Sunteți pe pagina 1din 59

CUPRINS

I. Analiza economico-financiară.................................................................................................4
1.1 Analiza activitatii de productie si comercializare.............................................................5
1.1.1 Analiza CA................................................................................................................5
1.2 Modificari relative si absolute intervenite in rezultatele supuse analizei..........................6
1.3 Metoda substitutiilor in lant (succesive)...........................................................................8
1.3.1 Aplicarea metodei in cazul produsului intre factori...................................................8
1.3.2 Aplicarea metodei in cazul raportului intre factori....................................................9
1.4 Consecintele modificarii CA asupra:..............................................................................12
1.4.1 Productivitatii muncii:..............................................................................................12
1.4.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante:........................................................12
1.4.3 Cheltuielilor totale sau cheltuielilor de exploatare ce revin la 1000 lei CA.............13
1.4.4 Profitului aferent CA...............................................................................................13
2.1 Efectele modificarii VA asupra:......................................................................................17
2.1.1 Productivitatii muncii...............................................................................................17
2.1.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante.........................................................18
2.1.3 Celtuielilor totale si cheltuielilor salariale la 1000 lei VA.......................................18
2.1.4 Profitului brut al firmei.......................................................................................18
2.1.5 Ratei de rentabilitate a capitalului (total, propriu, permanent).................................19
2.2.1 Profitul pe salariat...................................................................................................20
3. Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale.........................................21
3.1 Influenta fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii CT...................................22
3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei VT......................................................................24
3.3 Efectul modificarii CT/1000VT asupra profitului brut...................................................26
4. Analiza cheltuielilor de exploatare........................................................................................27
4.1 Eficienta cheltuielilor de exploatare................................................................................27
5. Analiza cheltuielilor salariale................................................................................................28
6. Aprecierea eficientei FS........................................................................................................29
6.1 MODELUL 1..................................................................................................................29
6.2 MODELUL 2..................................................................................................................30
6.3 MODELUL 3..................................................................................................................31
7. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu......32
7.1 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica salariului mediu 32
7.2 Influenta modificarii productiei muncii si influenta salariului mediu asupra variatiei
profitului................................................................................................................................33
8. Analiza diagnostic a rentabilitatii..........................................................................................34

2
8.1 Analiza rezultatelor cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune..............................35
8.2 Corelatia dintre eficienta capitalului fix productiv al muncii si inzestrarea tehnica a
muncii....................................................................................................................................38
8.3 Corelaţia optimă ce trebuie să existe între aceşti indicatori de eficienţă, este urmatoarea:
...............................................................................................................................................39
9. Analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate..........................................................................40
9.1 Rata rentabilitatii economice...........................................................................................41
9.2 Rata rentabilitatii financiare............................................................................................48
9.3 Rata rentabilitatii comerciale...........................................................................................50
9.4 Analiza echilibrului financiar..........................................................................................51
9.5 Fondul de rulment si necesarul de fond de rulment .......................................................51
10. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii................................................................53
10.1 Rata lichiditatii generale................................................................................................53
10.2 Rata lichiditatii restranse...............................................................................................53
10.3 Rata solvabilitatii globale..............................................................................................54
10.4 Rata solvabilitatii patrimoniale.....................................................................................54
11.Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda ratelor............................................55
11.1 Rata autonomiei financiare:...........................................................................................55
11.2 Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (FR)...............................55
11.3 Rata de finantare a Ac pe seama FR..............................................................................56
11.4 Rata de finantare a necesarului de FR...........................................................................56
11.5 Rata de autofinantare a activelor...................................................................................56
11.6 Rata datoriilor................................................................................................................57
11.7 Rata de finantare a imobilizarilor pe seama Kpr...........................................................57
11.8 Rata de finantare a Ai pe seama Kperm.......................................................................58
12. Concluzii şi Propuneri.........................................................................................................58
12.1 Analiza Swot.................................................................................................................59

I. Analiza economico-financiară
3
Analiza economico – financiară este un ansamblu de tehnici, metode, procedee,
concepte care permite tratarea informatiilor interne si externe in vederea formularii unor
aprecieri pertinente cu privire la situatia economico-financiara a agentilor economici,
identificarea factorilor cauzelor care au determinat-o si formularea unor propuneri cu privire
la imbunatatirea acestuia prin utilizarea eficienta a resurselor materiale, umane si
financiare.
Informatia financiar-contabila, ca instrument suplu de analiza a rezultatelor firmelor,
trebuie sa fie cu necesitate omogena. Omogenitatea ca finalitate a procesului de
„ normalizare a contabilitatii” se refera la termenii folositi si la regulile de redactare a
documentelor contabile de sinteza care trebuie sa fie identice pentru toate unitatile.
Sistemul conturilor anuale, cunoscut in forma abreviata sub denumirea de „bilant
contabil”, este compus – conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 – din: bilantul contabil,
contul profit si pierderi, anexe si raportul de gestiune. Potrivit Ordinului 403/22.04.1999 al
Ministerului Finantelor, formatul conturilor anuale se refera la bilant, contul de profit si
pierdere si note la conturile anuale.
Bilantul contabil prezinta imaginea statica a situatiei patrimoniale. El sintetizeaza
ansamblul drepturilor de proprietate si de creanta si ansamblul obligatiilor asumate de
intreprindere, ce caracterizeaza situatia juridica si situatia financiara a acesteia. Intrucat
bilantul contabil prezinta o serie de distorsiuni introduse de aplicarea principiilor
contabilitatii, pentru o analiza financiara pertinenta sunt utilizate doua intrumente care si-
au dovedit valoarea operationala ridicata: bilantul financiar si bilantul functional.
Abordarea patrimoniala prezinta interes pentru proprietarii intreprinderii
(actionarii) si pentru creditorii intreprinderii pentru care patrimoniul este garantia realizarii
drepturilor lor. Posturile de activ si de pasiv sunt prezentate, in valoare neta, sub forma de
coloane contrapuse, fiind clasificate dupa natura si destinatia lor.
Pe baza situatiei patrimoniale se studiaza – prin intremediul indicatorilor –
rentabilitatea, solvabilitatea, lichiditatea, acestea constitund elemenete primare intr-o
analiza calitativa a corelatiilor prezente intre acesti parametri, a riscului (economic,
financiar) si ulterior a modalitatilor de dispersie a lui.

1.1 Analiza activitatii de productie si comercializare

4
1.1.1 Analiza CA

CA 2007 = 1077964
CA 2008 = 1087893
CA 2009 = 1119413

∆CA 2007 / 2008 = CA 2008 − CA 2007


∆CA 2007 / 2008 = 1087893 −1077964
∆CA 2007 / 2008 = 9929

∆CA 2008 / 2009 = CA 2009 − CA 2008


∆CA 2008 / 2009 = 1119413 −1087893
∆CA 2008 / 2009 = 31520

Cifra de afaceri neta in 2008 a fost de 1087893 fata de 1077964 in 2007, ceea ce
reprezinta o crestere cu 0,92 %, iar in anul 2009 cu o cifra afaceri neta de 1119413 fata de
anul 2008 , s-a realizat o crestere cu 2,89%. In urma analizei cifrei de afaceri, putem
observa ca obiectivele firmei de a creste cifra de afaceri de la an la an, s-au concretizat, fie
si in conditiile crizei actuale.
Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in toate cele 3 perioade, semnifica
faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii permite sa isi consolideze pozitia pe
piata.

5
1.2 Modificari relative si absolute intervenite in rezultatele supuse analizei

Rezultatul exercitiului realizeaza o confruntare globala intre ansamblul cheltuielilor


si ansamblul veniturilor unei intreprinderi pe o perioada de timp data, numita exercitiu.
Rezultatul exercitiului permite evaluarea efectului activitatii intreprinderii asupra acumularii.
Cresterea avuta in perioadele 2007-2008,2008-2009 reprezinta reconstituirea
capitalurilor angajate si obtinerea unor resurse suplimentare.

R2007 = 112213
R2008 = 38031
R2009 = 13137

∆R = R1 − R0
R1 − R0
∆% R = *100
R0

6
∆R = R2008 − R2007
∆R = 38031 −112213
∆R = −74182
R − R2007 − 74182
∆% R = 2008 * 100 = * 100 = −66 ,10 %
R2007 112213

∆R = R2009 − R2008
∆R = 13137 − 38031
∆R = −24894
R − R2008 2.837
∆% R = 2009 * 100 = * 100 = 11,23 %
R2008 25 .254

Contul de profit si pierdere sau contul de rezultate este documentul de sinteza care
masoara performantele activitatii unei întreprinderi în cursul unei perioade date.Acesta
scoate în evidenta fluxurile de valoare care au contribuit la cresterea sau micsorarea
bogatiei unei întreprinderi pentru o anumita perioada.
Din punct de vedere economic rezultatul net al exercitiului se defineste ca diferenta
între venituri si cheltuieli. Acesta poate fi pozitiv; in cazul nostru variatia rezultatului net in
perioada 2009-2008 este pozitiv si inseamna profit, sau poate fi negativ si sa insemne
prierdere, asa cum in urma calculelor efectuate in perioada 2008-2007 rezultatul net al
societatii studiate este de -66,10%.
Rezultatele activitatii intreprinderii nu se studiaza ca marimi in sine, ci in functie de un
criteriu de referinta (baza de comparatie) ceea ce permite cunoasterea abaterilor
intervenite.
Folosind ca baza de comparatie Wa , am ales ca tip de comparatie, comparatia in timp
intre rezultatele efective, respectiv prevazute din perioada curenta si cele din perioada
anterioara.

CA = N s * Wa
CA W a =W h * T T- timp total de munca (in ore)
Wa =
Ns
1077964
Wa 2007 = = 38498 ,71
28
1087893
Wa 2008 = = 51804 ,43
21
1119413
Wa 2009 = = 39979 ,04
28

7
1.3 Metoda substitutiilor in lant (succesive)
1.3.1 Aplicarea metodei in cazul produsului intre factori

∆CA 2007 / 2008


N
∆CAs = N s * Wa − Ns * Wa = 21 * 38498 ,71 − 28 * 38498 ,71
2008 2007 2007 2007
N
∆CAs = −269491
W
∆CAa = N s * Wa − Ns * Wa = 21 * 51804 ,43 − 21 * 38498 ,71
2008 2008 2008 2007
W
∆CAs = 279420
∆CA = CA 2008 − CA 2007 = 1087893 −1077964 = 9929

∆CA 2009 / 2008


N
∆CAs = N s2009 * Wa2008 - N s2008 * Wa2008 = 28 * 51804,43 – 21* 51804,43
N
∆CAs = 362631
W
∆CAa = N s * Wa − Ns * Wa = 28 * 39979 ,04 − 28 * 51804 ,43
2009 2009 2009 2008
W
∆CAa = −331111
∆CA = CA 2009 + CA 2008 = 1119413 −1087893 = 31520

Aceasta metoda (metoda substitutiilor in lant) se foloseste pentru masurarea


influentei factorilor asupra variatie fenomenului analizat in cazul in care modelul de analiza
este de tip multiplicative(intre factorii fenomenului analizat exista relatii de tip determinist
care se prezinta sub forma produsului sau raportlui).

8
Esenta metodei consta in determinarea succesiva a influentei fiecarui factor
asupra modificarii fenomenului analizat considerand ceilalti factori constanti. Astfel am
analizat influenta numarului de salariati, respectiv productivitatea anuala a muncii, pastrand
constant factorul: cifra de afaceri pe fiecare perioada analizata.

1.3.2 Aplicarea metodei in cazul raportului intre factori

CA
Wa =
Ns
∆ Wa
2008 / 2007

Ns CA 2007 CA 2007 1077964 1077964


∆W = − = − = 51331 ,62 − 38498 ,71 = 12832 ,9
a Ns Ns 21 28
2008 2007

CA 2008 CA 2007 1087893 1077964


∆CA
W
= − = − = 51804 ,43 − 51331 ,62 = 472 ,81
a Ns Ns 21 21
2008 2008
N
∆Wa = ∆Ws + ∆CA
W
= 12832 ,9 + 472 ,81 = 13305 ,71
a a

sau
∆Wa = Wa −Wa = 51804 ,43 − 38498 ,71 = 13305 ,71
2008 2007

∆Wa
2009 / 2008

N CA 2008 CA 2008 1087893 1087893


∆ws = − = − = 38853 ,32 − 51804 ,43 = −12951 ,1
a Ns N s 2008 28 21
2009

CA 2009 CA 2008 1119413 1087893


∆ CA
Wa
= − = − = 39979 ,04 − 38853 ,32 = 1125 ,71
Ns Ns 28 28
2009 2009
Ns
∆Wa = ∆W + ∆ CA
Wa
= −12951 ,1 +1125 ,71 = −11825 ,4
a

sau
∆Wa =Wa −Wa = 39979 ,04 −51804 ,43 =11825 ,4
2009 2008

In cazul acestei metode, vorbim despre factori calitativi si factori cantitativi, acestia fiind
principalii factori care stau la baza metodei substitutiilor in lant.
Factorul cantitativ, in cazul nostru Ns, reprezinta conditia indispensabila a actiunii
acestor factori. Reflecta latura extensiva a fenomenului economic studiat si are rolul de
amplificator al factorului calitativ, respectiv CA .
In cazul raporturilor dintre factori studiate pe cele 3 perioade, se poate observa o
modificare a variatiei productivitatii muncii,mai exact o scadere cu 14,80% in perioada
2009-2008 fata de 2008-2007.
Cifra de afaceri evoluează sub influenţa unor factori direcţi şi indirecţi specifici
domeniului de activitate al firmei.
9
Analiza factorială a cifrei de afaceri în întreprinderile industriale se poate realiza pe
baza următoarelor modele:

CA = N s * Wa * Gv
Qe CA
CA = N s * *
N s Qe
CA = N s * Iˆt * E Ai * Gv
A Q
Iˆt = i ; E Ai = e
Ns Ai

Gv – grad de valorificare
Iˆ t – inzestrarea tehnica a muncii

Pentru analiza factorială a modificării cifrei de afaceri faţă de o bază de comparaţie


se au în vedere datele din tabelul urmator :

2007 2008 2009


CA 1077964 1087893 1119413
Qe 1077187 1166876 1276852
Ns 28 21 28
Ai 358212 519356 431637
Wa 38470,96 55565,52 45601,86
Gv 1,001 0,932 0,877
Iˆt 12793,29 24731,24 15415,61
E Ai 3,007 2,247 2,958

10
358212
Iˆt = = 12793 ,29
2007 28
519356
Iˆt = = 24731 ,24
2008 21
431637
Iˆt = = 15415 ,61
2009 28

Qe 1077187
Wa = 2007
= = 38470 ,96
2007 Ns 28
2007

Qe 1166876
Wa = 2008
= = 55565 ,52
2008 Ns 21
2008

Qe 1276852
Wa = 2009
= = 45601 ,86
2009 Ns 28
2009

CA2007 1077964
Gv = = = 1,001
2007 N s 2007 * Wa 2007 28 * 38470,96
CA2008 1087893
Gv = = = 0,932
2008 N s 2008 * Wa 2008 21 * 55565,22
CA2009 1119413
Gv = = = 0,877
2009 N s 2009 * Wa 2009 28 * 45601,86

Qe 1077187
E Ai = 2007
= = 3,007
2007 Ai 2007 358212
Qe 1166876
E Ai = 2008
= = 2,247
2008 Ai 2008 519356
Qe 1276852
E Ai = 2009
= = 2,958
2009 Ai 2009 431637

11
2008 − 2007
N
1.∆CAs = ( N s − Ns ) * Wa * Gv = (21 − 28 ) * 38470 ,96 * 1,001 = −269491
2008 2007 2007 2007
W
2.∆CAa = N s * (Wa −Wa ) * Gv = 21(55565 ,52 − 38470 ,96 ) * 1,001 = 359244 ,7
2008 2008 2007 2007


2.1.∆CA
t
= Ns * ( Iˆt − Iˆt ) * E Ai * Gv = 21(24731 ,29 −12793 ,29 ) * 3,007 * 1,001 = 754420 ,1
2008 2008 2007 2007 2007

* Iˆt
E
2.2.∆CAAi = N s * ( E Ai − E Ai ) * Gv = 21 * 24731 ,24 ( 2,247 − 3,007 ) * 1,001 = −395175
2008 2008 2008 2007 2007
G
3.∆CAv = N s * Wa * (Gv − Gv ) = 21 * 55565 ,22 (0,932 −1,001 ) = −79824 ,7
2008 2008 2008 2007

∆CA = CA 2008 − CA 2007 = 1087893 −1077964 = 9929


N W G
∆CA = ∆CAs + ∆CAa + ∆CAv = −269491 + 359244 ,1 + ( −79824 ,7) = 9929

2
0
0
9 −
2
0
0
8
N
1.∆
C
A
s
=
( N s −
N s ) * Wa
2
0
0
9 2
0
0
8
W
2.∆
C
A
a
=
N s * (Wa −
Wa
2
0
0
9 2
0
0
9 2

ˆ
2.1.∆
=N s ˆ
* ( I
I t ˆ

I
t CA 2
0
0
9 2
0
0
9 t 2
0
0

2.2.∆A
i
=
N s ˆ
* I
E
* ( E
C
A t 2
0
0
9 2
0
0
9
G
3.∆
C
A
v
=
N s * Wa * (G v
2
0
0
9 2
0
0
9 2
0
0
9


C
A =
C
A 2
0
0
9 −
C
A 2
0
0
8 =
1
1
1
9
41
3
N W G

C
A =

C
A
s
+

C
A
a
+

C
A
v
=

3
6
2

1.4 Consecintele modificarii CA asupra:

1.4.1 Productivitatii muncii:

CA 2008 CA 2007 1087893 1077964


∆CA
W
= − = − = 472 ,81
a Ns Ns 21 21
2008 2008

CA 2009 CA 2008 1119413 1087893


∆CA
W
= − = − = 1125 ,71
a Ns Ns 28 28
2009 2009

1.4.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante:

CA2008 CA2007 1087893 1077964


∆CA
E = − = − = 0,02
Ai Ai 2008 Ai 2008 519356 519356
CA2009 CA2008 1119413 1087893
∆CA
E = − = − = 0.07
Ai Ai 2009 Ai 2009 431637 431637
CA2008 CA2007 1087893 1077964
∆CA
E = − = − = 0,02
Ac Ac 2008 Ac 2008 490659 490659
CA2009 CA2008 1119413 1087893
∆CA
E = − = − = 0,04
Ac Ac 2009 Ac 2009 862082 862082
12
1.4.3 Cheltuielilor totale sau cheltuielilor de exploatare ce revin la 1000 lei CA

CT 2007 = 945284
CT 2008 = 1127703
CT 2009 = 1259366

CT 2007 CT 2007 945284 945284


∆CA
CT / 1000 CA = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = −8,003
CA2008 CA2007 1087893 1077964
CT 2008 CT 2008 1127703 1127703
∆CA
CT / 1000 CA = *1000 − *1000 = * 1000 − * 1000 = −29,19
CA2009 CA 2008 1119413 1087893

Ce 2007 = 936946
Ce 2008 = 1110787
Ce 2009 = 1239049

Ce 2007 Ce 2007 936946 936946


∆CA
Ce / 1000 CA = * 1000 − *1000 = * 1000 − *1000 = −7,93
CA2008 CA2007 1087893 1077964
Ce 2008 Ce 2008 1110787 1110787
∆CA
Ce / 1000 CA = * 1000 − *1000 = *1000 − * 1000 = −28,75
CA2009 CA2008 1119413 1097893

1.4.4 Profitului aferent CA

∆CA
Pr = CA1 * Rc 0 − CA0 * Rc 0

Pr
Rc =
CA

Pr 2007 = 112213
Pr 2008 = 38031
Pr 2009 = 13137

13
Pr 2007 112213
Rc 2007 = = = 0,104
CA2007 1077964
Pr 2008 38031
Rc 2008 = = = 0,035
CA2008 1087893
Pr 2009 13137
Rc 2009 = = = 0,012
CA2009 1119413

∆CA
Pr = CA 2008 * Rc 2007 − CA 2007 * Rc 2007 = 1087893 * 0,04 − 1077964 * 0,04 = 1033 ,58

∆CA
Pr = CA 2009 * Rc 2008 − CA 2008 * Rc 2008 = 1119413 * 0,035 − 10978893 * 0,035 = 1101,89

Ci = cheltuieli cu materiile prime si materiale consumabile + alte cheltuieli


materiale+cheltuieli cu energia si apa +cheltuieli privind prestatiile externe
14
C i 2007 = 204555 + 153036 + 28867 + 109007 = 495765
C i 2008 = 191314 + 223707 + 31962 + 136667 = 583650
C i 2009 = 198333 + 120339 + 27470 + 200760 = 546902

M j 2007 = 777 − 777 = 0


M j 2008 = 3157 − 2549 = 968
M j 2009 = 1480 − 0 = 1480

VA = (Qe − C i ) + M c
VA2007 = (1077187 − 595765 ) + 0 = 581422
VA2008 = (1166876 − 583650 ) + 968 = 584194
VA2009 = (1276852 − 546902 ) + 1480 = 731430

In perioada 2007/2008, se inregistreaza o crestere a valorii adaugate cu 2772


reprezentand un procent de 0,47%. In perioada 2008/2009, se inregistreaza o crestere a
valorii adaugate cu 147236 reprezentand un procent de 25,20%.
Marja comerciala determina performantele intreprinderilor comerciale sau, in cazul
celor necomerciale, performantele rezulatate din activitatea lor de comert. Aceasta marja
masoara surplusul de valoare obtinut peste costul marfurilor vandute si reflecta pozitionarea
intreprinderii pe piata sa tinand cont de:
• Natura produselor (gama, adaptarea la specificul segmentelor de piata etc.);
• Forma de distributie;
• Formarea pretului de vanzare;
• Intensitatea concurentei.
Societatea inregistreaza marje comerciale mai reduse, dar pozitive, pozitivitatea lor
exprimand faptul ca din operatiunile de vanzare-cumparare de marfuri se obtine un rezultat
favorabil pentru societate.
Cresterea marjei comerciale este in principiu un semnal favorabil mai ales cand e
insotita de cresterea rentabilitatii

15
II. Analiza factoriala a VA

Valoarea adaugata permite aprecierea aportului intreprinderii la cresterea avutiei


nationale, fiind foarte utila si in contabilitatea nationala.
Valoarea adaugata remunereaza:

• Salariatii, prin cheltuielile de personal;


• Statutul, prin impozite si taxe;
• Capitalurile de imprumut, prin cheltuielile financiare;
• Capitalurile interne, prin rezultat net;
• Capitalurile tehnice, prin amortizare.

VA = N s * Wa * VA / 1leuQ e
Qe VA
VA = N s * *
N s Qe

VA2007 581422
VA / 1leuQ e 2007 = = = 0,54
Qe 2007 1077187
VA2008 584194
VA / 1leuQ e 2008 = = = 0,50
Qe 2008 1166876
VA2009 731430
VA / 1leuQ e 2009 = = = 0.57
Qe 2009 1276852

16
2008 − 2007
N Qe 2007 Q
∆VAs = N s 2008 * * VA / 1leuQ e 2007 − N s 2007 * e 2007 * Va / 1leuQ e 2007 =
N s 2007 N s 2007
581422 1077187
= 21 * * 0,54 − 28 * * 0,54 = −145356
28 28
W
∆VAa = N s 2008 * (Wa 2008 − Wa 2007 ) * VA / 1leuQ e 2007 = 21 * (55565 ,52 − 38470 ,6) * 0,54 = 193766
VA / 1Qe
∆VA = N s 2008 * Wa 2008 * (VA / 1leuQ e 2008 − VA / 1leuQ e 2007 ) = 21 * 55565 ,52 * (0,50 − 0,54 ) = −45630 ,5

N W VA / 1Qe
∆VA = ∆VAs + ∆VAa + ∆VA = −145356 + 193766 − 45638 ,5 = 2772
∆VA = VA 2008 − VA 2007 = 584194 − 581422 = 2772

2009 − 2008
N
∆VAs = ( N s 2009 − N s 2008 ) * Wa 2008 * VA / 1leuQ e 2008 = ( 28 − 21) * 55565 ,52 * 0,50 = 194731 ,3
N
∆VAs = N s 2009 * (Wa 2009 − Wa 2008 ) * VA / 1leuQ e 2008 = 28 * ( 45601 ,86 − 55565 ,52 ) * 0,50 = −139672
VA / 1Qe
∆VA = N s 2009 * Wa 2009 * (VA / 1leuQ e 2009 − VA / 1leuQ e 2008 ) = 28* 45601 ,86 * (0,57 − 0,50 ) = 92176 ,75

N W VA / 1Qe
∆VA = ∆VAs + ∆VAa + ∆VA = 194731 ,3 + ( −139672 ) + 92176 ,75 = 147236
∆VA = VA 2009 − VA 2008 = 731430 − 584194 = 147236

Valoarea adaugata la 1 leu productie a exercitiului s-a modificat de la o perioada la


alta, astfel ca in anul 2008, s-a inregistrat cea mai mica valoare a VA/1leuQe din cele 3
perioade studiate, si anume de 0,50 ceea ce inseamna o scadere cu 0,04 fata de anul
2007, si cu 0,07 fata de anul 2009

2.1 Efectele modificarii VA asupra:


2.1.1 Productivitatii muncii

VA2008 VA2007 584194 591422


∆VA
W
= − = − = 132
a N s 2008 N s 2008 21 21
VA2009 VA2008 731430 584194
∆VA
W
= − = − = 5258,43
a N s 2009 N s 2009 28 28

Din punct de vedere extensiv, utilizarea incompleta a timpului de munca, ca efect al


nerealizarii numarului mediu scriptic de salariati si a timpului de munca pe salariat, a avut
ca efect scaderea valorii adaugate cu 49375,3 mii lei. Scaderea numarului de personal de
la o perioada la alta este o situatie justificata si se datoreaza sporirii productivitatii muncii.
Din calculul variatiei valorii adaugate in functie de Ns, Wa si VA /1leuQe pe
perioadele 2007-2008, respectiv 2008-2009, Rezulta ca directiile principale de actiune
pentru cresterea valorii adaugate sunt : sporirea gradului de utilizare a capacitatilor de
productie si a productivitatii muncii printr-o mai buna organizare a muncii, introducerea
17
progresului tehnic, ridicarea gradului de calificare a potentialului uman, folosirea integrala
a timpului de munca, cresterea gradului de valorificare a materiilor prime, materialelor,
energiei, obtinerea unor produse de o calitate superioara.

2.1.2 Eficientei utilizarii activelor fixe si circulante

VA2008 VA2007 584194 581422


∆VA
E = − = − = 0,01
Ai Ai 2008 Ai 2008 519356 519356
VA2009 VA2008 731430 584194
∆VA
E = − = − = 0,34
Ai Ai 2009 Ai 2009 431637 431637

VA2008 VA2007 584194 581422


∆VA
E = − = − = 0,01
Ac Ac 2008 Ac 2008 490659 490659
VA2009 VA2008 731430 584194
∆VA
E = − = − = 0,17
Ac Ac 2009 Ac 2009 862082 862082

2.1.3 Celtuielilor totale si cheltuielilor salariale la 1000 lei VA

CT 2007 CT 2007 945284 945284


∆VA
CT / 1000 VA = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = −7,71
VA 2008 VA 2007 584194 581422
CT 2008 CT 2008 1127703 1127703
∆VA
CT / 1000 VA = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = −388 ,58
VA 2009 VA 2008 731430 1584194

Cs 2007 Cs 317614 317614


∆VA
Cs / 1000 VA = * 1000 − 2007 * 1000 = * 1000 − * 1000 = −2,59
VA 2008 VA 2007 584194 581422
Cs 2008 Cs 367520 367520
∆VA
Cs / 1000 VA = * 1000 − 2008 * 1000 = * 1000 − * 1000 = −126 ,64
VA 2009 VA 2008 731430 584194

2.1.4 Profitului brut al firmei

∆VA
Pb = VA1 * Pb / 1leuVA 0 − VA0 * Pb / 1leuVA 0

18
Pb 2007 133621
Pb / 1leuVA 2007 = = = 0,23
VA2007 581422
Pb 2008 45513
Pb / 1leuVA 2008 = = = 0,08
VA 2008 584194
Pb 2009 19323
Pb / 1leuVA 2009 = = = 0,03
VA2009 731430

∆VA
Pb = VA 2008 * Pb / 1leuVA 2007 − VA 2007 * Pb / 1leuVA 2007 = 584194 * 0,23 − 581422 * 0,23 = 637 ,05

∆VA
Pb = VA 2009 * Pb / 1leuVA 2008 − VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008 = 731430 * 0,08 − 584194 * 0,08 = 11470 ,76

2.1.5 Ratei de rentabilitate a capitalului (total, propriu, permanent)

∆VA
∆VA
R =
Pb
k K t ; K p ; K perm
VA * Pb / 1leuVA
Rk =
Kt
Kt = K p

VA2007 * Pb / 1leuVA2007 581422 * 0,23


R k 2007 = = = 0,34
K t 2007 392146
VA2008 * Pb / 1leuVA2008 584194 * 0,08
R k 2008 = = = 0,11
K t 2008 430177
VA2009 * Pb / 1leuVA2009 731430 * 0,03
R k 2009 = = = 0,04
K t 2009 443314

2008/2007

∆VAPb 2008− 2007 637,05


∆ VA
Rk = = = 0,001
K t 2008 430177

2009/2008

∆VAPb 2009− 2008 111470,76


∆VA
Rk = = = 0,026
K t 2009 443314

19
2008− 2007
K VA2007 * Pb / 1leuVA2007 VA2007 * Pb / 1leuVA2007 581422 * 0,23 581422 * 0,23
∆ Rt = − = − = 0,311
k K t 2008 K t 2007 430177 392146

VA2008 * Pb / 1leuVA 2008 VA2007 * Pb / 1leuVA 2007 584194 * 0,08 581422 * 023
∆Pb
R = − = − = −0,205
k K t 2008 K t 2008 430177 430177

VA2008 * Pb / 1leuVA 2007 VA2007 * Pb / 1leuVA 2007 584194 * 0,23 581422 * 0,23
∆VA
R = − = − = 0,001
k K t 2008 K t 2008 430177 430177

VA 2008 * Pb / 1leuVA 2008 VA 2008 * Pb / 1leuVA 584194 * 0,08 584194 * 0,023


∆Pb
Rk
/ 1leuVA
= − 2007
= − = −0,206
Kt
2008
K t 2008 430177 430177

2009-2008
K VA * Pb / 1leu / VA2008 VA2008 * Pb / 1leu / VA2008 584194 * 0,08 584194 * 0,08
∆ Rtf = 2009 − = − = −0,003
k K t 2009 K t 2008 443314 430177
VA2009 * Pb / 1leu / VA2009 VA2008 * Pb / 1leuVA 2008 731430 * 0,03 584194 * 0,08
∆Pb
Rk = − = − = −0,059
Kt K t 2009 443314 443314
VA2009 * Pb / 1leu / VA2008 VA2008 * Pb / 1leu / VA2008 731430 * 0,08 584194 * 0,08
∆Pb
Rk = − = − = 0,026
K t 2009 K t 2009 443314 443314
VA * Pb / 1leuVA VA2009 * Pb / 1leuVA 2008 731430 * 0,03 731430 * 0,08
∆Pb
Rk
/ 1leuVA
= 2009 − = − = −0,08
Kt K t 2009 443314 443314
2.2 Eficienta utilizarii resurselor umane

2.2.1 Profitul pe salariat

Pb Qe CA Pb
Ps = = * * = Wa * Gv * Rc
N s N s Qe CA

Pb2007 112213
Ps 2007 = = = 4007,61
N s 2007 28
Pb2008 38031
Ps 2008 = = = 1811
N s 2008 21

Pb2009 13137
Ps 2009 = = = 469,18
N s 2009 28

20
Rc 2007 = 0,104
Rc 2008 = 0,035
Rc 2009 = 0,012

Gv 2007 =1,001
Gv 2008 = 0,932
Gv 2009 = 0,877

2008 − 2007
W
1.∆Ps = (Wa 2008 −Wa 2007 ) * Gv 2007 * Rc 2007 = (55565 ,52 − 38470 ,96 ) * 1,001 * 0,104 = 1780 ,78
s

G
2.∆Pv = Wa 2008 * (Gv 2008 − Gv 2007 ) * Rc 2007 = 55565 ,52 * (0,932 −1,001 ) * 0,104 = −395 ,69
s

R
3.∆Pc = Wa 2008 * Gv 2008 * ( Rc 2008 − Rc 2007 ) = 55565 ,52 * 0,932 * (0,035 − 0,104 ) = −3581 ,60
s

W G R
∆Ps = ∆ Pa + ∆ Pv + ∆ Pc = 1780 ,78 + (−395 ,69 ) + (−3581 ,60 ) = −2196 ,61
s s s

∆Ps = Ps 2008 − Ps 2007 = −2196 ,61

2009 − 2008
W
1.∆Ps = (Wa 2009 −Wa 2008 ) * Gv 2008 * Rc 2008 = (45601 ,86 − 55565 ,52 ) * 0,932 * 0,035 = −324 ,74
s

G
2.∆Pv = Wa 2009 * (Gv 2009 − Gv 2008 ) * Rc 2008 = 45601 ,86 * (0,877 − 0,932 ) * 0,035 = −88 ,66
s

R
3.∆Pc = Wa 2009 * G v 2009 * ( Rc 2009 − Rc 2008 ) = 45601 ,86 * 0,877 * (0,012 − 0,035 ) = −928 ,42
s

W G R
∆Ps = ∆ Pa + ∆ Pv + ∆ Pc = −324 ,74 + (−88,66 ) + ( −928 ,42 ) = −1341 ,82
s s s

∆Ps = Ps 2008 − Ps 2007 = −1341 ,82

3. Analiza diagnostic a dinamicii si structurii cheltuielilor totale

CT = C e + C f + C extr
∆CT = CT1 − CT 0
∆CT
∆%CT =
CT 0

21
2008 − 2007
∆CT = CT 2008 − CT 2007 = 1127703 − 945284 = 182419
182419
∆%CT = = 0,19
945284

2009 − 2008
∆CT = CT 2009 − CT 2008 = 1259366 − 1127703 = 131663
131663
∆%CT = = 0,12
1127703

3.1 Influenta fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii CT

Se pot calcula influentele fiecarei categorii de cheltuieli asupra modificarii cheltuielilor


totale ale intreprinderii prin aplicarea metodei balantiere. Astfel pentru cele 2 perioade
analizate rezulta:

2008 − 2007
C
1.∆ CTe = C e 2008 − C e 2007 = 1110787 − 936946 = 173841
C
2.∆ CTf = C f 2008 − C f 2007 = 12863 − 8338 = 4525
C
3.∆ CTextr = C extr 2008 − C extr 2007 = 4053 − 0 = 4053

C C C
∆CT = ∆ CTe + ∆ CTf + ∆ CTextr = 173841 + 4525 + 4053 = 182419
∆CT = CT2008 − CT 2007 = 182419

2009 − 2008
C
1.∆ CTe = C e 2009 − C e 2008 = 1239049 − 1110787 = 128262
C
2.∆CTf = C f 2009 − C f 2008 = 20317 − 12863 = 7454
C
3.∆CTextr = C extr 2009 − C extr 2008 = 0 − 4053 = −4053

C C C
∆CT = ∆CTe + ∆CTf + ∆CTextr = 131663
∆CT = CT 2009 − CT 2008 = 131663

In cadrul analizei este necesar de asemenea sa se studieze si structura cheltuielilor


totale pe cele 3 categorii, prin calcularea ponderii fiecarei categorii de cheltuieli, in
cheltuielile totale

22
2007
Ce 936946
Ge = * 100 = * 100 = 99,12 %
CT 945284
Cf 8338
Gf = * 100 = * 100 = 0,88 %
CT 945284
C
G extr = etr * 100 = 0
Cf

2008
Ce 1110787
Ge = *100 = *100 = 98,50 %
CT 1127703
Cf 12683
Gf = *100 = *100 = 1,14 %
CT 1127703
C 4053
G etr = etr *100 = *100 = 0,36 %
Cf 1127703

2009
Ce 1239049
Ge = * 100 = * 100 = 98,39%
CT 1259366
Cf 20317
Gf = * 100 = * 100 = 0,02%
CT 1259366
C
G extr = estr * 100 = 0
Cf

2008/2007
∆ G e = G e 2008 − G e 2007 = 98,50 − 99,12 = − 0,62
∆G f = G e 2008 − G e 2007 = 1,14 − 0,88 − 0,26
∆G extr = G extr 2008 − G extr 2007 = 0,36 − 0 = 0,36

2009/2008
∆ Ge = G e 2009 − G e 2008 = 98,39 − 98,50 = − 0,11
∆G f = G f 2009 − G f 2008 = 0,02 − 1,14 = −1,12
∆G extr = G extr 2009 − G extr 2008 = 0 − 0,36 = −0,36

Cheltuielile sunt diminuari ale beneficiilor economice pe perioada exercitiului


financiar sub forma iesirilor sau scaderilor de active sau a cresterilor de pasive care au
ca rezultat diminuari ale capitalului propriu. Intreprinderea a inregistrat valori mai mari ale

23
cheltuielilor totale in 2009 (CT = 1259366). In 2008, situatia este similara, se
inregistreaza o crestere a cheltuielilor totale de 1127523 fata de 2007 (CT = 945284)

3.2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei VT

Modificarea nivelului CT/1000VT poate fi explicata prin efectuarea unei analzie factoriale
care sa evidentieze eficienta fiecarei activitati a intreprinderii( de exploatare, financiare
extraordinare).
In acest caz, nivelul CT/100Vf se poate calcula in functie de structura sau ponderea
veniturilor totale pe cele 3 categorii de venituri (Gi) si de nivelul cheltuielilor la 1000 lei
venituri pe cele 3 activitati (C/1000Vi)

CT
CT / 1000 VT = * 1000
VT

Vt 2007 =1078905
Vt 2008 =1173216
Vt 2009 =1278689

CT 2007 945284
CT / 1000 VT 2007 = * 1000 = * 1000 = 875 ,15
VT 2007 1078905
CT 2008 1127703
CT / 1000 VT 2008 = * 1000 = * 1000 = 961,21
VT 2008 1173216
CT 2009 1259366
CT / 1000 VT 2009 = * 1000 = * 1000 = 984 ,89
VT 2009 1278689

2008 − 2007
CT 2007 CT 2007 945284 945284
1.∆VT
CT / 1000 VT = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = −70 ,43
VT 2008 VT 2007 1173216 1078905

CT 2008 CT 2007 1127703 945284


2.∆VT
CT / 1000 VT = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = 155 ,49
VT 2008 VT 2008 1173216 1173216

∆CT / 1000 VT = ∆VT


CT / 1000 VT + ∆CT / 1000 VT = 85 ,06
CT

∆CT / 1000 VT = CT / 1000 VT 2008 − CT / 1000 VT 2007 = 85 ,06

2009 − 2008
CT 2008 CT 2008 1127703 1127703
1.∆VT
CT / 1000 VT = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = −79 ,29
VT 2009 VT 2008 1278689 1173216

CT 2009 CT 2008 1259366 1127703


2.∆VT
CT / 1000 VT = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = 109 ,97
VT 2009 VT 2009 1278689 1278689
∆CT / 1000 VT = ∆VT
CT / 1000 VT + ∆CT / 1000 VT = 23 ,68
CT

∆CT / 1000 VT = CT / 1000 VT 2009 − CT / 1000 VT 2008 = 23 ,68

24
CT / 1000 VT = ∑ g i * c / 1000 vi
Ce
c / 1000 ve = * 1000
Ve
C e 2007 936946
c / 1000ve 2007 = *1000= *1000= 0,87
Ve 2007 1078776
C e 2008 1110787
c / 1000ve 2008 = * 1000= * 1000= 0,95
Ve 2008 1170585
C e 2009 1239049
c / 1000ve 2009 = *1000= *1000= 0,97
Ve 2009 1278332

Cf
c / 1000 v f = * 1000
Vf
C f 2007 8338
c / 1000v f 2007 = *1000 = * 1000 = 64,64
V f 2007 129
C f 2008 12863
c / 1000v f 2008 = * 1000 = * 1000 = 4,89
V f 2008 2631
C f 2009 20317
c / 1000v f 2009 = *1000 = *1000 = 59,91
V f 2009 357

Ve
ge =
VT
Ve 2007 1078776
g e 2007 = = *100 = 99,99%
VT2007 1078905
Ve 2008 1170585
g e 2008 = = *100 = 99,78%
VT2008 1173216
Ve 2009 1278332
g e 2009 = = *100 = 99,97%
VT2009 1278689

Vf
gf =
VT
V f 2007 129
g f 2007 = = * 100 = 0,01%
VT2007 1078905
25
V f 2008 2631
g f 2008 = = * 100 = 0,22%
VT2008 1173216
V f 2009 357
g f 2009 = = *100 = 0,03%
VT2009 1278689

2008-2007
1.∆CTi / 1000 VT = ∑g i 2008 * c / 1000 vi 2007 − ∑g i 2007 * c / 1000 vi 2007 =
g

= (0,0078 * 0,87 + 0,0022 * 4,89 ) − (0,9999 * 0,87 + 64 ,64 * 0,0001 )


= −875 ,14

2.∆CT / 1000i VT = ∑g i 2008 * c / 1000 vi 2008 − ∑g i 2008 * c / 1000 vi 2007 =


c / 1000 v

= (0,9978 * 0,95 + 0,0022 * 4,89 ) − (0,9978 * 0,87 + 0,0022 * 64 ,64 )


= 960 ,20

g c / 1000 v
∆CT / 1000 VT = ∆CTI / 1000 VT + ∆CT / 1000i VT = 85 ,06
∆CT = CT / 1000 VT 2008 − CT / 1000 VT 2007 = 984 ,13 − 969 ,36 = 85 ,06

2009-2008
1.∆CTi / 1000 VT = ∑g i 2009 * c / 1000 vi 2008 − ∑g i 2008 * c / 1000 vi 2008 =
g

= (0,9997 * 0,95 + 0,0003 * 4,89 ) − (0,9978 * 0,95 + 0,0022 * 4,89 )


= −906 ,26

2.∆CT / 1000i VT = ∑g i 2009 * c / 1000 vi 2009 − ∑g i 2009 * c / 1000 vi 2008 =


c / 1000 v

= (0,9997 * 0,95 + 0,0003 * 4,89 ) − (0,9997 * 0,95 + 0,0003 * 4,89 )


= 938 ,94

g c / 1000 v
∆CT / 1000 VT = ∆CTI / 1000 VT + ∆CT / 1000i VT = 23,68
∆CT = CT / 1000 VT 2008 − CT / 1000 VT 2007 = 982 ,66 − 984 ,13 = 23,68

3.3 Efectul modificarii CT/1000VT asupra profitului brut

In cadrul analizei se poate calcula si efectul modificarii cheltuielilor la 1000 VT


asupra profitului brut al intreprinderii

VT 2008 1173216
∆CT
Pb
/ 1000 VT
=− * (CT / 1000 VT 2008 − CT / 1000 VT 2007 ) = − * (961 ,21 − 876 ,15 )
1000 1000
= −99788 ,30
VT 2009 1278689
∆CT
Pb
/ 1000 VT
=− * (CT / 1000 VT 2009 − CT / 1000 VT 2008 ) = − * (984 ,89 − 961 ,21)
1000 1000
= −30281 ,65

26
Putem observa ca pe parcursul perioadei 2008 – 2007 CT/1000Vt au crescut,
ceea ce inseamna ca situatia intreprinderii s-a inrautatit, iar profitul brut a scazut.

4. Analiza cheltuielilor de exploatare


Cheltuielile de exploatare detin ponderea cea mai importanta in volumul total al
cheltuielilor, de aceea analiza cheltuielilor intreprinderii trebuie sa se continue cu
analiza aprofundata a acestora.

C e = C pv + C mv + C ps + C pi + Ace

Ce2007 = 936946
Ce2008 =1110787
Ce2009=1239040

4.1 Eficienta cheltuielilor de exploatare

Ce
C e / 1000 ve = * 1000
Ve
2008-2007

V C e 2007 C e 2007 936946 936946


1.∆ Ce = *1000− *1000= *1000− *1000= − 68,12
e / 1000ve Ve 2008 Ve 2007 1170585 1078776

C C e 2008 C e 2007 1110787 936946


2.∆ Ce / 1000v = *1000− *1000= *1000− *1000= 148,51
e e Ve 2008 Ve 2008 1170585 1170585
27
V C
∆C e / 1000Ve = ∆ Ce + ∆ Ce = 80,39
e / 1000 Ve e / 1000 Ve

∆C e / 1000Ve = C e / 1000Ve 2008 − C e / 1000Ve 2007 = 978 ,78 − 955 ,55 = 80,39

2009-2008

V C e 2008 C e 2008 1110787 1110787


1.∆ Ce = *1000− *1000= * 1000− *1000= − 79,98
e / 1000ve Ve 2009 Ve 2008 1278332 1170585

C C e 2009 C e 2008 1239049 1110787


2.∆ Ce / 1000v = *1000− *1000= *1000− *1000= 100,34
e e Ve 2009 Ve 2009 1278332 1278332
Ve C
∆C e / 1000Ve = ∆ Ce / 1000 Ve + ∆ Ce = 9,54 − 27 ,09 = 20,35
e / 1000 Ve

∆C e / 1000Ve = C e / 1000 Ve 2009 − C e / 1000 Ve 2008 = 961,23 − 978 ,78 = 20,35

Reducerea Ce/1000 Ve arata o crestere a eficientei activitatii de exploatare prin


imbunatatirea eficientei utiliziarii resurselor umane, materiale, financiare din fiecarea faza
a ciclului de exploatare, respectiv aprovizionare, productie, desfacere.

5. Analiza cheltuielilor salariale


Cheltuielile salariale exprima in forma valorica intregul consum de munca vie sau
cheltuieli efectuate de intreprindere pentru remunerarea fortei de munca si plata
obligatiilor legate de asigurarile sociale si de sanatate.

FS=cheltuieli cu personalul-salarii si indemnizatii

FS 2007 = 317614
FS 2008 = 367520
FS 2009 = 478113

FS 2007 317614
S a 2007 = = = 11343,36
N s 2007 28
FS 2008 367520
S a 2008 = = = 17500,95
N s 2008 21
FS 2009 478113
S a 2009 = = = 17075,46
N s 2009 28

28
Ponderea principala in totalul cheltuielilor salariale o de tine fondul de salarii (FS).
Fondul de salarii se poate exprima in functie de numarul mediu de salariati si in
functie de salariul mediu anual dupa cum urmeaza:

2008-2007

N
1.∆ FSs = N s 2008 * S a 2007 − N s 2007 * S a 2007 = 21*11343,36 − 28 *11343,36 = −79403,5
S
2.∆ FSa = N s 2008 * ( S a 2008 − S a 2007 ) = 21(17500,95 − 1143,36) = 129309,5

N S
∆FS = ∆FSs + ∆FSa = 49906
∆FS = FS 2008 − FS 2007 = 1.404 .942 − 901 .744 = 49906

2009-2008

N
1.∆ FSs = ( N s 2009 − N s 2008 ) * S a 2008 = 122506,67
S
2.∆ FSa = N s 2009 * ( S a 2009 − S a 2008 ) = −1913,67

N S
∆FS = ∆FSs + ∆FSa = 110593
∆FS = FS 2009 − FS 2008 = 1.393 .101 −1.404 .942 = 110593

In concluzie, intreprinderea inregistreaza o depasire relativa, deoarece ∆FS > 0


in ambele perioade studiate

6. Aprecierea eficientei FS
Pentru aprecierea eficientei cheltuielilor cu salariile (FS) se utilizeaza urmatoarele
modele de analiza:

6.1 MODELUL 1

C sal
C sal / 1000 Ve = * 1000
Ve
FS
FS / 1000Ve = * 1000
Ve
FS 2007 317614
FS / 1000Ve 2007 = *1000 = *1000 = 294,42
Ve 2007 1078776
FS 2008 367520
FS / 1000Ve 2008 = * 1000 = *1000 = 313,96
Ve 2008 1170585
FS 2009 478113
FS / 1000Ve 2009 = * 1000 = *1000 = 374,01
Ve 2009 1278332

2008-2007
29
V FS 2007 FS 317614 317614
1.∆ FSe / 1000V = *1000 − 2007 *1000 = *1000 − *1000 = −23,09
e Ve 2008 Ve 2007 1170585 1078776
FS 2008 FS 367520 317614
2.∆FS
FS / 1000V = * 1000 − 2007 *1000 = * 1000 − *1000 = 42,63
e Ve 2008 Ve 2008 1170585 1170585

V
∆FS / 1000 Ve = ∆ FS
e
/ 1000 V + ∆ FS / 1000 V = 19 ,54
FS
e e

∆FS / 1000 Ve = FS / 1000 Ve 2008 − FS / 1000 Ve 2007 = 19,54

2009-2008

V FS 2008 FS 367520 367520


1.∆ FSe / 1000V = * 1000 − 2008 * 1000 = * 1000 − * 1000 = −25,46
e Ve 2009 Ve 2008 1278332 1170585
FS 2009 FS 478113 367520
2.∆FS
FS / 1000V = * 1000 − 2008 *1000 = * 1000 − *1000 = 86,51
e Ve 2009 Ve 2009 1278332 1278332

∆FS / 1000Ve = ∆VFSe / 1000Ve + ∆FS


FS / 1000Ve = 60,05

∆FS / 1000Ve = FS / 1000Ve 2008 − FS / 1000Ve 2007 = 706,96 − 706,09 = 60,05

6.2 MODELUL 2
FS
FS / 1000 CA = * 1000
CA

FS 2007 317614
FS / 1000 CA2007 = * 1000 = * 1000 = 294 ,64
CA2007 1077964
FS 2008 367520
FS / 1000 CA2008 = * 1000 = * 1000 = 337 ,83
CA2008 1087893
FS 2009 478113
FS / 1000 CA2009 = * 1000 = *1000 = 427 ,11
CA2009 1119413

2008-2007

FS 2007 FS 2007 317614 317614


1.∆CA
FS / 1000 V = *1000 − * 1000 = *1000 − * 1000 = −2,69
e CA2008 CA2007 1087893 1077964
FS 2008 FS 2007 367520 317614
2.∆FS
FS / 1000 V = *1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = 45,87
e CA2008 CA2008 1087893 1087893

V
∆FS = ∆ FS
e
/ 1000 V + ∆ FS / 1000 V = 43,18
FS
e e

∆FS = FS / 1000 Ve 2008 − FS / 1000 Ve 2007 = 43,18

30
2009-2008

FS 2008 FS 2008 367520 367520


1.∆CA
FS / 1000 V = *1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = −9,51
e CA2009 CA2008 1119413 1087893
FS 2009 FS 2008 478113 367520
2.∆FS
FS / 1000 V = * 1000 − * 1000 = * 1000 − * 1000 = 98,80
e CA2009 CA2009 1119413 1119413

∆FS / 1000 CA = ∆CA


FS / 1000 CA + ∆FS / 1000 CA = 89 , 28
CA

∆FS / 1000 CA = FS / 1000 CA 2009 − FS / 1000 CA 2008 = 706 ,96 − 706 ,13 = 89 ,28

6.3 MODELUL 3

FS / N s S
FS / 1000 CA = * 1000 = a * 1000
CA / N s Wa

S a 2007 11343,36
FS / 1000CA2007 = *1000 = *1000 = 294,64
Wa 2007 38498,71
S a 2008 17500,95
FS / 1000CA2008 = *1000 = *1000 = 337,83
Wa 2008 51804,43
S a 2009 17075,46
FS / 1000CA2009 = * 1000 = *1000 = 427,11
Wa 2009 39979,04

2008-2007

W S a 2007 S 11343,36
1.∆ FSa / 1000CA = * 1000 − a 2007 * 1000 = *1000 − 294,64 = −75,68
Wa 2008 Wa 2007 51804,43
S S a 2008 S 11343,36
2.∆ FSa / 1000CA = *1000 − a 2007 *1000 = 337,83 − * 1000 = 118,86
Wa 2008 Wa 2008 51804,43

W S
∆FS / 1000 CA = ∆FSa / 1000 CA + ∆FSa / 1000 CA = 43 ,18
∆FS / 1000 CA = FS / 1000 CA 2008 − FS / 1000 CA 2007 = 43 ,18

2009-2008

31
W S a 2008 S 17500,95
1.∆ FSa / 1000CA = *1000 − a 2008 *1000 = * 1000 − 337,83 = 99,93
Wa 2009 Wa 2008 39979,04
S S a 2009 S 17075,46
2.∆ FSa / 1000CA = * 1000 − a 2008 *1000 = 427,11 − *1000 = − 10,64
Wa 2009 Wa 2009 39979,04

W S
∆FS / 1000 CA = ∆FSa / 1000 CA + ∆FSa / 1000 CA = 89 ,28
∆FS / 1000 CA = FS / 1000 CA 2009 − FS / 1000 CA 2008 = 89 ,28

7. Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si


dinamica salariului mediu

7.1 Analiza corelatiei dintre dinamica productivitatii muncii si dinamica


salariului mediu
IW IS
Ic = a
sau Ic = a

IS IW
a a

Wa 1
IW =
a Wa 0
S a1
IS =
a Sa 0

Wa 2008 51.804,43
IW = = = 1,35
a 2007− 2008 Wa 2007 38.4998,71
Wa 2009 39.979,04
IW = = = 0,77
a 2008− 2009 Wa 2008 51.804,43
S a 2008 17.500,95
IS = = = 1,54
a 2007− 2008 S a 2007 11.343,36
S a 2009 17.075,46
IS = = = 0,98
a 2008− 2009 S a 2008 17500,95

32
I S a 2007 −2008 1,54
I c 2007 −2008 = = = 1,15
IW 1,35
a 2007 −2008

I S a 2008 − 2009 0,98


I c 2008 −2009 = = = 1,26
IW 0,77
a 2008 − 2009

Respectarea acestei corelaţii are loc în momentul în care Ic<1. În cazul nostru Ic in ambele
cazuri este >1, acest lucru demonstrând că există o nerespectare a corelaţiei dintre dinamica
productivităţii muncii şi dinamica salariului mediu.

7.2 Influenta modificarii productiei muncii si influenta salariului mediu asupra


variatiei profitului
2008/2007
Sa 2007 Sa 2007 11343 ,36 11343 ,36
∆WPa = −CA 2008 * ( − ) = −1087893 * ( − ) = 82329 ,01
r Wa 2008 Wa 2007 51804 ,43 38498 ,71
Sa Sa 2007 17500 ,95 11343 ,36
∆SPra = −CA 2008 * ( 2008 − ) = −1087893 * ( − ) = −129309 ,50
W a 2008 W a 2008 51804 ,43 38498 ,71

2009/2008

33
Sa 2008 Sa 2008 17075 ,46 17500 ,95
∆WPra = −CA 2009 * ( − ) = −1119413 * ( − ) = −111858 ,35
W a 2009 W a 2008 3997 ,04 51840 ,43

S a 2009 S a 2008 17075 ,46 17500 ,95


∆SPra = −CA 2009 * ( − ) = −1119413 * ( − ) = 11913 ,67
W a 2009 W a 2009 39979 ,04 39979 ,04

Spre deosebire de perioada 2008-2007 în perioada 2009-2008 se poate observa că


producţia muncii influenţează în mod negativ variaţia profitului. În cazul salariului mediu acesta
înregistrează o influentă negativă asupra variaţiei profitului, de data aceasta în perioada 2008-
2007.

8. Analiza diagnostic a rentabilitatii

Pb= Vt – Ct
Pb = Pb – Imp/Pr
Imp/Pr = cota de impozit/Pr * Pr impozabil

Pr impozabil = Pb +Chelt nedeductibile – Venit impozabil


= Vt – Ct + Chelt nedeductibile – Venit neimpozabil
= V impozabil – Chelt deductibile

Pb= Pre + Prfin + Prextr

2007

Pb= 1078905 – 945284 = 133621


Pn= 133621 – 21408 = 112213
Imp/Pr = 16% * Pr impozabil = 21408

2008

Pb= 1173216 – 1127703 = 45513


Pn = 45513 – 7482 = 38031
Imp/Pr = 7482

2009

Pb = 1278689 – 1259366 = 19323

34
Pn = 19323 – 6816 = 13137
Imp/Pr = 6186

8.1 Analiza rezultatelor cu ajutorul soldurilor intermediare de gestiune

2007
VENITURI CHELTUIELI SOLDUL INTERN DE
GESTIUNE
Venituri din vanzarea -cheltuieli cu marfa vanduta Marja comerciala= 0
marfurilor= 777 = 777
Productia vanduta+ productia Productia exercitiului
imobilizata+ variatia - = 1.077.187
stocurilor= 1.077.187
Productia exercitiului+marja -consumurile intermediare de Valoare adaugata= 581.422
comerciala= 1.077.187 la terti= 495.765
Valoarea adaugata+subventii -cheltuieli cu personalul= Excedentul brut de exploatare
de investitie= 581.422 413.550 (EBE)= 164.116
-cheltuieli cu alte impozite si
taxe=3.756
EBE+provizioane de -alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii
exploatare+alte venituri din -cheltuieli cu amortizarile si = 141.830
exploatare= 164.928 provizioane= 23.098

Rezultatul exploatarii+ Rezultatul curent= 133.621


rezultatul financiar= 133.621 -

Venituri extraordinare= 0 -cheltuieli extraordinare= 0 Rezultatul extraordinar= 0

Rezultatul curent+ rezultatul Rezultatul exercitiului=


extraordinar= 133.621 - 133.621

Rezultatul exercitiului= -participarea salariatilor la Rezultatul net al exercitiului


133.621 profit= 0 = 112.213
-impozit/profit= 21.408

35
2008
VENITURI CHELTUIELI SOLDUL INTERN DE
GESTIUNE
Venituri din vanzarea -cheltuieli cu marfa vanduta Marja comerciala= 968
marfurilor= 3.517 = 2549
Productia vanduta+ productia Productia exercitiului
imobilizata+ variatia - = 1.166.876
stocurilor= 1.166.876
Productia exercitiului+marja -consumurile intermediare de Valoare adaugata= 584.194
comerciala= 1.167.844 la terti= 583.650
Valoarea adaugata+subventii -cheltuieli cu personalul = Excedentul brut de exploatare
de investitie= 584.194 469.925 (EBE)= 104.102
-cheltuieli cu alte impozite si
taxe=1.067
EBE+provizioane de -alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii
exploatare+alte venituri din -cheltuieli cu amortizarile si = 59.798
exploatare= 104.294 provizioane= 44.496
Rezultatul exploatarii+ Rezultatul curent= 49.566
rezultatul financiar= 49.566 -

Venituri extraordinare= 0 -cheltuieli extraordinare= Rezultatul extraordinar=


-4.053 -4.053
Rezultatul curent+ rezultatul Rezultatul exercitiului= 45.513
extraordinar= 45.513 -

Rezultatul exercitiului= 45.513 -participarea salariatilor la Rezultatul net al exercitiului


profit= 0 = 38.031
-impozit/profit= 7.482

36
2009
VENITURI CHELTUIELI SOLDUL INTERN DE
GESTIUNE
Venituri din vanzarea -cheltuieli cu marfa vanduta Marja comerciala= 1480
marfurilor= 1480 =0
Productia vanduta+ productia Productia exercitiului
imobilizata+ variatia - = 1276852
stocurilor= 1276852
Productia exercitiului+marja -consumurile intermediare de la Valoare adaugata= 731430
comerciala= 1278332 terti= 546902
Valoarea adaugata+subventii -cheltuieli cu personalul=599101 Excedentul brut de
de investitie= 731430 -cheltuieli cu alte impozite si exploatare (EBE)= 124794
taxe=7535
EBE+provizioane de -alte cheltuieli de exploatare Rezultatul exploatarii
exploatare+alte venituri din -cheltuieli cu amortizarile si = 39283
exploatare= 124794 provizioane= 85511
Rezultatul exploatarii+ Rezultatul curent= 19323
rezultatul financiar= 19323 -

Venituri extraordinare= 0 -cheltuieli extraordinare= 0 Rezultatul extraordinar= 0

Rezultatul curent+ rezultatul Rezultatul exercitiului


extraordinar= 19323 - = 19323

Rezultatul exercitiului -participarea salariatilor la Rezultatul net al exercitiului


= 19323 profit= 0 = 13137
-impozit/profit= 6186

Excedentul brut de exploatare(EBE) exprima acumularea bruta din activitatea de


exploatare, luand in calcul operatiile legate strict de productia industriala, activitatea
comerciala sau de prestarea unor servicii.EBE masoara capacitatea potentiala de
autofinantare a investitiilor.

Datorita valorii positive a EBE in toate cele 3 perioada demonstreaza ca intreprinderea


dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau a cresterii acesteia.

37
8.2 Corelatia dintre eficienta capitalului fix productiv al muncii si inzestrarea
tehnica a muncii
Wa
EAic =
It

2007
38498 ,71
EAic = 12793 ,29 = 3,01

2008
51804 ,43
EAic = 24731 ,24 = 2,09

2009

39979 ,04
EAic = 15415 ,61 = 2,59

E Aic 2008
= 0,70
IE = E
Aic 2007 / 2008 Aic 2007

E Aic 2009
I E Aic 2008 / 2009 = = 1,24
E Aic 2008

24731 ,24
I It 2007 / 2008 = = 1,93
12793

15415 ,61
I It 2008 / 2009 = = 0,62
24731 ,24

Wa 2008 51.804,43
IW = = = 1,35
a 2007− 2008 Wa 2007 38.4998,71

Wa 2009 39.979,04
IW = = = 0,77
a 2008− 2009 Wa 2008 51.804,43

38
8.3 Corelaţia optimă ce trebuie să existe între aceşti indicatori de eficienţă,
este urmatoarea:

IWa > IEAic > IIt

2008/2007

IIt > IWa > IEaic

Creşterea mai rapidă a înzestrării tehnice a muncii faţă de producţiei muncii şi faţă de
eficienţa utilizării capitalului fix indică faptul că nu există o îmbunătăţire relativă a folosirii
extensive şi intensive a capitalului fix precum şi punerea în functiune a unor imobilizări
corporalecu parametrii tehnico-funcţionali ridicaţi, acest lucru demonstrând că nu se poate
permite sporirea eficientei generale a activelor decât într-o mică măsură.

2009/2008

IEaic > IWa > IIt

Creşterea mai rapidă a producţiei muncii faţă de inzestrarea tehnică a muncii indică faptul
că există o îmbunătăţire relativă a folosirii extensive şi intensive a capitalului fix precum şi
punerea în functiune a unor imobilizări corporale cu parametrii tehnico-funcţionali relativ ridicaţi,
iar datorită faptului că productia muncii nu a crescut mai rapid şi faţă de eficienţa utilizării
capitalului fix această imbunătăţire nu este la un nivel foarte bun. Acest lucru demonstrează că
nu se poate permite sporirea eficientei generale a activelor decât într-o mică măsură.

39
9. Analiza diagnostic a ratelor de rentabilitate

Intr-o economie deschisa si concurentiala urmarirea permanenta a rentabilitatii constituie o


regula. Prin rentabilitate se intelege capacitatea intreprinderii de a degaja un excedent
financiar din activitatile desfasurate. Pentru intreprindere, aceasta este conditia supravetuirii si
dezvoltarii. In acelasi timp, calculul unor valori absolute nu este suficient.
Rentabilitatea exprima eficienta resurselor financiare si materiale investite in activitatea de
ansamblu a intreprinderii, masurand profitabilitatea mijloacelor alocate, mai precis capacitatea
lor relativa de a aduce profit.
A analiza rentabilitatea inseamna a compara rezultatele cu mijloacele utilizate pentru a le
obtine.

40
9.1 Rata rentabilitatii economice

Ratele de rentabilitate economica reflecta corelatia dintre un rezultat economic si


mijloacele economice (capitalul) angajate pentru obtinerea acestuia.

Pb Rexp l + R fin + Rextr


a) Rec = * 100 = * 100
At At

Schema modelului de analiza

1.∆AtRec 1.1.∆AiRec
∆Rec 1.2.∆Ac
Rec

2.∆Pb
Rec 2.1.∆Re
Rec

2.2.∆RfRec
2.3.∆RRextr
ec

Rexp l 2007 = 141830 R fin 2007 = −8209 Rextr 2007 = 0


Rexp l 2008 = 59798 R fin 2008 = −10232 Rextr 2008 = −4053
Rexp l 2009 = 39283 R fin 2009 = −19960 Rextr 2009 = 0

41
At = Aimob .tot + Acirc .tot + Ch in .avans

At 2007 = 991664
At 2008 = 1015420
At 2009 = 1296761

Rexpl 2007 + R fin 2007 + Rextr2007 141830+ (− 8209) + 0


Rec 2007 = *100 = *100 = 13,47%
At 2007 991664

Rexpl 2008 + R fin 2008 + Rextr 2008 59798+ (− 10232) + (− 4053)


Rec 2008 = *100 = *100 = 4,48%
At 2008 1015420
Rexpl 2009 + R fin 2009 + Rextr2009 39283+ (− 19960) + 0
Rec 2009 = * 100 = *100 = 1,49%
At 2009 1296761

∆ Rec = Rec 2008 − Rec 2007 = 4,48 − 13,47 = − 8,99

∆ Rec = Rec 2009 − Rec 2008 = 1,49 − 4,48 = − 2,99

Pb2007 133621
Rec 2007 = *100 = *100 = 13,47%
At 2007 991664
Pb2008 45513
Rec 2008 = *100 = * 100 = 4,48%
At 2008 1015420
Pb2009 19323
Rec 2009 = * 100 = * 100 = 1,49%
At 2009 1296761

42
Rata rentabilitatii economice inregistreaza scaderi successive.De exemplu in anul 2008 a
scazut fata de anul 2007 cu 11,98, inregistrand o scadere de 66,74%, iar in anul 2009 fata de
anul 2008 a scazut cu 2,99, inregistrand o scadere de 67,86%.

2008/2007

Rexp l 2007 + R fin 2007 + Rextr 2007 Rexp l 2007 + R fin 2007 + Rextr 2007
1.∆ARt = *100 − *100
ec At 2008 At 2007
141830 + (−8209) + 0 141830 + (−8209) + 0
= *100 − *100 = −0.32%
1015420 991664

Pb2008 Pb 45513 133621


2.∆ Pb
R = *100 − 2007 * 100 = *100 − *100 = − 8,68%
ec At 2008 At 2008 1015420 1015420

R Rexp l 2008 + R fin 2007 + Rextr 2007 Rexp l 2007 + R fin 2007 + Rextr 2007
2.1∆ Rexp l = * 100 − *100
ec At 2008 At 2008
59798 + (−8209) + 0 141830 + (−8209) + 0
= * 100 − * 100 = −8,08%
1015420 1015420

R Rexp l 2007 + R fin 2008 + Rextr 2007 Rexp l 2007 + R fin 2007 + Rextr 2007
2.2∆ Rfin = * 100 − * 100
ec At 2008 At 2008
141830 + (−10232) + 0 141830 + (−8209) + 0
= * 100 − * 100 = −0,20%
1015420 1015420

R
Rexp l 2007 + R fin + Rextr 2008 Rexp l 2007 + R fin + Rextr 2007
2.3∆ Rextr = 2007
*100 − 2007
*100
ec At 2008 At 2008
141830 + (−8209) + ( −4053) 141830 + (−8209) + 0
= *100 − *100 = −0,40%
1015420 1015420

2009/2008

A Rexp l 2008 + R fin 2008 + Rextr 2008 Rexp l 2008 + R fin 2008 + Rextr 2008
1.∆ Rt = * 100 − * 100
ec At 2009 At 2008
59798 + (−10232) + (−4053) 59798 + (−10232) + (−4053)
= *100 − * 100 = −0,97%
1296761 1015420

43
Pb2009 Pb 19323 45513
2.∆Pb
R = * 100 − 2008 * 100 = *100 − *100 = − 2,02%
ec At 2009 At 2009 1296761 1296761

R Rexp l 2009 + R fin 2008 + Rextr 2008 Rexp l 2008 + R fin 2008 + Rextr 2008
2.1∆ Rexp l = *100 − * 100
ec At 2009 At 2009
39283 + (−10232) + (−4053) 59798 + (−10232) + (−4053)
= *100 − * 100 = −1,58%
1296761 1296761

R Rexp l 2008 + R fin 2009 + Rextr 2008 Rexp l 2008 + R fin 2008 + Rextr 2008
2.2∆ Rfin = * 100 − * 100
ec At 2009 At 2009
59798 + ( −19960) + (−4053) 59798 + ( −10232) + (−4053)
= * 100 − * 100 = −0,75%
1296761 1296761

R
Rexp l 2008 + R fin + Rextr 2009 Rexp l 2008 + R fin + Rextr 2008
2.3∆ Rextr = 2008
*100 − 2008
*100
ec At 2009 At 2009
59798 + (−10232) + 0 59798 + (−10232) + (−4053)
= *100 − *100 = 0,31%
1296761 1296761

Pb Pb Pb
Vt Vt Vt Pb
b) Rec = = = ; = MPb
At Ai Ac 1 1 Vt
+ +
Vt Vt Vt E Ai E Ac

Schema modelului de analiza


E
1.1.∆RAi
ec
E At
1.∆ Rec
E
∆Rec 1.2.∆RAc
ec

2.∆ MPb
Rec

2007

Vt 2007 1078905
EAi= = = 3,01
Ai 2007 358212

44
Vt 2007 1078905
EAc= = = 1,70
Ac 2007 633452

2008

Vt 8 1173216
EAi= = = 2,26
Ai 2008 519356

Vt 2008 1173216
EAc= = = 2,39
Ac 2008 490659

2009

Vt 2009 1278689
EAi= = = 2,96
Ai 2009 431637

Vt 2009 1278689
EAc= = = 1,48
Ac 2009 862082

Pb 2007 133621
MPb2007 = = = 0,12
Vt 2007 1078905

Pb 2008 45513
MPb2008 = = = 0,04
Vt 2008 1173216

Pb 2009 19323
MPb2009 = = = 0,02
Vt 2009 1278689

Vt 2008
IVt2007/2008= = 1,087
Vt 2007

Vt 2009
IVt2008/2009= = 1,090
Vt 2008

Ai 2008
IAi2007/2008= = 1,450
Ai 2007

Ai 2009
IAi2008/2009= = 0,831
Ai 2008

45
Ac 2008
IAc2007/2008= = 0,775
Ac 2007

Ac 2009
IAc2008/2009= = 0,757
Ac 2008

Pb 2008
IPb2007/2008= = 0,341
Pb 2007

Pb 2009
IPb2008/2009= = 0,425
Pb 2008

Pentru cresterea ratei de rentabilitate economica se poate actiona prin cresterea


eficientei activelor imobilizate, ceea ce presupune ca dinamica veniturilor totale sa devanseze
dinamica activelor imobilizate deoarece IVt > IAi atat pe perioada 2008/2007 cat si pe perioada
2009/2008 (1,087>1,450, 1,090 >0,831).

Pentru cresterea ratei de rentabilitate economica se poate actiona de asemenea si prin


cresterea eficientei activelor circulantepe baza cresterii mai rapide a veniturilor totale fata de
activele circulante deoarece IVt > IAc atat pe perioada 2008/2007 cat si pe perioada
2009/2008(1,087>0,775, 1,090>0,757).

46
Pentru cresterea ratei de rentabilitate economica nu se poate actiona prin sporirea
ratei marjei Pb total fata de cresterea veniturilo totae ale firmei deoarece in cazul nostru I Pb <
IVt, atat pe perioada 2008/2007 cat si pe perioada 2009/2008 (0,341<1,087, 0,425<1,090).

2008/2007

Pb2007 Pb2007
E Vt 2007 Vt 2007 0,12 0,12
1.∆ RAi = − = − = −0,014
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
E Ai 2008 E Ac 2007 E Ai 2007 E Ac 2007 2,26 1,70 3,01 1,70

Pb2007 Pb2007
E Vt 2007 Vt 2007 0,12 0,12
2.∆ RAc = − = − = 0,03
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
E Ai 2007 E Ac 2008 E Ai 2007 E Ac 2007 3,01 2,39 3,01 1,70

MPb2008 MPb2007 0,04 0,12


3.∆MPb
R = − = − = −0,10
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
E Ai 2008 E Ac 2008 E Ai 2008 E Ac 2008 2,26 2,39 2,26 2,39

2009/2008

Pb2008 Pb2008
E Vt 2008 Vt 2008 0,04 0,04
1.∆ RAi = − = − = 0,006
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
E Ai 2009 E Ac 2008 E Ai 2008 E Ac 2008 2,96 2,39 2,26 2,39

47
Pb2008 Pb2008
E Vt 2008 Vt 2008 0,04 0,04
2.∆ RAc = − = − = −0,01
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
E Ai 2008 E Ac 2009 E Ai 2008 E Ac 2008 2,26 1,48 2,26 2,39

MPb2009 MPb2008 0,02 0,04


3.∆MPb
R = − = − = −0,02
ec 1 1 1 1 1 1 1 1
+ + + +
E Ai 2009 E Ac 2009 E Ai 2009 E Ac 2009 2,96 1,48 2,96 1,48

9.2 Rata rentabilitatii financiare

Pe baza rentabilitatii financiare sunt remunerati actionarii prin plata dividendelor si prin
majorarea rezervelor, ceea ce in realitate semnifica o crestere a bogatiei actionarilor.
Rentabilitatea financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor proprii. Rata rentabilitãtii
financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a dobanzii.

Pnet Pb − Im p / P
R fin = *100 = *100
K prop K prop

Pnet2007 112213
R fin 2007 = *100 = *100 = 28,62%
K prop2007 392146

Pnet2008 38031
R fin 2008 = = *100 = 8,84%
K prop2008 430177
Pnet 2009 13137
R fin 2009 = = *100 = 2,96
K prop2009 443314

Rata rentabilitatii financiare inregistreaza scaderi successive.De exemplu in anul 2008 a


scazut fata de anul 2007 cu 19,78, inregistrand o scadere de 69,11%, iar in anul 2009 fata de
anul 2008 a scazut cu 5,88, inregistrand o scadere de 66,52%.

48
Schema modelului de analiza
K
1.∆Rpr
fin

∆R fin 2.1.∆PRb
fin
Pnet
2.∆ R fin

2.2.∆Im
R
p/P
fin

2008/2007

K Pnet2007 Pnet2007 112213 112213


1.∆ Rprop = * 100− * 100 = *100− * 100 = − 2,53%
fin K prop2008 K prop2007 430177 392146

P Pnet 2008 Pnet 2007 38031 112213


2.∆ Rnet = *100− * 100 = *100− *100 = − 17,24%
fin K prop2008 K prop2008 430177 430177

Pb2008 − Im p / P2007 Pb − Im p / P2007


2.1.∆Pb
R = * 100 − 2007 * 100
fin K prop 2008 K prop 2008
45513 − 21408 133621 − 21408
= *100 − *100 = −20,48%
430177 430177

Pb 2007 − Im p / P2008 Pb − Im p / P2007


2.2.∆Im
R
p/P
= *100 − 2007 * 100
fin K prop 2008 K prop 2008
133621 − 7482 133621 − 21408
= * 100 − * 100 = 3,24 %
430177 430177

2009/2008

K Pnet2008 Pnet2008 38031 38031


1.∆ Rprop = *100− *100 = *100− *100 = − 0,26%
fin K prop2009 K prop2008 443314 430177

P Pnet2009 Pnet2008 13137 38031


2.∆ Rnet = *100− *100 = *100− *100 = − 5,62%
fin K prop2009 K prop2009 443314 443314

49
Pb2009 − Im p / P2008 Pb − Im p / P2008
2.1.∆Pb
R = * 100 − 2008 * 100
fin K prop 2009 K prop 2009
19323 − 7482 38031 − 7482
= *100 − * 100 = −5,91%
443314 443314

Pb 2008 − Im p / P2009 Pb − Im p / P2008


2.2.∆Im
R
p/P
= * 100 − 2008 * 100
fin K prop 2009 K prop 2009
38031 − 6186 38031 − 7482
= * 100 − * 100 = 0,29 %
443314 443314

ICA2007/2008=1,01

ICA2008/2009= 1,03

IKpr2007/2008=1,10

IKpr2008/2009=1,03

IPnet2007/2008= 0,34

IPnet2007/2008=0,35

Datorita faptului ca ICA < IKpr atat in perioada 2008/2007 cat si in perioada 2009/2008
rezulta ca pentru crestrea ratei financiare nu se poate actiona in directia cresterii eficientei
utilizarii Kpr prin cresterea mai rapida a CA fata de modificarea Kpr.
Datorita faptului ca IPnet < ICA atat in perioada 2008/2007 cat si in perioada 2009/2008
rezulta ca pentru crestrea ratei financiare nu se poate actiona in directia cresterii ratei
rentabilitatii comerciale prin devansarea dinamicii CA de catre dinamica Pnet.

9.3 Rata rentabilitatii comerciale

50
Rex ( EBE , Rexp l )
Rcom = * 100
CA

Rex 2007 133621


Rcom2007 = *100 = *100 = 12,40%
CA2007 1077964
Rex 2008 45513
Rcom2008 = *100 = *100 = 4,11%
CA2008 1087893
Rex 2009 19323
Rcom2009 = *100 = *100 = 1,73%
CA2009 1119413

9.4 Analiza echilibrului financiar


SN = Active total − Datorii totale = K proprii

SN2007 = At 2007 − D att 2007 = 941664− 599518= 392146


SN2008 = At 2008 − Datt 2008 = 1015420− 585243= 430177
SN 2007 = At 2007 − Datt 2007 = 1296761− 853447= 443314

SN>0 si este crescator de la an la an. Faptul ca SN>0 reflecta o gestiune economica


sanatoasa si marcheaza atingerea obicetivului major maximizarea averii proprietarilor. De
asemenea faptul ca SN este crescator de la un exercitiu la altul reda o imbogatire a
intreprinderii prin reinvestirea Pnet nerepartizat in activele circulante.

9.5 Fondul de rulment si necesarul de fond de rulment

Fond de rulment = surse permanente - necesitati permanente


surse permanente = capital permanent = capital propriu + datorii pe terment lung
necesitati permanente = active imobilizate

Necesar de fond de rulment = necesitati temporare - surse temporare


necesitati temporare = stocuri + creante
surse temporare = datorii pe termen scurt, fara credite pe termen scurt = datorii care trebuie
platite intr-o perioada de pana la un an - sume datorate institutiilor de credit

Trezoreria neta = Fond de rulment - Necesar de fond de rulment

51
Fondul de rulment reflecta echilibrul financiar partial al agentului economic, adica
echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau prin recurgerea la credite pe
termen scurt.

K perm 2007 = K prop 2007 + Dat t .lung 2007 = 416277


K perm 2008 = K prop 2008 + Dat t .lung 2008 = 525592
K perm 2009 = K prop 2009 + Dat t .lung 2009 = 544783

Fond R 2007 = K perm 2007 − Ai 2007 = 58065


Fond R 2008 = K perm 2008 − Ai 2008 = 6236
Fond R 2009 = K perm 2009 − Ai 2009 = 113146

Necesittemp 2007 = Stoc2007 + Creante2007 = 504646


Necesittemp 2008 = Stoc2008 + Creante2008 = 418968
Necesittemp 2009 = Stoc2009 + Creante2009 = 804312

Sursetemp 2007 = Datt .scurt 2007 + Vavans2007 = 569387 + 6000 = 575387


Sursetemp 2008 = Datt .scurt 2008 + Vavans2008 = 483828 + 6000 = 489828
Sursetemp 2009 = Datt .scurt 2009 + Vavans2009 = 745978 + 6000 = 751978

Necesar Fond R 2007 = Necesit temp 2007 − Surse temp 2007 = 504646 − 381840 = 122806
Necesar Fond R 2008 = Necesit temp 2008 − Surse temp 2008 = 418968 − 490064 = 71096
NecesarFond R 2009 = Necesit temp 2009 − Surse temp 2009 = 804312 − 749500 = 54812

Trezorerieneta 2007 = Fond R 2007 − NecesarFondR 2007 = 58065 − 122806 = −64741


Trezorerieneta 2008 = Fond R 2008 − NecesarFondR 2008 = 6236 − 71096 = −64860
Trezorerieneta 2009 = FondR 2009 − NecesarFondR 2009 = 113146 − 54812 = 58334

Societatea are o stare de echilibru financiar deaorece FR este pozitiv in toate cele 3
perioade ale exercitiilor financiare si are o valoare normala.

Necesarul de FR este de asemenea >0 in toate cele 3 perioade ale exercitiilor financiare
acest lucru semnificand faptul ca exista un surplus de stocuri si creante in raport cu sursele
temporale. Activitatea este normala din punct de vedere financiar.

52
Trezoreria neta are o valoare negativa in primele doua perioade acest lucru aratand ca
exercitiile financiare s-au incheiat cu un dezechilibru financiar. In ultima perioada valoarea
trezoreriei nete este pozitiva acest lucru demonstrand ca exercitiul financiar din aceasta
perioada s-a incheiat cu un surplus monetar.

10. Analiza lichiditatii si solvabilitatii intreprinderii

Analiza lichiditatii societatii urmareste capacitatea acesteia de a-si achita obligatiile curente
(de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum si evaluarea riscului
incapacitatii de plata.

10.1 Rata lichiditatii generale

Active curente
R lg =
Pasive curente

Activecurente2007 633452
R lg 2007 = = = 1,11
Pasivecurente2007 569387
Activecurente2008 490659
R lg 2008 = = = 1,01
Pasivecurente2008 483828
Activecurente2009 862082
R lg 2009 = = = 1,16
Pasivecurente2009 745978

Avand in vedere ca in toate cele 3 perioade ale exercitiilor financiare valoarea ratei
lichiditatii generale este mai mare decat 1 intreprinderea este pusa la adapost de o
insuficienta a trezoreriei care ar putea fi determinata de rambursarea datoriilor la cererea
creantierilor.

10.2 Rata lichiditatii restranse

53
Active curente − Stocuri
Rlr =
Pasive curente
Activecurente2007 − Stocuri2007 633452− 125159
Rlr2007 = = = 0,89
Pasivecurente2007 569387
Activecurente2008 − Stocuri2008 490659− 216810
R lr2008 = = = 0,57
Pasivecurente2008 483828
Activecurente2009 − Stocuri2009 862082− 451124
Rlr2009 = = = 0,55
Pasivecurente2009 745978

Aceasta rata este considerata ca fiind un „ test acid” care masoara capacitatea firmei de
a-si onora obligatiile pe termen scurt. In cazul nostru capacitatea firmei de a-si onora datoriile
pe termen scurt este relativ buna.

10.3 Rata solvabilitatii globale

Activ total Active fixe + Active circ


Rsg = =
Datorii totale Datorii totale
Activtotal2007 991664
Rsg2007 = = = 1,65
D atoriitotale2007 599518
Activtotal2008 1015420
Rsg2008 = = = 1,74
D atoriitotale2008 585243
Activtotal2009 1296761
Rsg2009 = = = 1,52
Datoriitotale2009 853447

Dat fiind faptul ca in toate cele 3 perioade valoarea ratei solvabilitatii globale este mai
mare de 1,5 intreprindrea are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti, imediate si
indepartate, fata de terti.

10.4 Rata solvabilitatii patrimoniale


Capitaluri proprii
Rsp =
Capitaluri proprii + Credite bancare

Capitaluriproprii2007 392146
Rsp2007 = = = 0,94
Capitaluriproprii2007 + Creditebancare2007 392146+ 241131

54
Capitaluriproprii2008 430177
Rsp2008 = = = 0,82
Capitaluriproprii2008 + Creditebancare2008 430177+ 95415
Capitaluriproprii2009 443314
Rsp2009 = = = 0,81
Capitaluriproprii2009 + Creditebancare2009 443314+ 101649

In cazul intreprinderii noastra rata solvabilitatii patrimoniale inregistreaza valori mai mari
de 0,5 demonstrand faptul ca situatia este considerata normala.

11.Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda


ratelor
Principalele rate folosite:

11.1 Rata autonomiei financiare:


K pr
Raf= * 100
K perm

K pr 2007 392146
Raf= *100 = *100 = 94,20%
K perm2007 416277

K pr 2008 430177
Raf= *100 = *100 = 81,85%
K perm2008 525592

K pr 2009 443314
Raf= *100 = * 100 = 81,37%
K perm2009 544783

11.2 Rata de finantare a stocurilor pe seama fondului de rulment (FR)


FR
Rfs= * 100
Stocuri

FR 2007 58065
Rfs= * 100 = * 100 = 43,39%
Stocuri 2007 125159

FR2008 6236
Rfs= * 100 = * 100 = 2,88%
Stocuri 2008 216810

55
FR2009 113146
Rfs= *100 = * 100 = 25,08%
Stocuri 2009 415124

11.3 Rata de finantare a Ac pe seama FR

FR
RfAc= * 100
Ac

FR 2007 58065
RfAc= *100 = *100 = 9,17%
Ac 2007 633452

FR2008 6236
RfAc= * 100 = *100 = 1,27%
Ac 2008 490659

FR 2009 113146
RfAc= *100 = *100 = 13,12%
Ac 2009 862082

11.4 Rata de finantare a necesarului de FR

FR
RfnecFR= * 100
necesarFR

FR 2007 58065
RfnecFR= * 100 = *100 = −82,08%
necesarFR 2007 − 70741

FR 2008 6236
RfnecFR= *100 = * 100 = −8,80%
necesarFR 2008 − 70860

FR 2009 113146
RfnecFR= * 100 = * 100 = 216,20%
necesarFR 2009 52334

11.5 Rata de autofinantare a activelor

K pr
Rautofinact= * 100
Ai + Ac

K pr 2007
Rautofinact= * 100 = 39,54%
Ai 2007 + Ac 2007

56
K pr 2008
Rautofinact= *100 = 42,59%
Ai 2008 + Ac 2008

K pr 2009
Rautofinact= * 100 = 34,27%
Ai 2009 + Ac 2009

11.6 Rata datoriilor

Datoriitot ale
Rd = * 100
Ai + Ac

Datoriitot ale 2007


Rd = * 100 = 60,46%
Ai 2007 + Ac 2007

Datoriitot ale 2008


Rd = * 100 = 57,94%
Ai 2008 + Ac 2008

Datoriitot ale 2009


Rd = * 100 = 65,97%
Ai 2009 + Ac 2009

Atat rata de autofinantare a activelor cat si rata datoriilor au valori destul de mari ceea
ce inseamna ca gradul de indatorare este relativ mare.

11.7 Rata de finantare a imobilizarilor pe seama Kpr

K pr
RfKpr= * 100
Ai

K pr 2007
RfKpr= * 100 = 109 ,47 %
Ai 2007

K pr 2008
RfKpr= * 100 = 82,83 %
Ai 2008

K pr 2009
RfKpr= * 100 = 102 ,71 %
Ai 2009

57
Avand in vedere ca valorile ratei de finantare a imobilizarilor pe seama Kpr care
depasesc 100 intreprinderea inregistreaza un fond de rulment pozitiv, iar o parte a activelor
circulante este finantata pe seama acestuia.

11.8 Rata de finantare a Ai pe seama Kperm

K perm
RfAiKperm= * 100
Ai

K perm 2007
RfAiKperm= *100 = 116 ,21 %
Ai 2007

K perm 2008
RfAiKperm= * 100 = 101,20 %
Ai 2008

K perm 2009
RfAiKperm= * 100 = 126 ,21 %
Ai 2009

Avand in vedere ca valorile ratei de finantare a activelor imobilizate pe seama Kperm care
depasesc 100 intreprinderea inregistreaza un fond de rulment.

12. Concluzii şi Propuneri

58
Concluziile diagnosticului financiar-contabil al întreprinderii pot fi evidenţiate
sintetic cu ajutorul analizei SWOT (Strengths-Weaknesses-Opportunities-Threats
adică puncte forte, puncte slabe, riscuri, oportunităţi) care conţine:

12.1 Analiza Swot

PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:

- activitate rentabila dedusa din - NFR este negative in 2007 si 2008,


pozitivitatea trezoreriei nete; aratand un decalaj defavorabil intre
- in toate cele 3 perioade 2007, 2008, lichiditatea stocurilor si a creantelor, pe
2009 EBE este pozitiv, deci firma de o parte si exigibilitatea datoriilor de
dispune de resurse financiare necesare exploatare, pe de alta parte, respectiv
mentinerii sale sau cresterii acesteia. incetinirea incasarilor si urgentarea
platilor.
OPORTUNITATI: AMENINTARI:

- daca firma ar fi gestionata in mod - concurenţa noilor entităţi în domeniu;


corespunzator, nu s-ar mai confrunta cu
dificultati, nu ar mai inregistra pierderi din calamităţi naturale;
activitatea financiara;
- firma poate sa-si restabileasca situatia - perioada de recuperare a creanţelor;
financiara prin fonduri proprii si cu
ajutorul unei politici monetare sa-si
depisteze cauzele sale si sa le
remedieze.

După cum rezultă din analiza diagnosticului financiar-contabil o posibilitate de


creştere a profitului o reprezintă majorarea preţului de vânzare. Stabilirea mărimii
preţului de vânzare constituie un aspect „cheie” al asigurării profitabilităţii
întreprinderii. Considerăm două categorii importante de factori care trebuie să
fundamenteze dimensiunea preţului de vânzare:

a. factori interni: costul de producţie, strategia întreprinderii, calitatea produsului finit;

b. factori externi: puterea de cumpărare a clienţilor, preţul produselor concurente,


aspecte de ordin legislativ.

Diagnosticul financiar-contabil reprezintă o sinteză din punct de vedere financiar


şi contabil a întreprinderii pe o perioadă determinată de timp (în cazul nostru 2 ani).
În baza diagnosticului financiar-contabil pe cei doi ani, considerăm ca necesare
următoarele măsuri:

59
- reducerea stocurilor de materii şi materiale cu mişcare lentă;

- continuarea demersurilor pentru recuperarea creanţelor de la clienţii rău platnici;

- reducerea cheltuielilor de exploatare printr-o urmărire cât mai riguroasă a plăţilor


efectuate.

Studiul prezentat demonstrează alături de multe altele că la baza organizării şi


conducerii entităţilor economice stau principiile gestiunii economice prin care se
urmăreşte folosirea eficientă a factorilor de producţie, recuperarea costurilor din
veniturile proprii şi asigurarea unei rentabilităţi sporite

60