Sunteți pe pagina 1din 19

COMPLEMENT SIMPLU

1. Cancerul de esofag prezinta clinic urmatoarele caracteristici, cu exceptia:


a) alterarea starii generale
b) disfagie
c) tuse la deglutitie
d) disfonie: paralizia recurentului drept
e) dureri mediastinale, celiace: demonstreaza invazia

2. Tranzitul baritat esogastric in adenocarcinomul de JEG:


a) frecvent adenocarcinomul incipient este depistat;
b) evidentiaza stenoza cu caractere maligne la nivelul esofagului distal in cazul tumorilor
avansate;
c) utilizarea pozitiei Trandelenburg evidentiaza defectele de umplere, dar nu poate evalua
extinderea tumorii la nivelul polului superior gastric;
d) nu permite aprecierea intinderii leziunii la nivelul esofagului distal;
e) nu are rol in planificarea preoperatorie a extinderii rezectiei gastrice.

3. Laparoscopia diagnostica in adenocarcinomul de JEG:


a) nu previne laparotomia inutila la pacientii cu tumori avansate;
b) nu evidentiaza prezenta metastazelor peritoneale si cele hepatice cu diametrul mai mic de 1 cm;
c) permite o incadrare corecta dpdv al stadiului evolutiv si consecutiv aplicarea unui protocol
terapeutic adecvat;
d) prezinta o morbiditate postoperatorie crescuta fata de procedeele clasice;
e) recuperarea postoperatorie este de lunga durata in comparatie cu procedeele clasice.

4. Factorii de risc in tratamentul cancerului de esofag sunt urmatorii, cu exceptia:


a) antecedente de cancer ORL – adenocarcinom;
b) asa zic intoxicatia alcoolotabagica – carcinom epidermoid
c) reflux gastroesofagian – adenocarcinom;
d) Esofag Barrett
e) Achalazie,antecedente de esofagita caustica.

5. Sunt semne care sugereaza extinderea cancerului esofagian, cu exceptia:


a) dureri mediastinale;
b) simptome pulmonare;
c) ganglionul Troisier;
d) carcinomatoza palpabila la tuseul rectal;
e) hepatomegalie

6. Diagnosticul diferential in cancerul esofagian, cu exceptia:


a) tumori esofagiene benigne;
b) stenoza esofagiana postcaustica;
c) BRGE;
d) Acalazia cardiei;
e) Cancerul gastric al fornixului.
7. Care afirmatie referitoare la glanda tiroida este adevarata?
a) este o glana exocrina localizata in regiunea cervicala anterioara;
b) are 2 lobi (drept si stang), uniti intre ei printr0un istm pretraheal;
c) este acoperita de o capsula fibroasa groasa ce adera intim la parenchim;
d) este vascularizatra de artera tiroidiana superioara, artera tiroidiana inferioara si constant de
artera tiroidiana ima;
e) limfaticele dreneaza in ganglionii mediastinali anteriori

8. Examinarea clinica a tiroidei:


a) inspectia poate evidentia exoftalmia caracteristica hipotiroidiei;
b) arata prezenta unei mase tumorale in regiunea cervicala anterioara ce se mobilizeaza cu
deglutitia in cazul apartenentei la tiroida;
c) palparea se face unimanual, stand in spatele bolnavului, cu degetele plasate anterior de muschii
sternocleidomastoidieni;
d) modificarile vocii (voce bitonala, disfonie, afonie) sunt datorate paraliziei corzilor vocale
secundar lezarii nervilor laringiei externi;
e) se face bimanual, din fata pacientului.

9. Urmatoarea afirmatie referitoare la gusa tiroidiana este adevarata:


a) se numeste gusa orice marire de volum a glandei tiroide datorata unui proces hiperplastic de
natura distrofica (sunt incluse procesele hiperplazice de natura tumorala)
b) tratamentul chirurgical consta in tireidectomia totala
c) in toata cazurile de gusa exista un nivel scazut al iodului sanguin, ceea ce face sa creasca sinteza
de TSH, ducand la o hipoplazie tiroidiana pentru mentinerea eutiroidiei
d) poate evolua cu eutiroidie, hipertiroidie (mai frecvent) sau hipotiroidie
e) gusile nodulare au indicatie de tratament chirurgical (in special cele cu nodul unic)

10. Care afirmatie referitoare la hipertiroidie este adevarata?


a) se caracterizeaza prin sinteza crescuta de hormoni tiroidieni cu cresterea mai accentuata a
fractiunii lor legate
b) in boala Basedow intreaga glanda este stimulata de o cantitate in exces de TRH
c) este mai frecventa la barbati
d) simptomatologia se paote instala brusc, in formele acute (mai frecvent) sau lent, in formele
cronice (mai rar)
e) diagnosticul pozitiv se pune pe prezenta semnelor cardinale exoftalmia, tahicardia si scaderea
ponderala

11. Tratamentul in hipertiroidii:


a) tratamentul chirurgical indicat este tireidectomia totala
b) lezarea nervilor recurenti cu pareza corzilor vocale nu este o complicatie a tratamentului
chirurgical;
c) tratamentul radical al hipertiroidiei este cel prin care se suprima definitiv o parte a
parenchimului tiroidian: chirurgical sau cu iod radioactiv
d) iradierea interna nu produce hipotiroidie
e) tratamentul chirurgical este contraindicat in hipertiroidiile cu visceralizare cardiovasculara sau
digestive
12. Germenul cel mai des intalnit in etiopatogenia flegmonului este:
a) Streptococul
b) Stafilococul auriu
c) E. Coli
d) Enterococul
e) Proteus

13. Zona predilecta a adenoflegmonului este:


a) Axilara
b) Inghinala
c) Scrotala
d) Anala
e) Plantara

14. Principiile de tratament ale unei plagi impugn urmatoarele, cu exceptia:


a) Indepartarea corpilor straini de la nivelul plagii
b) Indepartarea chirurgicala a lambourilor de tegument si a tesuturilor devitalizate
c) ATPA, daca timpul scurs de la producer este mai mic de 24 ore
d) Sutura plagii, daca timpul scurs de la producer este mai mic de 24 ore
e) Antiseptizarea plagii utilizand apa oxigenata, betadine

15. Principiile de tratament ale unei plagi impugn:


a) Sutura plagii per primam pentru plagile recente, de cel mult 6 ore
b) Sutura per secundam, in situatia plagilor contaminate, insa numai dupa obtinerea unei culture
sterile de la nivelul plagii
c) Se Evita sutura per primam in cazul plagilor prin muscare
d) Antibioticoterapie
e) Toate cele de mai sus

16. Seromul:
a) Este un tip particular de contuzie superficiala
b) Este descries ca o colectie nedureroasa, relative bine delimitate
c) Punctia pune in evidenta lichid seroi-citrin cu aspect characteristic limfatic
d) Nu necesita tratament specific
e) Toate cele de mai sus

17. In clasificarea traumatismelor deschise, in functie de profunzimea lor, putem intalni:


a) Plagi nepenetrante: nu deschid cavitati serosae
b) Plagi penetrante simple: deschid cavitati serosae, insa fara a produce leziuni ale viscerelor sau
organelor cavitare
c) Plagi nepenetrante perforante
d) Plagi penetrante perforante
e) Toate cele de mai sus
18. Principala cauza a traumatismelor toracice este:
a) Accidentele casnice
b) Caderile de la inaltime
c) Accidentele rutiere
d) Agresiunile prin arme albe
e) Agresiunile prin arme de foc

19. Care este cea mai frecventa leziune parietala In traumatismele costale:
a) Fractura costala
b) Rupture ale muschilor pectorali
c) Hematoame intercostale
d) Luxatia de scapula
e) Fractura clavicula

20. Hemopneumotoraxul in fracturile costale apare prin:


a) Leziuni ale pediculului costal
b) Leziuni pulmonare prin fragmentele costale
c) Rupture alveolara ca urmare a efortului de tuse
d) Leziuni ale venei subclavii
e) Leziuni ale arterei mamare interne

21. Tratamentul fracturilor costale fara deplasare consta in:


a) Imobilizare in bandaj Dessault
b) Medicatia antitusiva
c) Analgezia locoregionala
d) Orteze elastic
e) Fixare cu fixator extern

22. Caracteristicile voletului costal sunt:


a) Se exteriorizeaza in inspir
b) Este aspirat in expir
c) Se datoreaza fracturii cominutive la nivelul unei singure coaste
d) Afecteaza ventilatia cu aparitia insuficientei respiratorii
e) Determiina tuse reflexa prin iritatia pleurei parietale

23. Urmatoare reprezinta semen clinic ale tamponadei cardiace, cu exceptia:


a) Colaps circulator
b) Jugulare turgescente
c) Marirea matitatii cardiace
d) Accentuarea zgomotelor cardiace
e) Aspect palid cianotic
24. Socul septic este definit prin:
a) Reactie inflamatorie acuta declansata de eliberarea in circulatia sangvina a unui numar mare de
mediatori endogeni ai inflamatiei
b) Prezenta bacteriilor in circulatia sangvina
c) Sepsis asociat cu hipoperfuzie tisulara si hipotensiune arteriala refractare la terapia volemica
d) Sepsis determinat de bacteriemie
e) Infectie importanta insotita de manifestari inflamatorii sistemice

25. Care dintre urmatoarele sunt conditii favorizanta pentru generalizarea unei infectii:
a) Avortul
b) Varstele tinere
c) Trombocitopenia
d) Cateterele endovasculare
e) Imunosupresia

26. Despre mecanismul fiziopatologic al socului septic sunt adevarate afirmatiile, cu exceptia:
a) Sepsisul este caracterizat prin inflamatie locala si coagulare
b) Sepsisul este caracterizat prin inflamatie sistemica si coagulare
c) SIRS evolueaza catre sepsis
d) Pacientii cu soc septic au un raspuns imunologic bifazic
e) Perioada de imunodepresie se asociaza cu un risc crescut de infectii nosocomiale si deces

27. Despre oxigenoterapie in tratamentul sepsisului este adevarata afirmatia:


a) Se administreaza oricarui pacient septic cu hipoxie sau dispnee
b) Oxigenoterapia nu este necesara in sepsis
c) Debitul este de 20L/min pe sonda endonazala
d) Daca sub oxigenoterapie apare hipoventilatia nu este indicate intubatia orotraheala
e) Scaderea PaCO2 sub 50-60 mmHg indica intubatia orotraheala

28. Zone slabe preexistente anatomic, unde se pot dezvolta diverse tipuri de hernii sunt urmatoarele, cu
exceptia:
a) Ombilical
b) Inghinal
c) Epigastric
d) Hipocondrul dr
e) Diaphragmatic

29. Reprezinta factori determinant inn producerea unei hernia:


a) Fumatul
b) Obezitatea
c) Constipatia
d) Cresterea brusca a presiunii intraabdominale, urmare a unui effort fizic intens
e) Prezenta adenomului de prostate
30. Cel mai frecvent tip de hernie este:
a) Hernia inghinala
b) Hernia femurala
c) Hernia Spiegel
d) Hernia ombilicala
e) Hernia epigastrica

31. Vindecarea arsurilor de gradul I se face prin:


a) Restitutio ad integrum
b) Cicatrizare per secundum
c) Cicatrizare per primam, dar cu Sechele variabile
d) Granulatie lenta, cu dezvoltare de cicatrici cheloide
e) Tratament chirurgical, cu grefa cutanata

32. Leziunea caracteristica arsurii de gradul II este:


a) Flictena sero-hemoragica
b) Flictena cu lichid sero-citrin
c) Escara alba
d) Ascara bruna
e) Hemoragia

33. Tratamentul de elctie in cazul arsurii de gradul IV este:


a) Excizie-grefare precoce
b) Cicatrizante locale pentru stimularea vindecarii per primam
c) Tratamentul nu este necesar, vindecarea este spontana in 7-10 zile
d) Pansament zilnic, pana la epitelizare complete
e) Decaparea flictenelor si unguente cu antibiotic

34. In clasificarea gravitatii arsurilor dupa suprafata arsa, Indicele prognostic se calculeaza dupa formula:
a) I.P = ∑ gradul arsurii *%suprafata arsa
b) I.P = gradul arsurii * timpul scurs de la producere
c) I.P = varsta pacientului + suprafata arsa + gravitatea arsurii
d) I.P = varsta pacientului * gradul arsurii
e) I.P = varsta pacientului * %suprafata arsa

35. Leziunea caracteristica in leziunile de gradul 4 este:


a) Flictena hemoragica
b) Flictena cu continut sero-citrin
c) Escara intradermica, subtire, elastica, alba si hidratata, pe fondul de edem si eritem intens
d) Escara alba sau bruna, nedureroasa datorita distrugerii terminatiilor nervoase din derm
e) Edem si hiperemie locala
36. Agentii etiologici ai arsurilor chimice pot fi urmatorii, CU EXCEPTIA:
a) Acizi tari – anorganici (clorhidric, sulfuric, azotic, fluorhidric, fosforic) sau slabi – organici (tanic,
acetic, oxalic)
b) Baze tari (hidroxidul de sodiu si potasiu) sau slabe (hidroxidul de calciu)
c) Anhydride organo-metalice care contin nichel, mangan, crom’
d) Substante iritante – vezicante: fosgen, difosgen, yperita, levizita, azotiperita, folosite in
compozitia armelor chimice
e) Curentul electric

37. Leziunea clinica caracteristica pentru arsurile cu acizi anorganici este:


a) Escara uscata, cartonata, insensibila, de culoare variabila (galben – negru), pe fond de edem,
inconjurata de un halou congestive
b) Leziuni mai torpide, cu escare moi, palide
c) Escara umeda, cenusie, care se lichefiaza rapid, cu potential extensive si infectant, care se
elimina lent si incomplete
d) Leziune similara cu flictenele din arsurile de grad II-III
e) Leziune lent progresiva, penetranta in tesuturi

38. Factorii extrinseci care favorizeaza aparitia degeraturilor sunt:


a) Varsta: susceptibilitatea crescuta la varstele extreme (copii, batrani)
b) Rasa negra
c) Antrenamentul individual: rezistenta crescuta la alpinisti, schiori
d) Tarele organice associate: afectiuni cardio-vasculare, boli vasculare periferice, sindroame
posttrombotice, denutritia, alcoolismul, fumatul
e) Imbracamintea neadecvata (umeda, prea stramta)

39. Degeratura de gradul II prezinta urmatoarele semen clinic, CU EXCEPTIA:


a) Initial: extremitati albe, reci, cu sensibilitate abolita,dar motilitatea active pastrata (senzatie de
picior de lemn)
b) Dupa incalzire, edem si cianoza mai severa si mai precoce, fata de cele de gradul I
c) La 10-12 ore apar flictenele serosae sau sero-hemoragice
d) In cateva ore de la expunere, incepe delimitarea tesutului necrotic, cu aspect mumificat,
negru: gangrene uscata
e) Durerea si cauzalgiile, initial foarte intense, se estompeaza treptat

40. Piciorul de transee este o forma particulara de degeratura, care prezinta:


a) Leziuni prin expunerea piciorului la temperature nu foarte scazute (1-10ᵒC), dar in conditii de
umiditate
b) Leziuni prin contactul direct cu obiectele metalice inghetate
c) Leziuni frecvente in populatie, mai ales in sezonul rece
d) Leziuni asociate cu insuficiente glandulare, carente vitaminice, acrocianoza
e) Localizare elective la nivelul fetei dorsale a mainii, marginilor laterale ale degetelor, picioare,
calcaie.
41. Diagnosticul paraclinic in traumatismele arteriale este, ce exceptia:
a) Angiografia CT
b) Angiografie pe cateter
c) Masurarea presiuniii arteriale sistolice
d) Radiografia
e) Ecografia duplex color

42. Anevrismele viscerale:


a) Cele mai rare
b) Cele mai rare sunt cele de artera splenica
c) Cele mai frecvente sunt cele de artera splenica
d) Frecvent la barbati
e) Cele de artera splenica reprezinta 55%

43. Din punct de vedere al clasificarii anevrismelor de aorta:


a) Anevrismele de aorta abdominala cele mai frecvente
b) Anevrismele de aorta toracica cele mai frecvente
c) Cele abdominale sunt frecvente in segmental prerenal
d) Determina aparitia unui l;umen fals
e) Anevrismele de aorta abdominala sunt cele mai rare

44. Morfopatologia in arterite si vasculite este, cu exceptia:


a) Fibroza ce ingroasa intima
b) Fibroza ce ingroasa lumenul
c) Thrombus organizat
d) Pot mima ateroscleroza
e) Pronuntare infiltrare a celulelor adventicei

45. Boala Bahcet:


a) Sindrom frecvent
b) Degenerarea vasa vasorum cu infiltrate limfocitar perivascular
c) Contraindicatie a cortizolilor
d) Nu include complicatii venoase, doar arteriale
e) Este frecventa la australieni (36%)

46. Despre tumorile benigne ale stomacului este adevarata afirmatia:


a) Nu au potential ridicat de malignizare
b) Este corect sa le consideram stari precanceroase
c) Pot fi doar multiple
d) Au o incidenta crescuta
e) Nu sunt epiteliale

47. Dintre urmatoarele tumori benigne gastrice, epiteliala este:


a) Schwanom
b) Hemangiom
c) Polip adenomatos
d) Tumora glomica
e) Mixom
48. In cazul unei tumori situate juxtapiloric, aceasta poate determina:
a) Nu poate bloca canalul pyloric
b) Spasmul pyloric nu genereaza simptomatologie
c) Nu genereaza simptomatologie
d) Simptomatologia este dominate de varsaturi, dureri violente, urmate de scaune melenice
e) Prezenta tumorii in canalul piloric nu determina ocluzie intestinala

49. La un pacient cu anemie si fara acuze digestive, la care nu se poate preciza cauza, este obligatoriu:
a) EDS sau explorare imagistica
b) Laparotomie exploratorie
c) Biopsie din mucoasa esaofagiana
d) Diagnosticul de certitudine nu se pune pe baza examenului histopatologic
e) Pentru hemoragia oculta nu este tipica anemia lent progresiva

50. Cea mai frecventa tumora benigna a sanului este:


a) Lipomul mamar
b) Fibroadenomul
c) Tumora phyllodes
d) Chistul mamar
e) Hamartomul

51. Cea mai frecventa forma de mastita acuta este:


a) Mastita puerperala
b) Mastita juvenila
c) Mastita carcinomatoasa‘
d) Mastita granulomatoasa
e) Mastita periductala

52. Sunt tumori mamare benigne urmatoarele, cu exceptia:


a) Fibromul
b) Lipomul
c) Hamartomul
d) Papilomul intracanalicular
e) Liposarcomul mamar

53. Despre mastita tuberculoasa sunt adevarate, cu exceptia:


a) Insamantarea se face pe cale limfatica si vasculara
b) Insamantarea poate aparea prin invazie directa
c) Invazia se poate face de la nivelul leziunilor pulmonare
d) Se face diagnosticul diferential cu abcesul piogen
e) Tratamentul de electie consta in cura chirurgicala a mastitei

54. Despre invazia ganglionara in cancerul mamar este falsa afirmatia:


a) Probabilitatea de invazie ganglionara este in directa legatura cu dimensiunile tumorii primare
b) Aproximativ 50% din cancerele mamare cu expresie clinica au metastaze in ganglionii axilari
c) Starea ganglionilor axilari nu este un indicator de prognostic in cancerul mamar
d) Metastazele in ganglionii mamari interni au expresie clinica preponderent in stadiile avansate
e) Invazia ganglionilor supraclaviculari se asociaza cu un prognostic defavorabil
55. Alegeti afirmatia falsa cu privire la ecografia mamara:
a) Ecografia mamara este neinvaziva si nedureroasa
b) Nu se indica la varste tinere deoarece structura densa a sanului recomanda mamografia
c) Ofera imagini in timp real ce pot ghida o punctie
d) Deceleaza diferente de densitate (solid/lichid)
e) Este indicata ca examen complementar mamografiei la paciente cu gena BRCA 1 si mamografie
negativa

56. Alegeti afirmatia gresita desre tratamentul metastazelor cerebrale in cancerul; de san:
a) Corticoterapia este folosita pentru reducerea edemului peritumoral
b) Metastazele situate profund se pot trata cu bisturiul gamma (gamma knife)
c) Metastazele chirurgicale nu se trateaza niciodata chirurgical deoarece in acest stadiu pacientul
este deja paliativ
d) Tratamentul simptomatic include si anticonvulsivante
e) In cazul metastazelor cerebrale unice acceseibile, se indica interventia chirurgicala.

57. Diverticulii sunt definiti prin urmatoarele, cu exceptia:


a) Dilatatii saciforme ale peretelui intestinal
b) Nu comunica cu lumenul
c) Comunica cu lumenul
d) Localizati predominant pe jejun
e) Nu afecteaza intestinul subtire

58. Despre diverticuli este falsa afirmatia:


a) Majoritatea sunt diverticuli de pulsiune
b) Au in structura lor doar mucoasa si seroasa
c) Sunt stadiul final al unei tulburari cronice de functionalitate nervoasa locala sau a musculaturii
netede intestinale la locul de penetrare al vaselor sangvine
d) Sunt stadiul final al unei tulburari acute de functionalitate nervoasa locala sau a musculaturii
netede intestinale la locul de penetrare al vaselor sangvine
e) Diverticulii congenitali contin toate straturile peretelui intestinal

59. Diverticulul Meckel – sunt adevarate afirmatiile, cu exceptia:


a) Este localizat pe marginea antimezostenica a ileonului la 40 – 100 cm de valva ileocecala
b) Are o lungime de 8-12 cm
c) Vascularizatia provine din artera mezenterica inferioara
d) Complicatiile sunt reprezentate de: hemoragie, inflamatie, obstructie
e) Diverticulita poate mima apendicita acuta

60. Tratamentul tumorilor esofagiene superficiale consta in urmatoarele:


a) Esofagectomie precedata uneori de chimioterapie
b) Tratament paliativ
c) Radiochimioterapie exclusiva
d) Mucosectomie endoscopica + anatomopatologie
e) Esofagectomie
COMPLEMENT MULTIPLU

61. Despre tratamentul chirurgical al tumorilor intestinale sunt adevarate afirmatiile:


a. Rezectia chirurgicala extinsa, cu includerea ganglionilor limfatici regionali
b. Poate necesita asocierea duodeno-pancreatectomiei radicale
c. Rezectia chirurgicala extinsa nu include ganglionii regionali
d. Rezectia paleativa se practica chiar daca nu este posibila prevenirea complicatiilor ulterioare
e. Marea majoritate a rezectiilor sunt curative, deoarece boala este invaziva in momentul
diagnosticului

62. Ischemia acuta mezenterica se clasifica in:


a. IAME (embolica)
b. IAMT (trombotica)
c. IMNO (non ocluziva)
d. TVM (tromboza venoasa)
e. Secundara (intravasculara)

63. In etiopatogenia ischemiei acute de cauza embolica sunt implicati urmatorii factori:
a. Hipovolemia
b. Strangulare
c. Cateterizarea arteriala
d. FiA
e. Stenoza mitrala

64. Chirurgia cu intentie de radicalitate in adenocarcinomul gastric presupune:


a. Gastrectomia totala sau subtotala
b. Este indicata in fazele avansate in scopul ameliorarii simptomatologiei
c. Este obligatorie limfadenectomia
d. Invazia unor organe vecine implica obligatoriu sacrificii viscerale simultane cu stomacul
e. Limite de rezectie macroscopica negativa

65. Chirurgia paleativa in cancerul gastric presupune:


a. NURezectii paleative R1 sau R2 pentru cancerul metastatic
b. Rezectii paleative pentru cancerele perforate sau hemoragice
c. Derivatii gastroduodenale in cancerele pilorice
d. NUDerivatii gastrojejunale in tumorile antro-pilorice metastatice cu invazie in pancreas
e. Gastrostoma sau jejunostoma de alimentatie in tumorile ocluzive subcardiale

66. Printre manifestarile clinice ale neoplasmelor gastrice, putem intalni:


a. Disfagia
b. Nisa gastrica maligna, in ulcerele vegetante
c. Disfagia
d. Absenta peristalticii mucoasei gastrice in tranzitul baritat
e. Durerea epigastrica pseudoulceroasa
67. Statia II ganglionara in neoplasmul gastric cuprinde:
a. Ggl coronarieni
b. Ggl arterei hepatice comune
c. Ggl celiaci
d. Ggl arterei splenice si ai hilului splenic
e. Retroduodenali

68. Tratamentul chirurgical clasic al leziunilor benigne gastrice este indicat in:
a. Leziuni multiple ce intereseaza doar un segment gastric
b. Tumori displazice cu aspect microscopic suspect
c. Tumori > 2 cm diametru
d. Leziuni pediculate, mici, unice
e. Tumori sesile

69. Ganglionii intalniti in statia I ganglionara a leziunilor gastrice neoplazice sunt:


a. nuParacardiali stg
b. Ai micii curburi
c. Coronarieni
d. Suprapilorici
e. Ai marii curburi

70. Efectele pe care caldura le induce la nivelul pielii sunt:


a. Degradare enzimatica incepand de la 46ᵒC
b. Necroza de coagulare si caramelizarea glucidelor la peste 100ᵒC
c. Carbonizarea la peste 600ᵒC
d. Calcinarea la peste 1000ᵒC
e. Calcinare incepand de la 100ᵒC

71. Factori determinanti ai arsurilor termice pot fi:


a. Flacara cea mai frecventa cauza de arsuri termice
b. Lichide fierbinti (apa, ulei)
c. Corpuri solide incandescente (metal topit, carbuni)
d. Acizi si baze
e. Curentul electric

72. Rasunetul sistemic al arsurii termice consta in urmatoarele tulburari fiziopatologice:


a. Hipovolemie
b. Hemoconcentratie
c. Hemodilutie
d. Da Edeme in teritoriile nearse
e. Resorbtia produsilor toxici de degradare tisulara la nivelul plagii, ce agraveaza socul

73. Rezervele de epitelizare ale pielii sunt:


a. Stratul celular bazal al epidermului
b. Epiteliul foliculilor pilo-sebacei, ductelor si glomerulilor glandelor sudoripare si sebacee
c. Stratul superficial, cornos, al epidermului
d. Plexul hipodermic
e. NUDermul profund

74. Urmatoarele afirmatii despre arsura de gradul II sunt adevarate:


a. Afectarea epidermului este in toate straturile, chiar unele celule din stratul germinativ bazal,
dar lasand intacta membrana bazala
b. Glandele sebacee, glandele sudoripare si aparatul pilosebaceu constituie insulele de
epitelizare pe baza carora se realizeaza vindecarea
c. Leziunea caracteristica este flictena de gradul II, cu lichid sero-citrin
d. Leziunea caracteristica este flictena sero-hemoragica
e. Vindecarea spontana nu este posibila

75. Diverticulul Zenker:


a. Cel mai frecvent diverticul esofagian
b. Originea in mod obisnuit pe linia mediana posterioara la jonctiunea dintre hipofaringe si
esofagul cervical
c. Peretele este format din mucoasa si submucoasa, aspect ce atesta ca este in realitate un
pseudodiverticul
d. Este consecinta unei tulburari functionale a motilitatii faringo-esofagiene
e. Clinic in fazele initiale se instaleaza disfagia datorita compresiei extrinseci ai sacului diverticular
la nivelul esofagului

76. Complicatiile diverticulilor faringo-esofagieni:


a. Ulcerul diverticular
b. Diverticulita acuta
c. Malignizare
d. Hernie hiatala de alunecare
e. Hipertonia sfincterului esofagian inferior

77. BRGE se poate complica cu:


a. Pirozis
b. Ulcer gastric
c. NUBrohopneumopatie cronica obstructiva
d. HDS
e. Esofag Barrett

78. Creeningul cancerului glandei mamare se efectueaza prin:


a. Mamografie bilaterala in doua incidente
b. Ecografie mamara pentru sanii densi, radioopaci
c. Examenul clinic al sanilor
d. Autoexaminarea periodica a sanilor
e. Computer tomografie mamara [este varsta de 40 de ani

79. Esecul terapeutic in cancerul mamar poate fi reprezentat de:


a. Recidiva locala
b. Depistarea metastazelor
c. NUScaderea stimei de sine a pacientelor nemultumitew de aspectul postoperator???
d. Asocierea recidivei locale cu depistarea metastazelor
e. daLipsa compliantrei pacientelor la controalele periodice
80. Sunt semne si simptome ale mastitei acute:
a. Scaderea in volum a sanului afectat
b. Hiperemie locala
c. Hipertermie
d. Durere locala
e. Adenopatie axilara homolaterala

81. Investigatiile paraclinice in afectarile tiroidiene:


a. Dozarea hormonilor tiroidieni T3 si T4
b. Se determina iodul proteic (PBI) nu cred
c. Scintigrama tiroidiana ofera informatii despre forma, marime, existent unor localizari ectopice
sau a metastazelor iodocaptante
d. Tomografia computerizata si rezonanta magnetica nu dau informatii asupra morfologiei glandei
e. DA Ecografia tiroidiana ofera date de morfologie tiroidiana, diferentiind structura chistica de
cea tisulara a nodulilor reci de la scinfigrama

82. Hipertiroidiile primare sunt:


a. Hipertiroidia primara pura cu hipertrofie tiroidiana difuza in care exista o crestere a TSH
b. Boala Basedow (gusa exoftalmica)
c. Gusa hipertiroidizanta
d. Adenomul toxic tiroidian Plummer
e. Gusa basedowifianta Pierre Marie

83. Diagnosticul diferential al gusei tiroidiene se face cu:


a. Cu tiroidita – dureroasa, cu semne inflamatorii locale
b. Hipertiroidia primara
c. Neoplasmul tiroidian
d. Hipotiroidia
e. Tumora cervicala

84. Complicatiile gusei tiroidiene sunt:


a. ? (malignizarea)
b. Mecanismul de compresiune pe vase, nervi, trahee, esofag)
c. Functionale (hipo sau hipertiroidia)
d. Celulita locala
e. Hemoragice

85. Complicatiile hipertiroidiei sunt:


a. Malignizarea
b. Hepatopatia tireotoxica
c. Cardiopatia tiroidiana
d. Diabetul tiroidian
e. Hipotiroidia

86. Indicatiile absolute ale tratamentului chirurgical in hipertiroidii sunt:


a. Hipetiroidiile cu hipertrofie tiroidiana compresiva cervical sau retrosternal
b. Hipertiroidiile severe rezistente la tratamentul medical administrat 2-3 luni sau care
recidiveaza
c. Hipertiroidiile cu tiroida maligna
d. Hipertiroidiile cu adenoma unic sau multiplu
e. Hipertiroidiile cu disfunctii pluriendocrine

87. Tratamentul chirurgical in cancerul tiroidian:


a. Tiroidectomia totala asociata cu limfadenectomie reprezinta tiroidectomia largita
b. Operatia radicala este tiroidectomia totala cu sau fara limfadenectomie, in functie de stadiul
clinic
c. CRED Pentru carcinomul tiroidian nediferentiat se practica tiroidectomia totala cu
limfadenectomie bilaterala indiferent de stadiul clinic
d. Pentru carcinomul tiroidian diferentiat interventia chirurgicala depinde de stadiul clinic
e. Stadiul IV (orice T, orice N, M1) daca se poate opera se practica tiroidectomie totala largita.

88. Intre herniile inghinale anterioare ale peretelui inghinal intalnim:


a. Hernie femurala
b. Hernie lombara
c. Hernie ischiadica
d. Hernie Spiegel
e. Hernie femurala

89. O hernie neglijata, poate evolua frecvent catre:


a. Strangulare
b. Sangerare
c. Incarcerare
d. Pierderea dreptului de domiciliu
e. Toate cele de mai sus

90. Principalii timpi operatori in rezolvarea chirurgicala a unei hernii implica:


a. Evaluarea viabilitatii viscerelor continute in sac si tratarea acestora daca e necesar
b. Corectarea preoperatorie a dezechilibrelor hidroelectrolitice
c. Disectia, izolarea si eventual rezectia sacului de hernie
d. Montarea preoperator a unei sonde nazogastrice in situatia herniilor strangulate cu ocluzie
intestinala
e. Refacerea soliditatii regiunii herniare

91. Peretii canalului inghinal cuprind:


a. Aponevroza oblicului extern anterior
b. Ligamentul inghinal inferior
c. Aponevroza oblicului intern anterior
d. Fascia transversalis posterior
e. Tendonul conjunct respectiv arcul aponevrotic al transversului superior

92. Urmatoarele informatii despre hernie sunt corecte:


a. Strangularea herniara este complicatia cea mai grava, implicand ischemierea organelor
herniate prin afectarea vascularizatiei acestora
b. Incarcerarea este reprezentata de imposibilitatea reducerii in abdomen a viscerelor herniate,
fara afectarea vascularizatiei
c. Herniile femurale sunt mai frecvent intalnite la sexul masculin
d. Herniile liniei albe supraombilicale sunt mai frecvente decat cele subombilicale
e. Hernia inghinala directa se numeste “hernie de slabiciune”

93. Urmatoarele informatii sunt corecte:


a. Un defect parietal mic in cazul unei hernii poate evolua mai frecvent catre strangulare
b. Hernia inghinala directa e mai expusa strangularii decat hernia inghinala oblica externa
c. Un defect parietal larg poate evolua frecvent catre incarcerare sau pierderea dreptului de
domiciliu
d. Hernia femurala este mai frecventa la sexul masculin
e. Hernia inghinala interna este tipul de hernie inghinala cel mai putin intalnita

94. Factorii favorizanti in producerea unei evisceratii cuprind:


a. Anemia, alaturi de alte afectiuni consumptive si neoplaziile
b. Varsta inaintata, mai ales peste 6 ani
c. Infectiile dezvoltate la nivelul peretelui abdominal
d. Obezitatea
e. Sedentarismul

95. Dintre urmatoarele tumori ale instestinului subtire maligne sunt:


a. Adenocarcinomul
b. Leiomiom
c. Tumori carcinoide
d. Hemangiom
e. Hamartom

96. Care dintre urmatorii sunt factori protectori in etiologia tumorilor maligne:
a. Tranzitul rapid prin intestinul subtire
b. Dilutia potentialilor carcinogeni
c. NU Sisteme enzimatice microzomale – benzopiren hidroxizala
d. Factori alimentary, carne, alimente afumate, grasimi
e. Factori infectiosi

97. Manifestarile clinice ale sindromului carcinoid sunt:


a. HTA
b. Bradicardie
c. Flush
d. Bronhoconstrictie
e. Tahicardie

98. La nivelul intestinului subtire metastazeaza urmatoarele neoplasme:


a. Melanomul in 60% din cazuri
b. Carcinomul bronhopulmonar nediferentiat sau scuamos
c. Cancerul mamar
d. Neoplasmele colului uterin
e. Neoplasmele glandei suprarenale
99. Diagnosticul diferential al tumorilor intestinului subtire se face cu:
a. Sindromul Chilaiditi
b. Boala Whipple
c. Endometrioza
d. Boala Chron
e. Diverticul Zenker

100. Stadiul A in stadializarea Adenocarcinomului este


a. Tumora limitata la submucoasa
b. Tumora fara adenopatie
c. Tumora ce depaseste muscularis propria (fara adenopatie)
d. Metastaze la distanta
e. Tumora ce invadeaza muscularis propria cu afectarea ganglionilor limfatici

Starile precanceroase ale sanului sunt

Mastita cu plasmocite
Ectazia ductala
Fibroadenomul mamar
Mastita carcinomatoasa
Abcesul retromamar
In functie de gravitate, arsura poate parcurge urmatoarele stadii de evolutie clinica, cu
exceptia:

Perioada primelor 3 zile (a şocului postcombustional, perioada imediat postagresiva)


Perioada primelor 3 săptămâni (4-21 zile) (metaagresională-dismetabolică)
Perioada până la 2 luni (21-60 zile) (catabolică-anabolică)
Perioada de "şoc cronic’’ (>60 zile): resursele biologice ale organismului epuizate, stare septica
cronica, metabolism profund alterat
Perioada tratamentului chirurgical: in primele 3 zile de la accident
Screening-ul pentru diagnostic precoce al cancerului mamar la persoane asimptomatice
recomanda:

autoexaminarea lunara sau examenul clinic al sanilor la fiecare 1-3 ani, intre varsta de 20-40 ani
examenul clinic anual dupa varsta de 40 ani
mamografie anual pana in 60 de ani
mamografie anual dupa 40 de ani
ecografie mamara anual
Urmatoarele afirmatii legate de evisceratii nu sunt adevarate:
reprezinta o urgenta chirurgicala cu exceptia evisceratiei blocate
evisceratia apare cel mai frecvent postoperator complicind cca 12% din interventiile chirurgicale
pot fi o consecinta a plagilor abdominale penetrante
evisceratia blocata apare apare tardiv la 10-12 zile postoperator
evidceratia blocata apare precoce in primele 3-5 zile postoperator
Care din urmatoarele afirmatii legate de GIST gastrice este adevarata?

reprezinta aproape 7% din tumorile maligne gastrice


originea histologica se afla in componentele mezenchimale ale peretelui gastric
simptomalogia este specifica
datorita dezvoltarii intramurale tumora este accesibil la EDS doar in 5% din cazuri
✓ tratamentul este chirurgical cu rezectie gastrica in limite oncologica si limfadenectomie
Chirurgia cu intentie de radicalitate in adenocarcinomul gastric presupune:

gastrectomia totala sau subtotala


este indicata in fazele avansate cu scopul ameliorarii simptomatologiei
este obligatore limfadenectomia D III
invazia unor organe vecine o contraindica
limite de rezectie macroscopica negative
Care din urmatoarele afirmatii legate de complcatiile bolii diverticulare nu este
adevarata:

ocluzia intestinala este determinata de aderente postinflamatorii volvulus sau enteroliti


hemoragia digestiva se exprima frecvent prin hematemeza
sindromul de malabsorbtie este consecinta "ansei oarbe" in care exista o intensa proliferate
microbiana
diverticulita si perforatia apar in urma exacerbarii florei intestinale stagnante
diverticulita e mai rara decat in localizarea colica
Nu reprezinta cauza de ginecomastie:

Hipertiroidismul
Tratamentul cu spironolactona
Tratamentul cu contraceptive orale
Carcinoamele bronho-pulmonare
Tumorile cu celule Leydig
Sunt adevarate despre carcinomul medular tiroidian, cu exceptia:

Nu este ca mai agresiva forma de tumora tiroidiana


Se asociaza cu o crestere a nivelului calcitoninei
Metastazeaza in gg. regionali
Metastazeaza pe cale sangvina in plamani si ficat
Este rezistent la radioterapie

S-ar putea să vă placă și