See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/281092333

Urbanizarea coordonata politic. Diferentieri regionale

Research · August 2015

DOI: 10.13140/RG.2.1.3667.6324

CITATIONS READS

0 187

1 author:

Sageata Radu
Institute of Geography, Romania, Bucharest
192 PUBLICATIONS   355 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Biserici demolate si translatate in perioada comunista View project

Climate Change and Impacts on Water Supply “CC-WaterS” View project

All content following this page was uploaded by Sageata Radu on 19 August 2015.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

URBANIZAREA COORDONATĂ POLITIC

DIFERENŢIERI REGIONALE ÎN SPAŢIUL

CENTRAL ŞI SUD-EST EUROPEAN

Radu Săgeată –
Institutul de Geografie Română, Bucureşti
ROLUL STATULUI ÎN ECONOMIA DE TIP
SOCIALIST
Instalate la putere după cel de-al doilea război mondial, la est de Cortina de
Fier, partidele comuniste au încercat să elaboreze a strategie radicală de
modernizare. Principalele ei trăsături pot fi sintetizate astfel:

 Preluarea modelului politic sovieto-stalinist ca paradigmă a

schimbării: instalarea dictaturii partidului comunist, desfiinţarea
altor partide şi a parlamentarismului;
 Dezvoltarea cu prioritate a proceselor socializante ale economiei,
considerate ca pârghii ale industrializării şi modernizării rapide;
 Marginalizarea sau chiar desconsiderarea condiţiilor pentru
exprimarea ipotezelor individuale ale omului ca subiect social;
 Atrofierea funcţiei critice a gândirii politice şi diminuarea masivă a
posibilităţilor de corecţie a perioadelor disfuncţionale sau de criză
din dezvoltarea societăţii.
SCHIMBAREA RADICALĂ A ECONOMIEI A FOST CONCEPUTĂ CA
FIIND LEGATĂ DE O STRUCTURĂ SOCIALĂ BAZATĂ PE:
- INDUSTRIALIZAREA ACCELERATĂ
- COLECTIVIZAREA AGRICULTURII
Consecinţe: migraţii sat-oraş, urbanizarea socialistă, degradarea
patrimoniului rural tradiţional.
INDUSTRIALIZAREA ŞI URBANIZAREA SOCIALISTĂ
Moştenire diferenţiată:
a. Europa centrală şi de nord (Polonia, Cehia, R.D. Germană):
industrializare veche şi de tradiţie
b. Noile regiuni industriale: localizate foarte aproape de frontiera
sovietică sau în zonele estice ale statelor fostului Bloc comunist,
mai puţin dezvoltate industrial la acea dată (Eisenhϋttenstadt,
Kosice, Galaţi, Kremcicovi-Sofia, Nova Hutta, Dunajujvaros etc),
legate de:
- Preocupări defensive (Zenica, Sarajevo, Titograd, Elbasan)
- Resurse de materii prime (Cottbus, Silezia, N.V. Cehiei)
Integrarea în sistemul productiv sovietic s-a reflectat şi în configuraţia
reţelelor de transport feroviar, a celor de distribuţie a energiei
electrice, a conductelor de petrol şi gaze, în lungul cărora s-au
construit rafinării şi combinate petrochimice.
 PARTICULARITĂŢILE
URBANIZĂRII
SOCIALISTE
 Investiţii localizate în oraşe mici,
cu funcţii predominant agricole
sau comerciale → fluxuri
migratorii → creştere explozivă
 Replici muncitoreşti ale unor
oraşe „aristocrate” (Nowa Huta
Halle-Neustadt, Nowe Tychy,
Novi-Zagreb, Novi Beograd...)
 Oraşe-garnizoană (de-a lungul
„cortinei de fier”
 Oraşe dezvoltate pe baza
funcţiei politico-administrative:
investirea acestora cu rolul de
centre administrative a atras
implantarea de obiective
industriale.
 PARTICULARITĂŢILE URBANIZĂRII SOCIALISTE

- intensa degradare a
patrimoniului urban
- insuficienţa dotărilor cu caracter
de servicii şi de agrement
- uniformitatea periferiilor

structuri economico - sociale

slab dezvoltate şi dependente,
dar care au servit cadrul unei
reale modernizări pentru aceste
state lipsite de tradiţie
industrială şi de o
infrastructură urbană dezvoltată
 INDICATORII DE BAZĂ PENTRU FOSTELE ŢĂRI
SOCIALISTE ÎN PREAJMA REVOLUŢIILOR (1987)
Sursa: Fetjo François, 1997, La fin des democraties populaires, Seuil, Paris.

CREŞTEREA ANUALĂ A P.I.B. NIVELUL DE VIAŢĂ (1987)

STATUL PIB / loc 1981- 1986- autoturis telef. / popul. întrepr. exporturi Gradul
(USD) 1985 (%) 1988(%) me / 1000 loc activă private (% din de urb.
1000 loc din agr. (% din PIB) (%,
(% 1988) PIB) 1991)
U.R.S.S. 5552 1,7 2,3 50 124 21,7 2,5 6,8 64,8

Bulgaria 5633 0,8 1,9 127 248 19,5 8,9 23,0 70,0

Ceho- 7603 1,2 1,5 182 246 12,1 3,1 19,7 66,7
Slovacia
R.D.G. 9361 1,9 1,7 206 233 10,2 3,5 13,7 77,0

Ungaria 6491 0,7 1,5 153 152 18,4 14,6 14,7 61,0

Polonia 5453 0,6 1,0 74 122 28,2 14,7 6,4 62,0

România 4117 -0,1 0,1 11 111 28,5 2,5 11,2 54

 PARTICULARITĂŢILE URBANIZĂRII SOCIALISTE
ÎN ROMÂNIA

ORAŞELE PERIOADEI SOCIALISTE (1945-1989)

- formează din punct de vedere calitativ categoria urbană cu cele mai evidente
trăsături rurale
- declarate în condiţiile industrializării forţate, ce a determinat importante fluxuri
migratorii din mediul rural
- dezvoltare rapidă şi într-un perpetuu program de austeritate:
- nu a fost corelată cu gradul de absorbţie al sistemelor urbane
- a generat grave disfuncţionalităţi la nivelul structurilor intravilane, concretizate
printr-o neconcordanţă între dezvoltarea fondului construit şi infrastructură.
- transformarea unei aşezărilor rurale în oraş → atragerea de investiţii coordonate
politic → migraţii sat – oraş → urbanizare hipertrofiată
→ degradarea patrimoniului rural
 GENERAŢII DE ORAŞE SOCIALISTE ÎN
ROMÂNIA

1945-67: 56
1968:48
1981: 1
1989: 23
 1945-1967
SOCIALISM DE TIP SOVIETIC (organizare administrativ-teritorială pe regiuni
şi raioane, inspirată din modelul sovietic)

Industriale: BICAZ, BOCŞA, CĂLAN, CÂMPIA-TURZII, COPŞA MICĂ, CUGIR, OCNA-MUREŞ,

ONEŞTI, OŢELU ROŞU, RÂŞNOV, SĂCELE, ŞTEI, VICTORIA, ZĂRNEŞTI.
Industrial-agricole: AGNITA, CÂMPENI, CISNĂDIE, CODLEA, CRISTURU SECUIESC, HUEDIN,
LUDUŞ, MARGHITA, VAŞCĂU.
Industriale şi de servicii: JIMBOLIA, SIMERIA.
Agricole şi industriale: INEU, NĂDLAC, SÂNNICOLAU-MARE.
Industrial-turistice: BREAZA, NEGREŞTI-OAŞ, RUPEA, TOPLIŢA, VIŞEU DE SUS.
Miniere: ANINA, BĂLAN, COMĂNEŞTI, LUPENI, MOLDOVA-NOUĂ, MOTRU, NUCET, PETRILA,
URICANI, VULCAN.
Extractive: BĂICOI, MORENI.
Turistice: AZUGA, BĂILE HERCULANE, BĂILE OLĂNEŞTI, BORSEC, BUŞTENI, BUZIAŞ,
COVASNA, EFORIE, SÂNGEORZ-BĂI, SLĂNIC MOLDOVA, SOVATA.

 12 oraşe au înregistrat evoluţii ascendente în ierarhia urbană (ONEŞTI: 49 locuri,

ZĂRNEŞTI: 47 locuri): funcţie industrială
 Scăderi de populaţie: oraşe din vestul ţării pe fondul natalităţii reduse şi al reconversiei
industriale (NUCET: -156 locuri, VAŞCĂU: -104 locuri), beneficiind şi de un potenţial de
poziţie mai redus
 1968
(în condiţiile desprinderii de U.R.S.S. şi trecerii la o nouă organizare
administrativ-teritorială având ca unitate de bază judeţul)

Industriale: ALEŞD, BECLEAN, BREZOI, COMARNIC, FIENI, ÎNTORSURA BUZĂULUI, NĂVODARI,

PLOPENI, VLĂHIŢA.
Industrial-agricole: BOLDEŞTI-SCĂENI, FILIAŞI, TÂRGU LĂPUŞ.
Industriale şi de servicii: BUFTEA, CURTICI, DRĂGĂNEŞTI-OLT, JIBOU, TITU.
Agricole şi industriale: BEREŞTI, CEHU SILVANIEI, CHIŞINEU-CRIŞ, COSTEŞTI, DARABANI, DETA,
FĂUREI, HÂRLĂU, HOREZU, NEGREŞTI, NOVACI, PÂNCOTA, SĂVENI, SEGARCEA, ŢĂNDĂREI,
TÂRGU BUJOR, TĂRGU CĂRBUNEŞTI, TÂRGU FRUMOS, TĂŞNAD, TOPOLOVENI, VÂNJU MARE.
Industrial-turistice: SEBIŞ.
Miniere: BAIA DE ARAMĂ, BARAOLT, BORŞA, CAVNIC, ZLATNA.
Extractive: ŢICLENI, VIDELE.
Turistice: BĂILE TUŞNAD, OCNA SIBIULUI.

 Momentul 1968 marchează începutul unei perioade de tranziţie la nivelul sistemului

urban românesc, ca urmare a detaşării unor oraşe cu evoluţii diferenţiate prin ritm,
fapt ce a condus la modificări a relaţiilor dintre centrele urbane.
 Doar 13 oraşe au avut o dinamică pozitivă (se detaşează NĂVODARI: 129 locuri şi TÂRGU
FRUMOS: 69 locuri)
 Cea mai mare parte a oraşelor (73% din total) au avut o dinamică regresivă.
 1989
(în condiţiile degradării sistemului politic comunist şi a unei relative
turbulenţe la nivelul sistemului urban)

Industriale: AVRIG, MIOVENI, NEHOIU, OVIDIU.

Industrial-agricole: BASARABI, TĂLMACIU.
Agricole şi industriale: BOLINTIN-VALE, BUDEŞTI, FUNDULEA, IANCA, IERNUT, ÎNSURĂŢEI,
LEHLIU-GARĂ, MIHĂILEŞTI, POGOANELE, SCORNICEŞTI, SEINI, VALEA LUI MIHAI.
AGRICOLE ŞI DE SERVICII: NEGRU-VODĂ, PIATRA-OLT.
Miniere: ANINOASA, BUMBEŞTI-JIU.
Extractive: DĂRMĂNEŞTI.

 Majoritatea (12 din 23) sunt oraşe agroindustriale.

 Decizia investirii acestora cu statut de oraş a fost adoptată cu intenţia de a echilibra noile
fenomene social-economice apărute la nivel regional şi de a consolida unele sisteme
urbane judeţene (Buzău, Călăraşi, Brăila, Giurgiu).
 Evoluţia lor – marcată de consecinţele economice şi sociale ale tranziţiei de la economia
centralizată la economia de piaţă.
 MIOVENI – cel mai mare şi cel mai dinamic oraş din această categorie (monoindustrial):
30 locuri
 CONCLUZII
 Politica de dezvoltare preferenţială a industriei grele şi îndeosebi a siderurgiei şi
construcţiilor de maşini caracteristică sistemelor politice de orientare socialistă
din Estul Europei a avut consecinţe majore şi asupra sistemelor de aşezări,
printr-o urbanizare forţată, manifestată doar sub aspectul cantitativ (creşterea
artificială a numărului de oraşe şi a ponderii populaţiei urbane).
 Acest proces s-a realizat în principal pe baza a 4 căi:
- transformarea unor sate în oraşe, ca urmare a implantării unor obiective industriale
- integrarea unor sate în teritoriul administrativ urban, pe baza funcţiei acestora de
„aşezări dormitor”
- integrarea în intravilan a unor cartiere cu specific predominant rural
- construirea, pe teren liber, de oraşe integrate unor mari obiective industriale
(Victoria, Plopeni, Motru, Rovinari etc)
CONSECINŢA: apariţia unui nou tip de aşezări umane, integrat mediului urban, dar
care sub raport calitativ, al infrastructurii de tip urban sunt mult inferioare
centrelor urbane de tradiţie.
Post scriptum...
ORAŞELE „POSTREVOLUŢIONARE” (1990-2005)
1. MUNICIPII, 2. ORAŞE
 CELE MAI NOI ORAŞE:
legea 351/2001: lege privind aprobarea Planului de Amenajare a
Teritoriului Naţional – secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi

- 1994: FĂGET - TM, TEIUŞ - AB.

- 1997: BAIA DE ARIEŞ - AB.
- 2000: GEOAGIU - HD, OTOPENI - IF.
- 2002: BĂBENI - VL, BĂLCEŞTI - VL, GHIMBAV - BV.
- 2003: BERBEŞTI - VL, MIERCUREA NIRAJULUI - MS, MURGENI - VS, ROZNOV - NT,
SĂLIŞTE - SB, SÂNGEORGIU DE PĂDURE - MS, SÂNTANA - AR, SĂRMAŞU - MS.
- 2004: AMARA - IL, ARDUD - SM, BĂNEASA - CT, BECHET - DJ, BROŞTENI - SV,
BUCECEA - BT, CAJVANA - SV, CĂZĂNEŞTI- IL, CIACOVA - TM, DĂBULENI - DJ,
DOLHASCA - SV, DRAGOMIREŞTI - MM, FIERBINŢI-TÂRG - IL, FLĂMÂNZI - BT, FRASIN -
SV, GĂTAIA - TM, LITENI - SV, MIERCUREA SIBIULUI - SB, MILIŞĂUŢI - SV,
PĂTÂRLAGELE - BZ, PECICA - AR, POPEŞTI-LEORDENI - IF, POTCOAVA - OT, RĂCARI -
DB, RECAŞ - TM, SĂCUENI - BH, SALCEA - SV, SĂLIŞTEA DE SUS - MM, ŞOMCUTA
MARE - MM, ŞTEFĂNEŞTI - AG, ŞTEFĂNEŞTI - BT, TĂUŢII-MĂGHERUŞ - MM, TISMANA -
GJ, TURCENI - GJ, ULMENI - MM, VICOVU DE SUS - SV, VOLUNTARI - IF.
- 2005: CHITILA - IF.

View publication stats