Sunteți pe pagina 1din 8

FUNDAMENTELE STIINTIFICE ALE ASISTENTEI SOCIALE

Asistenta sociala stiintifica este structurata in urmatoarele fundamente:


 Sistemul de cunostinte in asistenta sociala
- Cunostinte teoretice generala si cunostinte specifice domeniului de interventie
- Cunoasterea teoriilor specifice in asistenta sociala (teoria actiunii sociale, teoria
retelelor, teoria ingrijirii, teoria atasamentului, teoria identitatii, teoria, pierderii)
- Metodologia specifica interventiei, metode de evaluare, metode de cercertare psiho-
sociala
- Tehnici si procedee specifice de lucru (observarea, documentarea, convorbirea,
intrevederea)
- Utilizarea instrumentelor adecvate de lucru (fise de obs. Fise de identificare a
riscurilor, rapoarte de vizita, anchete sociala)
- Legislatia necesara in domeniul de interventie ( legea 272/2004, legea 448/2006,
17/2003, etc.)
 Sistemul de valori specifice in asistenta sociala
- Actiunile asistetei sociale sunt ghidate de sistemul de valori ale asistentulu social la
care se adauda sistemul de valori pe care le impune profesia de asistent social,
credintele, valorile
- Sistemul de valori este focusat pe individ
- Respect pentru demnitarea persoanei indiferent de problemele pe care pe intampina
- Maniestarea empatiei fata de client (capacitatea de a se transpune in locul clientului),
- Acordarea sprijinului moral, neconditionat, nediscriminarea indiferent de etnie, rasa,
varsta, sex, religie, conditii socio-economice)
- Evitarea etichetarii clientului
- Sistemul de valori trebuie sa fie focusat pe familie, grup social (mentinerea
echilibrului dintre valorile personale si cele familiale, valorile personale si cele
profesionale, valorile personale si cele de rudenie, prietenie)
- In mod practic trebuie constentizat cau, cand, oferim ajutorul si de ce il oferim, pentru
ca nu poate sesizarile sunt confirmate in instrumentarea noara a cazului.
 Sistemul de abilitati si deprinderi practice
1. Abilitati cognitive: capacitatea de a utiliza si folosi experiena anterioara in cazurile noi
intalnite
2. Abilitati in relatiile interpersonale: dominarea si manuirea afectivitatii, ex. In intrevederea
cu benficiarul asistentul social sa aiba abilitatea de a observa orice manifestare,
comportament al clientului, mediul familial, conditiile sociale, precum si ascultarea lui.
3. Abilitati in luarea deciziilor: capacitatea de a lua trage concluzii si a face propuneri cu
privire la situatia beneficiarului, de a lua decizii in locul lui atunci cand situatia o impune
4. Abilitati administrative: de birou, de teren, intocmirea corecta a documentelor necesare in
ordinea cronologica
5. Abilitati de identificare a resurselor umane si cele financiare
 Sistemul de competente: se refera la faptul ca prin exersarea abilitatilor in cazurile
instrumentate anterioare se acumuleaza experiena in domeniul. In acest fel se capata
expertiza intr-un anumit domeniu de interventie.
 Sistemul de reguli si exigente practice in asistenta sociala: se refera la setul de reguli si
exigente practice pe care studentii practicanti, indrumatorii de disciplina, cat si
persoanele de contact al institutiilor abilitate in asistenta sociala, trebuie sa le respecte in
baza unor protocoale de colaborare, incheiate intre universitate si institutiile unde se face
practica. In acest sens, ambele institutii, atat universitatea cat si institutiilor abilitate le
revin atributii, obligatii, de atins nistre obiective propuse.

TEORII ALE ASISTENTEI SOCIALE

1. TEORIA ACTUNII SOCIALE SI ANALIZA DE RETEA


Teoria actiunii sociale ne ajuta sa intelegem asistenta sociala aplicata (din teren), in domeniul
protectie umane la nivel individual, comunitar si sa reconstituim statutul as. Social in societatea
moderna.
Interpretarea actiunii sociale (descrierea, intelegerea si explicarea cauzelor, scopului, mojloacelor
si a motivatiei actiunilor interurmanr porneste de la prezumtia ca orice fenomen social este
rezultatul unor comportamente/conduitelor individuale, care inglobalozeaza valori, credinte,
atitudini, comportamente, manifestate intr-un anumit context social bine definit prin prisma
aptelor sociale.
Asistentul social trebuie sa puna problema sistemului de credinte, moralitate in confruntare cu
motivatia si scopul. De aceea impreuna cu beneficiarul trebuie sa gaseasca solutia cea mai
optima in folosul depasirii situatiei de risc.
Pe de alta parte asistentul social trebuie sa oblige beneficiarul sa fie liber, construindu-i
indeoendenta si sa nu fie dependent permanent se servicii sociale, sa aiba capacitatea si abilitatea
sa ia singur decizii pentru propria persoana, sau in numele familiei.
Interventia sociala cea mai eficienta se realizeaza numai in actiunea sociala in retea.
Analiza de reteaeste cea mai prioritara metoda indispensabila in asistenta sociala, folosita in
activitatile de interventie si sprijin.
Ea urmareste identificarea urmatoarelor tipuri de retele:
- Retele de origine pentru beneficiar: relatiile din familia de origine, vecinatate,
prietenie
- Retele de influienta pentru beneficiar: relatiile din mediul profesional, grupul de
prieteni
- Retele beneficiare ale serviciilor sociale: relatii de ajutor si interventie
formale(oficiale)- institutiile, si retele informale- grup de prieteni cu influienta
pozitiva.
In cadrul retelelor primare (informale), orimeaza afectivitatea, sentimentele, emotiiloe, coform
teoriei atasamentului, au un caracter dinamic, relatiile intre indivizi sunt reciproce, nu exista
schimburi banesti si sunt o entitate colectiva.
In cadrul retelelor secundare (formale), relatiile sociale sunt mai slab afective, nu apare in mod
natural, membrii retelei isi stabilesc ralatiile in functie de serviciile pe care le furnizeaza, factorii
juridici si economici joaca un rol important.
Fie ca este vorba de o retea primara sau secundara, observam ca in ambele retele primeaza
afectivitatea, emotiile, sentimentele, de aceea asistentul social trebuie sa identifice cu mare
atentie factorii care pot stopa o situatie de risc social.
Cu ajutorul echipei interdisciplinare de profesionisti, interventia sociala va da roade si va preveni
aparitia unei situatii de risc.
Pentru a vizualiza reteaua de interventie se realizeaza o cartograma a retelelor, cu liste a
sistemului client (relatii personale incluse in aceasta lista), lista sistemului asistentului social,
lista sistemului serviciilor sociale si agentiilor.
Etape in instrumentatea unui caz social:
- Sesizarea problemei
- Prima intrevedere cu beneficiarul
- Evaluarea initiala si identificarea factorilor de risc si a resurseloor familiei
- Ierarhizarea problemelor in stabilirea prioritatilor
- Realizarea planului de servicii/planului individualizat de servicii si stabilirea
obiectivelor masurabile ca timp si in asa fel sa fie atinse faptic
- Implementarea planului de interventie
- Reevaluari intermediare ale cazului
- Monitorizarea cazului si inregistrarea progreselor
- Inchiderea cazului.
2. TEORIA INGRIJIRII
Continutul prioritar al ingrijirii il constituie actiunea practica , in confruntarea cu nevoile,
temerile, starea de vulnerabilitate. Teoria ingrijirii vizeaza atat clșientul cat si familia acestuia
din care face parte, grupul problema, comunitatea sau colectivitatea marginalizata.
Actori care influienteaza sistemul de ingrijire:
- Sisteme de ingrijire a clientului (participarea la ingrijire)
- Sisteme de ingrijire a familiei (sau a grupului din care face parte)
- Sisteme de ingrijire a serviciliul social
- Sisteme de ingrijire a asistentului social care monitorizeaza permanent activitatile de
ingrijire
- Sisteme de ingrijire a comunitatii
- Sisteme de ingrijire a societatii globale.
Ingrijirea presupune o calificare profesionala adecvata in domeniul de interventie si antrenarea
unei intregi echipe specializate formata din sociologi, psihologi, juristi, asistenti social, medici.
Obiectivul ingrijirii este depasirea situatiei de risc social si prevenirea unor factori cu impact
negativ asupra sistemului client.
Ca particularitati ale teoriei ingrijirii mentionam : asistenta sociala a familiei, cresterea si
ingrijirea copiilor in familia de origine, ingrijirea persoanelor varstnice.

TEORII SPECIFICE SI DE RANG MEDIU


1. TEORIA PARTICIPATIVA
A. Perspectiva asistentului social asupra relatiilor cu clientul, cu alte agentii, participanti,
vizand structurarea si iererhizarea activitatilor.
B. Perspectiva clientului: implica relatiile cu asistentul social, ceilalti participanti, imaginea
despre asistentul social.
Asistentul social trebuie sa cunoasca ce inseamna:
 Ajutor pentru client
 Care sunt activitatile de sprijin
 Eficienta in activitatea de sprjin
 Ce impact au activitatile asupra clientului
2. TEORIA ATASAMENTULUI
Urmareste dezvoltarea bio-psiho-sociala normala a personalitatii, fiind in general focusata pe
copii. Starea de atasament vizeaza toate varstele, dar manifestarile cele mai clare si definitorii
sunt in perioada copilariei.
Atasamentul – apropierea preferentiala, dezinteresata si aproape inconstieinta a unei persoane de
o alta persoana. Aceste manifestari sunt identificate in forma lor pura in perioada copilariei, unde
parintii sunt de fapt baza afectiva pentru copii.
Atasamentul are caracter dinamic, adica apare, se formeaza, se poate deteriora sau mentine stabil
pe toata perioada vietii.
Relatiile de atasament sunt ca un mecanism de protectie psihic si au misiunea de a proteja
persona mai slaba, vulnerabila in raport cu factorii interni/externi.
Pierderea sentimentului de siguranta, teama de pericole, amenintarea, genereaza dezechilibru
psihhic si induc stari de anxietate.
Siguranta si stabiliatea personalitatii umane, inclusiv a copilului sunt 2 elemente care au influinta
asupra unei vieti normale.
Tipuri de atasament:
- Sigure: cand copilul simte protectie deplina
- Nesigure sau anxioase: cand copiii cunt crescuti de parinti cu comportamente
ambivalente
- Foarte nesigure sau ambivalete: neglijare emotionala, psihica.
Starea de privatiune: a nu avea ceva inca de la inceput, intalnita la acei copii care au fost crescuti
in centre inca de la nastere
Starea de privare: pierderea sau deprivarea de ceva, intalnita la acei copii care au fost smulsi din
sanul familei preluati in sistem de protectie.
TEORIA IDENTITATII
A aparut odata cu ocazia adoptiei, sau preluarea copiilor in familiile de plasament. Familia de
origine isi conserva drepturile parintesti si au deplina afectivitate asura copilului. Familia de
plasament se ingrijiste pe latura de educatie, sanatate, crestere si ingrijire, formare profesionala.
Bineinteles plsamentul este o masura temporata de protectie, avand ca finalitate reintegarea
copiilor in familia biologica sau in alte centre. Cu toate acestea fiecare copil are dreptul la
identitate sigura, permanenta asigurata de proprii parinti.
TEORIA PIERDERII
Teoria pierderii se identifica prin urmatoarele stadii:
- Soc, neincredere in faptul ca atare
- Negarea pierderii: ca nu poate fi real
- Dorinta de ragasire a obiectului pierdut
- Mania, vina, resentimentul pentru pierderea suferita
- Afectarea personalitatii
- Acceptarea situatiei, reprganizarea interioara.

DIMENSIUNI SI PERSPECTIVE ALE PROFESIONALIZARII IN ASISTENTA


SOCIALA

ZONE DE INTERES ALE ASISTENTEI SOCIALE


In perioada interbelica, asistenta sociala asigura servicii urmatoarelor categorii de oameni:
- Copiilor orfani, abandonati
- Vaduve de razboi
- Batranilor neajutorati,
- Familiilor sarace si dezorganizate, familiilor cu multi copii si fara conditii socio-
economice
- Copiilor cu handicap
In ziua de astazi, asistenta sociala moderna intampina urmatoarel probleme noi sau reelaborate:
- Copii delicventi
- Copii abuzati sexual
- Copii institutionalizati
- Copiii strazii
- Sida
- Familiilor problema: fara statut, alcolici, nevoi speciale
- Institutii problema
Cand vorbim de asistarea traditionala de gandim la persoanele de la la vatra, sat, care se ajutau
reciproc, priijinul fiind de multe ori promt.
In perioada de dupa Revolutie, desi au fost restituite terenurile si proprietatile, bunurile
oamenilor, capacitatea intretinerii acestora era foarte slaba. Astfel a aparut somajul din lipsa unor
programe de reconversie, prostitutia, drogurile, oamenii strazii, cersetorii, etc.
De aici deducem ca asistarea traditionala este baza asistentei sociale moderne si face trecerea
catre aceasta, avand in vedere urmatoarele argumente:
- Formele de ajutor comunitate, la sat erau percepute ca norme de viata sociala(reguli),
traditii, habitaturi
- Asistarea traditionala asigra familiei nevoiase ajutor promt, avea un caracter de
proximitate
- Asistarea traditionala era centrata pe familia vecina, cunostinte, rude, prieteni,
remarcandu-se prioritatea grupului inaintea indivudului. Daca individul respecta
regulile grupului atragea beneficii si atantajele vietii in comun, sprijin, solidaritate
umana.
Asistenta sociala cunoaste 3 niveluri ale actiunii sociale:
1. Asistenta sociala la nivelul individual, presupune
- dreptul individului la o nastere nornala: fara factori de risc
- dreptul individului la o familie
- dreptul individului la inocenta
- dreptul individului la o dezvoltare normala : asigurare de conditii optime de crestere
si ingrijire
- dreptul individului la o educatie cu cultura: fiecare om are dreptul de a studia, se a se
cultiva si forma profesional
2. asistenta sociala la nivel comunitar
- dreptul comunitatii la o viata normala: fara violente, copii abandinati, cersetori,
familii dezorganizate, mizerie, etc.
- Dreptul comunitatii la o sanatate publica: identificarea si prevenirea focarelor de
infectie
- Dreptul comunitatii la o viata culturala
- Dreptul comunitatii la asistenta judiciara, in acord cu traditiile si standardele
moderne.
- Dreptul oricarei comunitati la asistenta sociala: existenta serviciilor de asistenta
sociala in comunitate.
3. Asistenta sociala la nivel societal
- Profesia de asistenta social recunoscuta social
- Sistem legislativ adecvat in domenniul de interventie
- Retea de servicii sociale, unitati mobile de interventie
- Colaborare inter-institutionala, atat pe plan intern si international

PERSPECTIVA TEORETIC APLICATIVA ASUPRA ASISTENTEI SOCIALE

Teoria (merton) reprezinta ansamblul coerent de propozitii din care se pot extrage consecintele
legitime si demonstrabile prin confruntarea cu datele observatiilor directe de teren.
Functiile teoretice in asistenta sociala:
- Functia orientativa, ne ajuta cum sa ne orientam, unde sa cautam , in activitatea
noastra, ghideaza asistentul social
- Functia cognitiva, functia de cunoastere, descriptiva si explicativa
- Functia critica a teoriei cu practica sociala
- Functia prospectiva, identificarea consecintelor si evolutia clientului
- Functia actionalista si transformatoare, intelegerea corecta a unui domenniu vital
al existentei normale.
In acest sens, cunoasterea si utilizarea aspectelor teoretice si metodologice, duce la rezultate cat
mai fezabile, intalnite in practica
Astfel importanta specificitatii teoriei in interventia sociala :
- Teorii generala in asistenta sociala
- Teoria actiunii in asistenta sociala
- Teoria retelelor in asistenta sociala
- Teoria ingrijirii in asistenta sociala
- Teorii specifice: teoria participarii, teoria atasamnetului, teoria identificatii, teoria
pierderii
Precum: metodele si tehnicile folosite, instrumentele in acordarea serviciilor sociale:
- Documentarea
- Convorbirea telefonica
- Intrevederea
- Observatia
- Interviul, consilierea
Etapele procesului de acordare a serviciilor sociale:
- Identificarea, evaluarea initiala, preluarea cazului
- Planificarea serviciilor si a planului de interventie
- Monitorizarea si reevaluarea periodica a cazului
- Inchiderea cazului
-Legislatia generala si legislatia in domeniul de interventie
-Aspecte administrative: intoctimrea dosarului, utilizarea tehnologica a informatiilor
Ne conduce catre rezultate pozitive si benefice pentru persoana nevoiasa.

ASISTENTA SOCIALA SI MANEGEMNET SOCIAL

Conceptul de management exprima diferenta specifica dintre o conducere bazata pe norme si


valori, stiintifica si o conducere haotica, fara reguli, subiectivism.
Astfel manegementul vizeaza un grup de activitati organizare, sistematice, cacre au un obiectiv
realizabil, elaborate de persoane competenete si executate de profesionisti, pregatiti in acel
domeniu.
Managemnetul social este un set de a arata si de a utiliza:
- Cunostintele , stiinta in acel domeniu
- Reguli de conduita manageriala
- Orientare a relatiilor sociale
- Abilitati practice
Din perspectica marilor fondatori ai manageentului social, precum
- Taylor pune accent pe organizarea stiintifica a productiei (eliminarea timpilor morti)
- Fayol pune accent pe organizarea administrativa si gestionarea intreprinderii (ceea ce
trebuie sa faca de fapt managerul)
Principiile mangeriale stiintifice din perspectiva lui Taylor
- Ficare loc de munca trebuie organizat stiintific in baza unor reguli
- Fiecare loc de munca trebuie sa aiba personal specializat in domeniul respectiv
- Stimularea lucratorilor si intelegerea stiintei din domeniul respectiv
- Palnificarea muncii, in asa fel incat efortul fizic sa die diminuat si totodata
modernizarea locului de munca
In abordarea sociala aistentul social este managerul de caz, seful de orchestra, care are abilitatea
de a dirija interventia sociala, de a evalua, monitoriza si conduce activitatile pe tot percursul
cazului.
El trebuie sa detina arta de a organiza activizatile de organizare si condcere. In asistenta sociala,
comparativ cu managementul din alte domenii ( econimic, industrial), accentul se pune pe
resursa unama, deoarece in toate activitatile noastre lucram cu oamenii si in mediul lor de viata.
Caracteristici ale managementul sociala (dupa Mifdode):
- Predominanta actiunii sociale in scopul misiunii sociale/ scopului, obiectivelor
propuse si atinse faptic si nu doar pe hartie
- Rolul resurselor umane in activitatea sociala de a lucra cu oamenii din diferite
categorii sociale
- Respectarea autorizatii profesionale si a cadrului etic, transparentei, corectitudinii
- Manifestarea empatica fata de beneficiar
- Conduita profesionala adecvata (flexibila si ferma).

TEHNICI SPECIFICE DE INTERVENTIE


Grupul de sprijin – este o echipa interdisciplinara formata din profesionisti ( sociologici,
asistenti sociali, juristi, medici, ecologi, pihologi), care se reuneste potrivit unui program de
munca pentru a analiza cazurile specifice pe care le au in atentie si a reflecta in comun asupra
muncii lor.
In cadrul grupului de sprijin poate sa existe si actori locali neprofesionisti, insa au experienta si
cunoastere in alte domenii, precum politic, econimic, social.
Asistentul social este seful de orchestra care reprezinta acest grup, fiind direct responsabil de
activitatile propuse si realizate, in acelasi timp persoana cea mai competenta, sau reprezentantul
institutiei sau agentiei sociale in grija careia se afla clintul, numai daca aceasta persoana are
calificare in acest domeniu.
Seful grupului este garantul in plan metodologic stiintific al intregii desfasurari a muncii
stabilite, este agentul stimulator si organizator al analizelor, interventiilor, are menirea sa
reaminteasca principliile cadrului de interventie in retea.
Pentru a vizualiza reteaua de interventie se realizeaza o cartograma a retelelor,
- cu liste a sistemului client (relatii personale incluse in aceasta lista), l
- ista sistemului asistentului social,
- lista sistemului serviciilor sociale si agentiilor.
Drumul critic al interventiei sau etapele in instrumentatea unui caz social:
- Sesizarea problemei
- Prima intrevedere cu beneficiarul
- Evaluarea initiala si identificarea factorilor de risc si a resurseloor familiei
- Ierarhizarea problemelor in stabilirea prioritatilor
- Realizarea planului de servicii/planului individualizat de servicii si stabilirea
obiectivelor masurabile ca timp si in asa fel sa fie atinse faptic
- Implementarea planului de interventie
- Reevaluari intermediare ale cazului
- Monitorizarea cazului si inregistrarea progreselor
- Inchiderea cazului.