua cu descrierea cadrului legal și procedural care stă la baza
potențialelor acțiuni concrete derulate de orice director de instituție de
învățământ. Pentru a putea desfășura acțiunile de monitorizare a activităților
generate de predarea online, au fost emise următoarele documente legislative:
- Noul ROFUIP aprobat prin OMEC nr. 5447/31.08.2020 care oferă
cadrul procedural pentru organizarea, desfășurarea și monitorizarea învățării
online;
- Noua fișă cadru de (auto)evaluare a activității didactice anuale anexă 2
la Ordinul MEC nr. 4247/19.05.2020 de modificare și completare a
Metodologiei de evaluare anuală a activității personalului didactic și didactic
auxiliar aprobată prin Ordinul MECTS nr.6143/01.11.2011 care stipulează
domenii, criterii predării și evaluării în mediul online; și indicatori de
performanță specifici
- Noile prevederi ale contractului educațional modificat prin noul
ROFUIP amintit anterior dar și prin noile recomandări survenite la debutul
anului școlar 2021-2022 în contextual măsurilor și regulilor de combatere a
îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 – în cazul elevilor;
Toate prevederile legislative anterior prezentate cimentează terenul pentru
instituirea unor măsuri concrete de monitorizare după cum urmează:
- Adaptarea fișei de observare a lecțiilor și în regim de predare online;
- Stipularea în Graficul Unic de Inspecții la nivelul unității și printr-o
procedură dedicate acestui scop, a tipurilor de inspecție/monitorizare specifice
predării online;
- Introducerea în toate clasele virtuale a directorului unității în ideea
unei monitorizări active și facile a activităților derulate online;
- Dezvoltarea unei strânse legături de colaborare cu responsabilul cu
platforma virtuală a școlii prin generarea periodică a rapoartelor privind
prezența online atât a cadrelor didactice cât și a elevilor;
- Recomandările făcute profesorilor diriginți de a consilia îndeaproape
și de a soluționa eventualele situații punctuale și concrete de absenteism la
nivelul claselor.
15. Părinții refuză preluarea dispozitivelor necesare pentru învățarea online pe
parcursul acestui an școlar. Ce măsuri puteți întreprinde pentru a asigura
condițiile pentru ca învățarea online să se poată desfășura în bune condiții?
Condorm ORDINULUI Nr. 5545 din 10 septembrie 2020 pentru aprobarea
Metodologiei-cadru privind desfăşurarea activităţilor didactice prin intermediul
tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea datelor cu caracter
personal şi a Legii nr 1 a educaţiei naţionale cu modofocările si completările
ulterioare dreptul fundamental la învăţătură este asugurat de stat pe tot parcursul
vieţii.Învăţământul oblogatoriu este gratuit şi este guvernat de o serie de principii
cum ar fi:

a) principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără

discriminare;

b) principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la

standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;

c) principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate

educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

d) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor.

Pentru înţelegerea de către părinţi a acestor principii, comducerea şcolii

împreună cu profesorul diriginte vor face cunoscute atribuţiile legislative care le
revin părinţilor şi anume:
a) asigurarea participarea copiilor la activităţile didactice organizate de către
unitatea de

învăţământ prin intermediul tehnologiei şi al internetului, urmărind crearea

unui mediu fizic sigur, prietenos şi protectiv pentru copil în timpul
desfăşurării activităţii, promovarea unui comportament pozitiv, aprecierea
progresului înregistrat de preşcolar/elev, încurajarea, motivarea şi
responsabilizarea acestuia cu privire la propria formare;
b) menţin comunicarea cu profesorul diriginte/învăţătorul şi celelalte cadre
didactice;

c) sprijină preşcolarul/elevul, dacă este cazul, în primirea şi transmiterea

sarcinilor de lucru, în termenele stabilite.

Atât profesorul diriginte cât şi conducerea unităţii va face tot ce se

poate pentru ca părintele sau reprezentantul legal al antepreşcolarului/
preşcolarului sau al elevului din învăţământul obligatoriu să înţeleagă că are
obligaţia de a-l susţine pe copilul înscris la şcoală în activitatea de învăţare
desfăşurată, inclusiv în activitatea de învăţare realizată prin intermediul
tehnologiei şi al internetului, şi de a colabora cu personalul unităţii de
învăţământ pentru desfăşurarea în condiţii optime a acestei activităţi.
De asemenea, i se reaminteşte părintelui că acesta a încheiat un
contract educational în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a
preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract
16. Școala nu a reușit până în prezent să participe la niciun proiect european în
domeniul educației (de exemplu, ETwinning, Erasmus+). Ce măsuri concrete ați
întreprinde în acest sens?
- Infiintarea unei comisii cu caracter temporar formată din cadrele didactice care au
experienta în LLP sau Erasmus;
- numirea prin decizie internă a unui responsabil cu proiectele europene la
nivelul școlii, responsabil care reprezintă interfața între unitatea scolară și
inspectorul pentru proiecte și programe europene din cadrul ISJ;
- întocmirea Planului de dezvoltare europeană în conformitate cu PDI, în vederea
dezvoltării dimensiunii europene a școlii prin implicarea în proiecte finanțate de UE
prin programul Erasmus;
- realizarea unei analize de nevoi la nivelul fiecărei comisii metodice privind
proiectele europene si internationalizarea;
- parcurgerea materialelor legate de tipul de proiect pe care vrem să-l implementam
(KA1 - proiecte de mobilitate si KA2 - proiecte de parteneriat școlar) care se găsesc
pe site-ul ANPCDEFP;
- căutarea de parteneri pe platforma eTwinning pentru a demara și proiecte de
cooperare virtuală si chiar initierea unui astfel de proiect;
- desemnarea unei echipe care să redacteze formularul de aplicație pentru următorul
apel.
- participarea la conferințe, simpozioane unde sunt prezentate ,,Exemple de bune
practici” în ceea ce privește proiectele europene
- participarea unui nr. de cadre didactice la cursuri de scriere și implementare a
proiectelor cu finanțare europeană
- afișarea la loc vizibil, în cancelarie, a site-urilor de unde colegii se pot informa, în
ceea ce privește proiectele europene
17. Există o diferență semnificativă între rezultatele elevilor obținute în
evaluările curente (medii anuale) și rezultatele la evaluările naționale.
Cum răspundeți unei astfel de provocări?

Aceasta reprezintă o problemă veșnic dezbătută referitoare la învățământul

românesc, în general, dar și la cel din mediul rural, în mod particular. Este o
problemă pe care școlile o conștientizează și încearcă să o amelioreze an de
an.
Pentru a cunoaște cauzalitatea problemei, ar trebui să ne îndreptăm atenția
asupra următoarelor aspecte:
- Disciplinele la care se susține examenul de Evaluare Națională sunt lb.
română și matematica, însă – pe lângă acestea, mai există alte 16 discipline la
care elevul poate dovedi competențe atinse la nivel optim și chiar peste medie;
- În mediul rural 90% dintre catedre/norme se compun în mod mozaic,
iar clasele sunt cu predare simultană adesea. Aceste lucruri pot influența/lăsa
urme în sistemul de notare a elevilor;
- Notarea la o clasă cu doar 10 elevi este mult mai frecventă decât la o
clasă de 26-30 de elevi din mediul urban unde profesorul poate surprinde mai
des elevul nepregătit pe când, în cazul școlii cu efective mai mici de elevi,
aceștia sunt nevoiți să se pregătească zilnic, fiind expuși riscului de a fi foarte
des evaluați, scoși la răspuns/solicitați;
- Nota minimă pentru a trece clasa este 5, iar nota de pornire poate varia
între 1 și 4, pe când examenul național pornește invariabil notarea de la nota
1;
- Lejeritatea și indulgența cu care unii colegi profesori acordă
calificativele/notele – în special, în cazul în care un cadru didactic predă 3-4
discipline și intră la clasă de cel puțin 2-3 ori zilnic;
- La fel de important este și contextul actual oferit de efectele
pandemiei, ale învățării online sau în salturi/hibrid dar și contextul social
oferit de timpul petrecut necontrolat pe rețelele de socializare sau accesul
nelimitat la internet. Sunt cauze demne de luat în considerare pentru orice
părere avizată în domeniu, cu atât mai mult pentru conducerea unei școli.
În tot acest context, se impun măsuri luate conștient îndreptate pe mai multe
direcții, fiecare cu acțiuni punctuale astfel:
- O abordare obiectivă a notării și unitar raportată la sistemul național de
standarde în educație și o mai atentă monitorizare din partea Comisiei privind
ritmicitatea notării din unitate;
- O pregătire pe măsură a examenelor naționale, derulată de către
profesorii de lb. română și matematică, sub stricta monitorizare a conducerii
școlii;
- Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare de tipul CRED
sau CPEECN – cursuri care au un vădit caracter formativ exact în acest scop;
- Monitorizarea prin inspecții și fișe de observare a orelor și activităților
desfășurate de cadrele didactice care predau disciplinele de pe a doua pagină a
catalogului, discipline care vin – de obicei – cu un plus valoare la media
generală a elevilor.
18. Școala are dificultăți în a face față creșterii semnificative a numărului copiilor
cu dizabilități și/sau CES, deși urmărește să fie o organizație cu adevărat
incluzivă. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-ar putea iniția echipa
de conducere a școlii, evidențiind riscurile non-intervenției.
Pornind de la urmările non-intervenției care pot fi greu de ignorat în condițiile
unei unități școlare cu efective mici, din mediul rural, cuprinderea într-o
formă de sprijin a copiilor/elevilor care dovedesc dificultăți de învățare sau
probleme în dezvoltarea psihosomatică se poate constitui într-un pas
important în atingerea obiectivului strategic ca școala noastră să devină una cu
adevărat incluzivă. Continuând ideea, putem trece la descoperirea cauzelor
care au dus la creșterea semnificativă a numărului de cazuri identificate cu
CES la nivelul școlii astfel:
- Efectul de turmă, produs de intrarea în programul de sprijin a unor
copii/elevi care au atras după ei și alți colegi;
- Calitatea specialiștilor care derulează programul de sprijin și
implicarea/seriozitatea de care dau dovadă.
- Beneficiile garantate de intrarea și menținerea în cadrul programului –
diurna de 16,6 lei/zi, cazarmamentul anual, activitățile extracurriculare,
consilierea psihopedagogică de specialitate, dar și planul individual adaptate
pentru fiecare disciplină;
- Încrederea crescândă a părinților și aparținătorilor în programele și
proiectele desfășurate de școala noastră.
Pe cale de consecință, non-intervenția este exact opusul strategiei pe care
școala ce intenționez să o conduc în următorii 4 ani, ar trebui să o adopte, mai
ales în condițiile în care avem și noi copii/elevi cuprinși – în acest moment –
într-un astfel de program de sprijin. Alături de echipa cu care voi porni la
drum, voi încerca să mă implic personal la nivelul fiecărui caz în parte –
având în vedere faptul că sunt la curent cu evoluția personală a fiecăruia dintre
copiii și elevii din unitate, fie prin prisma funcției ocupate, fie prin faptul că
am și ore de predare la clasă. Consider acestea ca fiind atuuri în activitatea
managerială și mă țin conectat la fiecare problemă cu care se confruntă colegii
profesori, angajați, elevi sau părinți cu care colaborez zilnic.
19. Grădinița pentru a cărei funcție de conducere candidați are ca prioritate o mai
bună monitorizare a dezvoltării copiilor și a evoluției înregistrată de aceștia pe
parcursul unui an. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens și cum pot fi
implicați părinții?
Măsuri propuse: regândirea demersului educațional, modalitățile specifice de
organizare a învățării și predării, cât și a modalităților specifice de evaluare ,
formarea competențelor profesionale ale cadrelor didactice necesare pentru a
realiza o monitorizare/evaluare autentică și îmbunătățirea instrumentelor de
monitorizare și evaluare.
Părinții pot fi atrași în evaluare în vederea cunoașterii și determinării nivelului
de dezvoltare a copilului la anumite etape de vârstă, a progresului pe care îl
face copilul în raport cu el însuși, pentru a- l valoriza, a comunica și relaționa
mai bine cu el. În situațiile în care se manifestă anumite semne de risc în
dezvoltarea copilului, rezultatele monitorizării/evaluării îi vor ajuta pe părinți
în adresarea la specialiști pentru a aborda în echipă intervenția educativă
preventivă sau recuperatorie.
Implicarea părinților ca sursă de informații și evaluatori direcți se poate
realiza prin activități comune (părinți- copii- educatoare), activități de
consiliere, discuții informale individuale, periodice sau zilnice, dacă este
necesar, prin analiza portofoliului individual al copilului, prin analiza agendei
de comunicare cu părinții, prin scrisori tematice, prin intermediul copiilor care
vor duce acasă desene, fișe, felicitări, tablouri etc.produse confecționate de ei,
sporind, astfel, preocuparea acestora pentru munca educativă și conținutul
informațional vehiculat de educatori și atrăgând sprijinul lor ca parteneri în
educație. Acest lucru ajută familia să știe care sunt obiectivele programului
educațional corespunzător vârstei copilului lor, precum și ce înseamnă și care
sunt domeniile de dezvoltare la care se află propriul copil, ce este capabil să
rezolve la un moment dat în raport cu vârsta și cu stadiul anterior de
dezvoltare.
20. Monitorizarea serviciilor de consiliere și orientare arată că, în ultimii ani,
acestea au avut o eficiență mai redusă în raport cu așteptările elevilor și
ale familiilor acestora. Ce intervenții ameliorative pot fi inițiate?
Înainte de a trece la exemplificarea punctuală tradusă la nivelul școlii noastre
trebuie amintit faptul că, în mediul rural, consilierea oficială a elevilor rămâne
un deziderat, iar înființarea unui post/a unei norme de consilier școlar ar fi o
necesitate.Înființarea unei norme în mediul rural ar trebui susținută de
însumarea efectivelor a aproximativ 6 școli dintr-o zonă geografică, însă, cu
toate demersurile făcute de directori către CJRAE în acest sens, inițiativele s-
au oprit aici. Pe cale de consecință, întreaga activitate de consiliere rămâne în
mâinile educatoarelor, învățătoarelor și diriginților, profesorilor sau a
directorului.
Pe lângă consilierea zilnică, la clasă, cadrele didactice din școală au
o oră de dirigenție pe care o pot folosi în acest sens – în ceea ce privește
copiii/elevii, dar și o oră săptămânal de consiliere a părinților. Aceasta din
urmă fiind trecută în condica de activități a cadrelor didactice.
Intervențiile ameliorative în ceea ce privește consilierea și orientarea
sunt condiționate așadar, de cadrul legislativ, iar pe lângă cele anterior
amintite, mai putem sublinia și importanța demersurilor pe care diriginții
claselor terminale (a VIII-a), le fac în etapele premergătoare admiterii în
învățământul secundar superior – fie că vorbim aici de învățământul
profesional, dual sau liceal.

Practica ultimilor ani arată o continuare a studiilor în învățământul

liceal de 100% a elevilor care finalizează studiile în unitatea noastră.
Evident, încheierea studiilor ține de alți factori, însă toți elevii care au
finalizat clasa a VIII-a au continuat studiile liceale.
21. Structurile asociative ale elevilor din școală s-au dezvoltat semnificativ în
ultimii ani. Care sunt modalitățile concrete prin care veți valorifica
”vocea elevilor” în politicile de la nivelul unității de învățământ?
Înainte de toate, ”vocea elevilor” este ascultată prin însăși
respectarea prevederilor din ROFUIP și/sau Statutul elevului încă de la
apariția acestor două documente.
Astfel, elevii iau parte la luarea deciziilor la nivelul claselor, dar și
în comisia de redactare și modificare a Regulamentului de Ordine Interioară
al școlii, iar reprezentantul elevilor pe școală este invitat chiar și în
ședințele în care se iau decizii care afectează elevii.
Pe lângă aceste structuri oficiale, elevii pot lua parte la dezbateri
organizate pe teme agreate sau pot propune chiar ei astfel de teme.
În școala noastră, pe parcursul unui întreg an școlar, elevii au avut șansa să își
facă vocea auzită în cadrul unui proiect educational în care au desfășurat
diferite activități, după cum urmează:
- Identificarea problemelor cu care se confruntă colegii lor în
școală – ex. problema riscului de abandon școlar;
- Gândirea unei strategii prin care sunt trasate activități
punctuale de realizat în soluționarea problemei;
- Culegerea de informații necesare în derularea activităților din
proiect și pentru identificarea actorilor care se pot implica în
soluționarea problemei (directorul școlii, profesorii diriginți și
învățători, asistentul social al primăriei);
- Propunerea unei politici de soluționare a problemei
identificate în mod democratic, cu respectarea tuturor principiilor
impuse de sistemul de vot simplu sau majoritate compusă;
- Întâlnirea cu factorii decizionali de la nivelul școlii și a altor
instituții din comunitate (vizită la Primăria localității sau la preotul
ortodox al comunității);
- Finalizarea proiectului s-a realizat printr-o prezentare într-un
cadru festiv, cu o prezentare online, din cauza pandemiei, unde au
luat parte toți actorii angrenați în proiect dar, cel mai important, și
acei elevi pe care întregul demers i-a avut în obiectiv.

Acesta a fost doar un singur exemplu de angrenare în activitățile și

acțiunile școlii a elevilor din unitate. La fel se întâmplă ori de câte ori există
activități cu vădit impact formativ desfășurate în și prin școală.
Discutând la nivel de politică educațională, elevii reprezintă factorul
central în jurul căruia se împletește întreg sistemul de acțiuni desfășurate
22. Unitatea de învățământ a primit o serie de solicitări de colaborare din
partea organizațiilor din societatea civilă (fundații, asociații) în aria
educației non-formale, însă până în prezent nu au fost încheiate astfel de
acorduri. Ce măsuri concrete ați întreprinde în acest sens?
Educația non-formală este un tip de educație care cuprinde toate procesele și
practicile elevilor și ale profesorilor desfășurate în plan extrașcolar.
Conform art. 179 din ROFUIP nr. 5447/31.08.2020 , unitățile de învățământ
pot realiza parteneriate cu asociații, fundații instituții de educație culturală,
organisme economice și organizații guvernamentale sau alte tipuri de
organizații, în interesul beneficiarilor direcți ai educației.
Înainte de a proceda la încheierea acordurilor cu orice reprezentant al vreunei
societăți, ONG etc, voi proceda la verificarea în corespondența de pe mail-ul
inspectoratului dacă a fost transmis un acord încheiat la nivel județean sau
național, în acest sens, ori solicit aprobarea de acces în unitățile de învățământ
a reprezentanților respectivei organizații, aprobare încheiată la nivel de
inspectorat școlar județean.
Toate demersurile în acest sens vor fi dublate de opinia avizată a
coordonatorului pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare
care ține o evidență clară în acest sens în registrul activităților educative.
Orice decizie s-ar lua, reprezentanții respectivei asociații sau ONG vor
prezenta oferta în fața echipei de management și a consilierului educativ sau a
profesorilor vizați/interesați.
Încheierea unor astfel de parteneriate ține și de specificul școlii, de direcțiile
strategice și de preferințele demonstrate de elevi și/sau cadre didactice în
sensul educației non-formale.
Nu în ultimul rând, trebuie verificate credențialele și obiectivele macro ale
respectivei organizații pentru a evita desfășurarea unor activități malițioase
sau cu tentă de prozelitism religios sau politic și că respectă prevederile art.
182 alin (2) din ROFUIP nr. 5447/31.08.20204.
Protocolul de colaborare care urmează a se încheia va stipula clar domeniile
de acțiune și limitele acestora în școală. După înregistrarea la compartimentul
secretariat, urmează ratificarea și aprobarea în structurile unității a
protocolului de colaborare care va avea, în mod obligatoriu, în anexă
activitățile ce urmează a se derula în afara orelor de curs și cu un cadru
didactic supraveghetor.
23. Unitatea școlară pentru a cărei funcție de conducere candidați are un număr
semnificativ de elevi capabili de performanță. Care sunt modalitățile prin care
echipa de conducere poate face ca școala să răspundă mai bine nevoilor acestor
elevi?
Plecând de la numărul și distribuția pe clase a elevilor capabili de
performanță, echipa de conducere poate și va pune la punct un proiect alături
de comisia de curriculum din școală pe care îl va prezenta în consiliul
profesoral spre aducere la cunoștință și pentru a-l modifica, urmare a
discuțiilor cu profesorii vizați.
Se va merge pe acțiuni concrete eșalonate pe activități pe termen scurt, mediu
și lung astfel:
1) Pe termen scurt:
- elevii vor primi stimulente financiare, prin programul de burse de
merit și/sau performanță din școală. Comisia Burse școlare se va ocupa în
acest caz;
- se va pune la punct un program de pregătire suplimentară, în afara
orelor din orar, sub forma unui Club al curioșilor, care va trebui gândit atât
pentru elevii din unitatea cu personalitate juridică, cât și pentru cei din satele
aparținătoare, care se pot întâlni la școala primară structură, din localitate;
2) Pe termen mediu:
- cadrele didactice vor intensifica înscrierea și absolvirea unor cursuri de
formare dedicate pregătirii elevilor dornici și capabili de performanță.
Comisia de formare continua și profesională se va implica în acest sens;
- se va acorda o atenție sporită respectării procedurii de avizare a CDȘ
pentru anul școlar următor, existând posibilitatea ca profesorii propunători de
discipline opționale să aibă în atenție programe de tip extindere, cu încadrarea
în numărul de ore prevăzut de planurile cadru. Dacă există elevi cu
performanțe dovedite în mai multe domenii/pe mai multe discipline, se poate
opta pentru o disciplină de tip opțional integrat.
3) Pe termen lung:
- Pregătirea pentru viitoarele olimpiade școlare de specialitate, după
revenirea la normalitate în urma pandemiei, s-ar putea constitui într-un alt
obiectiv vizat.
- După recenta înființare a Centrului Județean de Excelență, elevii ar
putea fi consiliați în această direcție, alături de părinți/tutori.
Susținerea performanței la nivelul unei școli din mediul rural este un deziderat
la care întregul colectiv de cadre didactice și nu doar direcțiunea școlii pune
umărul an de an. În ultimii ani nivelul performanței a crescut continuu,
ajungând în anul 2021 la 100% promovabilitate la examenul de Evaluare
Națională.
Adevărata performanță constă în preluarea unui elev de clasa a V-a, având
cunoștințe la nivel redus spre mediu și aducerea lui la performanța de a
absolvi un examen național cu medii peste 5 și oferirea unei șanse de a urma
cursurile unui liceu tehnologic.
La acest deziderat aderă întregul colectiv didactic, nu doar echipa de
management a școlii și reprezintă încă un pas în distrugerea miturilor că elevii
din mediul rural nu sunt capabili de performanță.
24.  Școala are ca prioritate dezvoltarea activităților de tip peer-mentoring
între elevi ca modalitate eficientă de a reduce pierderile în învățare în
perioada de pandemie. Oferiți câteva exemple de intervenție pe care le-
ar putea iniția echipa de conducere a școlii în acest sens.
Existența unui program de mentorat construit pe baza prieteniei care să îi
încurajeze pe elevi să se joace împreună, să vorbească și, altfel, să se
cunoască între ei. „Transformarea culturii școlii”- elevi care colaborează în
mod obișnuit având șansa de a-și îndruma colegii care au nevoi educaționale
speciale. Programul înlătură astfel barierele dintre cursanții cu abilități și
seturi de abilități diferite, iar școala devine din ce în ce mai autentic
incluzivă.Astfel, mentorii(unii elevi) au posibilitatea sa „învețe sau să
consilieze tinerii cu ,,probleme” să ofere sprijin și strategii de adaptare și să
îi ajute să se simtă mai puțin singuri.
-Mentoratul de la egal la egal este o formă de mentorat care are loc de
obicei între o persoană care a trăit o anumită experiență (mentorul  de la
egal la egal) și o persoană care este nouă în acea experiență (mentorat de
la egal la egal). Un exemplu ar fi un elev cu experiență (care este mentorul
colegilor) pentru un nou elev sau un coleg cu CES îndrumat, la o anumita
materie sau într-o școală nouă. Mentorii de la egal la egal sunt folosiți și
pentru schimbările de sănătate și stilul de viață. De exemplu, elevii , cu
sprijinul colegilor, pot avea ședințe individuale care se întâlnesc în mod
regulat pentru a-i ajuta să se recupereze sau să se reactiveze. Mentorii de la
egal la egal oferă indivizilor oportunități de educație, recreere și
sprijin.Majoritatea mentorilor de la egal la egal sunt aleși pentru
sensibilitate, încredere, abilități sociale și fiabilitate.
-Cei implicați pot menține contactul prin e-mail, telefon sau întâlniri în
persoană.
-Compatibilitatea mentorului și mentorat este un factor care trebuie luat în
considerare atunci când se aleg perechi. Mentorii și mentorații pot beneficia
de pe urma unor medii, interese și experiențe de viață similare.Vârsta, sexul,
etnia, preferințele de limbă și educația pot fi luate în considerare atunci când
se formează perechile.Mentorii de succes tind să fie disponibili, cunoscători,
educați în probleme de diversitate, empatici, amabili, încurajatori, susținători
și pasionați
25. Bugetul unității de învățământ pentru anul școlar următor este
insuficient. Ce măsuri concrete ați întreprinde pentru a vă asigura că
școala va avea resursele necesare?
Potrivit reglementărilor legislative în vigoare, finanțarea școlii din România
este asigurată din cele 3 surse, asemenea tuturor unităților din învățământul de
masă:
- Finanțarea de bază - din partea Ministerului Educației, prin
Inspectoratul Școlar Județean – pentru salarii.
- Finanțarea din partea Consiliului Local - de bază și complementară
pentru cheltuieli
de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ
preuniversitar de stat - bunuri și servicii, investiții etc.

- Finanțarea suplimentară obținută din/prin atragerea de sponsorizări,

donații, venituri externe.

Din păcate, fiind o școală cu resurse limitate și fără venituri proprii, iar – în
ultimii ani de management, nu am beneficiat de vreo donație sau sponsorizare
în fonduri/lichidități, accentul se va muta pe celelalte două direcții rămase.
Dacă bugetul este deficitar pe partea de salarii, iar școala noastră și-a lichidat
fondurile din costul standard per/elev în luna iunie anul curent, atunci măsura
concretă se rezumă la cele două adrese lunare către ISJ: 1 - spre serviciul
contabilitate – în care solicităm sumele necesare deschiderilor pentru plata
salariilor pentru luna în curs, luna următoare acesteia (după încărcarea în
linkul destinat) și 2 – spre Consiliul de Administrație al ISJ, în atenția
inspectorului școlar general, prin care se solicită suplimentarea contului
Cheltuieli cu personal cu fix suma necesară plății salariilor, după ce ne-am
asigurat – alături de administratorul financiar al școlii, că sumele rămase în
cont de la ultima plata a salariilor, sunt 0 (zero).
În cazul în care, deficitul este pe cheltuieli materiale, bunuri și servicii,
aceeași procedură se aplică, în direcția autorităților locale – Primăria și
Consiliul Local. În urma unei solicitări scrise prealabile constituirii bugetului
– de regulă, în perioada decembrie/ianuarie, problema este ridicată în prima
ședință de Consiliu Local. De obicei, fondurile sunt suplimentate în urma
rectificărilor
bugetare și în funcție de acestea.
Aplicat practic, la nivelul unității școlare pentru care susțin prezentul interviu,
posibilitățile de soluționare a situației-problemă de mai sus se rezumă la
aceste direcții prezentate. Școala nu beneficiază de terenuri date în arendă sau
contracte de închirieri în urma cărora să poată beneficia de terțe surse
bugetare.