Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Personajele
Stanica Ratiu
Otilia
Intre personajele feminine din literature romana, Otilia ilustreaza in mod remarcabil
dimensiunea eternului feminine, dar si psihologia adolescentei si statutul social al femeii
la inceputul secolului al-XX-lea.
Otilia este un personaj atipic, in contextual social in care traieste, prin aura de miser
care da farmec feminitatii sale.
In roman, personajele masculine, cu exceptia lui Costache,vad in Otilia promisiunea
erotica.Pentru personajele feminine , Otilia este o femeie frivola,fara preocupari
gospodaresti si care, in consecinta nu reprezinta siguranta in casnicie.
Daca majoritatea personajelor sunt conturate ca tipuri umane, Otilia este un personaj
caracterizat capitole la rand doar prin comportamentism, scapand oricaror determinari
tipologice. Fiecare personaj cu care Otilia intra in contact, are despre aceasta o parere pe
care o formuleaza fie explicit, realizand scurte caracterizari directe, fie prin aprecieri si
comentarii conjuncturale.
Caracterizarea Otiliei se face preponderant indirect,prin faptele sale,prin dialoguri,prin
relatiile pe care le staileste cu alte personaje.Un aspect pe care naratorul il sublinieaza
prin caracterizare directa sip e care celelalte personaje par a-l trece cu vederea, este
pozitia ei sociala: este singurul personaj feminine rafinat: citeste carti si reviste
frantuzesti, studieaza pianul, are o relative independenta econoica, si o atitudine relaxata
fata de mostenirea virtuala a lui Costache.
Pentru Aglae, Otilia este o stricata, ea vede exuberanta organica a fetei , pentru ea
femeia trebuie s astea la locul ei, sa aibe preocupari casnice sis a se fereasca de
cochetarii.
Aurica, mai directa si mai incrancenata, vede in Otilia adversara cea mai de temut in
realizarea planurilor sale matrimoniale.Ea insinueaza ca barbatii o prefera pe Otilia , nu
pentru ca aceasta este mai frumoasa, mai cultivate, ci pentru ca e frivola, usuratica si
libertine.Reactiile ei fata de Otilia sunt efecte ale invidiei.
Inocenta Otiliei, este doar o aparenta, caci ea, este pragmatica si lipsita de idealisme,
reusind sa conduca dupa reguli rationale si nu affective relatia sa cu Felix.
Frivolitatea sa , acuzata de Aglae si de Aurica, este tot o aparenta comportamentul
dezinvolt demonstrand mai curand desprinderea ei de tipologia clasica si inscrierea pe
coordonatele modernismului, cand statutul social si psihologic al femeii sufera modificari
importante