Constitutia din 1866

Îndepartarea lui Cuza, în februarie 1866, de pe tronul Principatelor Unite

punea serioase probleme succesorilor sai – o locotenenta domneasca în care
erau reprezentate ambele Principate si armata, Guvernul provizoriu si o
Adunare proclamata imediat Constituanta. Deşi putin agreat de unele Mari
Puteri, printul străin a fost acceptat în cele din urma drept fapt împlinit. Astfel,
ziua de 10 mai 1866 a marcat instaurarea în România a dinastiei prusace de
Hohenzollern-Sigmaringen.

A. Adoptarea Constitutiei

Dupa dezbateri aprinse între conservatori si liberali, noua Constitutie a fost

votata în Adunarea Legislativa la 29 iunie 1866 si promulgata de Carol I la 1
iulie 1866.Adoptarea ei a reprezentat o necesitate istorica pentru ca noua lege
fundamentală trebuia:

(1) să răspundă noilor realităţi politice de după înlaturarea domniei autoritare a

lui Cuza

(2) sa reprezinte temeiul juridic al domniei şi apoi al monarhiei constitutionale.

B. Trăsături generale

– este prima constitutie internă româneasca elaborată de reprezentanţi

legitimi ai naţiunii = adica de Parlament.

– a avut la baza modelul constituţiei belgiene din 1831, una dintre cele mai
liberale şi echilibrate constituţii europene din perioadă = motivul alegerii
acestui model a avut la baza sintagma „România

– Belgia Orientului”, adica dorinta ca Marile Puteri sa aibă în privinta statutului

politic al României o poziţie asemanătoare cu cea faţă de Belgia.

1
/
– este prima lege fundamentală care proclama oficial numele ţării de România
(art.1).

– a reprezentat o constitutie de factură liberală în sensul ca oferea cadrul

favorabil dezvoltării si modernizării societatii românesti, a unui regim
democratic (în limitele epocii), asezând Statul român, pe principii de
organizare moderne, necesare integrarii României între statele europene
moderne.

– a fost rezultatul compromisului dintre conservatori si liberali, socotită o

emanaţie a ambelor forţe politice.

– a pus bazele domniei constituţionale (1866-1881) si apoi a monarhiei

constitutionale (1881-1938).

C. Conţinutul Constitutiei

În privinta teritoriului ţării introducea:

– caracterul unitar al statului si numele de România (art.1) = Principatele Unite

Române constituie un singur Stat indivizibil, sub numele de România.

– caracterul nealienabil al teritoriului (art.2) = Teritoriul României este

nealienabil.În privinta puterilor în stat introducea:

a) principiul suveranitatii nationale (poporului) = înscris în art.31: Toate puterile

statului emana de la natiune.

b) principiul guvernarii reprezentative si responsabile:

– potrivit acestui principiu natiunea nu poate guverna decât prin reprezentanti.

– înscris în art.31 = Toate puterile Statului emana de la natiune care nu le

poate exercita decât numai prin delegatiune si dupaprincipiile si regulile
asezate în Constitutiunea de fata si în art.32 = orice lege cere înnoirea a celor

2
/
3 ramuri ale puterii legiuitoare – Domn, Senat, Adunarea Deputatilor; nicio
lege nu poate fi supusa sanctiunii domnului decât dupa ce a fost discutatasi
votata liber de majoritatea ambelor Camere ale Parlamentului.

c) principiul responsabilitatii ministeriale = ministrii erau raspunzatori de actele

domnului (regelui) pe care le contrasemnau (art.92) si se faceau raspunzatori
pentru deciziile luate în fata Parlamentului.

d) principiul monarhiei ereditare – înscris în art.82, prin care puterile

constitutionale ale domnului (regelui) sunt ereditare în linie directa si legitima
în familia lui Carol I Hohenzollern: din barbat în barbat prin ordinal de
primogenitura (primul fiu) si cu excluderea perpetua a femeilor si a
coborâtorilor ei.

e) principiul separatiei puterilor în stat, din acest punct de vedere:– puterea

executiva:_ este exercitata de Domn si Guvern_ Domnul_ conform art.35
exercita puterea executiva în mod regulat prin constitutie_ conform art.92 =
Persoana Domnului este neviolabila. (nu putea fi adusa nicio atingere
persoanei sale)_ era irevocabil = puterile lui erau ereditare si pe viata_ era
seful statului_ era comandantul suprem al armatei_ încheia tratate si conventii
cu acordul Parlamentului_ acorda decoratii si distinctii_ avea drept de a numi
si revoca ministri_ numea premierul_ avea dreptul de a bate moneda_ avea
dreptul de amnistie politica, de gratiere_ numea si confirma în toate functiile
publice_ dispunea de dreptul de a dizolva Parlamentul sau de a-l convoca sau
amâna_ putea declara razboi sau încheia pace_ Guvernul_ format din ministri
numiti / revocati de domn (rege)_ condus de premier, numit de Domn_ potrivit
art.92 = ministrii erau raspunzatori de actele domnului, pentru ca le
contrasemnau _ era raspunzator si în fata Parlamentului– puterea legislativa:_
exercitata colectiv de Domn si Parlament = Reprezentanta Nationala, conform
art.32 = Puterea legislativa se exercita colectiv de catre Domn si
reprezentatiunea nationala si art.33 = initierea legilor este data fiecareia dintre
cele 3 ramuri ale puterii legislative_ Domnul_ avea drept de a initia legi, dar cu
amendamentul de la art.92 – niciun act al suveranului nu avea tarie daca nu
era contrasemnat de un ministru_ avea drept de veto absolut = de a se opune
legilor initiate si votate de Parlament (Carol I nu s-a folosit de acest drept
niciodata)._ sanctiona si promulga legile_ Parlamentul_ numit si Adunare
Legislativa sau Reprezentanta Nationala_ avea componenta bicamerala =
Senat + Adunarea Deputatilor_ avea drept de autoconducere_ avea drept de
a initia legi (art.33)_ vota, modifica sau abroga legile_ reprezenta un for de

3
/
control al executivului, pentru ca avea dreptul de interpelare a ministrilor =
întrebari prin care acestia trebuiau sa justifice anumite acte ale lor_ dadea
motiuni de cenzura guvernului sau de a deschide anchete_ lucra în sesiuni ce
se deschideau la 15 noiembrie, cu durata de 4-5 luni_ sedintele erau publice,
dar în unele situatii (la cererea presedintelui Camerei sau Senatului sau a min.
10 senatori/deputati, deliberarile se puteau face în secret)._ o atributie ce
apartinea numai Adunarii Deputatilor era aceea de a discuta si vota bugetul
tarii.– puterea judecatoreasca:_ exercitata de instantele judecatoresti (Curti de
judecata si tribunale)_ instanta suprema de judecata era Curtea de Casatie_
hotarârile si sentintele se pronuntau în virtutea legii si se executau în numele
Domnului_ pentru prima data, Constitutia din 1866 introducea tribunalele cu
jurati.Concluzie:În privinta puterilor în stat, Constitutia din 1866 acorda largi
prerogative Domnului (din 1881 Regelui), implicând institutia centrala în toate
structurile de putere ale statului = în cea executiva, cu Guvernul, în cea
legislativa, cu Parlamentul si în cea judecatoreasca, pentru ca hotarârile
instantelor se executau în numele Domnului (Regelui).În privinta drepturilor si
libertatilor cetatenesti:_ art.5 = libertatea constiintei, presei, învatamântului,
întrunirilor si asocierilor._ art.7 = conditiona acordarea cetateniei române de
apartenenta la religia crestina (articol cu tenta antisemita pentru ca lovea în
evrei – religie mozaica; va fi abrogat în 1879)._ art.10 = egalitatea românilor în
fata legilor si obligatiilor, darilor si sarcinilor publice._ art.19 = declara
proprietatea de orice natura si toate creantele asupra statului sacre si
neviolabile._ alte drepturi – drept de azil politic, libertatea absoluta a
cuvântului si presei, libertatea individualaÎn privinta sistemului electoral,
Constitutia includea si o noua lege electorala:_ bazata pe vot censitar, vârsta
minima a alegatorilor fiind de 21 ani_ sistemul electoral cuprindea 6 colegii
electorale – 4 pentru Adunarea Deputatilor si 2 pentru Senat_ Adunarea
Deputatilor_ aleasa de 4 colegii electorale_ colegiul I si II – conservatorilor =
marilor proprietari funciari care aveau un venit de peste 300 galbeni (colegiul
I) sau între 100-300 galbeni (colegiul II). Votul era direct._ colegiul III –
apartinea burgheziei, liber-profesionistilor si ofiterilor în retragere, care plateau
un impozit de cel putin 80 de galbeni. Votul era direct._ colegiul IV – apartinea
taranimii care platea un impozit cât de mic. Votul era indirect = prin delegati =
1 delegat la 50 iar toti delegatii dintr-un judet alegeau un deputat._ deputatii –
erau alesi pentru un mandat de 4 ani; trebuiau sa fi împlinit vârsta de 25 de
ani._ Senatul_ ales de 2 colegii – unul al proprietarilor funciari, unul al
proprietarilor de imobile (burgheziei)_ senatorii – se alegeau pe 8 ani, dar
pentru jumatate din locurile de senatori se efectuau prin tragere la sorti, noi
alegeri la 4 ani; trebuiau sa fi împlinit vârsta de 40 de ani.Concluzii la legea
electorala:- avantaja pe marii proprietari funciari care din totalul de 6 colegii

4
/
detineau 3 = tocmai de aceea, ajunsi la guvernare, liberalii au modificat în
1884 legea, reducând de la 4 la 3 colegiile din Adunarea Deputatilor pentru a
egaliza lupta pentru puterea politica;- a stat în vigoare din 1866 pâna în 1918
= când a fost introdusa legea votului universal.

D. Semnificatia Constitutiei de la 1866

Pe plan intern:

– a creat cadrul necesar functionarii institutiilor moderne ale statului

– a reglementat statutul monarhiei din România, punând bazele monarhiei

constitutionale

– a stat la baza vietii politice din perioada 1866-1923

– a suferit 3 modificari, în:

• 1879 = când a fost abrogat art.7.

• 1884 = când a fost modificata legea electorala prin reducerea de la 4 la 3 a

colegiilor din Adunarea Deputatilor

• 1917 = ultima modificare; modificate art.57 si art.67 pentru a se putea

introduce legea votului universal si pentru a se putea înfaptui reforma agrara
(art.19)

Pe plan extern:

– Constitutia din 1866 a fost perceputa de Marile Puteri ca o manifestare a

dorintei de independenta a românilor pentru ca:

• a fost promulgata de Carol I fara aprobarea Marilor Puteri

5
/
• prevedea ereditatea domnului

• depasea statutul de autonomie permis prin tratatele internationale

• nu amintea nimic de regimul de suzeranitate si de garantie colectiva

• atribuia domnului prerogative de sef suveran

• titulatura statului si inviolabilitatea teritoriului (art.1 si art.2) aveau în vedere

perspective înlaturarii definitive a suzeranitatii otomane.

6
/