Analiza Economica-Financiara

CUPRINS
I. Analiza economico-financiară.............................................................................................4
1.1 Analiza activitatii de productie si comercializare.......................................................5
1.1.1 Analiza CA..............................................................................................................5
1.2 Modificari relative si absolute intervenite in rezultatele supuse analizei...............6
1.3 Metoda substitutiilor in lant (succesive).....................................................................8
1.3.1 Aplicarea metodei in cazul produsului intre factori............................................8
1.3.2 Aplicarea metodei in cazul raportului intre factori.............................................9
1.4 Consecintele modificarii CA asupra:.........................................................................13
1.4.1 Productivitatii muncii:...........................................................................................13
1.4.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante:...................................................13
1.4.3 Cheltuielilor totale sau cheltuielilor de exploatare ce revin la 1000 lei CA..14
1.4.4 Profitului aferent CA.............................................................................................14
II. Analiza factoriala a VA......................................................................................................17
2.1 Efectele modificarii VA asupra:..................................................................................18
2.1.1 Productivitatii muncii............................................................................................18
2.1.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante.....................................................19
2.1.3 Celtuielilor totale si cheltuielilor salariale la 1000 lei VA................................19
2.1.4 Profitului brut al firmei..........................................................................................20
2.1.5 Ratei de rentabilitate a capitalului (total, propriu, permanent).......................20
2.2.1 Profitul pe salariat................................................................................................21
3. Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale......................................23
3.1 Influenta fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii CT.............................23
3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei VT.................................................................25
3.3 Efectul modificarii CT/1000VT asupra profitului brut..............................................28
4. Analiza cheltuielilor de exploatare...................................................................................28
4.1 Eficienta cheltuielilor de exploatare..........................................................................29
5. Analiza cheltuielilor salariale............................................................................................30
6. Aprecierea eficientei FS....................................................................................................31
6.1 MODELUL 1.................................................................................................................31
6.2 MODELUL 2.................................................................................................................32
6.3 MODELUL 3.................................................................................................................33
7. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu
...................................................................................................................................................34
7.1 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului
mediu....................................................................................................................................34
2
7.2 Influenta modificarii productiei muncii si influenta salariului mediu asupra
variatiei profitului.................................................................................................................35
8. Analiza diagnostic a rentabilitatii.....................................................................................36
8.1 Analiza rezultatelor cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune....................37
8.2 Corelatia dintre eficienta capitalului fix productiv al muncii si inzestrarea tehnica
a muncii................................................................................................................................40
8.3 Corelaţia optimă ce trebuie să existe între aceşti indicatori de eficienţă, este
urmatoarea:.........................................................................................................................41
9. Analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate...................................................................42
9.1 Rata rentabilitatii economice......................................................................................43
9.2 Rata rentabilitatii financiare........................................................................................50
9.3 Rata rentabilitatii comerciale......................................................................................53
9.4 Analiza echilibrului financiar.......................................................................................53
9.5 Fondul de rulment si necesarul de fond de rulment...............................................53
10. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii.............................................................55
10.1 Rata lichiditatii generale...........................................................................................55
10.2 Rata lichiditatii restranse..........................................................................................56
10.3 Rata solvabilitatii globale..........................................................................................56
10.4 Rata solvabilitatii patrimoniale.................................................................................56
11.Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda ratelor.....................................57
11.1 Rata autonomiei financiare:.....................................................................................57
11.2 Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (FR)....................57
11.3 Rata de finantare a Ac pe seama FR......................................................................58
11.4 Rata de finantare a necesarului de FR..................................................................58
11.5 Rata de autofinantare a activelor............................................................................58
11.6 Rata datoriilor.............................................................................................................59
11.7 Rata de finantare a imobilizarilor pe seama K pr....................................................59
11.8 Rata de finantare a Ai pe seama Kperm..................................................................60
12. Concluzii şi Propuneri.....................................................................................................61
12.1 Analiza Swot...............................................................................................................61
3
I. Analiza economico-financiară
Analiza economico – financiară este un ansamblu de tehnici, metode, procedee,
concepte care permite tratarea informatiilor interne si externe in vederea formularii unor
aprecieri pertinente cu privire la situatia economico-financiara a agentilor economici,
identificarea factorilor cauzelor care au determinat-o si formularea unor propuneri cu privire
la imbunatatirea acestuia prin utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane si
financiare.
Informatia financiar-contabila, ca instrument suplu de analiza a rezultatelor firmelor,
trebuie sa fie cu necesitate omogena. Omogenitatea ca finalitate a procesului de
„ normalizare a contabilitatii” se refera la termenii folositi si la regulile de redactare a
documentelor contabile de sinteza care trebuie sa fie identice pentru toate unitatile.
Sistemul conturilor anuale, cunoscut in forma abreviata sub denumirea de „bilant
contabil”, este compus – conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 – din: bilantul contabil,
contul profit si pierderi, anexe si raportul de gestiune. Potrivit Ordinului 403/22.04.1999 al
Ministerului Finantelor, formatul conturilor anuale se refera la bilant, contul de profit si
pierdere si note la conturile anuale.
Bilantul contabil prezinta imaginea statica a situatiei patrimoniale. El sintetizeaza
ansamblul drepturilor de proprietate si de creanta si ansamblul obligatiilor asumate de
intreprindere, ce caracterizeaza situatia juridica si situatia financiara a acesteia. Intrucat
bilantul contabil prezinta o serie de distorsiuni introduse de aplicarea principiilor
contabilitatii, pentru o analiza financiara pertinenta sunt utilizate doua intrumente care si-
au dovedit valoarea operationala ridicata: bilantul financiar si bilantul functional.
Abordarea patrimoniala prezinta interes pentru proprietarii intreprinderii (actionarii) si
pentru creditorii intreprinderii pentru care patrimoniul este garantia realizarii drepturilor lor.
Posturile de activ si de pasiv sunt prezentate, in valoare neta, sub forma de coloane
contrapuse, fiind clasificate dupa natura si destinatia lor.
Pe baza situatiei patrimoniale se studiaza – prin intremediul indicatorilor –
rentabilitatea, solvabilitatea, lichiditatea, acestea constitund elemenete primare intr-o
analiza calitativa a corelatiilor prezente intre acesti parametri, a riscului (economic,
financiar) si ulterior a modalitatilor de dispersie a lui.
4
1.1 Analiza activitatii de productie si comercializare
1.1.1 Analiza CA
CA2007  1077964
CA2008  1087893
CA2009  1119413
CA2007 / 2008  CA2008  CA2007

CA2007 / 2008  1087893  1077964
CA2007 / 2008  9929
CA2008 / 2009  CA2009  CA2008

CA2008 / 2009  1119413  1087893
CA2008 / 2009  31520
Cifra de afaceri neta in 2008 a fost de 1087893 fata de 1077964 in 2007, ceea ce
reprezinta o crestere cu 0,92 %, iar in anul 2009 cu o cifra afaceri neta de 1119413 fata de
anul 2008 , s-a realizat o crestere cu 2,89%. In urma analizei cifrei de afaceri, putem
observa ca obiectivele firmei de a creste cifra de afaceri de la an la an, s-au concretizat, fie
si in conditiile crizei actuale.
Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in toate cele 3 perioade, semnifica
faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii permite sa isi consolideze pozitia pe
piata.
5
1.2 Modificari relative si absolute intervenite in rezultatele supuse analizei
Rezultatul exercitiului realizeaza o confruntare globala intre ansamblul cheltuielilor

si ansamblul veniturilor unei intreprinderi pe o perioada de timp data, numita exercitiu.
Rezultatul exercitiului permite evaluarea efectului activitatii intreprinderii asupra acumularii.
Cresterea avuta in perioadele 2007-2008,2008-2009 reprezinta reconstituirea
capitalurilor angajate si obtinerea unor resurse suplimentare .
R2007  112213
R2008  38031
R2009  13137
R  R1  R0
R1  R0
% R  * 100
R0
6
R  R2008  R2007
R  38031  112213
R  74182
R2008  R2007  74182
% R  * 100  * 100  66,10%
R2007 112213
R  R2009  R2008
R  13137  38031
R  24894
R  R2008 2.837
 % R  2009 * 100  * 100  11,23%
R2008 25.254
Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul de sinteza care
masoara performantele activitatii unei întreprinderi în cursul unei perioade date.Acesta
scoate în evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea
bogatiei unei întreprinderi pentru o anumita perioada.
Din punct de vedere economic rezultatul net al exercitiului se defineste ca diferenta
între venituri si cheltuieli. Acesta poate fi pozitiv; in cazul nostru variatia rezultatului net in
perioada 2009-2008 este pozitiv si inseamna profit, sau poate fi negativ si sa insemne
prierdere, asa cum in urma calculelor efectuate in perioada 2008-2007 rezultatul net al
societatii studiate este de -66,10%.
Rezultatele activitatii intreprinderii nu se studiaza ca marimi in sine, ci in functie de un
criteriu de referinta (baza de comparatie) ceea ce permite cunoasterea abaterilor
intervenite.
Folosind ca baza de comparatie Wa , am ales ca tip de comparatie, comparatia in timp
intre rezultatele efective, respectiv prevazute din perioada curenta si cele din perioada
anterioara.
CA  N s * Wa
CA Wa  Wh *T T- timp total de munca (in ore)
Wa 
Ns
1077964
Wa 2007   38498,71
28
1087893
Wa 2008   51804,43
21
1119413
Wa 2009   39979,04
28
7
1.3 Metoda substitutiilor in lant (succesive)
1.3.1 Aplicarea metodei in cazul produsului intre factori
CA2007 / 2008
N
 CAs  N s * Wa  Ns * Wa  21 * 38498,71  28 * 38498,71
2008 2007 2007 2007
N
 CAs  269491
W
 CAa  N s * Wa  Ns * Wa  21* 51804,43  21 * 38498,71
2008 2008 2008 2007
W
 CAs  279420
CA  CA2008  CA2007  1087893  1077964  9929
CA2009 / 2008
N
 CA
s
= N s2009 * Wa2008 - N s2008 * Wa2008 = 28 * 51804,43 – 21* 51804,43
N
 CAs  362631
W
 CAa  N s * Wa  Ns * Wa  28 * 39979,04  28 * 51804,43
2009 2009 2009 2008
W
 CAa  331111
CA  CA2009  CA2008  1119413  1087893  31520
Aceasta metoda (metoda substitutiilor in lant) se foloseste pentru masurarea influentei

factorilor asupra variatie fenomenului analizat in cazul in care modelul de analiza este de tip
multiplicative(intre factorii fenomenului analizat exista relatii de tip determinist care se
prezinta sub forma produsului sau raportlui).
8
Esenta metodei consta in determinarea succesiva a influentei fiecarui factor asupra
modificarii fenomenului analizat considerand ceilalti factori constanti. Astfel am analizat
influenta numarului de salariati, respectiv productivitatea anuala a muncii, pastrand constant
factorul: cifra de afaceri pe fiecare perioada analizata.
1.3.2 Aplicarea metodei in cazul raportului intre factori
CA
Wa 
Ns
Wa
2008 / 2007
Ns CA2007 CA2007 1077964 1077964

W      51331,62  38498,71  12832,9
a Ns Ns 21 28
2008 2007
CA2008 CA2007 1087893 1077964

CA
W
     51804,43  51331,62  472,81
a Ns Ns 21 21
2008 2008
Ns
Wa   W   CA
Wa
 12832,9  472,81  13305,71
a
sau
Wa  Wa  Wa  51804,43  38498,71  13305,71
2008 2007
Wa
2009 / 2008
N CA2008 CA2008 1087893 1087893

 ws      38853,32  51804,43  12951,1
a Ns N s 2008 28 21
2009
CA2009 CA2008 1119413 1087893

 CA
Wa
     39979,04  38853,32  1125,71
Ns Ns 28 28
2009 2009
Ns
W a   W   CA
Wa
 12951,1  1125,71  11825,4
a
sau
W a  W a  Wa  39979,04  51804,43  11825,4
2009 2008
In cazul acestei metode, vorbim despre factori calitativi si factori cantitativi, acestia fiind
principalii factori care stau la baza metodei substitutiilor in lant.
Factorul cantitativ, in cazul nostru Ns, reprezinta conditia indispensabila a actiunii
acestor factori. Reflecta latura extensiva a fenomenului economic studiat si are rolul de
amplificator al factorului calitativ, respectiv CA .
In cazul raporturilor dintre factori studiate pe cele 3 perioade, se poate observa o
modificare a variatiei productivitatii muncii,mai exact o scadere cu 14,80% in perioada
2009-2008 fata de 2008-2007.
Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţi şi indirecţi specifici
domeniului de activitate al firmei.
9
Analiza factorială a cifrei de afaceri în întreprinderile industriale se poate realiza pe
baza următoarelor modele:
CA  N s * Wa * Gv
Qe CA
CA  N s * *
N s Qe
CA  N s * Iˆt * E Ai * Gv
A Q
Iˆt  i ; E Ai  e
Ns Ai
Gv – grad de valorificare
Iˆ t – inzestrarea tehnica a muncii
Pentru analiza factorială a modificării cifrei de afaceri faţă de o bază de comparaţie

se au în vedere datele din tabelul urmator :
2007 2008 2009

CA 1077964 1087893 1119413
Qe 1077187 1166876 1276852
Ns 28 21 28
Ai 358212 519356 431637
Wa 38470,96 55565,52 45601,86
Gv 1,001 0,932 0,877
Iˆt 12793,29 24731,24 15415,61
E Ai 3,007 2,247 2,958
10
358212
Iˆt   12793,29
2007 28
519356
Iˆt   24731,24
2008 21
431637
Iˆt   15415,61
2009 28
Qe 1077187
Wa  2007
  38470,96
2007 Ns 28
2007
Qe 1166876
Wa  2008
  55565,52
2008 Ns 21
2008
Qe 1276852
Wa  2009
  45601,86
2009 Ns 28
2009
CA2007 1077964
Gv    1,001
2007 N s 2007 * Wa 2007 28 * 38470,96
CA2008 1087893
Gv    0,932
2008 N s 2008 * Wa 2008 21 * 55565,22
CA2009 1119413
Gv    0,877
2009 N s 2009 * Wa 2009 28 * 45601,86
Qe 1077187
E Ai  2007
  3,007
2007 Ai2007 358212
Qe 1166876
E Ai  2008
  2,247
2008 Ai 2008 519356
Qe 1276852
E Ai  2009
  2,958
2009 Ai 2009 431637
11
2008  2007
N
1. CAs  ( N s  Ns ) * Wa * Gv  (21  28) * 38470,96 * 1,001  269491
2008 2007 2007 2007
W
2. CA
a
 Ns * (Wa  Wa ) * Gv  21(55565,52  38470,96) * 1,001  359244,7
2008 2008 2007 2007
Iˆ
2.1. CA
t
 Ns * ( Iˆt  Iˆt ) * E Ai * Gv  21(24731,29  12793,29) * 3,007 * 1,001  754420,1
2008 2008 2007 2007 2007
* Iˆt
E
2.2. CA
Ai
 Ns * ( E Ai  E Ai ) * Gv  21* 24731,24(2,247  3,007) * 1,001  395175
2008 2008 2008 2007 2007
G
3. CA
v
 Ns * Wa * (Gv  Gv )  21* 55565,22(0,932  1,001)  79824,7
2008 2008 2008 2007
CA  CA2008  CA2007  1087893  1077964  9929

N W G
CA   CAs   CA
a
  CA
v
 269491 359244,1  (79824,7)  9929
2009  200 8
N
1. C
s
A  ( N s 2  N s 20
009
Wa
2. CA  N s 200 * (Wa
9 200
ˆ
2.1.
I t
 N * ( ˆ
I
CA s 2009 t 20
2.2.
E A i
 N * ˆ
I
CA s t
2009 20
Gv
3. CA  N s * Wa
2009 2009
CA  CA2009  CA2008

N W
CA   C
s
A   a
CA  
1.4 Consecintele modificarii CA asupra:
1.4.1 Productivitatii muncii:
CA2008 CA2007 1087893 1077964

CA
W
     472,81
a Ns Ns 21 21
2008 2008
CA2009 CA2008 1119413 1087893

CA
W
     1125,71
a Ns Ns 28 28
2009 2009
1.4.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante:
CA2008 CA2007 1087893 1077964

CA
E      0,02
Ai Ai2008 Ai2008 519356 519356
CA2009 CA2008 1119413 1087893
CA
E      0.07
Ai Ai2009 Ai2009 431637 431637
CA2008 CA2007 1087893 1077964
CA
E      0,02
Ac Ac 2008 Ac 2008 490659 490659
CA2009 CA2008 1119413 1087893
CA
E      0,04
Ac Ac 2009 Ac 2009 862082 862082
12
1.4.3 Cheltuielilor totale sau cheltuielilor de exploatare ce revin la 1000 lei CA
CT2007  945284
CT2008  1127703
CT2009  1259366
CT2007 CT2007 945284 945284

CA
CT / 1000CA  *1000  * 1000  * 1000  * 1000  8,003
CA2008 CA2007 1087893 1077964
CT2008 CT2008 1127703 1127703
CA
CT / 1000CA  *1000  *1000  * 1000  * 1000  29,19
CA2009 CA2008 1119413 1087893
Ce 2007  936946
Ce 2008  1110787
Ce 2009  1239049
Ce 2007 Ce 2007 936946 936946

CA
Ce / 1000CA  *1000  *1000  * 1000  *1000  7,93
CA2008 CA2007 1087893 1077964
Ce 2008 Ce 2008 1110787 1110787
CA
Ce / 1000CA  *1000  * 1000  *1000  * 1000  28,75
CA2009 CA2008 1119413 1097893
1.4.4 Profitului aferent CA
CA
Pr  CA1 * Rc 0  CA0 * Rc 0
Pr
Rc 
CA
Pr 2007  112213
Pr 2008  38031
Pr 2009  13137
13
Pr2007 112213
Rc 2007    0,104
CA2007 1077964
Pr2008 38031
Rc 2008    0,035
CA2008 1087893
Pr2009 13137
Rc 2009    0,012
CA2009 1119413
CA
Pr  CA2008 * Rc 2007  CA2007 * Rc 2007  1087893 * 0,04  1077964 * 0,04  1033,58
CA
Pr  CA2009 * Rc 2008  CA2008 * Rc 2008  1119413 * 0,035  10978893 * 0,035  1101,89
Ci = cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile + alte cheltuieli

materiale+cheltuieli cu energia si apa +cheltuieli privind prestatiile externe
14
C i 2007  204555  153036  28867  109007  495765
C i 2008  191314  223707  31962  136667  583650
C i 2009  198333  120339  27470  200760  546902
M j 2007  777  777  0

M j 2008  3157  2549  968
M j 2009  1480  0  1480
VA  (Qe  C i )  M c
VA 2007  (1077187  595765)  0  581422
VA 2008  (1166876  583650)  968  584194
VA 2009  (1276852  546902)  1480  731430
In perioada 2007/2008, se inregistreaza o crestere a valorii adaugate cu 2772

reprezentand un procent de 0,47%. In perioada 2008/2009, se inregistreaza o crestere a
valorii adaugate cu 147236 reprezentand un procent de 25,20%.
Marja comerciala determina performantele intreprinderilor comerciale sau, in cazul
celor necomerciale, performantele rezulatate din activitatea lor de comert. Aceasta marja
masoara surplusul de valoare obtinut peste costul marfurilor vandute si reflecta pozitionarea
intreprinderii pe piata sa tinand cont de:
 Natura produselor (gama, adaptarea la specificul segmentelor de piata etc.);
 Forma de distributie;
 Formarea pretului de vanzare;
 Intensitatea concurentei.
Societatea inregistreaza marje comerciale mai reduse, dar pozitive, pozitivitatea lor
exprimand faptul ca din operatiunile de vanzare-cumparare de marfuri se obtine un rezultat
favorabil pentru societate.
Cresterea marjei comerciale este in principiu un semnal favorabil mai ales cand e
insotita de cresterea rentabilitatii
15
II. Analiza factoriala a VA
Valoarea adaugata permite aprecierea aportului intreprinderii la cresterea avutiei

nationale, fiind foarte utila si in contabilitatea nationala.
Valoarea adaugata remunereaza:
 Salariatii, prin cheltuielile de personal;

 Statutul, prin impozite si taxe;
 Capitalurile de imprumut, prin cheltuielile financiare;
 Capitalurile interne, prin rezultat net;
 Capitalurile tehnice, prin amortizare.
VA  N s * Wa * VA / 1leuQe
Qe VA
VA  N s * *
N s Qe
VA 2007 581422
VA / 1leuQe 2007    0,54
Qe 2007 1077187
VA 2008 584194
VA / 1leuQe 2008    0,50
Qe 2008 1166876
VA 2009 731430
VA / 1leuQe 2009    0.57
Qe 2009 1276852
16
2008  2007
N Qe 2007 Q
 VAs  N s 2008 * * VA / 1leuQe 2007  N s 2007 * e 2007 * Va / 1leuQe 2007 
N s 2007 N s 2007
581422 1077187
 21 * * 0,54  28 * * 0,54  145356
28 28
W
 VAa  N s 2008 * (Wa 2008  Wa 2007 ) * VA / 1leuQe 2007  21 * (55565,52  38470,6) * 0,54  193766
VA / 1Qe
 VA  N s 2008 * Wa 2008 * (VA / 1leuQe 2008  VA / 1leuQe 2007 )  21 * 55565,52 * (0,50  0,54)  45630,5
N W VA / 1Qe
VA   VAs   VAa   VA  145356  193766  45638,5  2772
VA  VA 2008  VA 2007  584194  581422  2772
2009  2008
N
 VAs  ( N s 2009  N s 2008 ) * Wa 2008 * VA / 1leuQe 2008  (28  21) * 55565,52 * 0,50  194731,3
N
 VAs  N s 2009 * (Wa 2009  Wa 2008 ) * VA / 1leuQe 2008  28 * (45601,86  55565,52) * 0,50  139672
VA / 1Qe
 VA  N s 2009 * Wa 2009 * (VA / 1leuQe 2009  VA / 1leuQe 2008 )  28* 45601,86 * (0,57  0,50)  92176,75
N W VA / 1Qe
VA   VAs   VAa   VA  194731,3  (139672)  92176,75  147236
VA  VA 2009  VA 2008  731430  584194  147236
Valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului s-a modificat de la o perioada la

alta, astfel ca in anul 2008, s-a inregistrat cea mai mica valoare a VA/1leuQe din cele 3
perioade studiate, si anume de 0,50 ceea ce inseamna o scadere cu 0,04 fata de anul
2007, si cu 0,07 fata de anul 2009
2.1 Efectele modificarii VA asupra:

2.1.1 Productivitatii muncii
VA 2008 VA 2007 584194 591422

VA
W
     132
a N s 2008 N s 2008 21 21
VA 2009 VA 2008 731430 584194
VA
W
     5258,43
a N s 2009 N s 2009 28 28
Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca, ca efect al

nerealizarii numarului mediu scriptic de salariati si a timpului de munca pe salariat, a avut
ca efect scaderea valorii adaugate cu 49375,3 mii lei. Scaderea numarului de personal de
la o perioada la alta este o situatie justificata si se datoreaza sporirii productivitatii muncii.
Din calculul variatiei valorii adaugate in functie de Ns, Wa si VA /1leuQe pe
perioadele 2007-2008, respectiv 2008-2009, Rezulta ca directiile principale de actiune
pentru cresterea valorii adaugate sunt : sporirea gradului de utilizare a capacitatilor de
17
productie si a productivitatii muncii printr-o mai buna organizare a muncii, introducerea
progresului tehnic, ridicarea gradului de calificare a potentialului uman, folosirea integrala
a timpului de munca, cresterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor,
energiei, obtinerea unor produse de o calitate superioara.
2.1.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante
VA 2008 VA 2007 584194 581422

VA
E      0,01
Ai Ai2008 Ai2008 519356 519356
VA 2009 VA 2008 731430 584194
VA
E      0,34
Ai Ai2009 Ai2009 431637 431637
VA 2008 VA2007 584194 581422

VA
E      0,01
Ac Ac 2008 Ac2008 490659 490659
VA 2009 VA 2008 731430 584194
VA
E      0,17
Ac Ac 2009 Ac 2009 862082 862082
2.1.3 Celtuielilor totale si cheltuielilor salariale la 1000 lei VA
CT2007 CT2007 945284 945284

VA
CT / 1000VA  * 1000  * 1000  * 1000  * 1000  7,71
VA 2008 VA 2007 584194 581422
CT2008 CT2008 1127703 1127703
VA
CT / 1000VA  * 1000  * 1000  * 1000  * 1000  388,58
VA 2009 VA 2008 731430 1584194
Cs 2007 Cs 2007 317614 317614

VA
Cs / 1000VA  * 1000  * 1000  * 1000  * 1000  2,59
VA 2008 VA 2007 584194 581422
Cs 2008 Cs 2008 367520 367520
VA
Cs / 1000VA  * 1000  * 1000  * 1000  * 1000  126,64
VA 2009 VA2008 731430 584194
2.1.4 Profitului brut al firmei
18
VA
Pb  VA1 * Pb / 1leuVA0  VA 0 * Pb / 1leuVA 0
Pb 2007 133621
Pb / 1leuVA 2007    0,23
VA 2007 581422
Pb2008 45513
Pb / 1leuVA 2008    0,08
VA 2008 584194
Pb2009 19323
Pb / 1leuVA 2009    0,03
VA 2009 731430
VA
Pb  VA 2008 * Pb / 1leuVA2007  VA 2007 * Pb / 1leuVA2007  584194* 0, 23  581422* 0, 23  637,05
VA
Pb  VA 2009 * Pb / 1leuVA 2008  VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008  731430 * 0,08  584194 * 0,08  11470,76
2.1.5 Ratei de rentabilitate a capitalului (total, propriu, permanent)
VA
VA
R 
Pb
k K t ; K p ; K perm
VA * Pb / 1leuVA
Rk 
Kt
Kt  K p
VA 2007 * Pb / 1leuVA 2007 581422 * 0,23

Rk 2007    0,34
K t 2007 392146
VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008 584194 * 0,08
Rk 2008    0,11
K t 2008 430177
VA 2009 * Pb / 1leuVA 2009 731430 * 0,03
Rk 2009    0,04
K t 2009 443314
2008/2007
VAPb 20082007 637,05


VA
Rk    0,001
K t 2008 430177
2009/2008
VAPb 2009 2008 111470,76

VA
Rk    0,026
K t 2009 443314
19
2008  2007
K VA 2007 * Pb / 1leuVA2007 VA 2007 * Pb / 1leuVA2007 581422* 0,23 581422* 0,23
 Rt      0,311
k K t 2008 K t 2007 430177 392146
VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008 VA 2007 * Pb / 1leuVA 2007 584194 * 0,08 581422 * 023
Pb
R      0,205
k K t 2008 K t 2008 430177 430177
VA 2008 * Pb / 1leuVA 2007 VA 2007 * Pb / 1leuVA 2007 584194 * 0,23 581422 * 0,23
VAR      0,001
k K t 2008 K t 2008 430177 430177
VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008 VA 2008 * Pb / 1leuVA 2007 584194* 0,08 584194* 0,023
Pb
Rk
/ 1leuVA
     0,206
Kt
2008
K t 2008 430177 430177
2009-2008
K VA 2009 * Pb / 1leu / VA 2008 VA 2008 * Pb / 1leu / VA 2008 584194 * 0,08 584194 * 0,08
 Rtf      0,003
k K t 2009 K t 2008 443314 430177
VA 2009 * Pb / 1leu / VA 2009 VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008 731430 * 0,03 584194 * 0,08
Pb
Rk      0,059
Kt K t 2009 443314 443314
VA 2009 * Pb / 1leu / VA 2008 VA 2008 * Pb / 1leu / VA 2008 731430 * 0,08 584194 * 0,08
Pb
Rk      0,026
K t 2009 K t 2009 443314 443314
VA 2009 * Pb / 1leuVA VA 2009 * Pb / 1leuVA 2008 731430 * 0,03 731430 * 0,08
Pb
Rk
/ 1leuVA
     0,08
Kt K t 2009 443314 443314
2.2 Eficienta utilizarii resurselor umane
2.2.1 Profitul pe salariat
Pb Qe CA Pb
Ps   * *  Wa * Gv * Rc
N s N s Qe CA
Pb2007 112213
Ps 2007    4007,61
N s 2007 28
Pb2008 38031
Ps 2008    1811
N s 2008 21
Pb2009 13137
Ps 2009    469,18
N s 2009 28
20
Rc 2007  0,104
Rc 2008  0,035
Rc 2009  0,012
Gv 2007  1,001
Gv 2008  0,932
Gv 2009  0,877
2008  2007
W
1. Ps  (Wa 2008  Wa 2007 ) * Gv 2007 * Rc 2007  (55565,52  38470,96) * 1,001* 0,104  1780,78
s
G
2. Pv  Wa 2008 * (Gv 2008  Gv 2007 ) * Rc 2007  55565,52 * (0,932  1,001) * 0,104  395,69
s
R
3. Pc  Wa 2008 * Gv 2008 * ( Rc 2008  Rc 2007 )  55565,52 * 0,932 * (0,035  0,104)  3581,60
s
W G R
Ps   Pa   Pv   Pc  1780,78  (395,69)  (3581,60)  2196,61
s s s
Ps  Ps 2008  Ps 2007  2196,61
2009  2008
W
1. Ps  (Wa 2009  Wa 2008 ) * Gv 2008 * Rc 2008  (45601,86  55565,52) * 0,932 * 0,035  324,74
s
G
2. Pv  Wa 2009 * (Gv 2009  Gv 2008 ) * Rc 2008  45601,86 * (0,877  0,932) * 0,035  88,66
s
R
3. Pc  Wa 2009 * Gv 2009 * ( Rc 2009  Rc 2008 )  45601,86 * 0,877 * (0,012  0,035)  928,42
s
W G R
Ps   Pa   Pv   Pc  324,74  ( 88,66)  (928,42)  1341,82
s s s
Ps  Ps 2008  Ps 2007  1341,82
3. Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale
CT  C e  C f  C extr
CT  CT1  CT0
CT
 %CT 
CT0
21
2008  2007
CT  CT2008  CT2007  1127703  945284  182419
182419
 %CT   0,19
945284
2009  2008
CT  CT2009  CT2008  1259366  1127703  131663
131663
 %CT   0,12
1127703
3.1 Influenta fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii CT
Se pot calcula influentele fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii cheltuielilor

totale ale intreprinderii prin aplicarea metodei balantiere. Astfel pentru cele 2 perioade
analizate rezulta:
2008  2007
C
1. CTe  C e 2008  C e 2007  1110787  936946  173841
C
2. CTf  C f 2008  C f 2007  12863  8338  4525
C
3. CTextr  C extr 2008  C extr 2007  4053  0  4053
C C C
CT   CTe   CTf   CTextr  173841  4525  4053  182419
CT  CT2008  CT2007  182419
2009  2008
C
1. CTe  C e 2009  C e 2008  1239049  1110787  128262
C
2. CTf  C f 2009  C f 2008  20317  12863  7454
C
3. CTextr  C extr 2009  C extr 2008  0  4053  4053
C C C
CT   CTe   CTf   CTextr  131663
CT  CT2009  CT2008  131663
In cadrul analizei este necesar de asemenea sa se studieze si structura cheltuielilor

totale pe cele 3 categorii, prin calcularea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli, in
cheltuielile totale
22
2007
Ce 936946
Ge  * 100  * 100  99,12%
CT 945284
Cf 8338
Gf  * 100  * 100  0,88%
CT 945284
C
G extr  etr * 100  0
Cf
2008
Ce 1110787
Ge  *100  *100  98,50%
CT 1127703
Cf 12683
Gf  *100  *100  1,14%
CT 1127703
C 4053
G etr  etr *100  *100  0,36%
Cf 1127703
2009
Ce 1239049
Ge  * 100  * 100  98,39%
CT 1259366
Cf 20317
Gf  * 100  * 100  0,02%
CT 1259366
C
G extr  estr * 100  0
Cf
2008/2007
Ge  Ge 2008  Ge 2007  98,50  99,12  0,62
G f  G e 2008  G e 2007  1,14  0,88  0,26
G extr  G extr 2008  G extr 2007  0,36  0  0,36
2009/2008
Ge  Ge 2009  Ge 2008  98,39  98,50  0,11
G f  G f 2009  G f 2008  0,02  1,14  1,12
G extr  G extr 2009  G extr 2008  0  0,36  0,36
Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului

financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau a cresterilor de pasive care au
ca rezultat diminuari ale capitalului propriu. Intreprinderea a inregistrat valori mai mari ale
23
cheltuielilor totale in 2009 (CT = 1259366). In 2008, situatia este similara, se
inregistreaza o crestere a cheltuielilor totale de 1127523 fata de 2007 (CT = 945284)
3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei VT
Modificarea nivelului CT/1000VT poate fi explicata prin efectuarea unei analzie factoriale
care sa evidentieze eficienta fiecarei activitati a intreprinderii( de exploatare, financiare
extraordinare).
In acest caz, nivelul CT/100Vf se poate calcula in functie de structura sau ponderea
veniturilor totale pe cele 3 categorii de venituri (Gi) si de nivelul cheltuielilor la 1000 lei
venituri pe cele 3 activitati (C/1000Vi)
CT
CT / 1000VT  * 1000
VT
Vt 2007  1078905
Vt 2008  1173216
Vt 2009  1278689
CT2007 945284
CT / 1000VT2007  * 1000  * 1000  875,15
VT2007 1078905
CT2008 1127703
CT / 1000VT2008  * 1000  * 1000  961,21
VT2008 1173216
CT2009 1259366
CT / 1000VT2009  * 1000  * 1000  984,89
VT2009 1278689
2008  2007
CT2007 CT2007 945284 945284
1.VT
CT / 1000VT  * 1000  *1000  *1000  * 1000  70,43
VT2008 VT2007 1173216 1078905
CT2008 CT2007 1127703 945284

2.VT
CT / 1000VT  *1000  * 1000  *1000  * 1000  155,49
VT2008 VT2008 1173216 1173216
CT / 1000VT  VT

CT / 1000VT   CT / 1000VT  85,06
CT
CT / 1000VT  CT / 1000VT2008  CT / 1000VT2007  85,06
2009  2008
CT2008 CT2008 1127703 1127703
1.VT
CT / 1000VT  * 1000  * 1000  * 1000  * 1000  79,29
VT2009 VT2008 1278689 1173216
CT2009 CT2008 1259366 1127703

2.VT
CT / 1000VT  * 1000  * 1000  * 1000  *1000  109,97
VT2009 VT2009 1278689 1278689
CT / 1000VT  VT
CT / 1000VT   CT / 1000VT  23,68
CT
CT / 1000VT  CT / 1000VT2009  CT / 1000VT2008  23,68

24
CT / 1000VT   g i * c / 1000vi
Ce
c / 1000ve  * 1000
Ve
C e 2007 936946
c / 1000ve 2007  *1000  *1000  0,87
Ve 2007 1078776
C e 2008 1110787
c / 1000ve 2008  *1000  *1000  0,95
Ve 2008 1170585
C 1239049
c / 1000ve 2009  e 2009 *1000  *1000  0,97
Ve 2009 1278332
Cf
c / 1000v f  *1000
Vf
C f 2007 8338
c / 1000v f 2007  * 1000  * 1000  64,64
V f 2007 129
C f 2008 12863
c / 1000v f 2008  *1000  *1000  4,89
V f 2008 2631
C f 2009 20317
c / 1000v f 2009  * 1000  * 1000  59,91
V f 2009 357
Ve
ge 
VT
Ve 2007 1078776
g e 2007   * 100  99,99%
VT2007 1078905
Ve 2008 1170585
g e 2008   * 100  99,78%
VT2008 1173216
Ve 2009 1278332
g e 2009   * 100  99,97%
VT2009 1278689
Vf
gf 
VT
25
V f 2007 129
g f 2007   * 100  0,01%
VT2007 1078905
V f 2008 2631
g f 2008   * 100  0,22%
VT2008 1173216
V f 2009 357
g f 2009   *100  0,03%
VT2009 1278689
2008-2007
g * c / 1000vi 2007   g i 2007 * c / 1000vi 2007 
g
1. CT
i
/ 1000VT  i 2008
 (0,0078 * 0,87  0,0022 * 4,89)  (0,9999 * 0,87  64,64 * 0,0001)

 875,14
2. CT / 1000i VT   g i 2008 * c / 1000vi 2008   g i 2008 * c / 1000vi 2007 

c / 1000v
 (0,9978 * 0,95  0,0022 * 4,89)  (0,9978 * 0,87  0,0022 * 64,64)

 960,20
g c / 1000 v
CT / 1000VT   CT
I
/ 1000VT   CT / 1000VT  85,06
i
CT  CT / 1000VT2008  CT / 1000VT2007  984,13  969,36  85,06
2009-2008
/ 1000VT   g i 2009 * c / 1000v i 2008   g i 2008 * c / 1000vi 2008 
g
1. CT
i
 (0,9997 * 0,95  0,0003 * 4,89)  (0,9978 * 0,95  0,0022 * 4,89)

 906,26
g * c / 1000v i 2009   g i 2009 * c / 1000vi 2008 

c / 1000v
2. CT / 1000i VT  i 2009
 (0,9997 * 0,95  0,0003 * 4,89)  (0,9997 * 0,95  0,0003 * 4,89)

 938,94
g c / 1000 v
CT / 1000VT   CT
I
/ 1000VT   CT / 1000VT  23,68
i
CT  CT / 1000VT2008  CT / 1000VT2007  982,66  984,13  23,68
3.3 Efectul modificarii CT/1000VT asupra profitului brut
In cadrul analizei se poate calcula si efectul modificarii cheltuielilor la 1000 VT

asupra profitului brut al intreprinderii
VT2008 1173216
CT
Pb
/ 1000VT
 * (CT / 1000VT2008  CT / 1000VT2007 )   * (961,21  876,15)
1000 1000
 99788,30
26
VT2009 1278689
CT
Pb
/ 1000VT
 * (CT / 1000VT2009  CT / 1000VT2008 )   * (984,89  961,21)
1000 1000
 30281,65
Putem observa ca pe parcursul perioadei 2008 – 2007 CT/1000Vt au crescut,

ceea ce inseamna ca situatia intreprinderii s-a inrautatit, iar profitul brut a scazut.
4. Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai importanta in volumul total al
cheltuielilor, de aceea analiza cheltuielilor intreprinderii trebuie sa se continue cu
analiza aprofundata a acestora.
C e  C pv  C mv  C ps  C pi  Ace
Ce2007 = 936946
Ce2008 =1110787
Ce2009=1239040
4.1 Eficienta cheltuielilor de exploatare
Ce
C e / 1000v e  * 1000
Ve
2008-2007
27
V Ce 2007 C e 2007 936946 936946
1. Ce  *1000  *1000  * 1000  *1000  68,12
e / 1000ve Ve 2008 Ve 2007 1170585 1078776
C C e 2008 C 1110787 936946

2. Ce / 1000v  *1000  e 2007 *1000  *1000  *1000  148,51
e e Ve 2008 Ve 2008 1170585 1170585
V C
C e / 1000Ve   Ce   Ce  80,39
e / 1000Ve e / 1000Ve
C e / 1000Ve  C e / 1000Ve 2008  C e / 1000Ve 2007  978,78  955,55  80,39
2009-2008
V Ce 2008 C e 2008 1110787 1110787

1. Ce  *1000  *1000  *1000  *1000  79,98
e / 1000ve Ve 2009 Ve 2008 1278332 1170585
C C e 2009 C 1239049 1110787

2. Ce / 1000v  *1000  e 2008 *1000  *1000  *1000  100,34
e e Ve 2009 Ve 2009 1278332 1278332
V C
C e / 1000Ve   Ce   Ce  9,54  27,09  20,35
e / 1000Ve e / 1000Ve
C e / 1000Ve  C e / 1000Ve 2009  C e / 1000Ve 2008  961,23  978,78  20,35
Reducerea Ce/1000 Ve arata o crestere a eficientei activitatii de exploatare prin

imbunatatirea eficientei utiliziarii resurselor umane, materiale, financiare din fiecarea faza
a ciclului de exploatare, respectiv aprovizionare, productie, desfacere.
5. Analiza cheltuielilor salariale

Cheltuielile salariale exprima in forma valorica intregul consum de munca vie sau
cheltuieli efectuate de intreprindere pentru remunerarea fortei de munca si plata
obligatiilor legate de asigurarile sociale si de sanatate.
FS=cheltuieli cu personalul-salarii si indemnizatii
FS 2007  317614
FS 2008  367520
FS 2009  478113
FS 2007 317614
S a 2007    11343,36
N s 2007 28
28
FS 2008 367520
S a 2008    17500,95
N s 2008 21
FS 2009 478113
S a 2009    17075,46
N s 2009 28
Ponderea principala in totalul cheltuielilor salariale o de tine fondul de salarii (FS).

Fondul de salarii se poate exprima in functie de numarul mediu de salariati si in
functie de salariul mediu anual dupa cum urmeaza:
2008-2007
N
1. FSs  N s 2008 * S a 2007  N s 2007 * S a 2007  21 *11343,36  28 *11343,36  79403,5
S
2. FSa  N s 2008 * ( S a 2008  S a 2007 )  21(17500,95  1143,36)  129309,5
N S
FS   FSs   FS
a
 49906
FS  FS 2008  FS 2007  1.404.942  901.744  49906
2009-2008
N
1. FSs  ( N s 2009  N s 2008 ) * S a 2008  122506,67
S
2. FSa  N s 2009 * ( S a 2009  S a 2008 )  1913,67
N S
FS   FSs   FS
a
 110593
FS  FS 2009  FS 2008  1.393.101  1.404.942  110593
In concluzie, intreprinderea inregistreaza o depasire relativa, deoarece FS > 0

in ambele perioade studiate
6. Aprecierea eficientei FS
Pentru aprecierea eficientei cheltuielilor cu salariile (FS) se utilizeaza urmatoarele
modele de analiza:
6.1 MODELUL 1
C sal
C sal / 1000Ve  * 1000
Ve
FS
FS / 1000Ve  *1000
Ve
FS 2007 317614
FS / 1000Ve 2007  *1000  *1000  294,42
Ve 2007 1078776
29
FS 2008 367520
FS / 1000Ve 2008  *1000  *1000  313,96
Ve 2008 1170585
FS 2009 478113
FS / 1000Ve 2009  *1000  *1000  374,01
Ve 2009 1278332
2008-2007
V FS 2007 FS 317614 317614

1. FSe / 1000V  *1000  2007 * 1000  *1000  * 1000  23,09
e Ve 2008 Ve 2007 1170585 1078776
FS 2008 FS 367520 317614
2.FSFS / 1000V  *1000  2007 *1000  *1000  *1000  42,63
e Ve 2008 Ve 2008 1170585 1170585
V
FS / 1000Ve   FS
e
/ 1000V   FS / 1000V  19,54
FS
e e
FS / 1000Ve  FS / 1000Ve 2008  FS / 1000Ve 2007  19,54
2009-2008
V FS 2008 FS 367520 367520

1. FSe / 1000V  *1000  2008 * 1000  * 1000  *1000  25,46
e Ve 2009 Ve 2008 1278332 1170585
FS 2009 FS 478113 367520
2.FSFS / 1000V  *1000  2008 *1000  *1000  *1000  86,51
e Ve 2009 Ve 2009 1278332 1278332
FS / 1000Ve  VFSe / 1000Ve  FS

FS / 1000Ve  60,05
FS / 1000Ve  FS / 1000Ve 2008  FS / 1000Ve 2007  706,96  706,09  60,05
6.2 MODELUL 2
FS
FS / 1000CA  * 1000
CA
FS 2007 317614
FS / 1000CA2007  * 1000  * 1000  294,64
CA2007 1077964
FS 2008 367520
FS / 1000CA2008  * 1000  * 1000  337,83
CA2008 1087893
FS 2009 478113
FS / 1000CA2009  *1000  * 1000  427,11
CA2009 1119413
2008-2007
FS 2007 FS 2007 317614 317614

1.CA
FS / 1000V  *1000  * 1000  *1000  * 1000  2,69
e CA2008 CA2007 1087893 1077964
30
FS 2008 FS 2007 367520 317614
2.FS
FS / 1000V  *1000  * 1000  * 1000  *1000  45,87
e CA2008 CA2008 1087893 1087893
V
FS   FS
e
/ 1000V   FS / 1000V  43,18
FS
e e
FS  FS / 1000Ve 2008  FS / 1000Ve 2007  43,18
2009-2008
FS 2008 FS 2008 367520 367520

1.CA
FS / 1000V  *1000  * 1000  * 1000  * 1000  9,51
e CA2009 CA2008 1119413 1087893
FS 2009 FS 2008 478113 367520
2.FS
FS / 1000V  *1000  *1000  * 1000  * 1000  98,80
e CA2009 CA2009 1119413 1119413
FS / 1000CA  CA

FS / 1000CA   FS / 1000CA  89,28
CA
FS / 1000CA  FS / 1000CA2009  FS / 1000CA2008  706,96  706,13  89,28
6.3 MODELUL 3
FS / N s S
FS / 1000CA  * 1000  a *1000
CA / N s Wa
S a 2007 11343,36
FS / 1000CA2007  *1000  *1000  294,64
Wa 2007 38498,71
S a 2008 17500,95
FS / 1000CA2008  *1000  *1000  337,83
Wa 2008 51804,43
S a 2009 17075,46
FS / 1000CA2009  *1000  *1000  427,11
Wa 2009 39979,04
2008-2007
W S a 2007 S 11343,36
1. FSa / 1000CA  *1000  a 2007 *1000  *1000  294,64  75,68
Wa 2008 Wa 2007 51804,43
31
S S a 2008 S 11343,36
2. FSa / 1000CA  *1000  a 2007 *1000  337,83  *1000  118,86
Wa 2008 Wa 2008 51804,43
W S
FS / 1000CA   FSa / 1000CA   FS
a
/ 1000CA  43,18
FS / 1000CA  FS / 1000CA2008  FS / 1000CA2007  43,18
2009-2008
W S a 2008 S a 2008 17500,95

1. FSa / 1000CA  *1000  *1000  *1000  337,83  99,93
Wa 2009 Wa 2008 39979,04
S S a 2009 S 17075,46
2. FSa / 1000CA  *1000  a 2008 *1000  427,11  *1000  10,64
Wa 2009 Wa 2009 39979,04
W S
FS / 1000CA   FSa / 1000CA   FS
a
/ 1000CA  89, 28
FS / 1000CA  FS / 1000CA2009  FS / 1000CA2008  89,28
7. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si

dinamica salariului mediu
7.1 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica

salariului mediu
IW IS
Ic  a
sau Ic  a
IS IW
a a
Wa 1
IW 
a Wa 0
S a1
IS 
a Sa 0
Wa 2008 51.804,43
IW    1,35
a 2007 2008 Wa 2007 38.4998,71
32
Wa 2009 39.979,04
IW    0,77
a 2008 2009 Wa 2008 51.804,43
S a 2008 17.500,95
IS    1,54
a 2007  2008 S a 2007 11 .343,36
S a 2009 17.075,46
IS    0,98
a 2008 2009 S a 2008 17500,95
I S a 2007 2008 1,54

I c 2007 2008    1,15
IW 1,35
a 2007 2008
I S a 2008 2009 0,98

I c 2008 2009    1,26
IW 0,77
a 2008  2009
Respectarea acestei corelaţii are loc în momentul în care I c<1. În cazul nostru Ic in ambele
cazuri este >1, acest lucru demonstrând că există o nerespectare a corelaţiei dintre dinamica
productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu.
7.2 Influenta modificarii productiei muncii si influenta salariului mediu asupra

variatiei profitului
2008/2007
33
Sa 2007 Sa 2007 11343,36 11343,36
WPa  CA2008 * (  )  1087893* (  )  82329,01
r Wa 2008 Wa 2007 51804,43 38498,71
Sa Sa 2007 17500,95 11343,36
SPra  CA2008 * ( 2008  )  1087893 * (  )  129309,50
W a 2008 W a 2008 51804,43 38498,71
2009/2008
Sa 2008 Sa 2008 17075,46 17500,95

WPra  CA2009 * (  )  1119413 * (  )  111858 ,35
W a 2009 W a 2008 3997,04 51840,43
S a 2009 S a 2008 17075,46 17500,95

SPra  CA2009 * (  )  1119413 * (  )  11913,67
W a 2009 W a 2009 39979,04 39979,04
Spre deosebire de perioada 2008-2007 în perioada 2009-2008 se poate observa că

producţia muncii influenţează în mod negativ variaţia profitului. În cazul salariului mediu acesta
înregistrează o influentă negativă asupra variaţiei profitului, de data aceasta în perioada 2008-
2007.
8. Analiza diagnostic a rentabilitatii
Pb= Vt – Ct
Pb = Pb – Imp/Pr
Imp/Pr = cota de impozit/Pr * Pr impozabil
Pr impozabil = Pb +Chelt nedeductibile – Venit impozabil

= Vt – Ct + Chelt nedeductibile – Venit neimpozabil
= V impozabil – Chelt deductibile
Pb= Pre + Prfin + Prextr
2007
Pb= 1078905 – 945284 = 133621

Pn= 133621 – 21408 = 112213
Imp/Pr = 16% * Pr impozabil = 21408
2008
34
Pb= 1173216 – 1127703 = 45513
Pn = 45513 – 7482 = 38031
Imp/Pr = 7482
2009
Pb = 1278689 – 1259366 = 19323

Pn = 19323 – 6816 = 13137
Imp/Pr = 6186
8.1 Analiza rezultatelor cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune
2007
VENITURI CHELTUIELI SOLDUL INTERN DE
GESTIUNE
Venituri din vanzarea -cheltuieli cu marfa vanduta Marja comerciala= 0
marfurilor= 777 = 777
Productia vanduta+ productia Productia exercitiului
imobilizata+ variatia - = 1.077.187
stocurilor= 1.077.187
Productia exercitiului+marja -consumurile intermediare de Valoare adaugata= 581.422
comerciala= 1.077.187 la terti= 495.765
Valoarea adaugata+subventii -cheltuieli cu personalul= Excedentul brut de exploatare
de investitie= 581.422 413.550 (EBE)= 164.116
-cheltuieli cu alte impozite si
taxe=3.756
EBE+provizioane de -alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii
exploatare+alte venituri din -cheltuieli cu amortizarile si = 141.830
exploatare= 164.928 provizioane= 23.098
Rezultatul exploatarii+ Rezultatul curent= 133.621

rezultatul financiar= 133.621 -
Venituri extraordinare= 0 -cheltuieli extraordinare= 0 Rezultatul extraordinar= 0
Rezultatul curent+ rezultatul Rezultatul exercitiului=

extraordinar= 133.621 - 133.621
Rezultatul exercitiului= -participarea salariatilor la Rezultatul net al exercitiului

133.621 profit= 0 = 112.213
-impozit/profit= 21.408
35
2008
GESTIUNE
marfurilor= 3.517 = 2549
imobilizata+ variatia - = 1.166.876
stocurilor= 1.166.876
Productia exercitiului+marja -consumurile intermediare de Valoare adaugata= 584.194
comerciala= 1.167.844 la terti= 583.650
Valoarea adaugata+subventii -cheltuieli cu personalul = Excedentul brut de exploatare
de investitie= 584.194 469.925 (EBE)= 104.102
-cheltuieli cu alte impozite si
taxe=1.067
exploatare+alte venituri din -cheltuieli cu amortizarile si = 59.798
exploatare= 104.294 provizioane= 44.496
Rezultatul exploatarii+ Rezultatul curent= 49.566
rezultatul financiar= 49.566 -
Venituri extraordinare= 0 -cheltuieli extraordinare= Rezultatul extraordinar=

-4.053 -4.053
Rezultatul curent+ rezultatul Rezultatul exercitiului= 45.513
extraordinar= 45.513 -
Rezultatul exercitiului= 45.513 -participarea salariatilor la Rezultatul net al exercitiului

profit= 0 = 38.031
-impozit/profit= 7.482
36
2009
GESTIUNE
marfurilor= 1480 =0
imobilizata+ variatia - = 1276852
stocurilor= 1276852
Productia exercitiului+marja -consumurile intermediare de la Valoare adaugata= 731430
comerciala= 1278332 terti= 546902
Valoarea adaugata+subventii -cheltuieli cu personalul=599101 Excedentul brut de
de investitie= 731430 -cheltuieli cu alte impozite si exploatare (EBE)= 124794
taxe=7535
exploatare+alte venituri din -cheltuieli cu amortizarile si = 39283
exploatare= 124794 provizioane= 85511
Rezultatul exploatarii+ Rezultatul curent= 19323
rezultatul financiar= 19323 -
Venituri extraordinare= 0 -cheltuieli extraordinare= 0 Rezultatul extraordinar= 0
Rezultatul curent+ rezultatul Rezultatul exercitiului

extraordinar= 19323 - = 19323
Rezultatul exercitiului -participarea salariatilor la Rezultatul net al exercitiului

= 19323 profit= 0 = 13137
-impozit/profit= 6186
Excedentul brut de exploatare(EBE) exprima acumularea bruta din activitatea de

exploatare, luand in calcul operatiile legate strict de productia industriala, activitatea
37
comerciala sau de prestarea unor servicii.EBE masoara capacitatea potentiala de
autofinantare a investitiilor.
Datorita valorii positive a EBE in toate cele 3 perioada demonstreaza ca intreprinderea

dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau a cresterii acesteia.
8.2 Corelatia dintre eficienta capitalului fix productiv al muncii si inzestrarea

tehnica a muncii
Wa
EAic =
It
2007
38498,71
EAic = 12793,29  3,01
2008
51804,43
EAic = 24731,24  2,09
2009
39979,04
EAic = 15415,61  2,59
E Aic 2008
 0,70
IE  E
Aic 2007 / 2008 Aic 2007
E Aic 2009
I E Aic 2008 / 2009   1,24
E Aic 2008
24731,24
I It 2007 / 2008   1,93
12793
15415,61
I It 2008 / 2009   0,62
24731,24
38
Wa 2008 51.804,43
IW    1,35
a 2007 2008 Wa 2007 38.4998,71
Wa 2009 39.979,04
IW    0,77
a 2008 2009 Wa 2008 51.804,43
8.3 Corelaţia optimă ce trebuie să existe între aceşti indicatori de eficienţă,

este urmatoarea:
IWa > IEAic > IIt
2008/2007
IIt > IWa > IEaic
Creşterea mai rapidă a înzestrării tehnice a muncii faţă de producţiei muncii şi faţă de
eficienţa utilizării capitalului fix indică faptul că nu există o îmbunătăţire relativă a folosirii
extensive şi intensive a capitalului fix precum şi punerea în functiune a unor imobilizări
corporalecu parametrii tehnico-funcţionali ridicaţi, acest lucru demonstrând că nu se poate
permite sporirea eficientei generale a activelor decât într-o mică măsură.
2009/2008
IEaic > IWa > IIt
Creşterea mai rapidă a producţiei muncii faţă de inzestrarea tehnică a muncii indică faptul
că există o îmbunătăţire relativă a folosirii extensive şi intensive a capitalului fix precum şi
punerea în functiune a unor imobilizări corporale cu parametrii tehnico-funcţionali relativ ridicaţi,
iar datorită faptului că productia muncii nu a crescut mai rapid şi faţă de eficienţa utilizării
capitalului fix această imbunătăţire nu este la un nivel foarte bun. Acest lucru demonstrează că
nu se poate permite sporirea eficientei generale a activelor decât într-o mică măsură.
39
9. Analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate
Intr-o economie deschisa si concurentiala urmarirea permanenta a rentabilitatii constituie o

regula. Prin rentabilitate se intelege capacitatea intreprinderii de a degaja un excedent
financiar din activitatile desfasurate. Pentru intreprindere, aceasta este conditia supravetuirii si
dezvoltarii. In acelasi timp, calculul unor valori absolute nu este suficient.
Rentabilitatea exprima eficienta resurselor financiare si materiale investite in activitatea de
ansamblu a intreprinderii, masurand profitabilitatea mijloacelor alocate, mai precis capacitatea
lor relativa de a aduce profit.
A analiza rentabilitatea inseamna a compara rezultatele cu mijloacele utilizate pentru a le
obtine.
40
9.1 Rata rentabilitatii economice
Ratele de rentabilitate economica reflecta corelatia dintre un rezultat economic si

mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia.
Pb Rexp l  R fin  Rextr

a) Rec  * 100  * 100
At At
Schema modelului de analiza
1.At
Rec 1.1.Ai
Rec
Rec 1.2.Ac
Rec
2.Pb
Rec 2.1.Re
Rec
2.2.RfRec
2.3.RRextr
ec
Rexp l 2007  141830 R fin 2007  8209 Rextr 2007  0

Rexp l 2008  59798 R fin 2008  10232 Rextr 2008  4053
Rexp l 2009  39283 R fin 2009  19960 Rextr 2009  0
41
At  Aimob.tot  Acirc .tot  Chin.avans
At 2007  991664
At 2008  1015420
At 2009  1296761
Rexp l 2007  R fin 2007  Rextr 2007 141830  (8209)  0

Rec 2007  *100  *100  13,47%
At 2007 991664
Rexp l 2008  R fin 2008  Rextr 2008 59798  (10232)  (4053)

Rec 2008  *100  *100  4,48%
At 2008 1015420
Rexp l 2009  R fin 2009  Rextr 2009 39283  (19960)  0
Rec 2009  *100  *100  1,49%
At 2009 1296761
Rec  Rec 2008  Rec 2007  4,48  13,47  8,99
Rec  Rec 2009  Rec 2008  1,49  4,48  2,99
42
Pb2007 133621
Rec 2007  *100  * 100  13,47%
At 2007 991664
Pb2008 45513
Rec 2008  *100  *100  4,48%
At 2008 1015420
Pb2009 19323
Rec 2009  * 100  * 100  1,49%
At 2009 1296761
Rata rentabilitatii economice inregistreaza scaderi successive.De exemplu in anul 2008 a

scazut fata de anul 2007 cu 11,98, inregistrand o scadere de 66,74%, iar in anul 2009 fata de
anul 2008 a scazut cu 2,99, inregistrand o scadere de 67,86%.
2008/2007
Rexp l 2007  R fin 2007  Rextr 2007 Rexp l 2007  R fin 2007  Rextr 2007
1.ARt  * 100  *100
ec At 2008 At 2007
141830  (8209)  0 141830  (8209)  0
 *100  *100  0.32%
1015420 991664
Pb2008 Pb 45513 133621

2.Pb
R  * 100  2007 * 100  * 100  * 100  8,68%
ec At 2008 At 2008 1015420 1015420
R Rexp l 2008  R fin 2007  Rextr 2007 Rexp l 2007  R fin 2007  Rextr 2007
2.1 Rexp l  * 100  *100
ec At 2008 At 2008
59798  (8209)  0 141830  (8209)  0
 *100  *100  8,08%
1015420 1015420
43
2.2 Rfin  * 100  * 100
ec At 2008 At 2008
141830  (10232)  0 141830  (8209)  0
 * 100  * 100  0,20%
1015420 1015420
R
Rexp l 2007  R fin  Rextr 2008 R exp l 2007  R fin  Rextr 2007
2.3 Rextr  2007
*100  2007
*100
ec At 2008 At 2008
141830  (8209)  (4053) 141830  (8209)  0
 *100  *100  0,40%
1015420 1015420
2009/2008
A Rexp l 2008  R fin 2008  Rextr 2008 Rexp l 2008  R fin 2008  Rextr 2008
1. Rt  * 100  *100
ec At 2009 At 2008
59798  (10232)  ( 4053) 59798  (10232)  (4053)
 * 100  *100  0,97%
1296761 1015420
Pb2009 Pb 19323 45513

2.Pb
R  *100  2008 *100  *100  *100  2,02%
ec At 2009 At 2009 1296761 1296761
2.1 Rexp l  *100  *100
ec At 2009 At 2009
39283  (10232)  (4053) 59798  (10232)  (4053)
 * 100  *100  1,58%
1296761 1296761
2.2 Rfin  * 100  * 100
ec At 2009 At 2009
59798  (19960)  (4053) 59798  (10232)  (4053)
 * 100  * 100  0,75%
1296761 1296761
R
Rexp l 2008  R fin  Rextr 2009 R exp l 2008  R fin  Rextr 2008
2.3 Rextr  2008
*100  2008
*100
ec At 2009 At 2009
59798  (10232)  0 59798  (10232)  (4053)
 *100  *100  0,31%
1296761 1296761
44
Pb Pb Pb
Vt Vt Vt Pb
b) Rec    ; V  MPb
At Ai Ac 1 1
  t
Vt Vt Vt E Ai E Ac

E
1.1. RAi
ec
E At
1.Rec
E
Rec 1.2. RAc
ec
2. MPb
Rec
2007
Vt 2007 1078905
EAi=   3,01
Ai 2007 358212
Vt 2007 1078905
EAc=   1,70
Ac 2007 633452
2008
Vt 8 1173216
EAi= Ai   2,26
2008 519356
Vt 2008 1173216
EAc=   2,39
Ac 2008 490659
2009
Vt 2009 1278689
EAi=   2,96
Ai2009 431637
Vt 2009 1278689
EAc=   1,48
Ac 2009 862082
Pb2007 133621
MPb2007 =   0,12
Vt 2007 1078905
45
Pb2008 45513
MPb2008 =   0,04
Vt 2008 1173216
Pb2009 19323
MPb2009 =   0,02
Vt 2009 1278689
Vt 2008
IVt2007/2008=  1,087
Vt 2007
Vt 2009
IVt2008/2009=  1,090
Vt 2008
Ai 2008
IAi2007/2008=  1,450
Ai 2007
Ai 2009
IAi2008/2009=  0,831
Ai 2008
Ac 2008
IAc2007/2008=  0,775
Ac 2007
Ac 2009
IAc2008/2009=  0,757
Ac 2008
Pb 2008
IPb2007/2008=  0,341
Pb 2007
Pb 2009
IPb2008/2009=  0,425
Pb 2008
Pentru cresterea ratei de rentabilitate economica se poate actiona prin cresterea

eficientei activelor imobilizate, ceea ce presupune ca dinamica veniturilor totale sa devanseze
dinamica activelor imobilizate deoarece I Vt > IAi atat pe perioada 2008/2007 cat si pe perioada
2009/2008 (1,087>1,450, 1,090 >0,831).
46
Pentru cresterea ratei de rentabilitate economica se poate actiona de asemenea si prin
cresterea eficientei activelor circulantepe baza cresterii mai rapide a veniturilor totale fata de
activele circulante deoarece I Vt > IAc atat pe perioada 2008/2007 cat si pe perioada
2009/2008(1,087>0,775, 1,090>0,757).
Pentru cresterea ratei de rentabilitate economica nu se poate actiona prin sporirea

ratei marjei Pb total fata de cresterea veniturilo totae ale firmei deoarece in cazul nostru I Pb <
IVt, atat pe perioada 2008/2007 cat si pe perioada 2009/2008 (0,341<1,087, 0,425<1,090).
2008/2007
47
Pb2007 Pb2007
E Vt 2007 Vt 2007 0,12 0,12
1. RAi      0,014
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
   
E Ai 2008 E Ac 2007 E Ai 2007 E Ac 2007 2,26 1,70 3,01 1,70
Pb2007 Pb2007
E Vt 2007 Vt 2007 0,12 0,12
2. RAc      0,03
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
   
E Ai 2007 E Ac 2008 E Ai 2007 E Ac 2007 3,01 2,39 3,01 1,70
MPb2008 MPb2007 0,04 0,12

3.MPb
R      0,10
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
   
E Ai 2008 E Ac 2008 E Ai 2008 E Ac 2008 2,26 2,39 2,26 2,39
2009/2008
Pb2008 Pb2008
E Vt 2008 Vt 2008 0,04 0,04
1. RAi      0,006
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
   
E Ai 2009 E Ac 2008 E Ai 2008 E Ac 2008 2,96 2,39 2,26 2,39
Pb2008 Pb2008
E Vt 2008 Vt 2008 0,04 0,04
2. RAc      0,01
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
   
E Ai 2008 E Ac 2009 E Ai 2008 E Ac 2008 2,26 1,48 2,26 2,39
MPb2009 MPb2008 0,02 0,04

3.MPb
R      0,02
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
   
E Ai 2009 E Ac 2009 E Ai 2009 E Ac 2009 2,96 1,48 2,96 1,48
9.2 Rata rentabilitatii financiare
48
Pe baza rentabilitatii financiare sunt remunerati actionarii prin plata dividendelor si prin
majorarea rezervelor, ceea ce in realitate semnifica o crestere a bogatiei actionarilor.
Rentabilitatea financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitãtii
financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a dobanzii.
Pnet Pb  Im p / P
R fin  * 100  * 100
K prop K prop
Pnet 2007 112213

R fin 2007  *100  *100  28,62%
K prop 2007 392146
Pnet 2008 38031

R fin 2008   *100  8,84%
K prop 2008 430177
Pnet 2009 13137
R fin 2009   *100  2,96
K prop 2009 443314
Rata rentabilitatii financiare inregistreaza scaderi successive.De exemplu in anul 2008 a

scazut fata de anul 2007 cu 19,78, inregistrand o scadere de 69,11%, iar in anul 2009 fata de
anul 2008 a scazut cu 5,88, inregistrand o scadere de 66,52%.

K
1. R pr
fin
R fin 2.1.Pb
R fin
Pnet
2. R fin
2.2.Im
R
p/P
fin
2008/2007
K Pnet 2007 P 112213 112213

1. Rprop  *100  net 2007 *100  *100  * 100  2,53%
fin K prop 2008 K prop 2007 430177 392146
49
P Pnet 2008 P 38031 112213
2. Rnet  *100  net 2007 *100  *100  *100  17,24%
fin K prop 2008 K prop 2008 430177 430177
Pb2008  Im p / P2007 Pb  Im p / P2007

2.1.Pb
R  *100  2007 *100
fin K prop 2008 K prop 2008
45513  21408 133621  21408
 *100  *100  20,48%
430177 430177
Pb2007  Im p / P2008 Pb  Im p / P2007

2.2.Im
R
p/P
 * 100  2007 * 100
133621 7482 133621 21408
 *100  *100  3,24%
430177 430177
2009/2008
K Pnet 2008 P 38031 38031

1. Rprop  * 100  net 2008 *100  *100  * 100  0,26%
fin K prop 2009 K prop 2008 443314 430177
P Pnet 2009 Pnet 2008 13137 38031

2. Rnet  *100  *100  *100  * 100  5,62%
fin K prop 2009 K prop 2009 443314 443314
Pb2009  Im p / P2008 Pb  Im p / P2008

2.1.Pb
R  *100  2008 *100
19323  7482 38031  7482
 *100  *100  5,91%
443314 443314
Pb2008  Im p / P2009 Pb  Im p / P2008

2.2.Im
R
p/P
 * 100  2008 *100
38031  6186 38031  7482
 *100  * 100  0,29%
443314 443314
ICA2007/2008=1,01
ICA2008/2009= 1,03
IKpr2007/2008=1,10
50
IKpr2008/2009=1,03
IPnet2007/2008= 0,34
IPnet2007/2008=0,35
Datorita faptului ca ICA < IKpr atat in perioada 2008/2007 cat si in perioada 2009/2008
rezulta ca pentru crestrea ratei financiare nu se poate actiona in directia cresterii eficientei
utilizarii Kpr prin cresterea mai rapida a CA fata de modificarea Kpr.
Datorita faptului ca IPnet < ICA atat in perioada 2008/2007 cat si in perioada 2009/2008
rezulta ca pentru crestrea ratei financiare nu se poate actiona in directia cresterii ratei
rentabilitatii comerciale prin devansarea dinamicii CA de catre dinamica Pnet.
9.3 Rata rentabilitatii comerciale
Rex ( EBE , Rexp l )

Rcom  * 100
CA
Rex 2007 133621

Rcom 2007  *100  * 100  12,40%
CA2007 1077964
Rex 2008 45513
Rcom 2008  *100  * 100  4,11 %
CA2008 1087893
Rex 2009 19323
Rcom 2009  * 100  * 100  1,73%
CA2009 1119413
9.4 Analiza echilibrului financiar
SN  Activetotal  Datoriitotale  K proprii
51
SN 2007  At 2007  Dat t 2007  941664  599518  392146
SN 2008  At 2008  Dat t 2008  1015420  585243  430177
SN 2007  At 2007  Dat t 2007  1296761  853447  443314
SN>0 si este crescator de la an la an. Faptul ca SN>0 reflecta o gestiune economica

sanatoasa si marcheaza atingerea obicetivului major maximizarea averii proprietarilor. De
asemenea faptul ca SN este crescator de la un exercitiu la altul reda o imbogatire a
intreprinderii prin reinvestirea Pnet nerepartizat in activele circulante.
9.5 Fondul de rulment si necesarul de fond de rulment
Fond de rulment = surse permanente - necesitati permanente

surse permanente = capital permanent = capital propriu + datorii pe terment lung
necesitati permanente = active imobilizate
Necesar de fond de rulment = necesitati temporare - surse temporare

necesitati temporare = stocuri + creante
surse temporare = datorii pe termen scurt, fara credite pe termen scurt = datorii care trebuie
platite intr-o perioada de pana la un an - sume datorate institutiilor de credit
Trezoreria neta = Fond de rulment - Necesar de fond de rulment
Fondul de rulment reflecta echilibrul financiar partial al agentului economic, adica

echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin recurgerea la credite pe
termen scurt.
K perm 2007  K prop 2007  Dat t .lung 2007  416277

Fond R 2007  K perm 2007  Ai 2007  58065

Fond R 2008  K perm 2008  Ai 2008  6236
Fond R 2009  K perm 2009  Ai 2009  113146
52
Necesittemp 2007  Stoc2007  Creante2007  504646
Sursetemp 2007  Dat t .scurt 2007  Vavans 2007  569387  6000  575387
NecesarFondR 2007  Necesittemp 2007  Sursetemp 2007  504646  381840  122806

NecesarFond R 2008  Necesit temp 2008  Sursetemp 2008  418968  490064  71096
NecesarFond R 2009  Necesit temp 2009  Sursetemp 2009  804312  749500  54812
Trezorerie neta 2007  Fond R 2007  NecesarFond R 2007  58065  122806  64741
Trezorerieneta 2008  Fond R 2008  NecesarFond R 2008  6236  71096  64860
Trezorerie neta 2009  Fond R 2009  NecesarFond R 2009  113146  54812  58334
Societatea are o stare de echilibru financiar deaorece FR este pozitiv in toate cele 3
perioade ale exercitiilor financiare si are o valoare normala.
Necesarul de FR este de asemenea >0 in toate cele 3 perioade ale exercitiilor financiare
acest lucru semnificand faptul ca exista un surplus de stocuri si creante in raport cu sursele
temporale. Activitatea este normala din punct de vedere financiar.
Trezoreria neta are o valoare negativa in primele doua perioade acest lucru aratand ca
exercitiile financiare s-au incheiat cu un dezechilibru financiar. In ultima perioada valoarea
trezoreriei nete este pozitiva acest lucru demonstrand ca exercitiul financiar din aceasta
perioada s-a incheiat cu un surplus monetar.
10. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii
Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente
(de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului
incapacitatii de plata.
53
10.1 Rata lichiditatii generale
Activecurente
R lg 
Pasivecurente
Activecurente 2007 633452

R lg 2007    1,11
Pasivecurente 2007 569387
R lg 2008    1,01
R lg 2009    1,16
Avand in vedere ca in toate cele 3 perioade ale exercitiilor financiare valoarea ratei
lichiditatii generale este mai mare decat 1 intreprinderea este pusa la adapost de o
insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea
creantierilor.
10.2 Rata lichiditatii restranse
Activecurente  Stocuri
Rlr 
Pasivecurente
Activecurente 2007  Stocuri2007 633452  125159
Rlr2007    0,89
Rlr2008    0,57
Rlr2009    0,55
54
Aceasta rata este considerata ca fiind un „ test acid” care masoara capacitatea firmei de
a-si onora obligatiile pe termen scurt. In cazul nostru capacitatea firmei de a-si onora datoriile
pe termen scurt este relativ buna.
10.3 Rata solvabilitatii globale
Activtotal Active fixe  Activecirc

Rsg  
Datoriitotale Datoriitotale
Activtotal 2007 991664
Rsg 2007    1,65
Datoriitotale 2007 599518
Rsg 2008    1,74
Rsg 2009    1,52
Dat fiind faptul ca in toate cele 3 perioade valoarea ratei solvabilitatii globale este mai
mare de 1,5 intreprindrea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti, imediate si
indepartate, fata de terti.
10.4 Rata solvabilitatii patrimoniale
Capitaluri proprii
Rsp 
Capitaluri proprii  Credite bancare
Capitaluri proprii 2007 392146
Rsp 2007    0,94
Capitaluri proprii 2007  Credite bancare 2007 392146  241131
Capitaluriproprii 2008 430177
Rsp 2008    0,82
Capitaluriproprii 2008  Creditebancare 2008 430177  95415
Capitaluri proprii 2009 443314
Rsp 2009    0,81
Capitaluri proprii 2009  Credite bancare 2009 443314  101649
In cazul intreprinderii noastra rata solvabilitatii patrimoniale inregistreaza valori mai mari
de 0,5 demonstrand faptul ca situatia este considerata normala.
55
11.Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda
ratelor
Principalele rate folosite:
11.1 Rata autonomiei financiare:
K pr
Raf= * 100
K perm
K pr 2007 392146
Raf= *100  * 100  94,20%
K perm 2007 416277
K pr 2008 430177
Raf= *100  *100  81,85%
K perm 2008 525592
K pr 2009 443314
Raf= *100  *100  81,37%
K perm 2009 544783
11.2 Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (FR)
FR
Rfs= * 100
Stocuri
FR2007 58065
Rfs= * 100  * 100  43,39%
Stocuri 2007 125159
FR2008 6236
Rfs= *100  *100  2,88%
Stocuri2008 216810
FR2009 113146
Rfs= * 100  * 100  25,08%
Stocuri2009 415124
11.3 Rata de finantare a Ac pe seama FR
FR
RfAc= A * 100
c
56
FR2007 58065
RfAc= * 100  * 100  9,17%
Ac 2007 633452
FR2008 6236
RfAc= * 100  * 100  1,27%
Ac 2008 490659
FR2009 113146
RfAc= * 100  *100  13,12%
Ac 2009 862082
11.4 Rata de finantare a necesarului de FR
FR
RfnecFR= * 100
necesarFR
FR2007 58065
RfnecFR= * 100  * 100  82,08%
necesarFR2007  70741
FR2008 6236
RfnecFR= * 100  * 100  8,80%
necesarFR2008  70860
FR2009 113146
RfnecFR= *100  *100  216,20%
necesarFR2009 52334
11.5 Rata de autofinantare a activelor
K pr
Rautofinact= * 100
Ai  Ac
K pr 2007
Rautofinact= * 100  39,54%
Ai2007  Ac2007
K pr 2008
Ai 2008  Ac 2008
K pr 2009
Ai 2009  Ac 2009
11.6 Rata datoriilor
57
Datoriitotale
Rd = * 100
Ai  Ac
Datoriitot ale 2007

Rd = * 100  60,46%
Ai2007  Ac 2007
Datoriitotale2008
Rd = * 100  57,94%
Ai2008  Ac 2008
Datoriitotale2009
Rd = * 100  65,97%
Ai2009  Ac 2009
Atat rata de autofinantare a activelor cat si rata datoriilor au valori destul de mari ceea
ce inseamna ca gradul de indatorare este relativ mare.
11.7 Rata de finantare a imobilizarilor pe seama K pr
K pr
RfKpr= * 100
Ai
K pr 2007
RfKpr= * 100  109,47%
Ai 2007
K pr 2008
RfKpr= * 100  82,83%
Ai 2008
K pr 2009
RfKpr= * 100  102,71%
Ai 2009
Avand in vedere ca valorile ratei de finantare a imobilizarilor pe seama K pr care

depasesc 100 intreprinderea inregistreaza un fond de rulment pozitiv, iar o parte a activelor
circulante este finantata pe seama acestuia.
11.8 Rata de finantare a Ai pe seama Kperm
58
K perm
RfAiKperm= * 100
Ai
K perm 2007
RfAiKperm= * 100  116,21%
Ai2007
K perm 2008
RfAiKperm= * 100  101,20%
Ai2008
K perm 2009
RfAiKperm= * 100  126,21%
Ai2009
Avand in vedere ca valorile ratei de finantare a activelor imobilizate pe seama K perm care
depasesc 100 intreprinderea inregistreaza un fond de rulment.
12. Concluzii şi Propuneri
Concluziile diagnosticului financiar-contabil al întreprinderii pot fi evidenţiate

sintetic cu ajutorul analizei SWOT (Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats
adică puncte forte, puncte slabe, riscuri, oportunităţi) care conţine:
12.1 Analiza Swot
59
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:
- activitate rentabila dedusa din - NFR este negative in 2007 si 2008,

pozitivitatea trezoreriei nete; aratand un decalaj defavorabil intre
- in toate cele 3 perioade 2007, 2008, lichiditatea stocurilor si a creantelor, pe
2009 EBE este pozitiv, deci firma de o parte si exigibilitatea datoriilor de
dispune de resurse financiare necesare exploatare, pe de alta parte, respectiv
mentinerii sale sau cresterii acesteia. incetinirea incasarilor si urgentarea
platilor.
OPORTUNITATI: AMENINTARI:
- daca firma ar fi gestionata in mod - concurenţa noilor entităţi în domeniu;

corespunzator, nu s-ar mai confrunta cu
dificultati, nu ar mai inregistra pierderi din calamităţi naturale;
activitatea financiara;
- firma poate sa-si restabileasca situatia - perioada de recuperare a creanţelor;
financiara prin fonduri proprii si cu
ajutorul unei politici monetare sa-si
depisteze cauzele sale si sa le
remedieze.
După cum rezultă din analiza diagnosticului financiar-contabil o posibilitate de

creştere a profitului o reprezintă majorarea preţului de vânzare. Stabilirea mărimii
preţului de vânzare constituie un aspect „cheie” al asigurării profitabilităţii
întreprinderii. Considerăm două categorii importante de factori care trebuie să
fundamenteze dimensiunea preţului de vânzare:
a. factori interni: costul de producţie, strategia întreprinderii, calitatea produsului finit;
b. factori externi: puterea de cumpărare a clienţilor, preţul produselor concurente,

aspecte de ordin legislativ.
Diagnosticul financiar-contabil reprezintă o sinteză din punct de vedere financiar

şi contabil a întreprinderii pe o perioadă determinată de timp (în cazul nostru 2 ani).
În baza diagnosticului financiar-contabil pe cei doi ani, considerăm ca necesare
următoarele măsuri:
- reducerea stocurilor de materii şi materiale cu mişcare lentă;
- continuarea demersurilor pentru recuperarea creanţelor de la clienţii rău platnici;
- reducerea cheltuielilor de exploatare printr-o urmărire cât mai riguroasă a plăţilor

efectuate.
60
Studiul prezentat demonstrează alături de multe altele că la baza organizării şi
conducerii entităţilor economice stau principiile gestiunii economice prin care se
urmăreşte folosirea eficientă a factorilor de producţie, recuperarea costurilor din
veniturile proprii şi asigurarea unei rentabilităţi sporite
61

Analiza Economica-Financiara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Economica-Financiara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CA2007 / 2008  CA2008  CA2007

CA2008 / 2009  CA2009  CA2008

Rezultatul exercitiului realizeaza o confruntare globala intre ansamblul cheltuielilor

Aceasta metoda (metoda substitutiilor in lant) se foloseste pentru masurarea influentei

1.3.2 Aplicarea metodei in cazul raportului intre factori

Ns CA2007 CA2007 1077964 1077964

CA2008 CA2007 1087893 1077964

N CA2008 CA2008 1087893 1087893

CA2009 CA2008 1119413 1087893

Pentru analiza factorială a modificării cifrei de afaceri faţă de o bază de comparaţie

2007 2008 2009

CA  CA2008  CA2007  1087893  1077964  9929

CA  CA2009  CA2008

1.4 Consecintele modificarii CA asupra:

1.4.1 Productivitatii muncii:

CA2008 CA2007 1087893 1077964

CA2009 CA2008 1119413 1087893

1.4.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante:

CA2008 CA2007 1087893 1077964

CT2007 CT2007 945284 945284

Ce 2007 Ce 2007 936946 936946

1.4.4 Profitului aferent CA

Ci = cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile + alte cheltuieli

M j 2007  777  777  0

In perioada 2007/2008, se inregistreaza o crestere a valorii adaugate cu 2772

Valoarea adaugata permite aprecierea aportului intreprinderii la cresterea avutiei

 Salariatii, prin cheltuielile de personal;

Valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului s-a modificat de la o perioada la

2.1 Efectele modificarii VA asupra:

VA 2008 VA 2007 584194 591422

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca, ca efect al

2.1.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante

VA 2008 VA 2007 584194 581422

VA 2008 VA2007 584194 581422

2.1.3 Celtuielilor totale si cheltuielilor salariale la 1000 lei VA

CT2007 CT2007 945284 945284

Cs 2007 Cs 2007 317614 317614

2.1.4 Profitului brut al firmei

2.1.5 Ratei de rentabilitate a capitalului (total, propriu, permanent)

VA 2007 * Pb / 1leuVA 2007 581422 * 0,23

VAPb 20082007 637,05

VAPb 2009 2008 111470,76

2.2.1 Profitul pe salariat

Ps  Ps 2008  Ps 2007  2196,61

Ps  Ps 2008  Ps 2007  1341,82

3. Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale

3.1 Influenta fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii CT

Se pot calcula influentele fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii cheltuielilor

In cadrul analizei este necesar de asemenea sa se studieze si structura cheltuielilor

Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului

3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei VT

CT2008 CT2007 1127703 945284

CT / 1000VT  VT

CT / 1000VT  CT / 1000VT2008  CT / 1000VT2007  85,06

CT2009 CT2008 1259366 1127703

CT / 1000VT  CT / 1000VT2009  CT / 1000VT2008  23,68

 (0,0078 * 0,87  0,0022 * 4,89)  (0,9999 * 0,87  64,64 * 0,0001)

2. CT / 1000i VT   g i 2008 * c / 1000vi 2008   g i 2008 * c / 1000vi 2007 

 (0,9978 * 0,95  0,0022 * 4,89)  (0,9978 * 0,87  0,0022 * 64,64)

CT  CT / 1000VT2008  CT / 1000VT2007  984,13  969,36  85,06

 (0,9997 * 0,95  0,0003 * 4,89)  (0,9978 * 0,95  0,0022 * 4,89)

g * c / 1000v i 2009   g i 2009 * c / 1000vi 2008 