Sunteți pe pagina 1din 8

Planificarea agregat

Planificarea agregat este procesul de dezvoltare, analiză și actualizare a unui program


preliminar conturat pentru grupele de produse / servicii produse în organizație.
Categorii de extracosturi luate în calcul în planificarea agregată:
C1 = costul de întreținere a stocului de produse finite;
C2 = costum de muncă suplimentară (extramuncă);
C3 = costul de inactivitate;
C4 = costul de deficit;
C5 = costul angajării / demiterii
Funcția obiectiv de programare agregată (F) trebuie să aibă o valuare cât mai redusă.
Min F = C1 + C2 + C3 + C4 + C5.
Reguli pentru ușurarea rezolvării aplicației:
 În cazul strategiilor de urmărire a cererii producția este egală cu cererea estimată.
 În cazul strategiilor de urmărire a cererii, dacă la începutul perioadei analizate nu există
stoc, C1 va fi întotdeauna 0;
 În cazul strategiilor de urmărire a cererii, dacă la începutul perioadei analizate nu există
stoc și nici deficit C4 va fi întotdeauna 0;
 În cazul strategiilor cu angajări / demiteri C2 și C3 vor fi întotdeauna 0;
 În cazul strategiilor cu supramuncă / inactivitate C5 va fi întotdeauna 0;
 În cazul strategiilor cu angajări/ demiteri rețineți că trebuie să calculați nivelul maxim al
producției posibile după fiecare trimestru deoarece numărul angajaților se va modifica în
funcție de cerințele din perioada anterioară.
 Nu puteți avea costuri de supramuncă și costuri de inactivitate pentru același interval.

 Studiu de caz – Programarea agregat


O firma prognozează pentru produsele sale, următoarea cerere. De asemenea analizele
executate în cadrul Compartimentului Financiar - Contabilitate, au stabilit valori trimestriale
pentru categoriile de costuri unitare prezentate in caseta 3.1.
Forţa de muncă a firmei este formată din 200 muncitori, fiecare având o normă de producţie
trimestrială de 4.000 unităţi echivalente.
Caseta 3.1.
Cererea Costuri unitare
Trimestrul I 500.000 costul de întreţinere a inventarului de 6 u.m. pentru o unitate
produse finite de produs echivalent
Trimestrul II 1.200.000 costul fabricării produselor prin timp 15 u.m. pe o unitate de
de supramuncă produs echivalent
Trimestrul III 800.000 costul menţinerii în cadrul firmei a 5.000 u.m. pentru un
muncitorilor în perioadele în care muncitor
cererea este inferioară posibilităţilor de
producţie (costul de inactivitate sau
şomaj mascat)
Trimestrul IV 200.000 pierderile suportate de firmă atunci când 20 u.m. pe o unitate de
nivelul producţiei programate este produs echivalent
inferior cererii (costul deficitului de
produse sau costul de subcon-tractare)
costul necesar angajării/concedierii 2.500 u.m. pe o
muncitorilor persoană

Pe baza acestor informaţii şi în condiţiile în care nu există un inventar iniţial de produse


finite, managerul operaţional al producţiei doreşte să elaboreze strategii pure, de urmărire a
cererii, precum şi o variantă posibilă de aplicat în cadrul firmei.

 REZOLVARE

Notă: Propunem următorul tabel în calculul extracostului:


Tabelul 3.1
Extracosturi
D S Total
Perioada Cererea Q t Producţia Q t programate agregat
extracost
C1 C2 C3 C4 C5
1
2
.....

Rezolvare:
• cost de întreţinere a stocului (c1t = 6 u.m.)

• cost de supramuncă (c2t = 15 u.m.)

• cost de inactivitate (c3t = 5.000 u.m.)

• costul deficitului (C4t =20 u.m.)


(a)
(b)
(c)

Observaţii:
- prima formulă (a) se foloseşte când la sfârşitul trimestrului anterior există stoc;
- a doua formulă (b) se foloseşte când la sfârşitul trimestrului există deficit;
- a treia formulă (c) se foloseşte când nu există stoc/deficit.
• costul angajării/concedierii (c5t = 2.500 u.m.)
A. În cazul strategiei de urmărire a cererii, producţia trimestrială programată este
identică cu cererea estimată pentru aceeaşi perioadă. Această situaţie se poate realiza pe două
căi, fiecare constituind, la rândul ei, o substrategie, şi anume:

A1 - Ore suplimentare efectuate de muncitori atunci când cererea depăşeşte posibilităţile


de producţie, sau în cazul nefolosirii integrale a forţei de muncă în situaţia inversă (timp de
inactivitate) - Strategie de supramuncă şi inactivitate (tabelul 3.2.).
Strategie de supramuncă şi inactivitate Tabelul 3.2.
Cererea Producţia Extracosturi
programare - agregat Total
Var Per
Q Dt QSt extracosturi
c1 c2 c3 c4 c5
1 1 600.000 600.000 0 0 250.000 0 0 250.000
2 1.200.000 1.200.000 0 6.000.000 0 0 0 6.000.0000
3 800.000 800.000 0 0 0 0 0 0
4 200.000 200.000 0 0 750.000 0 0 750.000
TOTAL 7.000.000
Prima perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
600000 −800000
3. Există inactivitate ; C3 = 5000 *| | = 250.000
4000
4. Nu există deficit
5. Nu se fac angajări/demiteri

A doua perioadă
1. Nu există stocuri
2. Se realizează supramuncă
C2 = 15(1.200.000 - 800.000) = 6.000.000
3. Nu există inactivitate
4. Nu există deficit
5. Nu se fac angajări/demiteri

A treia perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
3. Nu există inactivitate
4. Nu există deficit
5. Nu se fac angajări/demiteri

A patra perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
3. Există inactivitate

4. Nu există deficit
5. Nu se fac angajări/demiteri
A2 - Angajări sau concedieri de personal în funcţie de creşterea şi, respectiv, de
scăderea cererii - Strategie de urmărire a cererii bazată pe angajări şi demiteri.
Avantajele acestei strategii constau în lipsa inventarului de produse finite, cu excepţia celor
de siguranţă şi în acoperirea integrală a cererii în fiecare trimestru, deci inexistenţa pierderilor
din cauza deficitului de produse.
Această strategie implică angajări sau concedieri de personal în funcţie de creşterea şi,
respectiv, de scăderea cererii (vezi Tabelul 3.3.).

Strategie de urmărire a cererii bazată pe angajări/demiteri Tabelul 3.3.


Cererea Producţia Extracosturi
programare - agregat Total
Var Per D S
Q t Q t extracosturi
c1 c2 c3 c4 c5
2 1 600.000 600.000 0 0 0 0 125.000 125.000
2 1.200.000 1.200.000 0 0 0 0 375.000 375.000
3 800.000 800.000 0 0 0 0 250.000 250.000
4 200.000 200.000 0 0 0 0 375.000 375.000
TOTAL 1.125.000

Prima perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
3. Nu există inactivitate (se fac demiteri)
4. Nu există deficit
5. Se fac demiteri (Qst < Qf = 600.000)

A doua perioadă
1. Nu există stocuri
2. Se realizează supramuncă (se fac angajări)
3. Nu există inactivitate
4. Nu există deficit
5. Se fac angajări

A treia perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
3. Nu există inactivitate (se fac demiteri)
4. Nu există deficit
5. Se fac demiteri

A patra perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
3. Nu există inactivitate (se fac demiteri)
4. Nu există deficit
5. Se fac demiteri

B. În cazul strategiei producţiei constante, egală cu cererea trimestrială medie, fie că se


realizează acoperirea cererii din stocurile de produse finite normate în trimestrele în care
producţia constantă programată a fost mai mare decât cererea, fie că se amână satisfacerea cererii
pentru o parte din produse sau pentru toate produsele. În acest ultim caz, producţia constantă
programată este mai mică decât cererea, iar stocurile de produse finite formate anterior sunt
insuficiente sau inexistente.
Această strategie este influenţată şi de momentul (trimestrul) în care întreprinderea pătrunde
pe piaţă, prin implicaţiile asupra evoluţiei stocurilor de produse finite (vezi tabelul 3.4.).
Strategie de programare agregat în care producţia este egală cu cererea medie Tabelul 3.4.
Cererea Producţia Extracosturi
programare - agregat Total
Var Per
Q Dt QSt extracosturi
c1 c2 c3 c4 c5
3 1 600.000 700.000 600.000 0 125.000 0 0 725.000
2 1200000 700.000 0 0 125.000 8000000 0 8125000
3 800.000 700.000 0 0 125.000 10000000 0 10125000
4 200.000 700.000 0 0 125.000 0 0 125.000
TOTAL 19100000

- număr constant de muncitori (fără angajări/demiteri):


600.000  1.200.000  800.000  200.000
 700 .000
4
Prima perioadă
1. Există stocuri
C1 = 6 (700.000 – 600.000) + 0 = 600.000
2. Nu se realizează supramuncă
3. Există inactivitate

4. Nu există deficit
5. Nu se fac angajări/demiteri

A doua perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
3. Există inactivitate

4. Există deficit ; stoc în prima perioadă: 100.000


C4 = 20(1.200.000 - 700.000 -100.000) = 8.000.000
5. Nu se fac angajări/demiteri c5 = 0
A treia perioadă
1. Nu există stocuri
2. Nu se realizează supramuncă
1. Există inactivitate

4. Există deficit ; deficit în a doua perioadă:


C4 = 20(800.000 - 700.000 + 400.000) = 10.000.000
5. Nu se fac angajări/demiteri c5 = 0

A patra perioadă
1. Nu există stocuri , dar se acoperă deficitul anterior de 500.000)
c1 = 0
2. Nu se realizează supramuncă
3. Nu există inactivitate

4. Nu există deficit
5. Nu se fac angajări/demiteri c5 = 0

Pe lângă strategiile pure de programare globală (agregat), se pot utiliza şi strategii


combinate. Astfel de strategii sunt cele de programare a unei producţii variabile, dar care nu
respectă fidel cererea trimestrială, de angajare a unuia sau mai multor muncitori permanenţi pe
lângă cei sezonieri etc.

Strategia optimă se alege pe baza funcţiei obiectiv:


min (F) = C1 + C2 + C3 + C4 + C5

Cu ajutorul mijloacelor electronice, managerii pot anticipa cu uşurinţă toate strategiile de


programare globală astfel încât să fie aleasă cea mai eficientă.

Strategiile pure şi cele posibile se pot restructura în trei modalităţi de acţiune practică:
a) se prevede un nivel al producţiei constant, iar mărimea stocului de produse finite asigură
satisfacerea cererii în cazul abaterii fabricaţiei de la mărimea acesteia
se prevede o producţie cu un nivel fluctuant, în raport de cerere, iar mărimea minimă a
stocului corectează greşelile de previziune în domeniul cererii;
b) se prevede un program mixt, de compromis, între variantele a) şi b), deoarece asigură
cheltuieli obişnuite de producţie şi cheltuieli minime de angajare sau demitere
(concediere) a lucrătorilor, de plată a timpului suplimentar lucrat (supramuncă, schimbul
trei, sărbători etc.) şi de reorientare a personalului.