'LJLWDOO\VLJQHGE\%96

%96
'1FQ %96JQ %96F 5RPDQLDO 52
R %LEOLRWHFD9LUWXDOăGH6RFLRORJLH
RX ,QVWLWXWXOGH&HUFHWDUHD&DOLWă‫܊‬LL9LH‫܊‬LL
H FRQWDFW#ELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
5HDVRQ'LJLWL]HGE\%96
/RFDWLRQZZZELEOLRWHFDGHVRFLRORJLHUR
'DWH

MBTODOLOGIA $TDN'fELOR SOC1ALE $1 POLlrlCB ~ua

V.t\RTABILE METODOLOGICE sr SOCIAL-POLITICE ALE CERCETAim

PROCESULID DE UR»ANIZARE

Unul dtntre cele mat speetaculoase fenomene pe care le tnIJ~te omenlrea asthl este cd
Iegat de ,.explozla" urban!. Dacli in prtma jumlitate a secolulul XX ~terea popuJaitet tnondJaJe
a fost de 49,2% 'rltmul de crestere al popula~el urbane a lost de 228%- De la o planet! aproa-
pe tn tntregime rural! la tnceputul acestul secol, populatta pAmtntuluJ va U mat mult de jumitate
urbana la sf:irlitul luf, Urbantzarea nu este specific.il iru,nordezvoltate cl ea tlnde sil albil un ca.rt('­
te.r universal ti freverslbll cblardacl tn eonele slab dezvoltate tnUlnlm o ,,urbanizare depen-
dentil." caracterhatl tn esent;l p.rln aupnconcentrarea populatfeJ tn mari erase fi o ma.re d1sta:n-
t1 socl.alil fatil de restul t4riJ. Anurolte prognou etectuate sub eglda ONU aratl ci procesol de
urbanizare va tJ mat thtina tn tirile slab dezvoltate deett tn cele dezvoltate, eeea ee va face ca
th curlnd volumul popuia~ei urbane din aceste zone s!-1 dep~ascl pe eel din t,irllc tndustrial-
dezvoltate.
tn RomtnJa, fall de cresterea poputaflel tetale cu aprox:ImaUv 23% tntre anJl 1959 fJ
1977. popuJatJa urbanil a crescut cu 86%, estfmtndu-se cl va aju_nge tn 1990 la circa 70% din
populatla totailil. Prtntre cillle de exttndere a urbanhiril o Important! deosebitA o va &'\'U, ap
cum rezultli din Programul-directiod de dezuoltarea Romdrtiet in profil terliorta! aprobat de Con-
greauI al XU-lea al P.C.R., crearea de circa 300-400 de no! centre o.rqen~U (dlntre care 140
or&fe agrotndustrlale tn clnclnalul vlltor) care vor polatlza JocalltAµIe :runle tnconjnr.1t0Cll"e.
Aten~la speelallsttlor' care cercetead medlul urban vizeau ID prlnctpal rupunst1l la !ntre
,1
blrl de genul : care stnt factorli exp!JcaUvl al urbanlzarll? Care stnt tendtntele urban1zlrll '1
Cum se cerceteaza conceptu_a111.ead dezvoltarea urbanil.? Ca.restnt eeie mat bune ell de mte-
mattzare a ora,u1u1? Rezultatele obttnute In cercetarea $i teorellza:rea problemelor urbaniurti
rdlectA evolutJa contradictorle a orasulut, tar anallzele efectuate rema.rcil fie caracterul perunat
al metodelor de Investlgare fle amblgUltatea conceptelor utill%ate.
' Atuncl ctnd 41 prepun sa contrlbuJe nemJjloclt la eflclenUza.rea polltJcil de plnnWca:re
urbanll, amdUJe care se efectueazi la nol fl cele pc plan mondlal se contru.ntli cu dUlcultiµ
de ordin melodologte; uaeen insurmoatabUe, dalorate atlt complexlti~I procesuluI ctt JJ de!ld-
en1elor a_paratUluJ metodoJoglc utllllllt, tnetustv pentru deflnlrea urbanizllrll. Astle!, datli fflnd
complexltatea procesulut de urbanlzare, dtversltatea condttfilor soclaJe fJ a actlunllor poUtlce
care intervln tn desfll~IIJ'IU'ea Im precum ~ a moduJUl utrem de varlat de abordare, nu s­a
putut ajunge ptnil tn prezent la o scaril comunli de mbU1·are. JSub raport metodologlc, lips&
u_nui instrument cadrU, relaUv standardhat, se datoreul tn principal faptuluJ ell, pe de o-pal'le,
nu a-a pie.cat de la aceea" deflnit,ie, fl nu s-au utfllzat dlmenstunt, lndlcato.rl ,1 Indict la fel de
pertinent,!, tar pe de altA parte, nu exist! un alstem coerent de lnformare tn prlvlnta rezultatelor
obtlnute fl metodologlei utlllzate. Un prim pas pentru realh:al'ea unel alnttte metodologiceunf-
ftcatoare U poate constltu1 deflnirea u_nw numilr de lndicatorl fl lndlcl relevan~l pentru prlnc:J-
palele dJmensJu_nJ ale urbnnJzlril. Elabora.reaWtal ast{el de set de i.ndlcalorl nu se poale realiuz
tnsd fdrd analiza raportulut urban-rural. ddumlnarea caractufattcllor canlltaliD-calilaltoe alt pro-
ctsulal de urbant:are prtcum ,t a factorllor e:i:pllcallol al ..urbanlrllrll" ruralalut.

1 c. Llzlirescu (coord.), Urbaniamul tn Romdtlla. Bucur~tl. Edit. tebnlc4, cap. l, 1978-

.,VlITORUL SOCIAL", AN, TX, NR. 4, P. 888-&?S BU~, 1980

 a
Ora,ul $1 aatlll au foal concepute mult Ump ca fllnd enUli\l lzolate JI epnse, Faptul cl
ttmp de sute de ant tlr4nimea sateJor a fost expJoatatl de catre clase soctale care i$1 aveau n~e­
dinta la ora, a flcut si extste WI conflict permanent tnt:resat-JI ora, care a tnsottt. adesen, feno-
menul Juptet de clas4. Multi vrmae oraJUl era dellmltat de ddul san fllDtul cu apl care-I tncon-
Jurau tar, satnl, tn lmagfnea aa tndiltonali, era repreeentat de tlpul de comumtate lncblsll, un
tel de societate popularA (TM Folk S«ietll In tntetesnl dat de R. Redfield) care-st era suflclentl,
avtnd extern de putfne rdatU cu attrlohlt Opoz1i1a snt-ora, a lost exprimatl In lstoria g1ndlrll
soelologlce sub diverse tonne: aoUdarltate mecanJcA-solldarJtate organtcll,agrlcol-non agrteo1.
prellterat-llte.rat. statte-dlnamk,prtm1Uv-civ1Jlzat.medfu natural-medlu arll.Clclat, comurif-
tate-socletate, socletiif.bcnate pe •• status" JI socJetli\l bazate pe .,contract", c.omunJUltl medle-
vaJe fl metropoUsurt etc. Toate acate reprezeotArl se bazear.4 In esen\A pe contrastu1 existent tnue
sat~ ora~ ca tnt:re douA hlml tlpologlci opuse. Dar dllerlte1e lkllmltArl de acest gen, 1ndllerent
dacl se refereau la loc.alltltl tn tntttg!me sau la dllt.rlte aspecte eeonomtee, socJAJe fl culturale.
s-au dovedlt a flmal mult.sau maJ J>UUD rontu:r.enepuUnd clari!lca .raportUliw:al-w:b.a.n,t.ocmal
datorlt.4 absolutizArll unor sltuaJU care tn realltate nu roniau separat,
SchlmblrUe Intervenlte In ,1a1a.,aoclall din ulttmele decenll, datorate tn specflll revoluPd
le1Ulico-fl1Jn\lflce. au lieut ca ta multe prJvlnte trlsilturlle ruralulul sll nu rnal poati lI deosel>lte
!n mod tranpnt de eete ale urba1n,1~~1ilcipalulptocu socl.al"fn care auefkctl. dina.111k:uapor-
tulut sat-ora, n consUtule urbanlzarta. t'nJnrsnlllatea fl rttmul rapid al urbanlzArti au condua
nemljloclt la rtconsJdenuu raportulul mral-urban fl Ja gllslrea unor concepte $1 metode adeevate
cercttilrll mutatulor care caradmttar.iaeest proces. 1n lstorla prccesulut de urbanlure se pot
delimits doull marl mutatJJ care au avut Joe dupA tnceputul secolulu], al XIX-ka.
Prima este legati de mohalla lndustr.lali, lar a doua (mljlocul secorulut XX) de exttnde-
rea vertlglnoasA a fenomenuhllurban tn •tin - .. re,01ui1.a" url)anll - ru.ultal tn pronul rtnd
al automehllulut fi ,.macodlUfllllul • la ace.t sens putem vorbf de douA marl stAdll ale procesuluf
de urbanlzare. RevoluU& iDdutrlall a J>Ul!Jls o dezvoltare a oratelol', fn special tndustrJale (prin
atragerea ruralJJOl'ft urbanbarea 11Dor zone rurale) cu o rompozttle soctalA, runctll fl o~nlza-
re spat,lali dilerlte de eele tradlt1DaaJe. oare llceeu din ora, un .,locar", Joe <le promenadl tl agora
unde se adunau oamenl, capital etc. ti ,.pla\a" unde se lntUneau cuenµ ~ vlntltori. sAtenl J
orll4enl, me~terl ~1 dlsclpoU. ta Dtaatura de spectalltate ac.est ,tadlu este a&0elat de oblcel celul
de tranziiJe de ]a o sodelate -,nl'I la una lndustrlall, sau celul de cr~terc a aoctetllJI Indus-,
trJalc. MU!te dintrr den-olt1rile IIIUIDlslb n acest stadlu &Int legate de e.xtlnderea centrelor
urbane C&l'e plnl atuncl au fuoc:llanal ID calllate de ctnlre administrative, culturaJe, rrlJ~
corncrclllle, polltlce. Polarizarea dt.nolUrll ttntrelor urbane ln aceastl etapA caracterualAprln
tcnomcnul de .,lnurbatle" a caadas la o sta~are ulatfva tn evolutf.a terltorluluJ tnconjurJtor.
Al dollea stadlu ate ma.real de dointnaU& moblUU.tJJ populatlel dlnspre OraJUl central
spre perUulile Ji zonele aaJe ~oue. Este ,·orba de lenomenele ,.suburbanlzlrll",,,exur-
))anltlrU" etc. care Nmn1fk:I clDalJa fl mJndtrea tenomenuJui urban tn tpatJul rural, omioza
relatlvl a celor doui medll. Cmardltlfle mal bldeJllrt& te. ale aeulel a dona muta tu alnt nebUloasele
urbane, conurbatWe fi meplopollllarUe.. Acal stadlu este asoclat l.nm.:r.1itef spre ern postJndllstrl-
alA1. "
PdnclJ)alele-scblmblrt cue au Joe In aeeastl perloadll stnt legate de aexvoJtarea rapldl a
subUl'banulul sau a zoneJor de lldl­.a\1 ta defavoarea centruluJ urban. Aceasui race si ne gil­
slm tn feta unor relatJJ complexe fl llneari COJ,1t:radtctodJ tntre ruraUtate tJ urbanltate pe de o
parte fi llltl'e .. ieautul" urban In veclala.l c:itnlrU Or4$enesc (cventuoJ rdnoit},- p-c de altA pa.rte.
Din aceste raporturj se nafte o DOiii prohlanatlcl Ji Uterat.ura mentfOlleata (maJ al~ dupl ce
.,mlrajul" $UburbWor 1-a dovedll a fl un mJt rapJd spulberat) o a tl'ela perloadi (sau a patra daol
perJoada de CteJtUe lndostrlaUi ,1 cansolldatt a urbani:r.Arll este ll'atat.4 dlstlnct), cea actuaUi.
caracterlzatl deocamdati mal mull prln Cl'U4 teordted #l practlcd a ora,ulut. Urbanlzarea tn ul-
tlmele decenil pretlnde solutfl not lnduah polttl«, tn toate domenUJe vletu soctale. Ecolopa
ora$Clor determtnatl de legilurlle cu 111edluJ llleoi,Jurito:r $1 muJtlpUcarea re:r.Jdentelor_aecundare
ca Jf stOul de vlali al orifenJlor cani .au •• ate Diel urban nJd rural, stnt cu totuJ dlterlle rn
structura nollor aglomel'irf. Care eate tendln&a urban.lwU Inacest stadlu? Se pare cl tn pruent
dezvoltarea orafe)Or c.entrale ,1 a terltorWar 1Dcenjul'itoare tlllfte functic,lial lmpune, ~a cum
rezultA fl diJJ st\ldille ela"borate 1D 1976 de cltre un c.olecUv de apeeiallttl. ca.re au studlat
,.coatul crtfieru urbane" sub eglda Ceatrilul eurGJ>tAD de coordo118l'e pentni Ct'l'Cetue ,1 docu·
re •
668 DOBEL AB.RA.B.A.M

mentare tn Jtllntele sectate, luarea tn discuµe a unor llol tendlnte ale urboniwU•. Este vorba de
reurbani.l.area oraselor centrale prln acordarea unul nou suport functlel lor .reztdenttale i,l ,.det-
urbanlwil" terltorWor tnconjurAloare prln dezvoltarea industriel ~J tmbunltAµtea traflcUlul
de-a Ju.ngul tntregulul district urban, astfel ca dlrtantaJocuintA- loc de munell safie_redusA, Jar
foloslrea lnfrastn.1cturll d. fle mal eflcJenU.
Cercetarea soclologlci a procesulul de urbanlzare cunoa,te ~ ea importante !(:blnlhllrl
ln stroctura eonceptetcr tl tehnicllor de lnvesUgatle. Asttel, bl Jocul anallzei dlbolomlce, a-a lmpus
tn ultllnele -decenU tra.ta.rea 8.llallUC4 pe un ,.continaum" de wbanf.=are al localtt4ltlor. Conform
acestet teorll. tntre ruralu! ~l urbanul pur e.'tisti un continuum rural-urban 1n care JocalltllDe
ocupil. Jocurl distlncte tn funcite de graduJ de urbantzare. Prtn urmare, nu poate exJsta llmltl
abaolutl care sA lndJce despllt1lrea cJa~ a celor dou4 tJpurl de eomuniUilf : dlfcrenteJ.c slut e
chesttuae de grad. reznltat, dln lnterferenta elementelor urbane, ,1 rurale, Drept crlteriu deflnJ-
torlu pentm plasare• uael locaJltAtl pe acnt eonttnuum a Cost utilhatl ma! .frecvent vnrlabila
,.mArimea locallt4Wor" (volumul populatlel), Procedtnd, aslfcl, tn S.U A.. de exemplu, toca.IJt:1-
tue au lost clasl(lcate pe urm.lltoarea scarA :

vcclnilate sat comunttate ~ Olaf metro-

.,. .rurall agricol suburbanl\
om~
mlc ! polltan

Dar act'tst! concluste nu a putut fl peste tot verllicat4 empiric deoarece nicJ milrlmea loeaUUl.-
~11 ~1 nlcl denslta.tea, sau Intmderea nu pot oferl slngure un crlterJu su.flcicnt pentru determl-
narea graduluJ de u.rbanuare. Utt~ mat multor crlterll(grad de ocupare al populatlci, struc-
turi demograttci, ecologlcl etc.) este mat adecvatll. pentru masurarea nlvelulul de urhanlzare,
dar poate contraztce teorta contlnuumnlut rural-urban. Astrel. o ierarhlzare dupii rnaJ multe
crtteril poate arlta ell. o comunltate de 20 000 Jocultorl poate fl to111urbana de.cit una cu 200 000.
Alllturi de eontlnuJtlU e:dstAfl discontfntllt4il puternlcet. IatA de cc ~1 teor.la eontlnuumulut rural-
urban s-a dovedJt a Cl lnsuficlentl pentru anallza procesu1ui de urbanlzare. SpeciaU~tJi care se
ocupil astbl de problematfca dezvoltllrll localit:1inor urban-rurale (urbanlst]. arhUecU, economl-
~u. geogro.fl, 10clologl etc.) se or1enteaul. tot mat mult spre o conceptje func,tiono.l-slstemleil
ln detavoarea celel morfologlce.
Complexltatea procesuJuJ de urbanlzare, impllcatllle pe care acest ten omen le llre Ja nlve-
Jul ans:i.mblulul de localill1L alilturl de a1i1 factor! care tin de poUUca de sistematizn.re, moder·
nJmre etc. au lm~us, ca metodologie de cercetare, abordaresi. zonall sau reglonalJl. Cercetarea
11:onalli a ,ProcesuluJ de urbanlzare se refer4 Ia dezvoltarea ruralulul ~l UJ'.banu.luJ tn cadruJ unor
ansamblurl de localltiltt care se all!i tu lnteractlunedinamid. tnpracuclt e vorba de studlerea cu
precil.derea lnlluentelor p-roduse de madlc ora~e asupra terltor1llor tnconjurltoarc. Prln pdsma
aee11tul gen de cercetilrl tn.slfl noµunea de orilf pare a fJ depii~-Jtil. Oaca tn a:ntlcbltate o-ffi$ul
Cl'll. caracte:m.at doar de zidu.1 care-I tnconjura, I.at maJ "tlrztu de mirlmea. oterogenltalea (11 den-
eltatea popullqlel (a~ cwn le prezenta. L. Wirth tn Ju.crarea Urbantsnµtl ca mod de utat4),
tn prezent el devlne tot mal llllllt centrul u.nuI _sistem urban. ~otiunUe de aglomeratte, arle
metropolltani fl mai recent ~n( urbana sau regiune urbani functtonali\ tind d.-i la locul,
ele desemntnd tocma1 aceastl lnLcrdependentl lntre oraf ti te:rltorluJ slu lnconjo:rltor. ln accst
aerui o~ul de adlnloarl '1-a pilstrat mal ates numele, tn Capt el a devenlt cu tQllil altceva. In
mu.lte eazurl, dezvoltarea vertlglnoa.sl a ora~r u revolutlonat fl lfmbaJul spedall!Jtnor ca.re
de.1emneazaprln ,.conurbatle" unirea u:nul ora~ cu nltul {Ii prln .,megalopolis" dezvoltarea conur-
baUJlor ~ transformarea lor tn_ congtomeratu (conurbaµe de aglomeratfi). Studli de largil­ per-
specttvi (careprevild, pttntre.alt.ele, cii dacl pop'tllatl.a va ~te tn rltmu1 din ultlmele deeenll,
tn circa 200 de ant pilmtnttil tntl'eg v-a deveni ,.oraf'), vehlculeazil notiunea de ,.ecumenopolJs"
3 C. Vljverbug, L. v. den Berg $1 L.H.. Klaassen, EltTMnls of a Theoru of Urban Deve­­
lopmtn/., tn_: .,Working Document!', nr. 27. U7-3, }>. 22-27.
• Elemente Uustr~ttv-e privincl teorla ~I metoda contlnuurnulut urban­ruraJ lntJlnlm In
lucrlrile: E. Roge~ Ji R. Blll'dge, Soctal Change in .Rural Societiea1 partea VI : Rural-Urban
Continaum, New York, 197l; Q., Duncan. {;:ommunitg Stu and the rural#urban contillllum, tn
Unum Ruearcla Method,, New Jersey~ 1961,. -p. 470-474; R. Dewey, TM Rural-Urban Con-
tinuum. Real bal relatiruly Untmporlanl, lfi Perapecliuei of the American Commanitg, ed. R.L.
Warren, Chicago, 1970, p. 189-192.; R. Pahl, Rural-Urban oonlinuam, Jn Readings ill urban
Sociology, London, 1968, p. 263-286; V. Constantines-cu, Problema eontilluumululruraL­urball
La Slatina, tn Procesul 4e urbaniiare tn R.S.R. - :ona Slatina_ Ott, coord. M.. Constantlneacu
fl H.H. Stahl, Bucttteftl, Edit. Academiel, 1970, p. 98-106.
pentru ac:at gen de urban. Cercetlrlle a.supra urbanhlrll fJ de:r.voltilrll IocalltAtJlorstntnumfJ'VllR;
geu de tDcadrat tntr-un anume model. ete se deaCdfoe.ri•Ut In ca<trul dJferltelor iut, dt ,1
la nivel intem.aµonal sa.u regional de c:J.tre organisme apcclallr.nte.
StudlOe electuate asupra unor asemenea probleme, lndJferent de natura lor (geograflce,
economlce, socloloatce. urbanJstlce) au constatat neeesltatea planificiril $1 dezvoJtArlJ tntearate
a ora,ulul ,1 •te1.lrllor sale tnconjurltoare. DHlcultAtne care aper 1n cercetarea aeestor reall-
tAµ se datoread. In principal faptuluJ cl. d~I ora~I fl 1oca11t4Wc lnconjurlltoare e,,otuead In
mloa4 tnterdependentl. coniloutul aceatol proces de urba.rilziareeste puitn eunoseut, Ca a tare
,1 planlOc:area o.rafD}oJ sau a terltorlulu1 au tnconjurAtor s-a etectuat, eel puitn plnii In present,
lirii sl se acorde atenf.l;l cuvenJlA acestor .re1a1n.

ln cele ma! multe cazuri, o localltate este definltl ca urbanl sau ruralii dupa nomlrul ml.,
nJm de locultorlpe care-i arc (sau pentru stmplul fapt ca este declaratl, adminlstratfv, urbanA).
Dar aceste c.riteril dJferl mult, atft de la tarll la tad. cit ,1 conform concepttet dlferltelor orga-
nJame de eereetare, clfrele mergtnd de la 200 locuttor! tn Suedla sau Finlanda, la 10 000 locuJ-
torl tn Grecla, Elvetla, sau Turcla ti la 5 000 sau 20 000 locultorJ In anumlte st.atiSttcl ONU,
flrA ca datele respective ai reflecte corespunzAlor fi calltatea vletU din localltd!Jle mpectlve.
ln acest sClll se pot tntllnl situatu clnd satele unor tart pot oferl un nlvel de nrbanlzare supe-
rior oraselor alter ~I. Unll speclall$tl consldera ci important nu eate de a ciuta sA 1>e mAsoiua
cu exactitate ce este urban ,1 ce este rural, deoarece dezvoltarea corelati a orqulol ,1 satu]uJ
{ace aproape imposlblli o asUel de tncercare, ct de a intelege trblturile procesolul de urbaul-
eare, DellnJUDe date orbanlzllrU nu stnt nlcJ ele convingltoare, mergtnd de la cele co o cupJ'lndere
tearte rednsll - cum ar n cea prtn care urban:izarea este asemuftl unel eXtlnderJ ,1 amenajlrt
a orasutul - ptnl la detinirca procesulul de urbanlzare ca. o inventare a unoJ mod de ilia\& uni­
versal, prlvit ca o reallzare totalll a omuJul. Rltmul urhanizAril este mat rapid sau mai lent In
fancpe de condJ~e sodal-uonornic:e. ConttnutuJ urbanizhll este 1oarte complex f1 ,1ltJazll In
timp fl spaµu. Dac:i In stadUle tnclpte.nte ale urbanhartl deoseblrile dintre urban i1 TUral ersu
mlnlme, ele s-au accentuat toarte muJt pe mAsura dezvoltlril urbane. 1ar la JliveleJe tnalte de
urbaniz.are dlferen~ele slnt tot maJ putJn pronontate.
Pentru cuantlflcarea a ceea ce este acceptat ca urban prlncipala problem! constA tn gl-
sirea tndkilor de mJsurare a graduJ\11~ rftmullli de urbanJzare. Nu aistA un tndlce ideal pCll­
tru mllsurarea graduJul de urbanlzare datorltl conceptfilor diferlte JI con1fnutulltl complex car~
se atribule acestui tennen. CeJ maJ frecvent sint foloslte anumite crJterH demograllce. ln gene-
ral nlveJul urba1J1urli se raportead. la numlru:l absolot sau relativ de persoane care locule,c tn
Jocalll1tlle u;bane'. bldlcele eel mat des uttllzat este eel care redA proce.sol populatfel Ulbane tn
populatfa totall a unei %One. Gradul de urbanlzare tste dat In acest caz de indfcele: ,A

unde: U =
P=

unde:

. " :.
I ID ceea ce pnv~te lndklL nlvelUlul p nt:mUlui urbiJilwll, dllerlte detalll de calcul
§1 lnterpretare se ghesetn lucrarDe: S. Goldstein fl D. SJy, eds., The ltlt<l$urun,.nJof VrlH,.:
nl:.ation allll Projttlionof Urban Populalion, Dolhatn, OrdinA EdJ\JODJI I.or 1-USSP. 1975,
p. 19-85; 1. ~Ieasnlcov, I. Brlstacbe ~ \'1. Treblct, Dtmografla4>ra,dor Rom4nitt. lhlcuttJti
Edit. ~lfllltJflcii ~i encJclopedJcii, 1977.
 r.
670 U k:. :11"".AaJUS ZlA r.1 DOREL ABBA1JAJ,t 00,U:>f!QT.DC ~·1

Dael _primal lndice uati :num.lirul sau. prop~ ~elattvi a populll~ urbane a unet eone, eel
de-al doilea semnillcl p.rop~la IocnitorlloY-uzbanl ptntru 1lecare persoanii rurall,. dfn cadrul
zone! respecttve (limita lnterloa.ri este zero dacA hl1:Uaga populat;le este ruralil, egalil cu unu
daci 50% d1n populat;Ie este rurala, fa.r llmltt snpertoarll poate n teoreuc .lnllnita In cazul lne-
xf&ten~elpenoa.nelot riirale). Acest indice-p~zln:ti avantaje ln com_pa;ra,tille~orl~ep..reienl.tnd,
tu. aeest caz, o mAsuriiad,eevati a ,rltmulu! de urbamzare. Alt! indict al gradulul de urbantzare
se referl la talla localttAtil de re1.identi a locultorulul median $1 mhtmea orqulul medtu.
Prtmul 1ndlce stablleste talla localtt.itll unde t:r~te Iocuttorul median (concept.asemii·
nlitor cu eel al vlrstel medt:me). Aceasta presupuae gruparea datelor pe catego.rll de localltlltt
tnceptnd de la cele rnat mlcl ptni\ Ia cele mai mart. Mal lntli se obttne protentul populatlet in
ttecare categorie iit pe urml se trans.formii tntr-o serle de procente cumulate. lncllcele este ob-
~ut astlel:

onde: PP, = procentu! cumulat a1 J>optilat,iel pentru categorl) de mlir4ue a localtt:Aioor

sltuette sub 50 % ;
•1 PP,+1 = procet).tµl cumulat al <:ategorlei-urmliloarc: 1 ~1 uu11
1, Q, $l.Q1+1 = llmitcle superlcare ale categorilDor i ~I i + 1. ')
Acea.sti Interpretare ltnlar4 a categorlllor de locallt4ti se poo.le real Lia Ji prin logaritmJ. In in·
terpretarea acestut lndlce se presupune clt gradul de urbantzare este cu am mat rtdtcat cu cit
taJJa localllal,ll Iocurterulul median este mal mare en attt. Neajunsul principal este ca tn zonele
unde exJst4 foarte puttne ora~e modiflcarlle acestut 1ndice nu reflcctl schlmbm-lle realc tn
gradu! de urbanlzare.
O allii modalltate de mitsurare a gradul\ll de urbanlzare este calcularea mii.rlmil orasulut
mljlocfu. Conform acestul indlce1 gradul de urbanlzare (dat de tsua orasutut media) va ft:

unde : C = popuJatla orafuJUI l;

P = populatJa totaJI a zonel;
n = nnmarul 'total de locaIJtltl,
Acest lndlce poate fl lnl,eles ca o medJe ponderata a mlrhull oraselor, talla medle a erasulat
puttnd II calcuJata, lulnd in conslderaUe numal localltAUJeurbane. El are avantajul ci nu poate
ti modUfcat lntr­o manierl semnWcatMI de scbJ.mbllrUetn rcparUµa populal,lel pe ora,e ,1
nlcl de deflnirea termenulul ,.urban", fllnd lnsA puternlc tnnuen~t de de11m.ltareallmitelor ora-
iielor. 1n tine rnai exlstA ~f altl Jndlcf ai urbaniiwrii cum stnt : nlvelul de conccntrare, curba Jul
Lorenz, raportul lui Glnl. lndlcele lul Duncan. metoda ml!rlmU rangulul, tndlcatorul energiei
Informattonale Onlcescu etc. asu1;1ra clrora. dal4 fllnd natura !or 11peciall (vlzeazli mal mult
sau mat putJn ooncentrarea urbanil), nu lnslstAm rn 11cest cadru. 1n ceea ce prlve$te rJtmul
urbanJzArll, acesta se referi tn esentil la schhnblrlle gradulul de urban1zare 1ntr-o anumiti\
pertoadll. Pornlnd de la lndicll gradulul de urbantzare (procentul populatJei urbane, roportul Ul'·
bllll-rutal, talla ora-,ulU1 locultorUluJ median, talla populatlel OTllflllul medltt etc,) dtmul urbll-
nlzarll va tnregtstra modWcArt In tlmp. E1CJ.Stl mal multi Indict de miisurare a dinamJclJ ur·
bani7..ilrllcum slnt: rata medle anuall de cr~ere a pop\llaUcl urbane, sporul medlu nat1.1raJ
cu care crC$tepopulatJa urbanil. rata medle anualll de creftere a graduJuJ de urbanizare, dlteren-
~ dlntre rata medle anualil de Cl'C$te.re a populll\lei urbane 111 rata medte anuatl de cre.,terc
a populattel rurote (metoda ONU). curba loglstlcA etc. Calculele pot fl efectullt<: In dilerite
modurl dupil Jpotezele prfvlnd Upul schlrnbll.rll sau lunciia analltlcll utilizatll, Se a11rqil ell
modelele aritmetlce, goometrlce, exponentiate ~l hlperbollce dau rezultate aproape egale dacl
perloada de limp nu depl~~te zeee ant. To~l &CC$U lndtci se rezumi Ja mAsurarea unel dimen·
slunJ canUtaUve a a~tuJ procea fl nu surprlnd complexitatea IU1. Astle!, procentui populatlel
urbane ,1 raJ)Ol'llll urban­rural nu permit lormularea unel ldel des_pre mlrlmea absoluti a zone-
tor sau subzonelor urbane ~l cu aUt ma! putln desprc 1cblmblrtlc Cl\lltatlve care au Joe tn aceste
cadre.
 3. Caracteriltld. ealltaUv-a11lleadwe ale urba.oldr:il fl determluna
rura.lulul

D1n_punct,iJ.de vedere al cunoasterti~n\jf1ce, indftll enumeratt nu oferli declt o descriere,.

o jmagine globalAnecesara tnsl In actfunea de cnnoastere a factorllor exp1fcativfal acestnt 'proces,
'Este interesant 1nsl de ~tint care slnt prindpalele cli1 de reallzare a urban.lzarli ti natu:ra schlrn­
b4rllor pe care le antreneazil. Det flfrid di notmnea de urbanfzare semnilidi un proces deoseblt
de rlsplndlt ,1 complex,operaponallt.area '1 expllcarea el prln cercetare necesttA. o tratare tn cadre
spatfale $1 temporaJe·concrete.UrbanJ.z.attaare rltmur.1 ma:J raplde sau mal lenle in .fun.ctiede con-
dltllle sccal-econotmee, de ttmp fl de spatfu. ln fapt ex~a trel cal prlncfpale de realizare a ur-
banizilrll : dezvoltarea oraselor extstente : transtormarea localltltflor rura1e in centre orqen~
sau care asigura cond:Jitt de ,·iat4 urbane (Urbaruzarea ruraluluf}; erearea de. noJ Ol'&§C. Prill
urmare exlstl o ~11anizare a urbanulul (daUl de dezvcltsrea ora$elor exlstente) ~I o urharozare
a ruralulul (!eflectati1 de transformana unor a§eulrl rurale tn centre urbane sau orate agroin-
dustriaie dar ~ de modul de tral sau ealltatea vieµ! po_pu1attetru1'8l~)-
Datoriti intenstt:Aiu cu care se dcsf~oara ncest proces de urbanlzare a ruraluluJ in 1ara
noaatrli., care se r~llxeau complementar cu moderniz.a.reasatulul (~ nu presnpune o tranator-
mare, a tuturor satelor In orate) 11 a nstnll'lUrlirilor soclale care le produce la nh-el zonal, lie vom
retert 1n continunre la acest aspen. '\,.;rbanuarea loca11tA11Jor nnale este strtns Jegat:A lnsl de
urbantzares orasulnl proprlu-71s ff a comunelor saJe suburbans.
Din pooct de vedere mrtodologk precesul de urbantzare poate n abordat tn prlncipi\1
prfn : a) miisu,rai:eap.rfn lndlcl a gradulul de urbanlzare a diferltelor erase sau zone, adoptind
ca J>azli de calcul una sau mal mt1tte din Jormulele amtntlte ; b) carecterlsarea n.tveluJni ~
procesulnt de urbanreare prlntr-un sfstffll de lndtcato,ri, unnati de o metodologte de elaborare:
stmllaril cu cea pentrn lndlt'8larll dtagnoiel dtzvoltiirll soclal-economJcea lo~tUor•.Pe
llngA tndlcll de naturA drmografld amJntltt, 'pentru mAsurarea urbanJ.ulril s1nt ottU.zat:i d1fe-
rfU -Indtcatort $1 indJcl c!<'stlnaU sl exprfme calltatea vlet,U urbane sau a env:ironmentulut
urban. Astfel, pentru camatea ,ie\ft urbane slnt Ilustrattvt lndicatorli _propll41 de un grup de
expert! ONU ca prtmi categorle de mlsuritori ale pertormanlei sistemelor urbane $1 care se
refe.rii la starea locutn\elor, utJllzana p pre\ul t.etenului, structura popula~ei. <:alitatea "lnuncli.
venJtul, s~cme urbnne7• In anaJm anironmmtulul 11rban eel mai de/otillza11 slnt, qa cum
ret.WtA dlntr-un studiua OCDF.:. lndkll rdtrltcrt la : '1) costtll, mArimea Ji cODfortUllocuin1e1;
t) advcrsabllitatea populat~I fn nport cu calttntea serYicJf.lorcomerctnle, sai:utsre, educative.
de lo)slr, t;ransport, protec:tta fl ccmdttffle df' muncA.; 3) medJul amblant ~i polull.l'ea (ca)itatea
aernlid, apel, expunerea la zgomot. condfUI cllmattce etc.)~) lntegra.rea socJalli, orgl!J)It.area
colectlvJtAtil, abscnto ttfmlnaDtltH ,1 dellnt:nn~d. consnmul cultural' ; e) cunoa~erea partlcu-
larltifilor urballwlrli localJUtP.or datorate inteneJafillor pe care acestea le intretln cu ora~ele
pe care le tnconjoara In ndena tlaJJarirfi nnui model explicattv al influentei urbane.
Pcntru cea de-a lreJa dlnctle de nrbanizare Ja nfvel zonal se !ntllnesc mai pu~Jne elemen-
te metodologice ,•allde sau ,-alldabJle pJ1n cercetarea concretii dep procesul are ti va avea,
a~ cum rczulta dln poUUcade lllltcmat.laln. o deosehltd pond ere tn dezvoltareasoclal-economicl
a loC11litAtUor. In abordarta acataJ proas nte n~·ole_de operaJionaltzareaconcept.ului dt urbanl-
r.are fnlr-un mod <1dtcoaL mdsurdrU fn(lu~f f ~lmbdtilor produst de ora; tn modal dt oiafd al
populattet rurale. Prtn urmare ceea ce 1Dttl'flffz4 tn acut cadrU este tntelegerea mecanumelor prJn
care. tntr--0 anumtta ionl, anumfte ekmente rw:ale se schtmbl fl devin urbane, tn care intu·
rtlatiile dintre localilil/ilt aparttnbwl ttlor aoad medU devin tot mat tnltnse ~1 dlferentele sub as-
pectul modul\ll de trai tot mal pu\111 smmttkath-e.1n acest sens delin.lm u:rbanuarui roralulu1
ca un prou; prin care /ocalU6ftlt rll.Hlt tllntr­­o :ond tDolatau'I In $lrlnsd inLerdtpmdenJli cu
ctle urbane, concomltent cu ~hlmbarta UIHlt ttrracttrlalci sociale rurale cu ctltdt tip urban . .Astlel.
urbantzarea ru1"alo]ul se realluui Ja uh el :zonal _p.rin modJffcru-j care se produc SUb lnfluenta
maJ mult sau mat putm direct! a oraJU}uJ. Jn phmul demo'P"aflc ~i ecologic. ntvelul de ed:Jfieare
~J echfpare a cadrli1UJ material, domenluJ economle, domellinl structurll socfoprofesionale,dome-
ntul euJturll ti ~drul geografJc (ca factor poltnUal.de. urbanJzare). Aceste schlmbArl se reflec·
ta parttal in :-obtLntrea unel structurt doaegrafice (structura famillcl, repartttia pe vil'stc etc.)
~1 ecologfce (gi,vpare ill terflCJrfu, tntiDdu~. centraJlzare) aseminatoare or~UluJ; tn tnzestra­
rea bo~atil. ~ \;tl.J:411~.l\.<'U do'1fl soc.loculturale 41 c.cbtparea tdln1co-ed:J11tarli ; 1n prodnctta fl pr~

~ D. Abraham, Ai;t.a(ua dlagno:4 a dr-11oltlJrU f(>Clq/-tt'Dnomtce a locali(clJUpr, tn: .,Vllto-

l'U],SOcial", I)J'. :), 1976.
1 Indicators of the 'l"aWy of urbain aelldopment. United Nations New York,_ 1977. p, 38.
8 1ndtcatew-s d'tnutronment urbain. OrganlZlltton dt cqop_tral.iJm ft dt devtloppmtnL «ono-
mlques, PDl'ls, 1978, p. 23-26.
67:l

dunlvltalea muncu pe seetoaee de llcUvltale, tn callflcarea ~l mobrutatea aoeloleritorlall a

populatlcl In anumite cadre zonale, Ceea ce este mal tntereaant dtn punctnl do vedere al ce.rcetlrU
aoclologlce nu este tnsll constatarea unor n.,tfel de scblmb!lrl, cl tntelegerea mecanismelOl'
prln care ere se produe. In acrst sens eunoasterea lnlurtlaJillor ora,­localill1Jl t,u:onjurlltoare
,,te utn/tallt.
ln general sc11imblr11eamlntlte mat sus nu pot fl puse tn Intreglme pc seama urbanid.rll. a
tn!luen~c..l oraselor deoarece ele se datoreazi[ a tit dezvolblrll relattv tndependente a !le(:4.rel a,eia-
rl, ell fl trtfluenie.t anumltor achlmbllrl produse la acest nlvel cum slnt Indnstrlallzluea fl coopera-
Uvl1.aroa.D~i este dlllcU de calculat tit co mburA o localltate lf1 datoreazi g:radul d.u de ur-
banlzare ora~ulut, tndustrlallzllrtl, mOdernlz.Arfletc. (acestea Ulnd proeese care se tntercondJtl-
oneazd- ~l parµal se suprapun) totust se -"oate. vedea, tunctte do lndlcatorU aleJ(, in ce ma.surd
scbJmblrJJc )>rodu.se se datoreaul unul grup sau 111tul de JactorJ. fn aeest sens slnt edllicatoare
constatlb'lle rel~lte din lnvestlgarea populapel din localltlitue de presupusl 1nlluentl urbanl.
Rezultatele obµuute prln cercetarea unul esantton de popula~le, reprezeutatlv pentru subzena
periurban!t a urasulul Bucurest], scot tu evlden~ faptul ell. (aclorul definitoriu perdru urbGJ1lzarea
modulul de qlata rural din aceastd zonif ti reprttlntd varlab{lele care redau .. atractLa ortJfulut".
AceasUIatrac~e re!lectA In rapt o sumll.de tuncW, o totalltate de raporturl care se stabllesc tntre
oril~ul pplarlzator ~I loca11tliJile din subzona perlurbani1. ~ce.ste lnter;ela~U slnt,,doaunate de
atrac\ta pe care o realJzeazAora~ul asupra popula~iel din localltAµLetncoujurlltoare, lnlluenitnd
direct ti lncUrect modul de tral al acestela, Prln atrac~1e desemnam tn acest cadru un anumJt
tip de lnfluen~A (concretlzat th adresabllil.4\Leapenteu munc4. culturi, comer], sport. siniitate)
a prafulul aallpra localltltuor fD..conjurAtoare,ca re~lllta.t al lnterrelatfilor permauentecare se
stabllcsc !n acest cadru ~1 nu cuprtnde alte aspecte cum slnt .,absorbµ,." deflnlllvi a popula~fel
prtn mlgratle sau exttnderea Intreprlnderflor ti servlclllor urbane In subzona pulurbani.
fu exemplul nostru, stud1ul tnterrelatillnr prln anallzii factorla.hl a .scos tn evident.A. tac-
torul ,1alrac\1e'1 ca fllnd esi:Jl~ial pentru Inlluenta o~ulut asupra pepulatfe].din 1ubzona tncon-
j uratoare. Acest factor prlncipai (prlmul care ~pijcl 72% din variant.a matrlcel de corela~
perecb.1 do 50/50) cuprlndc tocmal varlab1Jelc care exprimi Upurlle de atractle: pentru muuci,
culturl, eomerolall'i,sp9rtlvll. fl ianltarA. 01ntro accstoa. tn tunctle de sat.uratta pc ca.re varlab1-
lele rcspectlve o deµtl ~ acest factor P{CCUm ,1 de proporµ& popula~lel ca.re se adreseail unul
tip sau altul de acttvttate, p_rlnclpaleleatractll stnt cea pentru muncl, cuJturil ff comercfalil.
Pentru a mhura lnfluen~ dlferitelor varlahlle asupra celor centralc (dependente) care
repreztntil atracµa urbanil. s-au claborat modele tu, care au lost eliminate vartabllele.necorelate
cu prime le. An.a11.za ccuaitei dreptelor de regresie ob~nute pentru c,ele b:ei varla.bll~dependeute
(atracile culturailt at~c;.~lep~tru munci 1>1 atrac~e comercjali) permite scoaterea tn evldentl
a prlncll)alelor elemente explicative, ~a cum -r.ezulti d1n schema de mat jos :
Model de anallzll e2Q>1lcaUvl a atractJeJ Urbane (utillzlnd regresla
rnu}UplA tn fiux)•

VeniM metfiv/1111.r
pe familie

0,20

IJ7tenf,°3 tie
sfJ/Jitire
inorJ

• Notit : unsul sligeinor tndJcl Vlll'lablla de-pendeutll expl.lcatA prln varlali1Je indepen-
dente In flux 1unctJona1 de lntJuente, Jar cllrele 1nscrlse pe dgetJ indJcil mirinlea lllfl.uenfelor :
-cu at cre$te vartablla dependenU ctnd vaiiablla. lndependenti cr~e cu o unttate pe scara sa,
tape e~pnmat prlh coelRilent:n de elastlcltate. -«
\ Acat tip de anallzA. baz:at pe regresla mulUpll se poate apllca fl altor varlabne care redau
673

lnterrela~ cllntre ora, ,1 loca1lt4tlle rurale cum amt : aprovizlonarea o1'8$Ului cu produse pt.r:1-
sablle, atractJa turtatlci a IOC1111ll11Jlor rurale ti a orafUluJ. naveUsmuJ dinspre ora, tmpre comu-
nele tnconjuritoare etc.
Prlo unnare, tn explkarea alraclJel urbane prtn elementele amlntfte nu tnseamnl c4
atnt epUiz:at,l t~ factotll deteririlnan1,LBate de pmupus d ex.lltii fJ •tte variablle care nu au
fost cuprtnse tn modelele noaltrt, ~t care Jnflue.t,1teazl a~c:tfa urbanl. In p)UJ, carac1erl-
zarea influentel GrllfUlulasupra popuJa~l din subzona perlnrbani preaupnne, pe Ungi analli:a
acesteJ ttlatfi deatract(e (ce poate ti privtt.A ca un gen de fntegrare urbani) '1cunoa,te:rea schim­
blrUor can se produc In moduJ de tral aJ acestet popuJatJ.f. De uemenea. aceastl atractie
nu absolutlzeazl o lnfluentl unidlrecUonaJli, dfnspre ora, lnspre rural, Ci JmpUci ,1 ac~unea
lnvenl, a ruralulul (prin popuJatta care YJne tn urban) asupra ~uluJ. ln acest sens este .maf
Ufor de cunescut coelicfentul de ,.tnclrcal'e'· pe care-l produce popuJatja atrasl de dot.irlle
,1
soclaJ-cuJturaJe, comcrcJale, de transport etc. d1n oraf. Rlimtne de cercetat tn ee, mbllri inten-
sltatea aceator relaJll determfna o ,,rurallzare" a ora,uluf. ModeluJ de atraciie obl,inut este
dlferft de allele cum slnt cele elaborate pentru orasele cu economle Ubera de pla1J. El este tn
•celail tlmp u11 model mult mal operational §l folosllor in eereetare fl slstt.matlzare spre deese-
blre de formulele care, Oe cl se rexumf la anaHza mJgratJef, fie c4 tau tn conaklua1le elcment'c;
greu cuantJfk:abUe. Spre exemplu sJstemuJ de lndJcatorl ap1Jcat1la detenn1narta atractlef pentru
locultarl aJ orqulul ZOtk:h cuptlnde tndlcl reJerltorl la : calltate.a lolslruluI, locutnteJ. lnvl~-
mtntulul, consumulul, munc.U, dollrflor soctale, transportuluf ,1 chfar la calltllf]e estetJce•.
In fine trebule subUnlat, cA daci elementele prezentate stnt utile pentm elaborarea unel
metodologll cadru de cercetare a url>anhlrll locaUtlµlor noastre, astfel tnctt al ne posiblll
comparana datelor ,1 desprlnderea legititilor aceatuJ preees, ele necesltl lllsl noJ tesUri fl
valfdlrJ, pe alte localltitJ decft cele cuprJnse tn Jnve.sUgatla noulri, coneomJtent cu utJlizarea
altor metode fl tehnlcl, p.ftCUtll ~i cu anal.if.a de profwulme a prlnclpalelor schtmblrl produse
prln procaul de urbenlzue.

1l •
J'k• hm:-Wb.."tlr.~v.' .Yifrdf. .t. )i
_ l.(tl:~. ~ "1.au rr;~'!Lft1:1e
·, etti;i
'I Jo tt~~U'I