Sunteți pe pagina 1din 7

Defectele pieselor

turnate
Referat Tehnologia Materialelor

Metoda de obținere a pieselor prin turnare este cunoscuta


de mult timp, fiind una dintre cele mai vechi ramuri ale tehnicii.
Aceasta se explica prin faptul ca deși procesul tehnologic de
formate-turnare cere multe cunoștințe tehnice, totuși utilajul
necesar a putut sa fie accesibil omului inca din cele mai vechi
timpuri.

Chirosca Madalin – 4105 B


Defectele pieselor turnate

În conformitate cu SR ISO 8520, pentru imperfectiunile si defectele pieselor se


utilizeaza urmatoarele definitii:
Imperfectiunea reprezinta orice abatere (de continuitate, de forma, masa,
dimensiuni, structura sau proprietati prescrise în standardele, normele sau conditiile
tehnice de receptie) de la piesa ideala; imperfectiunile pot fi acceptabile sau
neacceptabile.
Defectul reprezinta o imperfectiune neacceptabila.
1.1 Clasificarea, descrierea si codificarea imperfectiunilor
Sistemul folosit pentru clasificarea imperfectiunilor pieselor turnate se bazeaza pe
descrierea fizica a fiecarei imperfectiuni, fiind folosite numai criteriile formei,
aspectului, localizarii si dimensiunilor acestora. Din punct de vedere al morfologiei
defectelor, imperfectiunile pieselor turnate se împart, conform STAS 729/79, în
urmatoarele 8 categorii de baza:

A – Excrescente metalice
B – Goluri
C – Discontinuitati – crapaturi
D – Defecte de suprafata
E – Piesa turnata incomplet
F – Dimensiuni sau configuratii necorespunzatoare
G – Incluziuni si defecte de structura
H – compozitie chimica, proprietati fizice si mecanice necorespunzatoare

A. Excrescente metalice - imperfectiuni de tipul surplusului de material care se


prezinta sub forma de proeminente formate din metal, uneori intercalat cu amestec
de formare. Cauzele posibile ale aparitiei acestor defecte au în vedere abateri de la
compozitia si tehnologia de preparare a amestecului de formare sau de miez, erori la
asamblarea, finisarea si consolidarea formelor sau la plasarea retelei de turnare
respectiv abateri de la tehnologia de turnare propriu-zisa.
Formele cele mai întâlnite sub care se prezinta aceste excrescente sunt:
- Bavuri, excrescente de forma lamelara care modifica sau nu principalele
dimensiuni ale piesei turnate. Bavurile pot aparea în planul de separatie sau la marca
miezului, în unghiurile interioare ale pieselor turnate sau în acele parti în care a
aparut o cedare a formei.
- Umflaturi, excese de metal care pot avea suprafata neteda sau rugoasa. Acestea
apar pe suprafetele interioare sau exterioare ale pieselor turnate, respectiv pe
directia de asamblare a formei, în cavitatea formata de miez sau în zonele marginale
ale piesei.
- Cruste, excrescente sub forma de placute cu suprafete rugoase, situate pe peretii
piesei turnate. Pot fi cruste de suprafata, de colt, de eroziune sau de vopsea.

2
- Creasta, excrescenta sub forma de placute dispuse în general perpendicular pe
suprafata piesei turnate. Cauzele posibile pot fi fisurile de pe suprafata formei,
aparute datorita încalzirii rapide, temperaturii prea mari de turnare, procentelor mari
de apa sau gradului mare de îndesare. Aceasta imperfectiune poate aparea izolat
sau în retea.

B. Goluri – imperfectiuni de tipul lipsei de material, prezente sub forma unor


cavitati situate în interiorul sau la suprafata piesei turnate. Se pot prezenta sub forma
de:

- Sufluri, goluri de mici dimensiuni, de forma rotunda (sferica sau alungita) care
apar sub forma izolata, în cuib sau în grup. Se formeaza datorita gazelor ramase în
metalul lichid în timpul solidificarii, gaze provenite de la elaborare sau din forma de
turnare.
- Retasuri, goluri de forma neregulata care apar la solidificarea aliajelor cu
contractie mare fie la suprafata piesei (retasura exterioara) fie în interiorul piesei, în
zona nodurilor termice sau în lungul axei centrale (retasura interioara). 

C. Discontinuitati – imperfectiuni ce constau într-o întrerupere a continuitatii


materialului la nivel intercelular sau intracelular si care se prezinta sub forma de:

- Crapaturi, discontinuitati de forma liniara sau neregulata care apar în zonele


sensibile la tensiuni, atunci când valoarea tensiunii interne locale depaseste
rezistenta la rupere a materialului respectiv. Crapaturile produse la cald au suprafata
oxidata, spre deosebire de crapaturile la rece care prezintă o suprafața neoxidata. 
- Rupturi, discontinuitati ce afecteaza întreaga sectiune a piesei si care pot fi
produse la rece sau la cald.

D. Defecte de suprafata – imperfectiuni datorate abaterilor de forma ideala a


suprafetei sau de la rugozitatea sa. Aceste defecte se prezinta sub forma de
denivelari mici pe suprafata piesei turnate (cute, rugozitate necorespunzatoare, striuri
si goluri de suprafata) sau denivelari importante de suprafata (cavitati, aderente) 

E . Piesa turnata incomplet – imperfecțiune datorata lipsei de material care se


prezintă sub forma de:
- Piesa incompleta fara ruptura (suprafața rotunjita, margini deformate), care poate
prezenta variații mici fata de forma modelului în cazul unor operații de formare
necorespunzătoare sau variații importante fata de forma modelului la turnarea
incompleta.
- Piesa incompleta cu ruptura (ruptura totala la rece sau la cald) sau cu repriza
parțiala sau totala.

DT 51. Incluziune de zgura.Gol deschis (incluziune deschisa) sau gol inchis

3
(incluziune inchisa) in corpul piesei turnate, umplut total sau partial cu zgura.

DT 57. Incluziune cu amestec de formare.Gol deschis (incluziune exterioara)


sau gol inchis (incluziune interioara) umplut total sau partial cu material de formare,
material ceramic, grafit, etc . Granulele de amestec avand greutatea specifica mai
mica decat aliajul lichid, sunt antrenate de acestea si plutesc la suprafata
lui.Principalele cauze care produc defectul sunt:

· Rezistenta prea mica a formei


· Curatirea insuficienta a formei
· Repararea necorespunzaroare a partilor deteriorate
· Stricarea formei la asamblare
· Inaltimea de cadere prea mare a jetului de aliaj lichid
· Amplasarea gresita a alimentatoarelor.Cand jetul de metal loveste
perpendicular pe miez are loc o spalare a amestecului de formare.Alimentatoarele
trebuie amplasate astfel incat metalul sa fie introdus in cavitatea tangential sau de-a
lungul peretilor.In fidura 19.8 este reprezentat modul gresit (stanga) si cel corect
(dreapta) de amplasare a alimentatoarelor.

4
DT 61.Licuatie.Separarea a doi componenti de compozitie diferita satorita
amestecarii partiale sau totale a acestora, din care cauza se depun in doua straturi
Din acestea fac parte si produsele de licuatie in forma de picaturi separate din
masa topita, in majoritatea cazurilor in interiorul retasurilor sau a sulfurilor.Se
deosebesc de defectul DT 54 (picatura rece), prin aceea ca sunt stans legate de
corpul piesei.
DT 62. Necorespondenta marimii grauntelui.Abaterea marimii grauntelului
microstructurei fata de prescriptii.
DT 63.Zona dura.Prezenta pe suprafata sau pe peretii piesei turnate a unor
zone continand constituienti metalografici mai duri decat cei care formeaza metalul
de baza, din care nu se poate prelucra usor prin aschiere.De ex. La fonta cenusie
existenta cementitei libere (albire).
DT 64. Segregatie. Acumularea in interiorul piesei turnate a elementelor
separate sau acombinatiilor chimice in urma cristalizarii selective in timpul solidificarii.
DT 65. Necorespondenta structurii. Abatarea cantitatii, marimii si formei
constituientilor structurali fata de prescriptii.
DT 66. Strat decarburat. Decarburarea superficiala a piesei turnate,pe o
adancime variabila, datorita reactiei chimice dintre materialul formei si metal.
DT 71. Neconcordanta compozitiei chimice.Abaterea compozitiei chimice a
piesei turnate fata de prescriptii.

5
DT 72. Neconcordanta proprietatilor mecanice.Abaterea proprietatilor
mecanice (rezistenta la rupere, rezistenta la curgere, alungirea,rezilienta, duritatea,
etc) fata de prescriptii.
DT 73.Neconcordanta proprietatilor fizice.Abaterea proprietatilor fizice ale
piesei turnate fata de prescriptii.

Calitatea pieselor turnate se verifica in cadrul controlului final, urmarindu-se


detectarea defectelor si a cauzelor care le-au generat.Se controleaza: aspectul
exterior,compactitatea, dimensiunile si masa, compozitia chimica, structura,
proprietatile mecanice.

Aspectul exterior.Prin aceasta cercetare se poate constata nerespectarea


formelor exterioare ale pieselor turnate, defecte superficiale si uneori chiar defecte
interioare care ies la suprafata.

Compactitatea.Se constata defectele interioare printr-o serie de metode:

o Incercarea la presiune ( proba hidraulica).Se aplica pieselor care in exploatare


sunt solicitate la presiuni interioare sau exterioare exercitate de diverse
fluide.Incercarea se face de regula asupra unei presiuni superioare celei din
exploatare.Aparitia picaturilor de apa pe peretii piesei pune in evidenta
neatanseitatile produse de defectele interioare.

o Detectarea defectelor interioare cu ajutorul ultrasunetelor,razele X,prin


defectoscopie magnetica.Se aplica pieselor deosebit de importante.

o Metode indirecte – masurarea greutatii specifice a piesei,determinarea


proprietatilor mecanice, ciocanirea.

Controlul dimensiunii si a masei.Se face cu instrumente universale sau


speciale de control.La piesele mari si complicate, verificarea dimensiunilor se face
prin trasaj, pe placa de trasare.

Compozitia chimica.Se determina prin metode obijnuite de analiza chimica


cantitativa sau prin metode speciale (spectroscopice, colorimetrice).Proba supusa
analizei trebuie sa fie reprezentativa pentru metalul turnat.Se pot folosi probe turnate
(din aceeasi sarja) idependent de piese sau probe martor, solidare cu piesa.

Controlul structural.structura metalelor turnate depinde de compozitia chimica,


de conditiile de racire si de tratamentul termic aplicat piesei.Controlul se poate face
prin:

§ Analiza macroscopica.Examinarea se face cu ochiul liber sau la marime


mica (lupe) pe probe luate din piese, pe epruvete speciale, sau direct in ruptura.

§ Analiza microscopica.Examinarea se face cu ajutorul microscopului pe


probe metalografice slefuite si atacate cu reactivi
.
Controlul proprietatilor mecanice.Caracteristicile mecanice care se verifica
uzual sunt duritatea, rezistenta la rupere (la curgere) la intindere si incovoiare,

6
alungirea, gatuirea, rezilienta.Incercarile nedistructive (duritatea) se pot executa
direct asupra pieselor; pentru cele distructive sunt necesare epruvete turnate care
pot fi:

- Epruvete martor – se toarna odata cu piesele, fiind legate de acestea prin


canale de alimentare.

- Epruvete turnate separat.Se toarna in aceleasi conditii ca si piesa, din


aceiasi sarja si sunt supuse aceluiasi tratament termic.

- Epruvete prelevate din piesa.Se sacrifica un numar de piese turnate si din


ele se confectioneaza epruvete.

Detectarea defectelor la pieselor turnate este urmata de analizarea cauzelor


care le-au generat,in vederea preintamplarii aparitiei lor in viitor.Acelasi tip de defect
poate fi generat de mai multi factori iar acelasi factor (denumit ‚factor de productie)
poate provoca mai multe defecte.