L1: Construcţii geometrice

1. Împărţirea unui segment AB în

2 sau “n” părţi egale r C r B=5
Indicaţii: 4
- Cu vârful compasului în A,
M 2 3
1
respectiv în B, se trasează două arce A B A
de cerc de rază r oarecare. Rezultă I
D II III
punctele C şi D, care se unesc şi IV
intersectează segmentul AB în M, V
AM = MB.
- Prin A se duce o dreaptă care face cu AB un unghi ascuţit, pe care se iau n (5) segmente egale.
Se uneşte ultima diviziune V cu B şi se duc paralele la dreapta VB, determinându-se astfel
punctele 14 de divizare.

2. Împărţirea unui unghi ABC în 2 sau “n” părţi egale C

Indicaţii: - Cu centrul în vârful unghiului B se duce un arc 10
F
de cerc care taie laturile AB şi BC în D şi E. Cu centrul în D 20
se descrie un arc de rază mai mare decât DE/2. Analog, cu
centrul în E, la intersecţia celor două arce, BF – bisectoare. D 2 1
- Cu centrul în B se trasează un cerc A H B E
A
D F care taie laturile unghiului în E, F şi
D. Cu centrul în D, respective E se
duc două arce de rază egală cu
B diametrul DE, rezultând G. Se uneşte
E C F cu G şi rezultă H pe AB. Se
împarte DH în n (3) părţi egale. Se
unesc punctele 1 şi 2 cu G şi se obţin punctele 10 şi 20,
puncte care împart arcul în părţi egale.

3. Racordarea a două cercuri (de rază R1 şi R2), printr-un

arc de cerc de rază R, tangent interior faţă de cele două
cercuri, R  R1, R  R2
R

Indicaţii: Prin O1 se duce arcul de cerc de rază R - R1, iar O2 B

prin O2 se duce arcul de cerc de rază R - R2, la intersecţia lor
rezultând O3. O3O1 intersectează cercul 1 în A, iar O3O2 A O1 R
2
intersectează cercul 2 în B, acestea fiind puncte de tangenţă
2

1
R
R-R
R-

O3
R1

cu cercul de racordare, cu centrul în O3, de rază R. Se

trasează arcul AB, tangent interior la cele două cercuri.

4. Racordarea a două cercuri (de rază R1 şi R2), printr-un arc de cerc de rază R, tangent
exterior faţă de cele două cercuri, R  O1O2 – (R1+ R2) O2
Indicaţii: Prin O1 se duce arcul de cerc de rază R + R1, iar
prin O2 se duce arcul de cerc de rază R + R2, la intersecţia lor O1 R
A 2
R+

rezultând O3. O3O1 intersectează cercul 1 în A, iar O3O2 R 1

B
R

R2

intersectează cercul 2 în B, acestea fiind puncte de tangenţă

R+

cu cercul de racordare, cu centrul în O3, de rază R. Se

R

O3
1

trasează arcul AB, tangent exterior la cele două cercuri.

 R+R 1
5. Racordarea unei drepte cu un cerc (cu centrul ȋn O), printr- O

R1
un arc de cerc de rază R1 dată, tangent exterior cercului dat A O1
Indicaţii: Se trasează o dreaptă paralelă cu la distanţă R1 de R R
aceasta şi un arc de cerc de rază R +R1, cu cntrul în O, la intersecţia 1

B
lor rezultând punctul O1. Se trasează şi la intersecţia cu cercul
se determină punctul A, de tangenţă cu arcul de racordare de rază R1, T1
cu centrul în O1, AB. O1B  
r A
6. Tangenta la cerc (cu centrul ȋn O) dintr-un punct exterior A O M
Indicaţii: Se împarte OA în două părţi egale, OM = MA. Cu centrul în
M se trasează arcul de cerc de rază MO, care intersectează cercul în T1 T2
şi T2, punctele de tangenţă.

7. Construcţia elipsei de axe date 2 1=C

Indicaţii: Se împart cercurile de diametre egale cu axele elipsei în “n”
părţi egale (exemplu : 3 pǎrţi). Prin punctele de divizare se trasează 4=A 3 B
paralele la diametrele cercurilor, rezultând la intersecţia lor punctele O
de definiţie a elipsei. 7=D

8. Construcţia elipsei înscrise într-un romb de latură dată l

Indicaţii: Prin O centrul rombului, se trasează paralele la M
laturile lui rezultând punctele A, B, C şi D, mijloacele
laturilor. Dreptele MB şi ND intersectează diagonala mare în
l A D
punctele I şi J. Elipsa este formată din patru arce de cerc: cu O
I
centrul în punctul M se trasează arcul BC şi cu centrul în
J
punctul N se trasează arcul AD. Elipsa se completează prin
arcele BA, cu centrul în punctul I şi CD, cu centrul în punctul B C
J. N

9. Construcţia hexagonului 10. Construcţia unui triunghi ABC când

Indicaţii: Se construieşte un cerc de rază
egală cu latura hexagonului şi se împarte
cercul în 6 părţi egale. Unind punctele
obţinute rezultă hexagonul.
se cunosc lungimile laturilor
Indicaţii: Se trasează latura AB, cunoscută.
Se duc arcele de cerc cu centrul în A, de
rază AC şi cu centrul în B, de rază BC,
deasemenea date. La intersecţia lor se obţine
cel de-al treilea vârf al triunghiului, C.

C BC
AC

A B