Curs- Psihosociologia oraganizațiilor

Tema nr.1Care ar fi principalele carcteristici care ar putea reprezenta portretul

ideal al unui manager din domeniul social?

Managerii din domeniul asistenței sociale transformă politicile sociale în servicii

sociale. Serviciile sociale se deosebesc de afaceri necesitând un management adecvat și un
manager corespunzător. ,,Unii autori folosesccuvântul management ca substantiv ce
desemnează acei oameni care deţin autoritatea, stabilirii politicii, a standardelor şiscopurilor
organizaţionale. Alţii folosesc termenul de management pentru a defini procesul prin care
serealizează lucrurile" (Neamțu, 2003, p.368) .
Managerul trebuie să demonstreze că deține cunoștinte complete în domeniul său de
activitate și că este sigur de ceea ce trebuie să facă, de asemenea și să prezinte bun simț atunci
când ia decizii rapide și productive și să fie capabil să gândească problema în profunzime.
În opinia mea, principalele caracteristici ale managerului ideal sunt:
- un bun ascultător,
- disponibil pentru alţii,
- deschis spre colaborare,
- capacitatea de a împărţi responsabilitatea,
- nu abuzează de autoritate,
- orientat spre echipă,
- suportiv cu ideile altora,
- onest, de încredere, sincer, etic.
Clienții evaluează asistenții sociali nu numai după nivelul pregătirii profesionale și a
titlurilor științifice obținute ci mai ales după comportamentul acestuia și personalul asociat.
Din punctul meu de vedere să știi să lucrezi cu oamenii este partea cea mai
provocatoare a rolului de manager, pentru că de această depinde succesul oamenilor cu care
lucrezi, a organizației din care faci parte și a ta – că om și că manager; și tocmai asta o face și
partea care generează cele mai multe satisfacții.
Managerul ideal face ca oamenii cu care lucrează să se simtă apreciați și să simtă că
munca lor este cu adevărat importantă – asta este starea care face oamenii să vină cu bucurie
la serviciu, iar pentru asta managerul trebuie să dispună de inteligență emoțională. Și este o
modalitate excelentă de a obține performanță în activitatea profesională și de a contribui activ
la reducerea stresului în mediul organizațional de care ne plângem atât de mult în aceste
vremuri.
 Un manager care îşi cunoaşte membrii echipei cu nevoile lor găseşte mai uşor
“butoanele” de motivare. Un alt sfat este îmbunătăţirea capacităţii de a asculta. Suntem
sfătuiţi să ascultăm, nu să auzim. A auzi înseamnă doar a lua la cunoştinţă fără nici un alt
rezultat. Diferenţa este că în ascultare dorim să întelegem şi să reacţionăm la ceea ce ne spune
interlocutorul. În plus, colaborarea din partea managerului este importantă. Capacitatea
acestuia de a împărtăşi informaţiile pe care le ştie sunt importante pentru echipă. Astfel că
trebuie să învăţăm să fim transparenţi în procesul de luare a deciziilor în aşa fel încât echipa
să înteleagă raţiunea lor.
Managerii buni își asumă responsabilități ce țin de conducere, care presupun decizii
grele și se asigură că toți au înțeles motivele deciziilor lor. Rolul managerului este de a ajuta
firma să atingă un înalt nivel de performanță, prin utilizarea judicioasă a resurselor materiale
și umane.
Evident, identificarea practicilor bune și a calităților unui șef nu e o treabă complicată.
Partea grea vine atunci când încerci să pui toate astea în practică.  Managerul ideal este
model pentru unii salariaţi, adoptă un stil propriu de conducere, dezvoltă o anumită cultură
managerială etc.
Managerii eficienţi, trebuie să încerce
îmbinareacelordouătipuridepreocupări(centratepeproducţie/centratepeoameni)şinusăpreferedo
arunadintreacestea.

Bibliografie:
Neamţu Nicoleta  (2003), Dimensiunea managerială în asistenţa socială,în G. Neamţu
(coord.), Tratat de asistenţă socială, Editura Polirom, Iaşi.
Nicolescu, O.; Verboncu, I. (1996),  Management, Editura Economică, Bucureşti.
Zlate Mielu, (2004), Tratat de psihologie organizaţional-managerială, Iaşi, Editura
Polirom