Sunteți pe pagina 1din 47
3.2 LITORALUL romfnesc al Mirii Negre Marea Neagrit este situatl tntre 40°55" si 46°32" latitudine nordic si intre 27°27" gi 41°42” longitudine estic’, deci in emisfera nordic’. Fiind situata tn interiorul continentelor (intre Europa si Asia), Marea Neagra face parte din categoria matrtor intercontinentale avind legaturdi cu Marea Mediterani prin strimtoarea Bosfor respectiv Marea Marmara, strimfoarea Dardanele gi Marea Egee. Citeva date despre Marea Neagr’; ~ suprafatt = 413.490 km’; - adincimea medie = 1,282 m; = adincimea maxim’ = 2.245 m; ~ volumul de aps = 529,955 km’; ~ fungimea maxim(pe paralele de 42°30, tatre goiful Burgas i firmul caucazian) = 1.150 km; ~ Lagimea maxima (intre portul Ocekov si capul Areglii) = 610 km; + Witimea minimax (Entre Capul Sarici-Crimeea si Capal Kerempa-Turcia) = 262 km; + lungimea firmurilor = 4,020 ka; ~coeficientul de sinuozitate al fiemurilor = 1,8. Actualul bazin reprezint’ un rest din lacul Pontic, desprins-din Marea Sarmatic#| care se extinde din centrul Europei pind tn Asia Central. fn perioada cuternara if urma miscttrilor eustatice si evirogenetice, a transgresiunilor si regresiunilor care s-au succedat, cu diferite amplitudini (5 - 80 m), Marea Neagr a avut legituri alternative, atit cu Marea Caspict cit si cu Marea Meditecant. Referitor fa geneza gi vista bazinulul Marit Negre, se apreciazd, dup unii cercetitori, cd acesta s-a format prin scufundarea in Niocen a unui uscat care facea legatura intre Podigul Armeniei si Peninsula Crimea, iar dup’ alti cercetatori, acesta ar constitui un geosinclinal (Niocen | sau Pliocen) care se giseste intr-o faz de adincire si Rirgire. fn lumina teoriilor recente de evolutie a scoarjei terestre (tectonica plicilor) se apreciazA oX partea central a Mirii Negre are un caracter suboceanic. Prin prospectiunile seismice si forajele de mare adincime se estimeaza cil in perimetrul actual al Marii Negre s-a produs o prabusire la sfirsitul Miocenului(feza postmaikopiand) formindu-se taluzul continental, 2ona centrala (ebisal®), un aliniament de ereste | {n partea nordic& si citeva tnaltimi izolate tn centrul si sud-estul bazinului marin, “Tarmul este pujin crestat si tnalt in cea mai mare parte (est, sud si sud-vest) si mult erestat si jos, cu golfuri, limane, lagune, cordoane, in partea de nord-vest si nord. Platforma continantalt, i desi coups 35% din suprafafa mari are o distributie neuniforma, avind extensiunea maxima in | partea de nord-vest, unde izobata de 200 m se giseste fa 180 km departare de arm. fn partes esticd si sudic’, platforma continentald atinge doar cijiva km. Povirnisul continental inconjoar’ ca un briu zona abisald, atingind pante abrupte in est si sud unde intre izobatele de 100 si 1000 m se gasesc doar 3 - 4 km. Sub izobata de 800 m, taluzul fundului submarin, are valori din ce in ce 1m comparatie eu povirnisul continental. Bilantul hidric este caracteristic bazinelor marine mici $i mijlocii continentale, prin faptul mai mi 545 BAZINUL HIDROGRAFIC ‘Tisa i2vordste tn afara teritoriului picii, din Carpatii Padurosi (U.RS.S.) si se vared tn unire (prin Ungaria si lugoslavia), De pe teritoriul yirii noastre adunt apele unui mumc de 123 qursuri de api codificate cu o lungime totalé de 1.592 km ceea ce reprezint 2% din lungimea total a rejelei codificate in tara, 7 Densitatea de 0,35 km/km? a retelei codificate este apropiata mediei de 0,33 km/km? pe tar8, Partea romfneascd a bazinulut hidrografic al Tied este situata in nordul piri (orientare E-V), Bazinul Tisei romanesti este delimitat de Carpatii P&durosi, Muntii Maramuresului, Mungit Oasului si depresiunea Maramuresului. Suptafafa total a bazinului este de 4.540 km? (1.9% din suprafata tari Principalii afluengi sint: Vigeu (82 km/1.581 km’), 1za (80 km/1.293 km?) si Tur (68 kem/1,114 km? pe teritoriul piri), cu confluenta tn Ungaria. « Bazinul hidrografic al Tisei cuprinde teritoritdin judefele Maramures si Satu-Mare avind limitrofe bazinele hidrografice de ordinul 1:iPrut, Siret si Somes. Suprafaga fondului forestier (1.709 km’) reprezinti 37,6% din suprafata bazinului hidrografic si 2,7% din suprafata fondului forestier al pari. (ami) EAIONAT os oF (wm) aNIGALLTY w ggt=uy wy [g=7 (osouguior yntzoy410} ed) YSLL dd ‘IVNIGNLIDNOT TMOed BAZINELE HIDROGRAFICE SOMES-CRASNA ’ II niorogrfice ale rurlor Somes si Crasna stot colette independent de Tisa, tn vind grupul de bazine Il. Te vortse din Carat Oriental (Muni Rodne) Tungimes sie soe pe teritoriul inde un numir de 403 cursuri de ap& codificate, ind de 376 km. Bazinul de receptie cupr fh a rele hidrografice codificate find de 5,528 km (7% din lungimea total a codificate tn fark gio densitate de 0,35% km/kn?, fat de 0.39 km/kan? media fata bazinului hidrografic Somes, de 15.740 km? reprezinti 66% din suprafata stuat In partea de nord-vest a piri (orientare general itat de muni Rodnei si Birgaului, cursul SOmiegilui si teritoriul Ungariet. gil se formeazX prin unirea Somesului Mare (130 ‘km/5033 km?) cu Somesul Mic | ken/3773 kon?) primal avind afluent principal Siew! (71 km/1818 km’). Dup’ confluenta célor exorygotd — nereZ, (m) SNIGALILTY w ySv=uy wy 7el=1 (oseugurot ynti0z107 od) YNSVaO ad TWNIGNLIDNOT ‘Mdoud 00% auty Ee , IN omy InfouTOS, WoLOLL=uy wy 9Ze=1 (oseuguor 10 $awos dd ‘TVNIGALIS: 0001 oot (uw) SNIGAULTY 1107110} od) NOT THOUd BAZINUL HIDROGRAFIC CRISURI Il ‘pele bazinului hidrografic Criguri sint colectate de cursul principal Crigul Alb care se vars in Tisa (tn Ungaria, dupa oe adund apele Crigului Negru si apoi ale Crigului Repede). Crigul Alb izvoriste din Carpatii Apuseni (Munfii Bitor) lungimea albel sale pe teritoriol romfnese, fiind de 234 km. Bazinul hidrogeafié Criguri cuprinde un num&r de 365 cursuri de apa codificate, lungimea refelei hidrografice fiind de 5.785 km (7,3 % din lungimea total a reel hidrografice a fii gio densitate de 0,39 km/s? fag de 0,33 kam/? media pe tart): Suprafta total’ a bazinului hidrografic este de 114.860 km (6,3% din supratata ri Bazinul hidrografic Crisuri este situat tn partea de vest a tril (orientate general E-V) Cole trei Criguri (Crigul Alb;-Crigul Negru si Crigul Repede) tsi desfisoart bazinele de reveptic tn fist aproape paralele de la sud spre nord; traversind gfanifa cu Ungaria si unindu-sesuccesiv ‘tn Crisul Dublu, apoi fn Crigul Triptu. Principal afluenti ai Crigului Alb'stnt: Crigul Negru (164 km/3.820 km); Crigul Repede (171 kna/6.383 km?) acesta, la rind st, find colectorul Baredului (134 km/3.397 km). ‘Bazinul hidrografc Criguri cuprinde suprafete din judegele Satu-Mare, Salj, Bibor, Cluj, Hunedoafa, Arad si se fnvecineaz& cu bazinele de ordinal 1: Crasna, Somes, Mures si Ter. Fondul forestier ocupt 0 suprafath de 3.759 km? (25,3% din suprafata bazinulul hidrografic si 5,9% din suprafaja fondului forestier al piri ALTITUDINE (m) PROFIL LONGITUDINAL PE CRISUL ALB (pe teritoriul romanesc) ,\=254 kM h=913 m Frontler& =<—— sedis <_— 100 200 LUNGIME (Km) BAZINELE HIDROGRAFICE MURES—ARANCA~IER Bazinele hidrografice ale turilor Mureg, Aranea gi Ter, care sint colectate independent de ‘Tisa in Ungaria, au fost adunate tn grupul de bazine IV. Muregul tsi are izvorul tn Carpatii Orientali @epresiunea Giurgeului) si pin’ la trecerea peste granifa cu Ungaria tsi destisoart albia pe o Iungime de 761 krm, find cel mai jung dintre © cturile interioare ale tArii, Réfeaua hidrografict codificat’ tnsumeaz’ 797 cursuri de ap’ 1 10.800 4m (13,7% clin lungimea total a rejle-codificate a ri si o denstate do 0,39 kaw/an’, fat 0,33 mm/kmn* media pe tart). Suprafeja bazinului hidrografic este de 27.890 km? (11,7% din suprafata taci), Cursul superior cuprinde Depresiunea Giurgeului si Defilul Toplita-Deva, cursul mijlocie zona central a Podigului Transilvaniei, iar bazimul tn zona cursului inferior este detimitat de © Muntii Apuseni, Carpatii Meridionali, Muntti Banatului st clmpia de vest (intre Lipova si granita cu Ungaria ). “Muresul are urmitoritafluenti principali: Ariesul (166 km 3.005 kn): ‘Trmavele rezultat din unirea Timavei Mici (196 km/ 2.071 km’) cu Timava Mare (223 km 3.666 kin, Sebes (96 kam/ 1.304 kan?) si Strei (03 kem/ 1.983 km). ‘Bazil hidrografic al Muresului cuprinde suprafetele din judejele Bistrifa-Nastud, Mures, Harghita, Brasov, Sibiu, Alba, Cluj; Hunedoara, Arad si se fnvecineaz cu bazinele de ordinul 1 Ter, Criguri, Somes, Siret, Olt, Jiu, Cerna, Timis, Bega si Aranca. Fondul forestier cup o suprafati de 9.147 km? (32,8% din suprafaja bazinului hidrografic si 14,49 din suprafata fondului forestier al piri). ‘Aranca izvortste-din Cimpia Aradului (bazinul hidrografic affindu-se sub influenta apelor Muresului, exitind gio legiturd pe cale subteran’), lungimea abiei sale pe teritoriul fArii noaste find de 114 km, Adun& apele unui numér de 19 cursuri de apa codificate, cu o lungime total de 4308 kn a reeled hidrografce (0,4% din langimea ttald a reteeihidrografce 0,4% din lungimea total a reelet hidrogratice a fir si o densitate de 0,30 km/kar* fat de 0,33 km/kar* media pe ard), Bazinul are o suprafaps de 1.080 kar? (0,5% din suprafafa pif), Bazinul hidrografic Aranca este situat tn partea de vest a (orientare E-V). Pe teritorial rominese rful traversenzi Cimpia Aradului, Aranca se varst tn Tisa, Bazinul hidrografic Aranca cuprinde suprafata din judefele Arad, Timis si se tnvecineaz cu bazinele de ordinul 1 Mures si Bega. Fondul forestier ocupt doar o suprafatl de 4 km? (0,4% din suprafafa bazinului hidrografic, reprezentind un procent nesemnificativ faya de suprafatt fondului forestier al tri). Terul izvoriste din Carpatti Apuseni (Depresiunea Simleului) avind o jungime a albiei sale pe teritoriul parti doar de 61 km. Cu o suprafapi de 420 ‘km’, bazinul Ierului reprezint’ doar 0,2% din suprafaa pil, Bazinul hidrografi al Teruui este situat m partea de vest a tril (orientare E-V), Albia riului strabate cimpile Somesului i Crigurilor, Nu are afluengi. Bazinul de reseptie Ter ecto situat numai pe teritorul judefului Arad gi se tnvecineaz& cu bazinele de ordinal 1 Criguri i Mures. Nu are fond forestier. ropuord - wronged = (=) aNToOILTy SFG (osouguror mysoyw18y ed) VYONVUV dd ‘TVNIGALIONOT mdoad (eq) GION ow oz 0 ; 4 oot e ) avon w eeeuy 7 ty'teeY (osauguros tnyz0y1107 od) MG Ad IVNIGALIONOT T0ad 02. wong tages — anu, ws coceuy wy i9c=1 (OSBUBUIOL TNOF104 ad) SIAN Ad TWNIGALIONOT TW0ud ; _ BAZINELE HIDROGRAFICE © BEGA-TIMIS—CARAS V plrografice de 1,418 km (,8% din lungimea refelei hidrografice a thli gi,o densitate de 0,32 2 fafh do 0,33 km/ian* media pe tard). Suprafata bazinului este de 4,470 kan? (1,9% din afaja girii), Bazinul hidrografic Bega este situat tn partea de vest (orientare general E-V) a Caitsul principal traverseaz masivele calcaroase de la Luncani, Cimpia Begti, dealurile piemontane ale Lipoyei si Cimpia Timigului. > Boga Veche (107 knv/2.108 km’), cu conflueifa in Iugostavia este singurul afluent mai colectat de Bega. | “Razimul hidrografic Bega cuprinde partial judotele Arad, Timig si se tnvecineazt cu bazinelo de ordinul 1 Aranca, Mure§ si Timis. | _~__Fondul forestier ocuplo suprafat de 703 kx? (15,7 din suprafia bazinuluihidrograic Feprezentind 1,1% din suprafata fondului forestier al tli. | Timigul invortste din Carpaii Meridionali (Muni Semenic) si are o Jungime de 244 km pe teritoriul romnese, Riul colecteazi apele a 150 cursuri de api codificate cu o lungime a refelei hifrografice de 2.434 km (3.1% din lungimea total& a fefelei hidrografice codificate gi o densitate de 0,33 km/km?, ideatic’ cu media pe far8). Suprafata bazinutui de 7.310 km? reprezints 3.1% din suprafayd tirii. Bazinul hidrografic Timis este situat tn partea de vest (orientarea general E-V), Cursul Timigului traverseax% Mungii Banatului-Godeanu, Tarcu si Poiana Rusc&i - intitnd pe culoarul Cerna gi steibattnd Cimpia Lugojului si Cimpia Timiguli. | Timigul are urmtorii afluenti principali: Bistra (60 km/ 919 km?) si Btrzava (154 km/ 1.202 kam), cu confluenta tn Tugoslavia, i Bazinul hidrografic Timig ocupA partial teritorii din judefele Timig, Caras-Severin si se Invecineaza cu bazinele de ordinul 1 Bega, Mures, Cerna, Nera gi Caras. Fondul forestier acopert o suprafays de 2.009 km? (27.5% din suprafaja bazinului hidrografic 51 3.2% din suprafata fondului forestier al piri). Carasul izvoriste, ca si Timigul, din Cirpatii Moridionali (Munfii Semenic) aviod 0 lungime a albiei sale de 79 km pe teritoriul romanese. Colecteaz apele unui numar de 31 cursuri de api codificat cu o lungime de 502 km a rejelei hidrografice (0,6% din lungimea toatala a retelei hidrografice codificate, reprezentind o densitate de 0.39 km/km?, fatl de 0.33 km/km? mediu pe tar’), Suprafata bazinului de receptie este de 1280 km? (0.5% din suprafata iri). Bazinul hidrografic Caras este situat in partea de sud-vest a pirii (orientare NE-SV). Cursul rfului strabate pe teritoriul romnesc Cimpia Caragului. Bazinul hidrografic Carag cuprinde partial judetul Carag-Severin si se tnvecineaz& cu bazinele de ordinul 1 Timis si Nera. Fondul forestier ocupt 0 suprafagi de 405 km? (31.6% din suprafaga bazinului hidrografic $i 0.6% din suprafafa fondului forestier al yfrii). 195 BAZINELE HIDROGRAFICE NERA-—CERNA Apele bazinelor hidrografice ale surilor Nera si Cera, notte VI, sint colectate de Dunire. wera izvorite din Capatii Meridionali (Muni Semenic),lungimea albiel sale find de 143 tam, Adund 36 cursri de ap& codificate, ou 0 lungime a reel hidrografice de 574 km (0,7% din tungimea total a rejleihidrografice codficate si o densitate de (0,42 kmkon? fad de 0,33 kik? vmodia pe fart). Suprafaa bazinulut este de 1.380 km’ (0.6% din suprafata ‘arii), Bazinul hideografic Nera este sitvat tn partea de sud-vest a pit (orientare general E-V). Nera strabate Tinia format din Mungii Semenic si Muni Alma} intrind tn Depresinnes ‘Almajului, apoi tn Cimpia Carasului, spre varsarea tn Dunire. azinal Nerei ooupito parte din judetul Caras-Severn si se tnvecineaza cu bazinele de cordinul 1 Caras, Timis, Cerna si Dundre. Fondul forestier acoper’ 0 suprafatt de 761 km? (S5,1% din suprafata bazinului hidrografc, avind, Impreunt ex Cerna cel mai mare procent de tmplidurire al bazinului de receptie $i 1,2% din Suprafata fondului forestier al writ) ema iavordste din Carpait Meridionafi (Munfii Vilean) avind lungimea de 79 km, Cuprinde 42 cursuri de apa codificate, cu o ungime de 524 km €0,7% din unginea totals a refelei hidrografie codificate si 0 slensitate de 0,39 km/kmn? fap de 0,33 kan/kr?’ meta Pe fart). Bazinul acopert 0 suprafayd de 1,360 km? reprezentind 0,6% din suprafaa frit Bazinul hidrografic al Comme este sitmat in partea de sud (orientarea generald N-S) a fii, Rful este delimita le izvoare de linia Munflor Godeanu st Visful Oslea, apot de muni Cernei si Mehedingl spre visare fn Dunare. Cera are un singur afluent important:Bsla Reva (36 km/713 kn). Parinul kidrografie Cerna cuprinde portiuni din judetsle Cares-Severin, Mehedingt si Gorj, invecinindu-se cu bazinele de ordinul 1 Timis, Jiu si Nera. vrendul forestier acopert 0 suprafast de. 756 km? (65,6% din suprafata bazinului hidrografic si 1,2% din suprafata fondului forestier al fri, 223 won 09 o9 oF 0g ° Soa ozt = 00 oa 09 ov oz 0 i. 4 \ 00g ay 00g iY | 9 oor E z ‘ oor 5 2 e B x a: 4 & ain z 009 fe E z 009 3 § 008 008 o00T 0001 o0zT 00zT ort “hoort (em) GNIGALILTY i (mm) aNIGNLLLTV wer sug w ere l=uy wy 6L=7 wy oyl=1 - WNYHO dd TVNICALIONOT oud VAIN Fd IVNIGALIONOT TdOud BAZINUL HIDROGRAFIC JIU smiths Canpatit Meridionali Qlil de Vest din mungii Retezatul Mic si Jul de Est din Muntit Paring), Jiu fgidesPlgoart albia sa pe o Tungime de 339 km, pind la virsares 1n Duntre si culege apele uneirefele hidrografice codificate tn far tnsumind 233 cursuri de apt si 3867 km (4.9% din lungimea totals a refelelcodificate tn fark i o densitate de 0,38km/km*, fat de media pe fark 0,33 ka/k)Thul aunt apele uni bazin de receptie de 10080 kan? (4,2% din'suprafata tari), Bazinul hidrografc al Julu este situat tn partea de sud a Romaniel (orientae, general NS), aproape tn toalitate in Oltenia, Se disting patru sectoare principale: cel superior, din bazinul Petrosanilor, al Defileului Lainici, cel piemontan si de cimpie. inl are urmatoritaluenfi principal: Tismana (42 kmn/894 kn), Gilot (116 kmn/1358 km") si Motru (134 km/1895 kr). Bazinul hidrografic al Jului cuprinde piri din judetele Hunedoara, Alba, Gor}, Vileea, ‘Mehedingi, Dolj si se tnvecineaz& cu bazinele de ordinul 1 Mures, Olt, Dundse si Cerna. FFondul forestier ocupS o suprafaii de 3777 km* (37,59 din suprafata bazinulul hidrografic $1 6,0% din suprafaja fondului forestier al piri). eae ee -PROFIL LONGITUDINAL PE JIU ALTITUDINE (m) 1600 1400: 1200 1000 400 200 i Ab a 300 LUNGIME (Km) BAZINUL HIDROGRAFIC OLT Tevorlt din Carpafii Orientali, Oltul tsi desfésoard albia sa pe 615 km, pint ta varsaro In Dunie si culege apele unei reyele hidrografice codificate tnsumind 622 cursuri de ap& si 9872 km (12,5% din lungimea total a refelei codificate tn ark go densitate do 0,41 km/knr’, superioant fat de media pe tard - 0,33 km/km?) care adunt apele unui bazin de receptie de 24.050 ‘ami? (40,19 din suprafsta fri). Bazinul hidrografic al Oituui este sitat tm partea central g de sud ‘a Romfniei (orientare general EV, apoi NS), eursul superior find delimitat de linia Carpailor COrientali si include depresiunile Ciuc si Brasov, cursul mijlociu fiind delimitat de Carpatit Meridionali si sudul Podisului Transitvaniel si include depresiunea Fagiras, defleurle Oltului si Coziei, precum si dealurile vilcene, iar cursul inferior traverseazt Podigul Getic si Ctmpia Romana, COltul are urmstorii afluenti principal; Riul Negra (88 km/ 2349 km), Birsa (73 km/ 937 km), Homorod (62 kin/ 855 kn), Cibin (82 kmy 2194 km), Lotru (83 km/ 990 ka’), Topolog (111 kay 543 kam?) gi Oltet (185 km/ 2663 kan’). Bazinul hidrografic al Oltului cuprinde pirti din judefele Harghita, Covasna, Brasov, Sibiu, Vilcea, Arges, Dolj, Olt, Teleorman si se fnvecineaza eu bazinele de ordinul 1 Siret, Talomita, Arges, Vedea, Dunire, Jiu si Mures. Fondul forestier ocupt o suprafati de 8,404 km? (34,9% din suprafuya bazinulut hidrografic si 13,3% din suprafafa fondului forestier al farii). exgung — (em) DUONDT 4eu0 Aojodos, ———>>, uyqig <-> nuqo1 w tev l=uy. wy SL9=1 LIO Gd TWNIGNLIONOT TdO0ud 002 oor oo8 000t nagey [NY ———, 8 8 oozt ort (a) antanui¥ ‘inde albia sa pe o vafice codificate ‘odificate tn BAZINUL HIDROGRAFIC — smi wee VEDEA os Ix Cu izvoarele in zona subcarpaticé (Platforma Cotmeana), Vedea isi intinde albia sa pe i jungime de 224 km, pind la varsarea tn Dunire si culege apele unei refele hidrografice codificate 1H nsumind mumei 81 cursuri de apé si 2036 km (2,6% din lungimea totalt a retelel codificate ta tard si o densitate de 0,37 km/km® ,faya de media pe tard - 0,33 km/km*). Vedea adunt apele i unui bazin de receptie de 5430 km (2,3% din suprafata frit). Bazinul hidrografic al Vedel este H f i situat in partea de sud a Romfniei, in totalitate tn Muntenia. Sint strabatute cimpiile Gavanu, Burdea si Burnas. ‘Vedea are un afluent principal - Teleorman (169 km/1427 kn"). Bazinul hidrografic al Vedei cuprinde pirti din juderele Arges, Olt, Teleorman si se i invecineazd cu bazinele de ordinul 1 Arges, Dunire si Olt. | Fondul forestier ocup’ o suprafati redust de 478 km? (8,8% din suprafaja bazinulut hidrografic si numai 0,8% din suprafata fondului forestier ab tari). ' wn wap 89% exgung ——> weur09Io4, ost vot me 4 yajougo THtd —— yeyo109 ———>] we Gye eUy wy Zea 4 VHG@RA Gd TWNIGRLIONOT 7 Loud vapor ———>, BAZINUL HIDROGRAFIC Cu izvoarele in Carpatii Meridionali (Mungii Fégiras), Argegul tpi desfésoari aibia se peo lungime de 350 km, pink la virsarea tn Dunire si eulege apele unei rejele hidrografice codificate insumind 178 cursuri de apa si 4579 km (5,8% din lungimea totala a retelei codificate fn tard si o densitate de 0,36 km/knt?, fart de media pe yar’ - 0,33 kan/kn). Argegul adunk apele unui bazin de receptie de 12550 km? (5,3% din suprafata totala a ‘irii). Bazinul hidrografic al “Argegului este staat In partea de sud a Rominiei (cu orientare general NV - SE), tn eotalitte in Muntenia, Apele bazinului de receptie stribat partea sudica a Muntilor Fugéras, Platforma ‘Argesului, Cimpig inal a Pitestilor, Cimpia Titu si Cimpia Burnas. ‘Argesul are urmatoriiafluei principali: Rial Doamnei (107 km/ 1836 kin’), Neajlov (186 em/ 3720 kn), si Dimbovita (286 km/ 2824 kar"). Bazinul hidrografic al Argesului cuprinde pirti din judetele Brasov, Arges, Dimbovita, ‘Teleorman, Giurgiu, Calérasi si Sectorul Agricol Tlfov, cu Municipiul Bucuresti si se tnvecincaz cu bazinele de ordinul 1 Olt, Talomita, Dunare si Vedea. Fondul forestier ocup& o suprafati de 3283 km? (26,2% din suprafata bazinului hidrogsafie $1.5,2% din suprafata fondului forestier al gti). 323 PROFIL LONGITUDINAL PE ARGES L=350 Km Ah=2128 m ALTITUDINE (m) 2000-4 1800-4 1600 1400+ 1200-4 1000. 800+ 200-4 Dunare <= Rtul Doamne! = Neajlov ez Dimbovita 0 100 200 300 LUNGIME (Km) BAZINUL HIDROGRAFIC ! IALOMITA XI I-1 XII ul Vv-4 XIE iy Wv-1 vet v2 ARS Ve vin 6| 7p 88] FT vu XIN 7 NO. ESS Hat 119 XIV 7 IV" Izvoriti din Carpatii Meridionali (Muntii Bucegi), Ialomifa isi desfagoara albia sa pe 0 Jungime de 417 km, pint la virsarea in Dundre gi culege apele unei rejele hidrografice codificate insumind 145 cursuri de apa si 3131 km (4,6% din lungimea totali a refelei codificate in tara ‘o densitate de 0,30 km/kim?, inferioars mediei pe jark de 0,33 km/km). Falomija aduna apele unui pazin de receptie de 10350 km* (4,4% din suprafaja jArii), Bazinul hidrografic al Ialomigei este sityat in partea de sud a Romfniei (cu orientare general, initial NV - SE, apoi VE), in totalitate in Muntenia, Apele bazinului de receptie strabat partea sudicd a Muntilor Bucegi, dealurile subcarpatice ale Tirgovistei, cimpiile Tirgovistei, Vlasici si, in final, a Bariganului, Talomita are urm&torii afluenti principali: Cricov (80 km/579km?) si Prahova (193 km/3738 km*). Bazinul hidrografic al Ialomifei cuprinde parti din judetele Dimbovita, Prahova, Buztu, Braila, Talomifa si Sectorul Agricol lifov si se invecineaz cu bazinele de ordinul 1 Olt, Siret, Duntre si Arges. Fondul forestier ocup’ o suprafat’ de 2365 km? (22,9% din suprafaja bazinului hidrografic si 3,8% din suprafaja fondului forestier al sari) 343 | PROFIL LONGITUDINAL PE JALOMITA L=417 Km Ah=2304 m ALTITUDINE. (m) cave 2000 100-| 1600 4004 12004 1000-4 | zi : soo} 7 5 y ' 200, | | U1 IV-4., | v-1 v2 Ri % rt Vil xIV v-1 Vii BAZINUL HIDROGRAFIC SIRET XI ; y lf y) \ XT 3) 26 2 32] iy 35) (44) 8, 5a] 5 Yi 57} 88 8a77837. Neo Yip 87 CR iS" x XIV xv Izvorit din Carpatii Padurosi (U.R.S.S), Siretul isi desfisoard albia sa pe o lungime de 559 km, de la inttarea pe teritoriul piri gt pind la virsarea in Dunire si culege apele unei refele hidrografice codificate insumind 1013 cursuti de apt (cea mai bogatt din tara) si 15157 km (19,2% din lungimea totalt a reflei codificate tn tard si o densitate de 0,35 km/km’, fat de smoaia a far -0,33 km/kmn), Siretul dun apele celui mai mare bazin de recepte, de 42890 km? (18,1% din suprafaja frit), Bazinul hidrografic al Siretulut este situat in partea de nord-est Romfniei. Cursul superjor se, desPtgoard tn afara pri, cursul mijlociy strabate Podisu Sucevei, dealurile Pietricica si"Batgus, iar spre Vvarsare traverseaz Cimpia Siretului inferior. Siretul are urmatorii afluenti principali: Suceava (173 km/2298 km), Moldova (213 cmn/4299 km), Bistrita (283 km/7039 km?), Trotus (162 km/4456 km’), Birlad (207 km/7220 km’), Putna (153 km/2480 km?), Rimnicul Strat (137 km/1063 kmé) si Buztu 02 km/5264 ker”. Bazinul hidcografic al Siretului cuprinde integral sau partial judefele Maramures, Bistrita- Nistud, Suceava, Botosani, Harghita, Neamt, Iasi, Covasna, Bactu, Vaslui, Galati, Prahova, Buziiu, Braila gi se invecineaza cu bazinele hidrografice de ordinul 1 Prut, Dunde, Yalomija, Olt, Mures, Somes si Tisa. Fondul forestier ocup’ o suprafai de 15882 km? G7,0% din suprafata bazinului hidrografic si 25,0% din suprafaya fondului forestier al fii). 361 (oxi) amupNnT 008 exgung ————> w coc=uV wy 6SS=1 ISuIS Fd TVNI eaoplon ——— jéouspzog. —— pageong ———> GALIDNOT Waoud oo (e) SNIGALIETV BAZINUL HIDROGRAFIC PRUT XII Prutul igi are izvoarele in Carpatii Padurosi (U.R.S.S.) dar, prin intermediul Izvorului Calele, afluent al Ceremusului Alb si in Roménia, in nordul tir, tatre bazinele de ordinul 1 Tisa si Siret (oaia de hartd 6). Pe teritoriul Romanit - cind formeaza integral granija cu URS. - prutul are 742 km, pind la varsarea In Dunire si culege pe dreapta apele unei refele hidrgrafice codificate ce insumeazi 248 cursuri de apt si 4551 km (1,9% din lungimea totala a reqelei codificate In far’ si o densitate de 0,41% km /km?, superioara faja de media de 0,33 km/km? pe fara), Prutul adund apele, tn tard si pe dreapta unui bazin de receptie de 10990 km (4,6% din suprafata tii), Bazinul hidrografic al Prutului este situat in partea de est a RomAniei (cu orientare generala NS), tn totaitate in Moldova, stribitind Dealurile Savenilor, Cimpia Moldovei, Dealurile Falciului, Cimpia Covurluiului. Prutul are, pe dreapta si in jara noastra, urmBtorii afluenti principali: Bageu (118 km/965 kan?), Jijia (275 km/S757 km?), Elan (73 ken/606 km) si Chineja (79 kmm/780 km’). Bazinul hidrografic al Prutului inglobeaza parsi din judefele Maramures, Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Galati gi se Invecineaz& cu bazinele de ordinul 1 Tisa, Siret si Dunzre. Fondul forestier ocupi o suprafaja de 1085 km? (9,9% din suprafata bazinului hidrografic si 1,7% din suprafata fondului forestier al tii). (amy) SUNT 004 wr9eng 009 cos + + —— + + a PEE os (ur) SNIGALLLTY We BZL=uy wy gpl=7 (eseuguIor yntsoyi4se} ed) LNad Gd TWNIGALIONOT Tdo0ud ARE Duniiren, dupl cam bine se cunoaste tsi are izvoarele in muniii Padurea Neagré (Germania), sub vital Kandel gi deverseazt tn Marea Neagea (prin delta formats) apele culese Gintrun bexin de receptie de 805.300 Kin’, Fluvil si aduni afluentii de pe teritoriul a 8 state. fnvceg traseul siu este Imps n tei pri: eursu superior, cursul mijlociu gi cursul inferior. De va Baviag, 1a intearea pe teritriul yi, pind la virarea in Marea Neagré este definit cursul jnferior al fluviulué (1075 km). Acesta este Impacit ta cine sectoare caracteristice din punct de vedere morfo-hidrografic: { Sectoral defileelor carpatice, Se tntinde pe 144 km tntre Bazias si Gura Vali si i primeste contribuyia a dowt bazine hidrografice de ordinal 1: Nera si Cemma, precum si a afiuensilor dicecti dintre acestea. Formeazt granija cu Tugoslavia. 2. Sectorul sud-pontic, Cel mai mare se intinde pe 566 km fntre Gura Vail si depresiunea Brafului Borcea. In aceastt portiune ‘sonflueazi cu patru rfuri importante, care creazi bazine hidrografice de ordinul 1 - Jiu, Olt, Vedea si Arges. In cea mai mare parte formeszi| granita Su Bulgaria : 4, Sectorul pontic oriental eu balfi, Cuprinde Balta mare a Ialomifei gi Balts mare & tiled, deci pint la Brla-Smirdan i are o lungime de 195 km, Acest sector traverseazteritoriu) tari, desparjind Dobrogea de Muntenia. Conflueaza doar cu un singur ria important care formeazt tun bazin de ordinul 1 si anume riul Ialomita “4, Sectorul nord-dobrogean. Cuprinde portiunea dintre Braila si intrarea tn Delta Dunirit, la Ceatal Chilia, in amonte de Tulcea, cu o lungime de 80 km. Sint colectate apele din dowd bazine hidrogeafice de ordinul 1 - Siret si Prut. , Seetorul deltei, Delta Dunitii, cu cele trei braje principale - Chilia, Sulina si Sfntul ' Gheorghe - totalizeaa8 5.500 km?, din care aproape 80% situatt pe teitoriul Romane’ (v. cap. 3)- ‘Durtisea colecteaz& indirect apele de pe 32% din suprafaja Ari, prin Ungaria si lugoslavia cu ajutorul Tisei din zona NV a fii), direct de pe 66% din suprafaya tril gi, pentru numsi 2% din suprafaja Roméniei cursurile de apa sint tributare direct Marii Negre Ia SE. fn bazinul de receptie al Duntrii (la Delta Dundrii) sint incluse si Jacurile Razim gi Sinoe {¢. punetul 3.1), Suprafefele de lings albia Dundrii au fost masurate direct pind la granifl (Pe firul apei Dupt cum se observa tn tabele, informatit detaliate stat date numai pentru cele sapte tronsoane situate intre confluentele cu eursurile principale ale bazinelor hidrografice de ordinul 1, mentionate mai sus. Pentru aceastd portiune, citeva date importante: 179 cursuri de aps codificate, insumind 4.540 (5,8% din lungimea reel hidrografice), cu o densitate foarte mic’, de numai 04 ken/km®, fafi de media pe art de 0,33 km/km?, cea mai scazutt, iafspata bazinului de receptie de 33.250 km? (aumai pe teritoriul prii si Rr bazinele hidrografice de cordinul 1, reprezentind 14% din suprafata far eeeeree ‘Aceastt portiune din bazinil hidrografic al Dundrii este cuprinss de judejele Caras- Severin, Mehedinti, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Calarasi, Constanta, Ialomisa, Bras, Galati si Tulcea. Fondul forestier ocup’ o suprafata foarte mica, de numai 3.316 km (10% din suprafata bazinului hidrografic si 5,2% din suprafata fondului forestier al yar 467 Lo (uni) DUONAT rll yiBeey vosen ~ er a a a a injowtes — ng | 2 e or op aiiogoy Toe (ot) BNIGALISTV w e9=uy wy GLOL=1 (OSeUBUTOL TATTOO} ad) gayNnad ad WNIGALIONOT Td0ud BAZINUL HIDROGRAFIC LITORAL ‘Toate cursurile de api codificate care se vars direct tn Marea Neagr’ (inclusiv cele care stot receptate de lacurile litoralului mari) au fost grupate tn cel de al XV-lea bazin hidrografic de ordinul 1, numit Litoral, intructt lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Sinoie fac parte din bazinul Duntsii, limita dintre bazinele hidrografice de ordinul 1 Dunare si Litoral urmareste malurile de vest ale acestor lacuri, Bazinul este situat integral tn Dobrogea si tnsumeaz 64 cursuri de api codificate, cu 0 lungime de 918 km (doar 1,2% din lungimea totala a refelei) si o suprafaya de +5480 km? (2,3% din suprafaja piri). Densitatea refelei codificate este de 0,17 km/km", doar jumatate din media pe tara. Cursuri de ap mai importante: Taita (57 km/591 km?) cu izvoarele in Muntii Main si Casimcea (69 kn/740 ken’): Bazinul bidfografic Litoral, din Dobrogea maritima, este cuprins tn judefele Constanta, Tulcea si are ca vecini doar bazinul de recepfie al Dundrii. Pentru litoralul romanesc al Mari Negre a se vedea punctul 3,2. 489 2.3 Pincipalele tacuri naturale din Romania S-au inventariat pe bazine hidrografice un numir de 406 lacuri naturale, care stnt *amplasate" pa histile hidrografice la scara 1:100,000 si stnt “ordonate" fntr-un index alfabetic (vezi punctul 5.2). S-a efectuat, pe cit posibil, o normalizare gi a hidronimelor acestora In mod similar cu normalizarea hidronimelor cursurilor de apa. Cind a fost necesar, s-a ofectuat diferentierea in functie de situajia "Ia teren" prin apelativele lac sau baltS, Au fost inventariate Iacurile naturale mai mari sau egale cu 25 ha, prin exceptie, au fost retinute si lacurile alpine foarte cunoscute sau lacurile zonale balneare importante. Principalele 197 lacuri din Romania au fost grupate, pe bazine hidrografice de ordinul 1 si tn ordinea codificdri, tn tabelul anexat, mentionindu-se, in afara datelor de localizare (eursul de ap care numeste bazinul de receptie si codul acestuta, foile de harti in care sint situate), tipul lacului dup geneza cuvetei, suprafata si volumul. In acest tabel sint cuprinse tn general lacurile = 25 ha, pentru Delta Dunirii cele = 50 ha gi lacurile foarte cunoscute < 25 ha. Lacurile din Delta sint trecute tn ordine alfabetica. S-au refinut 17 tipuri de lacuri naturale dup geneza cuvetei lor: carstio, glaciar, tn crater vuleanic, de tasare, de baraj natural, nivostructural, de excavatie, brat pArisit sau de meandru, crov, Inire dune, de func sau de delti, liman fluyiatil, maritim sau fluvio-maritim gi lagun’. 497 2.4 Principalele tacuri de acumulare din Rom&nia Cle peste 1.900 lacuri.de acumulare inventariate in cadrul Atlasului sint reprezentate pe bsile hidrografice la scar% (pe cit posibil cele 2 25 ha) sau prin semn conventional si sint ordonate tntr-un index alfabetic (vezi punctul 5.3). Pe hartt a fost posibilt efectuarea: unei