Plan Strategic Sudarca

Planul Strategic de dezvoltare Durabilă Sudarca
Centrul pentru Dezvoltarea Strategică a Teritoriului

Cuprins
I. INTRODUCERE.................................................................................................5
1. FUNDAL.................................................................................................................................5
2. CONCEPŢIE METODOLOGICĂ..........................................................................................6
2.1. Obiectiv general................................................................................................................6
2.2. Produsele necesare............................................................................................................6
2.3. Criteriu de succes: instrumente profesionale şi participare largă.....................................7
3. FIABILITATERA DATELOR STATISTICE /VIABILITATEA LOR.................................8
3.1 Impactul consecinţelor social – economice naţionale asupra localităţii............................8
3.2 Reprofilarea prezentării statisticilor..................................................................................9
II. SUMAR EXECUTIV......................................................................................10
1. REZULTATELE FAZEI DE CERCETARE........................................................................10
1.1 Istoric şi devenire actualizată...........................................................................................10
1.2 Rezultatele cauzale preconizate ale fazei de cercetare şi structura lor............................12
2. CARACTERUL ŞI METODA CERCETăRII......................................................................13
2.1 Modernism /know-how....................................................................................................13
2.2 Participare largă...............................................................................................................13
3. PRODUSELE OBŢINUTE ŞI MISIUNILE LOR STRATEGICE.......................................14
3.1 Constatarea şi evaluarea mediilor strategice....................................................................14
3.2 Strategiile economice prioritare durabile recomandate...................................................18
III. STRATEGIILE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ...................................21
1. Opţiuni strategice:..................................................................................................................21
1.1 Strategia Nr. 1. „Strategia de fabricare a jucăriilor din lemn”.........................................21
1.2 Strategia Nr. 2. „Strategia produselor piscicole”.............................................................21
1.3 Strategia Nr.3 „ Secţie de panificaţie ”............................................................................22
1.4 Strategia Nr.4 „ Secţie de fabricare a uleiului”................................................................22
1.5 Strategia Nr.5 „ Producerea şi prelucrarea lactatelor”....................................................23
1.6 Strategia Nr.6 „ Secţie de fabricare a mezelurilor”.........................................................23
1.7 Strategia Nr. 7. „Strategia produselor din soie”..............................................................24
1.8 Strategia Nr. 8. „Agroturism Sudarca”............................................................................24
2. Strategii prioritare:.................................................................................................................25
2.1 Strategia Nr. 3 “Secţie de panificaţie”.............................................................................25
2.2 Strategia Nr.5 „ Producerea şi prelucrarea lactatelor”.....................................................30
2.3 Strategia Nr.6 „ Secţie de fabricare a mezelurilor”.........................................................36
IV. SITUAŢIA ACTUALĂ A COMUNEI-AUDITUL SOCIO-ECONOMIC40
A. PERCEPEREA SITUAŢIEI ÎN COMPLEX........................................................................40
1. MEDIUL NATURAL........................................................................................................40
2. CRITERII DEMOGRAFICE............................................................................................43
3. INTENSITATEA /CRIZA SĂRĂCIEI.............................................................................50
4. RĂMÂNEREA ÎN URMĂ LA CAPITOLUL PIB ŞI INVESTIŢIE...............................55
B. AUDITUL RESURSELOR COMUNITĂŢII.......................................................................58
1. STRUCTURA ŞI FOLOSIREA TERENURILOR...........................................................58
2. Evoluţia şi structura activităţilor economice.....................................................................61
C. AUDITELE SECTORIALE.................................................................................................67
1. SECTORUL PRIMAR......................................................................................................67
2. SECTORUL SECUNDAR................................................................................................77
3. SECTORUL TERŢIAR.....................................................................................................78
1
D. AUDITUL EXTERN............................................................................................................81
E. AUDITUL CALITĂŢII........................................................................................................82
IV. EVALUAREA MEDIILOR STRATEGICE..................................................84
1. PORTOFOLIUL ACTIVELOR SOCIAL-ECONOMICE PE COMUNĂ...........................84
2. PORTOFOLIUL SERVICIILOR ŞI PRODUSELOR COMUNITARE...............................91
3. ANALIZELE PIEŢELOR ARIEI I COMUNITARE..........................................................94
Studiul peţii: Donduşeni.....................................................................................94
Studiul peţii: Otaci..............................................................................................102
Studiul peţii: Moghilev Podolisk......................................................................108
VI. ANALIZA SWOT.....................................................................................116
VII. ANEXE.........................................................................................................121
2
Persoanele implicate în procesul elaborării prezentului Plan Strategic

Grupa de lucru locală:
Sectorul instituţional:
1. Paladii Vladimir, primarul c.Sudarca
2. Donici Iurie, consilier, şef ambulatoria veterinară
3. Pînzari Tatiana, secretar, primăria Sudarca
4. Şevciuc Elena, contabil-şef, primăria Sudarc
5. Suveica Nadejda, contabil, primăria Sudarca
6. Codreanu Larisa, perceptor de impozite, primăria Sudarca
7. Gropa Valeriu, consilier primăria Sudarca
8. Codreanu Alexei, consilier, ex-primar. CLDD
Sectorul economic:
1. Botnaru Vladimir, lider SRL”Teos-Agro”
2. Ceban Vasilie, lider SRL”Misspend”
3. Rotari Stepan, lider Gospodăria Ţărănească”Rotari S.A:”
4. Zagaiciuc Victor, lider Gospodăria Ţărănească „Zagaiciuc”
5. Vartic Iurie, brigadier SRL”Teos-Agro”, ex-primar
6. Coşulean Victor,inginer SRL”Misspend”
7. Vartic Victor, inginer SRL”Teos-Agro”
8. Harea Ion, agronom SRL”Teos-Agro”
9. Ungureanu Silvia, economist SRL”Misspend”
10. Plopa Ghenadie, brigadier parcul auto SRL”Teos-Agro”
11. Patraşco Teodor, pensionar, ex-lider SRL
12. Bliuc Serghei, director Asociaţia de Împrumut şi Economii, Sudarca
Sectorul social:
1. Patraşco Taisia, director Grădiniţa de copii, c.Sudarca
2. Ungureanu Eugen, director Casa de cultură
3. Beţivu Oleg, profesor şc.Sudarca, consilier primăria Sudarca
4. Creţu Silvia, medic ambulatoria s.Braicău, consilier primăria Sudarca
Sectorul non-profit:
1. Scurtu Nadejda, director şcoala Sudarca, preşedinte Asociaţia Părinţilor şi Profesorilor din c.Sudarca.
2. Suveica Petru, reprezentant local ACSA.
Grupul de iniţiativă CDST:

1. Fedco Valeriu, Director Executiv CDST.
2. Codreanu Ruslan, coordonator CDST.
3
Cuvânt înainte, adresat de către Primarul comunei Sudarca, Dl. Vladimir Plaladii.
În luna noiembrie 2003, în comuna Sudarca au început lucrările de elaborare a unor obiective noi
şi progresiste pentru comunitatea noastră. La iniţiativa Centrului pentru Dezvoltarea Strategică a
Teritoriului, a fost lansat proiectul „ Elaborarea strategiilor economice durabile din comuna
Sudarca prin acţiune participativă”. În discuţiile preliminare de la începutul şedinţelor de lucru,
am înţeles limpede pentru mine, şi mai apoi momente esenţiale, pe care le-am propus discuţiei
Consiliului Local, că oricare activitate pe care dorim să o întreprindem pentru binele localităţii
noastre, trebuie să i-a în vedere 3 aspecte principale:
1. orice activitate prevăzută pentru un viitor mai bun, trebuie studiată amănunţit de la
origine, cauze care sunt sistematizate şi cărora le sunt identificate opţiunile de rezolvare,
viziuni, care la rândul lor, sunt structurate sau restructurate, îmbunătăţite şi consolidate
într-un obiectiv pe care să-l perceapă toţi cetăţenii,
2. orice intenţie de progres din comunitate, trebuie neapărat să fie cotată financiar şi să fie
fundamentată practic pe acţiuni economice, unicele care ne pot oferi îmbunătăţiri ale
sectorului social şi cultural din comună;
3. orice succes pe care ni-l programăm, trebuie atins doar prin implicarea conştientă a
întregii comunităţi în procesul decizional şi nu doar să accepte hotărârile administraţiei
locale.
În acest sens, tocmai în cadrul şedinţelor Grupului de Lucru, au fost actualizate aceste
probleme, care, aparent se arătau cu puţine şanse de succes şi nu speram la construirea unei
acţiuni comune, pe care astăzi cel puţin am înţeles-o cu toţii şi suntem gata să luptăm pentru
scopul realizării ei.
Primarul comunei Sudarca, V. Pladii ...........................
4
I. INTRODUCERE
1. FUNDAL
Prin optica curentă, Republica Moldova este revăzută altfel decât o exprimă statutul său juridic,
internaţional. Accentuarea declaritivă a înaintării sale democratice, probabil eludează francheţea
realizărilor în fapte a valorilor mai mult decât necesare societăţii. Este poate că momentul, ca
înainte de toate să se efectueze până şi cea mai puţin semnificativă acţiune, dar benefică unui
cerc cât se poate de larg al populaţiei, şi mai apoi să se producă acel val emfatic de onorare a
angajamentelor intenţionate.
Tranziţia moldovenească se află, din motivele arătate, într-o stare depreciată, astfel încât este
exclus din viziune un viitor ordonat, fiecare dintre segmentele vieţii supraveţuind individual în
mişcări haotice şi imprevizibile.
Totuşi, această imagine melodramatică a situaţiei curente, este reversibilă şi în deplin
vindecabilă pentru orişicare sector economic şi social în parte. Problema este că, poporul
regiunii, trebuie să devină mai perseverent, mai clar în opţiuni şi mai concret (uneori chiar
sincer) în activităţile declarate drept strategii moderne de stopare şi redresare a colapsului
general.
În evoluţia sa, comuna Sudarca, este de asemenea confruntată cu problemele enunţate, având
similitudini de neclaritate în decizii, în cursul faptic şi cu mult mai mult în siguranţa economică,
pe care neintenţionat, au delăsat-o până-la acuitatea unei extreme de durată, eminamente
transfigurată într-o sărăcie şi haotică privire.
Comuna Sudarca, ca şi majoritatea localităţilor din Republica Moldova, este pusă în faţa
rezolvării unei paradigme generale, cu caracter instituţional, dar cu oblică economică, şi care se
diversifică în două categorii de probleme principale:
- Prima este categoria problemelor istorice post-independenţei RM, Administraţia centrală
fiind responsabilă de mărimea proporţiei ei verticale, şi mai puţin administraţia locală,
care practic este limitată, chiar şi prin acel statut „descentralizator”, în identificarea
opţiunilor judicioase de depăşire a lor:
1. legislaţie incompatibilă unei economii de piaţă, cu atât mai puţin celei
funcţionale;
2. fiscalităţi exorbitante şi crescute în raport cu nivelul dezvoltării reale a tuturor
sectoarelor economice;
3. lipsa măsurilor chibzuite şi concrete în vederea reducerii crizei acute social –
economice, a sărăciei în masă;
4. eliminarea corupţiei imense la nivelul tuturor dimensiunilor celor 3 puteri.
- A doua categorie, aparţine exclusiv competenţilor actorilor de decizie locali, care au
misiunea clară de a prelua toate măsurile necesare şi posibile care există în privinţa
sistematizării şi soluţionării treptate a tuturor problemelor locale:
1. lipsa informaţiei obiective în încurajarea şi susţinerea iniţiativelor comunitare,
provoacă încă acel „val de emoţii nostalgice” din perioada sovietică materializat şi
astăzi în „aşteptări” centrale;
2. lipsa politicilor locale, în particular economice, de planificare, sistematizare,
organizare şi amenajare eficientă a teritoriului;
3. management intuitiv şi necalitativ în procesul de evoluţie, îndeosebi economice.
Aceste fenomene generează un impact indezirabil pentru locuitorii comunei respective, dintre
care se enumeră:
o informarea slabă a populaţiei;
o indiferenţa stabilită ca rezultat faţă de evenimentele din jur;
5
o individualismul agresiv format în relaţie cu pluritatea viziunilor;
o apatism faţă de APL şi ţară, ca urmare a neîmplinirii „promisiunilor” electorale ireale şi
a „aşteptărilor” atribuite entităţilor centrale;
o creşterea valului de emigrare în masă spre oraşe şi state străine, etc.
Primele discuţii din cadrul proiectului, totuşi au proliferat imperioasa necesitate de a prioritiza în
acţiune creşterea:
o studiilor amănunţite a împrejurărilor actuale, în vederea integrării elementelor relevante
în circuitul durabil al evoluţiei comunei;
o şi încurajarea diversificării, inovării iniţiativelor autohtonilor;
o cooperării, toleranţei, a altruismului şi a încrederii reciproce, pentru rezolvarea în
comun a tuturor problemelor locale;
De aceea, echipa de proiect, împreună cu persoanele responsabile din localitatea Sudarca şi
Braicău, au iniţiat o intervenţie semnificativă, elaborând o concepţie de dezvoltare a comunei,
cu scopul de a identifica, cunoaşte şi valorifica ulterior potenţiale existente, încadrate într-un
sistem de dezvoltare economică durabilă.
- Pentru a avea /crea un plan comprehensiv şi o perspectivă în viitor;
- Pentru a mobiliza toate potenţialele necesare dezvoltării eficiente şi echilibrate;
Workshop-ul a decis să identifice şi să valorifice toate elementele relevante pentru
edificarea unui mediu propice de (re-)structurare şi necesitare completă a activităţilor
supuse dezvoltării social-economice a localităţii, prin utilizarea metodei participative a
constituenţilor, din rândurile celor mai importanţi responsabili din comunitate.
Această acţiune prevede iniţierea unui Atelier de Lucru (Workshop), ce cuprinde următoarele
sectoare: social (4 reprezentanţi), economic (12 reprezentanţi), APL (8 reprezentanţi), ONG (2
reprezentanţi), coordonatori din partea CDST (2 reprezentanţi).
2. CONCEPŢIE METODOLOGICĂ
2.1. Obiectiv general
Obiectivul va fi obţinut de către Workshop, edificând:

„ O concepţie de dezvoltare economică rurală comprehensivă pentru comuna Sudarca ce va
consta în:
- Concentrarea viziunii;
- Mobilizarea resurselor disponibile;
- Contribuirea la excrescenţa şi angajarea localităţii.”
2.2. Produsele necesare
Realizarea obiectivului va necesita:
- Prepararea şi prezentarea unui plan consecvent de dezvoltare economică sustenabilă
rurală;
- Identificarea instrumentelor legale şi fiscale, a politicilor relevante şi formularea
planului de implementare;
- Implementarea procesului organizat;
- Monitorizarea şi evaluarea sistemului instalat previzionat.
6
2.3. Criteriu de succes: instrumente profesionale şi participare largă
Prima consideraţie privind modul de abordare a problemei expuse începe pas-cu-pas cu:
1. un Audit Socio – Economic real şi independent, care include Portofoliile de produse şi
Portofoliile activelor social-economice ale agenţilor comunitari, precum şi Studiile de
piaţă din ariile comerciale ale comunei ;
2. distribuirea sarcinilor pe nivele şi grupe variate ale organizării (asociaţii de producere,
comună şi sate componente, asociaţii de împrumut, etc.);
3. definirea domeniilor de intervenţie (economic, social, instituţional, spaţial şi de
calitate a vieţii).
În acest context Workshop-ul în colaborare cu echipa de proiect va efectua
următoarele activităţi:
- mobilizarea şi organizarea resurselor disponibile;
- crearea unui Plan participativ de Acţiune;
- elaborarea Auditului Socio – Economic şi prapararea analizelor mediilor
strategice, a Portofoliilor de active şi servicii comunitare, a analizelor de piaţă;
- elaborarea analizei SWOT a analizelor PEST, snow ball şi trei „C” a lui
Ohamae;
- identificarea strategiilor de dezvoltare (snow card şi 5 factori de influenţă a lui
Porter);
- implementarea strategiilor elaborate (LFA).
Rezultatele succesului de criteriu sunt palpabile şi oportune pentru că:

- dezvoltă baza largă a participării active;
- cercetează izvorul de problemă;
- folosesc metodologiile şi tehnicile moderne de dezvoltare economică, în mare
măsură obişnuite în cadrul UE şi SUA;
- se bazează, în special, pe resursele interne;
- asigură consensul reciproc şi politic;
- înfruntă realitatea depreciată şi foarte clar se fixează obiectivele de relansare
ale ei;
- dezvoltă un set al instrumentelor şi obiectivelor strategice;
- stabileşte înţelegerea dintre cetăţeni, cetăţeni şi administraţie.
De aceea, sarcinile au fost abordate prin utilizarea particularităţilor succesului de criteriu,
deoarece stabilesc următoarele principii strict necesare:
1. Problema a fost structurată pentru a scoate în relief nivelele pe
activităţi şi comună (2 grupe comunitare şi 6 sectoriale, dintre care 1
instituţională, 2 sociale, 2 economice şi 1 non-profit);
2. A fost elaborat Auditul Socio-Economic, evaluat (analizele SWOT) şi
trasate concluziile relevante;
3. Acest proces constituie un rezultat al Consensului, fundamentat pe
Misiunea, Viziunea, Valorile, Principiile şi Orientările Strategice ale
comunei.
Procesul a avut succese la implementare datorită utilizării analizelor SWOT şi tehnicilor LFA,
precum şi a moderatorilor profesionali ai CDST, CReDO, experţi şi observatori internaţionali.
Următorul tabel va exemplifica relaţiile fundamentale derulate la nivel administrativ şi grupe
sectoriale (axe orizontale), grupe variate, organizaţii şi experţi, precum şi fazele proiectului (axe
verticale).
7
General Comună Sate (2) Sectoare(6) Câmpuri de
intervenţie
(ramuri,
subsectoare)
Auditul Cercetări,
Socio- Colecţii de
Economic Date şi
Analize; nivel
profesional
Misiune, SWOT SWOT-uri SWOT-uri
Viziune, participare participări participări
Orientări activă; active; active;
Strategice instrumente instrumente instrumente
profesionale profesionale profesionale
Identificarea Workshop- Workshop-
obiectivelor şi uri, LFA uri, LFA
proiectelor grupe de grupe de
lucru; lucru;
instrumente instrumente
profesionale profesionale
Cercetarea Workshop
Sistemului de Instrumente
dezvoltare profesionale
Definirea Întruniri
Planului de Grupe de
Acţiune lucru
/Operativ şi Intervenire
Planului experţi
Financiar
Strategia de Întrunire
Dezvoltare Grupe de
Rurală lucru
Intervenire
experţi
3. FIABILITATERA DATELOR STATISTICE /VIABILITATEA LOR
În situaţia curentă de grea anvergură, când sărăcia penetrează societatea în toată plinătatea ei,
imaginea statistică şi econometrică, este febril denaturată prin coruperea şi eludarea realităţilor,
survenită în rezultatul relaţiilor nesincere stabilite între stat şi cetăţeni. Acest fenomen ce reia
proporţii gigantisme se explică prin vicisitudinile consecinţelor instabilităţii politice, economice
şi sociale din ţară.
3.1 Impactul consecinţelor social – economice naţionale asupra localităţii.

Prezintă un impediment destul de serios în evoluţia întregii ţări, şi cu atât mai mult a localităţilor
rurale. De aceea, nu a fost dificil să se depisteze cauzele care provoacă evitarea prezentării
datelor statistice reale. Despre ele s-a vorbit parţialmente, şi le reprezentăm în ordinea pe care au
intenţionat-o autohtonii:
 Politica fiscală exorbitantă ;
8
 Lipsa cadrului legal de facilitare a investitorilor (şi dezavantajarea investiţiilor locale
prin instrumentele fiscale);
 Remunerarea infimă a funcţionarilor publici, care provoacă corupţia la toate nivelele
publice;
 Valul de emigrare ilegală în masă peste hotarele ţării;
 Lipsa viziunilor moderne şi sincere de abordare a problemelor, etc.
generează exclusiv următoarele imersiuni:
 Nesinceritatea şi omisiunile datelor autentice din rapoartele anuale ale agenţilor
economici;
 Neoficializarea şi renunţarea la anunţarea datelor despre investirile locale (dacă,
bineînţeles există);
 Tentarea spre procurarea accesoriilor necesare şi a prestării serviciilor pe căi ilicite şi
fără actele respective obligative;
 Neînregistrarea persoanelor emigrante la locurile de domiciliu, etc.
Astfel, în cadrul acestui proces, dacă ar fi să ne bizuim doar pe datele oficiale existente la
moment pe comună (raportate de către organele vizate), tabloul s-ar prezenta cam în acest fel:
o Autentificacitatea suprafeţelor cultivate în proporţie de 50 %;
o Cifrele de afaceri ale agenţilor economici la 25-30 %;
o Numărul oficial al populaţiei ocupate la 50 %;
o Datele despre şomaj şi emigranţi în totalitate absente, ş. m. d.
Echipa de proiect în acord cu reprezentanţii Workshop-ului, a decis să invite persoanele
responsabile de activităţile rezultatele cărora sunt supuse cercetării, pentru a avea posibilitatea de
a fortifica investigarea împrejurimilor reale ale comunităţii.
3.2 Reprofilarea prezentării statisticilor.

Dacă situaţia comunei Sudarca, în corespundere cu datele oficiale, se asimilează raportabil unui
extrem dezastru, atunci spiritul de muncă din cadrul Workshop-ului, entuziasmul şi obiectivitatea
raportorilor din procesul şedinţelor, a demonstrat inversul, şi anume că localitatea, chiar de se
află în impasul incertitudinilor generale pe ţară, deţine importante potenţiale şi oportunităţi
fezabile de dezvoltare.
Bilanţurile economice ale agenţilor economici au fost modificate prin focalizarea matematizabilă
a aspectelor de activităţi şi cifre neelucidate în documentele financiare oficiale. Mijloc care a
determinat creşterea semnificativă a randamentului de dezvoltare curentă a ocupaţiilor
economice din localitate. Reprezentanţii Workshop-ului au efectuat mai multe sondaje verbale şi
studii care au permis să se identifice numărul real al persoanelor şomere, emigrante şi
intermediare în diferite activităţi economice. Un rol deosebit în acest proces îi aparţine
Consiliului local al Primăriei Sudarca în frunte cu primarul, Direcţiei şcolii, Liderilor de asociaţii
şi altor protagonişti activi din cadrul proiectului.
9
II. SUMAR EXECUTIV
1. REZULTATELE FAZEI DE CERCETARE
1.1 Istoric şi devenire actualizată.
Comuna Sudarca este compusă din două localităţi: satul Sudarca şi satul Braicău. Satul Sudarca este atestat
pentru prima oară în documentele istorice la 1741, pe când Braicăul relativ mai devreme (≈ 1630). Ambele
localităţi sunt identificate în componenţa Voievodatului (Ţara) Moldovei (1359 – 1859), ţinutul Soroca, plasa
Arioneşti. La 1818, după anexarea întregului teritoriu dintre Nistru şi Prut de către Imperiul Rus (1812), sunt
desfiinţate cele 12 ţinuturi istorice şi create 6 judeţe. Sudarca şi Braicăul devin în componenţa judeţului Hotin,
care la rându-i este trecut sub jurisdicţia Guberniei Podoliei*. Începând cu 1823, în cadrul procesului de
colonizare ţaristă în masă, se infiltrează şi în aceste localităţi primele elemente slave. Însă datorită spiritului
puternic al tradiţiilor locale, aloetnicii părăsesc aceste sate şi se restabilesc în vecinătatea localităţilor. (satele
Elizavetovca, Pocrovca, Maramonovaca,etc.)**. Ultima reîmpărţire administrativă, reînfiinţează vechile judeţe,
Sorocii redevenindu-i rolul de centru administrativ al localităţilor vizate(1835)***. După o sută de ani de
ocupaţie, la 1918, revine în componenţa teritorială a Moldovei istorice – Regatul României. Pe parcursul
derulării ostilităţilor militare din cadrul celui de-al II Război Mondial, la 1940, sunt reanexate de către URSS. În
procesul colectivizării şi centralizării sovetice, satul Sudarca este împreunat cu satul Braicău sub o singură
administraţie, - Sovetul Sătesc Sudarca, Statut de joncţiune pe care îl păstrează şi după obţinerea independenţei
R. Moldova (1991) şi este relegiferat prin Legea din 7 decembrie 1994. Între 1945-1980, reuşeşte să devină una
dintre cele mai dezvoltate localităţi din nordul Republicii unionale, dispunând de o puternică infrastructură şi
industrie alimentară. Colhozul „Communist” fiind unul dintre puţinii agenţi economici milionari, care deţinea
pondere în cultivarea cerealelor, plantelor tehnice, zootehniei şi a tehnicii utilizate în producere.
Prin decizia Nr 3 al Consiliului local din 1996, îşi autentifică dreptul cu statut de comună, compusă din aceste
două localităţi distincte şi aflate la o depărtare una de alta de 3 km, - satul Sudarca şi satul Braicău, şi
subordonate administrativ raionului Donduşeni.
În 1998 prin Proiectul de lege al noii reîmpărţiri administratziv-teritoriale, comuna Sudarca este amplasată în
judeţul Soroca. Dar la insistenţa autorităţilor locale şi a populaţiei satelor, revine sectorului Donduşeni al
judeţului Edineţ (Legea RM nr. 191-XIV din 12.11.1998).
Legea R. Moldova nr. 776-XIV din 02.02.2000 îi rectifică statutul de comună, iar pin Legea nr. 764-XV din
27.12.2001 (Legea cu privire la reîmpărţirea administrativ-teritorială şi revenirea la raioane) se restabileşte în
componenţa raionului Donduşeni.
Denumirea toponimică a localităţii se regăseşte în informaţiile timpurii ale primelor migraţiuni de familii în
această regiune, care se îndeletniceau cu confecţionarea „treucilor” din piatră(obiect în care se pune hrană
animalelor) numite „sudaci”.
O altă legendă de provinienţă toponimică atribuie denumirea elementului lingvistic slav „сударь”/sudari” (ceea
ce înseamnă „domn”), adică imigraţiilor slavone din secolul XVIII. Totuşi această concepţie este mai puţin
plauzibilă căci apare anume în perioada dezinformării comuniste din timpul sovetelor, când se încerca să se
denatureze orice adevăr istoric care ar fi putut să aibă legătură cu originea etnică a populaţiei locale – perioadă în
care fiece caracteristică materială sau spirituală trebuia, obligatoriu, să aibă un sorginte slav.
În 1793 este construită prima biserică din această regiune – Biserica Arhanghelui Mihail, construită după o
tehnică specială exclusiv din lemn şi având o semnificaţie naţională, artistică.
* A. Moraru „Istoria Basarabiei”, Chişinău 1995
**A. Boldur „Istoria Basarabiei”, Bucureşti 1992
***I. Jalea „Basarabia”, Craiova 1990
Comuna Sudarca este situată geografic la Nord - Estul Republicii Moldova, la 48º Nord
latitudine şi 27º Est longitudine, pe o câmpie deluroasă (Podişul Moldovei de Nord) ce
variază altitudic în jurul 130 m. Amplasată pe un teritoriu administrativ de 33,8 km² (vezi
Tabela nr.1 „Date de bază ale comunei”), se află la o distanţă de 220 km de capitala
Republicii – municipiul Chişinău. Se încadrează ca unitate administrativ-teritorială de nivel
III în componenţa raionului Donduşeni şi se găseşte la 18 km distanţă de centrul acesteia –
oraşul Donduşeni. (25 km depărtare de calea ferată or. Donduşeni). Este amplasată pe malul
stâng al râului Nistru, la o distanţă de 11 km. Şi la 16 km depărtare de centrul comercial de
10
frontieră cu Ucraina, or. Otaci – or. Moghilev Podolsk..
TABELA nr. 1
Suprafaţa totală 33,8353 km²
Număr de localităţi componente 2 sate
Populaţia 2175 loc.
Pe sate: s.Sudarca 1607 loc.
s.Braicău 568 loc.
Densitatea populaţiei 64 loc. /km²
Latitudine nordică 48º
Longitudine esticã 27º
Date de bază(an 2003)

Statutul comunei (1995) şi raportul anual pe 2003.
Actualmente, localitatea este deprimată de impactul mai multor probleme sintetizatoare, care
exemplifică o evoluţie regresivă în toate sectoarele de activitate ale comunităţii. Aceste
fenomene generează mai multe efecte indezirabile pentru locuitorii comunei respective, ca:
o obscurantismul populaţiei;
o indiferenţa ei faţă de evenimentele din jur;
o individualismul agresiv în relaţie cu pluritatea viziunilor;
o apatismul faţă de APL şi ţară;
o valul de emigrare în masă spre oraşe şi state străine, etc.
Totuşi discuţiile din ultima oră au proliferat necesitatea irecuzabilă de a pune accentul pe
creşterea:
o cercetărilor amănunţite a împrejurărilor actuale;
o iniţiativelor autohtonilor;
o cooperării dintre /şi între toate entităţile comunităţii;
o toleranţei şi a încrederii reciproce;
o altruismului, devotamentului şi a patriotismului.
În Tabela nr. 2 sunt prezentaţi indicatorii generali, existenţi la finele anului 2003, care pe
parcursul analizei sunt studiaţi pe sector în parte. Aici vor fi prezente şi datele statistice ale
unităţii administrativ-teritorială de nivelul II (raionul Donduşeni), ponderea comunei în
complexul raional şi în unele cazuri republican.
Tabela nr. 2
Indicatori SUDARCA Total pe Densitatea % din raion Nr./1000 loc.
raion populaţiei
Comună s.Sudarca s.Braicău
Echiparea
teritoriului
Suprafaţa totală 3383,53 2404,40 979,13
(ha)
Locuinţe 1007 747 260 462,9
existente (nr.)
Suprafaţa 20620
locuibilă (m²)
Lung. Distrib. -
Apă potabilă
(km)
Lungime -
canalizare (km)
Telefonie fixă 100 99 1 45,9
Populaţie (la
2003)
Populaţie totală 2175 1607 568 64
stabilă
Populaţie femei 1194 35
Salariaţi 794 365
11
Învăţământ
Unităţi de 4
învăţământ
Elevi 302
Personal 24
didactic
Cultură şi artă
Biblioteci 2 2 -
Sănătate
Medici 11 5
Personal mediu 3
sanitar
Agricultură
Suprafaţa 2230,53
agricolă (ha)
Arabil (ha) 1986,33
Păşuni (ha) 511,31
Bovine 637
Porcine 814
Ovine 877
Păsări 6700
Producţie lapte 1.680.000
bov. (hl)
Producţie lână 3152
(kg)
Producţie ouă 858.000
(mii buc.)
Turism -
Raportul şi Darea de seamă funciară pe 2003 ale APL.
1.2 Rezultatele cauzale preconizate ale fazei de cercetare şi structura lor.

În cadrul cercetării şi producerii Auditului Socio –Economic, a analizei SWOT şi mai târziu a
identificării domeniilor strategice, sunt studiaţi peste 200 de indicatori statistici, care permit
construcţiei verificabilităţii indicilor parţiali, în mod special de apreciere a proceselor şi
fenomenelor comunitare existente /şi ce se petrec, şi care la rândul lor, ilustrează legătura de
interdependenţă dintre indicii sintetici, de cauză şi de efect – temelii ale identificării potenţialelor
şi oportunităţilor de dezvoltare.
Astfel au fost studiaţi indicatorii fizico-geografici, demografici, economici, de locuire şi echipare
tehnică, sociali şi ecologici la diferite perioade de timp, prin comparaţie, care stabilesc aprioric
nivelul de dezvoltare şi particularităţile actuale din următoarele domenii:
 aşezarea economică;
 resursele naturale şi umane;
 sectoarele economice (primar, secundar şi terţiar);
 poziţionarea faţă de centrele economice;
 poziţionarea faţă de pieţele de desfacere, magistrale, transport, ş. a.
Finalmente, s-au obţinut următoarele compartimente ale Planului Strategic:
 Auditul extern /Auditul mediului regional, naţional extern vizavi de comunitate;
 Auditul intern /Auditul resurselor comunităţii, /Auditul sectorial;
 Auditul calităţii;
 Mediile strategice: Portofoliile de active social-economice şi de produse /servicii
comunitare, precum şi studiile de piaţă din aria I comercială a localităţii.
 Particularităţile esenţiale din SWOT.
 Opţiunile strategice în ansdamblu şi strategiile prioritare recomandate.
Rezultatele Auditului şi SWOT-ului cuprind toate resursele relevante ale comunei şi se consideră
optime /prioritare în elaborarea Planului strategic de dezvoltare.
12
2. CARACTERUL ŞI METODA CERCETăRII
S-a subliniat că în procesul respectiv se vor studia mai mulţi indicator statistici, care vor estima
concederea mijlocului de identificare a slăbiciunilor în dezvoltarea actuală şi vor conceptualiza,
premărgător, viziunile scopurilor strategiilor de dezvoltare a localităţii, şi în primul rând:
susţinerea dezvoltării, sporirea concurenţei, creşterea economică şi reducerea graduală a sărăciei.
2.1 Modernism /know-how.

În acest proces se recurge la metodicile contemporane de investigare a situaţiei, utilizate cu
prisosinţă în statele europene şi SUA, ca:
Interviurile, întâlnirile şi chestionarele;
Diagramele structurii economice /sociale;
Analiza PEST, SWOT /FSOA, mediilor strategice în baza celor 5 factori a lui Porter;
Evaluarea capitalului social, managementului şi marketingului, snow card;
Analiza resurselor naturale;
Evaluarea potenţialului de leaderships;
Training, facilitare, asistenţă, diseminare, etc.
2.2 Participare largă.

Dat fiind faptul, că unul dintre obiectivele principale ale acestui proiect, constă în implicarea
activă şi participativă a actorilor responsabili locali în stabilirea perspectivei de dezvoltare, a fost
creat Atelierul de Lucru local (Workshp-ul) compus din 15 membri (agenţii economici,
reprezentanţii APL, alţi lideri importanţi din domeniul economic, social şi chiar cultural), care au
menire să preia metodologiile de elaborare şi aplicare sistematică a strategiilor. Demararea
procesului nu a fost limitat doar la numărul constituenţilor, ci a presupus o implicare şi o
participare cât se poate de largă a tuturor cetăţenilor localităţii interesaţi în asentimentul
elaborării strategiilor de dezvoltare. De aceea, la fiecare etapă a nivelelor şi activităţilor
preconizate (pe sectoare şi subsectoare) intervin, nemijlocit, persoanele competente şi
responsabile de activităţile ce sunt supuse studiului.(fig. 1).
Fig. 1.
comunitatea
Sector1
Sector2
Sector3 Participare Largă
Sector4
Sector5
Sector6
Este important
G 1 ca această
G2 informaţie să fie furnizată permanent, adică Auditurile şi analizele
mediilor strategice să se îndeplinească sistematic şi periodic.
13
3. PRODUSELE OBŢINUTE ŞI MISIUNILE LOR STRATEGICE
3.1 Constatarea şi evaluarea mediilor strategice
În procesul de elaborare a Planului Strategic de Dezvoltare Durabilă a comunei Sudarca, în acord

cu previziunile strategice iniţiale ale proiectului - de a identifica optimele căi de evoluţie
eficientă a sectoarelor comunitare, pe urma cercetărilor şi evaluărilor efectuate în aria externă şi
internă a localităţii, s-au evidenţiat mai multe constatări-potenţiale comunitare, ce pot fi integrate
în dezvoltarea durabilă a comunei.
3.1.1 Relevanţa Portofoliului Activelor social-economice.
Există un potenţial numeros de active infrastructurale şi tehnice, în msură preponderentă

menţinute, care pot fi integrate în procesul de producere şi prelucrare a mărfurilor comunitare.
Infrastructura fostului complex zootehnic şi a spaţiului păstrat al staţiei auto (boxele garajului),
servesc ca fundamente, ale construcţiei unei (pre)platforme (agro)industriale. Acetse complexe
au capacităţi suficiente, precum şi condiţii necesare optime, pentru a integra într-un sistem
valoric închegat strategiile recomandate prioritare în evoluţia durabilă a sectoarelor comunei.
În general, activele comunitare, asigură în mare parte, succesiunea activităţilor economice din
cele trei sectoare comunitare. Există puncte slabe, la capitolul instrumentelor tehnologice
prevăzute de a fi implicate în procesul strategic, constând în unele elemente opţionale din
echipamentele şi tehnica utilizată, care, din motivul vechimii lor, provoacă pierderi sectoarelor
de producere în special, şi mai puţin celui de prelucrare. Detaliat, vezi capitolul V, Evaluarea
mediilor strategice, subcapitolul I, Portofoliul Activelor social-economice pe comună.
În concluzie, activele existente pe comună, oferă baze sigure pentru realizarea misiunilor şi
obiectivelor strategice, fiind menţinute în stare funcţională, necesită doar unele intervenţii de
faţetă şi de reutilare tehnologică.
3.1.2 Relevanţa Portofoliului Serviciilor şi Produselor comunitare.
Din cauza necoordonării realizărilor din sectorul productiv şi a ofertelor pe care le propune piaţa,
a lipsei ununi management efectiv în stabilirea obiectivelor de activitate economică comunitară,
a lipsei cunoştinţelor comerciale..., serviciile din comună se află într-un stadiu incipient,
compatibile, mai mult, unor iniţiative aventurieriste şi necalculate. Acest fenomen, a pregetat
dezvoltării sectorului secundar şi terţiar în favoarea celui primar, astfel încât mai bine de 80 %
din populaţia aptă de muncă este încadrată în agricultură, însă, în acelaşi timp, veniturile obţinute
rîmân a fi sub 20 % din minimul necesar de existenţă.
Totuşi, cercetarea efectuată, demonstrează performanţa comunitară atinsă în privinţa obţinerii
materiei prime, atât în fitotehnie, cât şi în ramura creşterii animalelor, produse, care dacă vor fi
utilizate şi administrate chibzuit, prin succederea activităţilor primare, şi includerea intervenţiilor
de prelucrare, diversificarea lor în interiorul categoriilor semiprelucrate şi finite, pot, cu o
certitudine evidentă, să acorde şanse indubitabile, de stabilire a unui climat funcţional în
condiţiile unei economii de piaţă reale. Detaliile respectivului Portofoliu, sunt proliferate în
capitolul V, Evaluarea mediilor strategice, subcapitolul 2, Portofoliul Activelor social-economice
comunitare.
În concluzie, comuna, are un potenţial considerabil în privinţa obţinerii recoltelor înalte la
plantele cerealiere (peste 1700 tone de pe o suprafaţă de 500 ha), tehnice (peste 1000 tone de pe
o suprafaţă de 450 ha, ca exemplu floarea-soarelui), pomicole (peste 20 tone la ha), de asemenea,
este asigurată cu elemente forestiere (5 fâşii silvice) şi hidrografice (8 lacuri), având şi capacităţi
suficiente la capitolul producţiei animaliere.
14
3.1.3 Relevanţa studiilor de piaţă.
O condiţie strict necesară în elaborarea strategiilor o reprezintă analiza ofertelor de piaţă. În
consens cu aceasta, au fost studiate cele mai principale pieţe de desfacere din prima arie
comercială a comunei, şi anume piaţa Donduşeni, Otaci şi Moghilev Podolisk.
3.1.3.1 Piaţa Donduşeni.
Import:
Producţia importată constituie zilnic 4160 USD cea mai mare parte a căreia o reprezintă marfa importată din
Ucraina(45 %). Pe timp de toamnă la 2003 produsele de import zilnic au constituit 6400 USD.
Export:
Produsele la export, sunt colectate pe teritoriul peţii în formă brută sau semiprelucrată, şi transportate în continuare
la întreprinderile de prelucrare din Bălţi, Drochia, Moghilev şi Chişinău.
Insuficienţe de piaţă:
Brute:
 Legumele pe tot parcursul anului 2003, preponderent, iar actualmente în totalitate, sunt aduse pe piaţă din
Moghilev(cartofi, ceapă, varză, morcov, roşiile şi castraveţii produse în seră, etc.), deoarece, în primul
rând, în 2003 regiunea ucraineană Viniţa – Moghilev, nu a suferit de seceta şi grindina cu care a fost
pauperizat malul drept al Nistrului, şi în al doilea rând, în comparaţie cu nord – estul R Moldova, care din
cauza costurilor mici la producere este specializat total în creşterea cerealelor şi culturilor tehnice, această
regiune pe lângă activităţile menţionate mai sus, o atenţie deosebită o acordă şi legumăritului, produse în
acelaşi cantităţi ca şi celelalte culturi.
Semiprelucrate:
 Făina de calitate superioară este inexistentă pe piaţă, deoarece morile din raion, iar în special cea din
Livădeni, datorită instalaţiilor vechi, produc făina de calitatea I, şi aceasta la rândul ei fiind amestecată cu
făina de calitate II. De aceea produsele de panificaţie nu pot concura cu aceleaşi produse aduse pe piaţă din
Ucraina, sau alte localităţi urbane îndepărtate ca Bălţi, Drochia, Edineţ, care îşi permit posibilităţi de a dicta
chiar de la distanţă – preţurile.
 Diversităţi de crupe, găsindu-se în cantităţi semisuficiente doar crupa de grâu, în raport cu crupa din
mazăre, orz, popuşoi, etc. identificate, chiar dacă în cantităţi mici, pe piaţa din Moghilev.
Finite:
 Produsele din lapte, întrucât cea mai mare parte a cantităţilor de lapte este colectată şi transportată la Bălţi.
 Produsele din carne, pentru că micro întreprinderea de prelucrare a cărnii din Donduşeni nu are o capacitate
suficientă de a asigura cererea peţii, de aceea carnea în formă vie sau tăiată este colectată şi exportată de
asemenea spre Bălţi şi Chişinău.
Potenţiale şi oportunităţi pentru comună:
Brute:
o Toate legumele şi fructele circulante pe peţile din regiune. // ceapă, cartofi, morcov, sfecla roşie, usturoi,
varză, roşii, castraveţi, chiperi, ridiche, mărar, mere, nuci, etc.
o Toate cerealele identificate pe piaţă. // grâu, orz, popuşoi, secară.
o Toate plantele tehnice. // floarea soarelui, tutun, ş. a.
o Toate culturile boboase. // soia, fasolea, mazărea verde, bobul, ş. a.
o Carnea vie de porcine, vite, ovine, caprine.
o Peştele – o parte din care a fost vândut la 2003 pe peţile din Donduşeni şi Otaci.
o Oule şi laptele( una tonă pe zi în timp de iarnă).
Semifabricate:
o Făina din grâu, popuşoi; crupe din grâu, popuşoi, mazăre, orz; hrişca;
o Ulei;
o Carnea din pasăre, vită, porc, oaie, capră, miel;
o Brânză de vacă, oaie şi smântână;
o Paste făinoase;
Finite:
o Produse de panificaţie;
o Mezeluri;
o Produse lactate( peste 6 tone pe zi în timp de vară şi toamnă);
o Produse legumicole şi din fructe.
o Produse din ouă.
Detaliat vezi capitolul V, Analiza mediilor strategice, subcapitolul 1, Studiul de piaţă Donduşeni.
3.1.3.2 Piaţa Otaci.
Import:
Produsele importate în Otaci, revin cu 34% Ucrainei şi cu 66% satelor şi altor centre comerciale din RM. Din cele
34% importuri efectuate din Ucraina, 63% le constituie produsele finite(în comparaţie cu 0% exporate spre
15
Ucraina), 29% semibrute(în special produsele crea nu mai necesită prelucrare) şi doar 8% brute. Din localităţile RM
produsele importate le constituie cele brute cu 47%, cele semibrute (în special produsele care necesită încă
prelucrare, pentru a fi ulterior exportate în Ucraina) şi doar 22% sunt produsele finite(cu 41% mai puţin decât se
importă din Moldova).
Export:
Exportul produselor otăcene sunt orientate absolut în partea stângă a Nistrului, în Ucraina, eminamente Moghilev.
De obicei, cea mai mare parte a acestor produse sunt colectate pe piaţa Otaci de la pesoanele direct producătoare din
localităţile rurale ale împrejurimelor acestuia, şi astfel Otaciul preia un rol de intermediar comercial, între satele
raioanelor din preajma Otaci-ului şi între Ucraina. Se observă limpede că partea totală a produselor o constituie
materia primă şi semibrută.
Brute:
 Legume
Sempreparate:
 Făină caliatate superioară
 Crupe
 Ulei
 Păsări
 ouă
Finite:
 Lactate
 Cărnuri
 Produse de panificaţie
Potenţiale şi oportunităţi pentru comună:

Brute:
o Toate legumele şi fructele circulante pe peţile din regiune. // ceapă, cartofi, morcov, sfecla roşie, usturoi,
varză, roşii, castraveţi, chiperi, ridiche, mărar, mere, nuci, etc.
o Toate cerealele identificate pe piaţă. // grâu, orz, popuşoi, secară.
o Toate plantele tehnice. // floarea soarelui, tutun, ş. a.
o Toate culturile boboase. // soia, fasolea, mazărea verde, bobul, ş. a.
o Carnea vie de porcine, vite, ovine, caprine.
o Peştele – o parte din care a fost vândut la 2003 pe peţile din Donduşeni şi Otaci.
o Oule şi laptele( una tonă pe zi în timp de iarnă).
Semifabricate:
o Făina din grâu, popuşoi; crupe din grâu, popuşoi, mazăre, orz; hrişca;
o Ulei;
o Carnea din pasăre, vită, porc, oaie, capră, miel;
o Brânză de vacă, oaie şi smântână;
o Paste făinoase;
Finite:
o Produse de panificaţie;
o Mezeluri;
o Produse lactate( peste 6 tone pe zi în timp de vară şi toamnă);
o Produse legumicole şi din fructe.
o Produse din ouă.
Detaliat vezi capitolul V, Analiza mediilor strategice, subcapitolul 2, Studiul de piaţă Otaci.
3.1.2.3 Piaţa Moghilev Podolisk
Import:
Producţia importată propusă consumatorului a constituit zilnic în jur de 18 000 USD, dintre care 32 %(5790 USD)
este din RM. Aceste 32 % constitue exclusiv producţie brută(58 %) şi semiprelucrată(42 %) achiziţionată, sau adusă
de către populaţia regiunii pe la frontieră a câte 6-10 kg /la trecere vamă. Produsele din RM reprezintă surse
importante pentru activitatea întreprinderilor ucrainene, eminamente a celor din Moghilev(3380 USD /zi în formă
brută şi 2410 USD /zi în formă semiprelucrată). În schimb, piaţa din Moghilev aproape deloc nu importă produsele
finite din RM, care de fapt nici nu prea există la acest hotar(rar de tot pot fi identificate produse finite din lactate sau
cărnuri, cu atât mai greu din legume şi fructe, de origine RM). Structura acestora este: maioneză(80 kg/zi);
ketchup(50 kg/zi); crupe de diferite tipuri(80 kg/zi); unt(50 kg/zi); bere(120 l/zi); produse din carne şi lactate, etc.).
Export:
Cea mai mare parte a exporturilor le constituie produsele finite efectuate în oraşul Moghilev şi apoi urmează
produsele brute şi semifinite colectate din RM. Produsele exportate, sau procurate de moldoveni pe piaţa din
16
Moghilev, constituie 22 %. Acest procent aparent mic se datorează fluxului singurului tip de mărfuri brute venite în
RM, şi anume legumelor, care în acest an nu au fost suficiente pentru a asigura cerinţele populaţiei, din cauza secetei
şi apoi a grindinei. Structura lor este următoarea: morcov(200 kg/zi); ceapă(300 kg/zi); cartofi(1 t/zi); varză(150
kg/zi); etc.). Totuşi cea mai mare parte a produselor exportate în RM sunt mărfurile finite, care au constituit 41 %
din totalul produselor finite exportate de către Moghilev(4600 USD). Se observă un proces invers, unde balanţa
comercială ucraineană la acest hotar în raport cu RM este de +9 %, adică în Ucraina vin mărfurile brute şi semibrute,
care ulterior se întorc finite întun volum mai mare şi la un preţ mai mare, dând posibilitate deasemenea să asigure cu
produse finite şi alte pieţe din Ucraina(Viniţa, Nemia, Broniţa, Iurkovţî, etc.).
Brute:
 Piaţa angro din Moghilev intenţionează o cerere zilnică de peste 30-40 t la mere, pe când de facto, pe piaţa
cu ridicata se efectuiază o operaţiune de 2 t zilnic şi angro de 9-10 t. Legislaţia vamală a Ucrainei împedică
realizării dezideratului economic de mai sus, astfel pe diferite căi RM reuşeşte să aducă pe această piaţă
doar în jur de 9 t mere pe zi, în timp ce numai Sudarca, anul acesta a fost nevoită să transporte peste 160 t
mere la Cupcin pentru suc la numai 30 bani /kg. Adică s-a obţinut o sumă de 3800 USD, aproape de 10 ori
mai puţin decât ar fi avut să se obţie de la această cantitate de mere pe piaţa de la Moghilev( 31 000 USD).
 Soia este un produs în volum mic pe piaţă, dar foarte căutat.
Semiprelucrate:
 O cerere deosebită şi neasigurată deplin o constituie uleiul, deoarece cultura tehnică din care se prepară
acest produs este cultivată pe suprafeţe mici, cu atât mai puţin faţă de satele RM unde cultivarea floarea
soarelui reprezintă o activitate de bază.
 Făina de grâu de caliate superioară de asemenea este inexistentă pe această piaţă, precum şi făina de
porumb, chiar dacă este solicitată pe tot percursul anului, este găsită în cantităţi minime(100 kg
/săptămână).
 Dacă carnea tăiată din RM nu ar veni în cantităţile elucidate mai sus, apoi aceste produse ar constitui iarăşi
o insuficienţă, atât pentru activitatea întreprinderii locale de prelucrare a cărnii(care în aceste condiţii s-ar fi
văzut nevoită să identifice alte pieţe de achiziţionare a cărnii brute şi tăiate), cât şi pentru consumatorul de
rând. Acelaşi fenomen s-ar întâmpla şi cu lactatele.
Finite:
 -
Detaliat vezi capitolul V, Analiza mediilor strategice, subcapitolul 3, Studiul de piaţă Moghilev
Podolisk.
3.1.4 Relevanţa analizei SWOT.
Analiza SWOT /FSOA efectuată pe sectoare şi asamblată pe comună, a relevat constatările

funcţionale şi disfuncţionale, care, eventual, au probabilitatea unui succes, în cazul integrării lor
(inter -/sau intra)strategiale, sau viceversa, sunt inoportune în dezvoltarea, specialmente
economică, a comunei. Această analiză, care a fost produsă şi cu ajutorul tehnicilor MMT şi
snow ball, a conglomerat potenţialele şi şansele externe ale mai multor opţiuni strategice (vezi
capitolul următor, III. Strategii de creştere economică), viziuni care au devenit priorităţi pe
termen scurt, mediu şi lung, în evoluţia graduală a comunei.
Rezumatul analizei SWOT
Puncte tari Puncte slabe

 Resurse suficiente şi poluare redusă  Investiţii interne şi străine inexistente
 O înaltă şi consolidată viziune de  Transport în comun deficitar şi poluant
reformare locală, eminamente în sectorul  Procent ridicat de pensionari şi descreştere
economic anuală a populaţiei
 Aşezare centrufugă avantajoasă faţă de  Şomaj în creştere
principalele pieţe de desfacere din regiune
 Aşezare favorabilă turismului
 Forţă de muncă suficientă
Oportunităţi Ameninţări
 Insuficienţe de piaţă la capitolul produselor  Lipsă stimulente fiscale
finite şi semiprelucrate agricole  Creşterea gradului de sărăcie
 Lipsa diversificărilor de produse şi a  Proprietate agricolă divizată
17
calităţii lor  Concurenţa din partea produselor ucraineşti
 Lipsa deservirii rapide a clienţilor ieftine şi mai puţin calitative
 Lipsa alternativelor concurenţiale
 Programe internaţionale de înfrăţire a
regiunilor
Detaliat vezi Capitolul VI, Analiza SWOT.
3.2 Strategiile economice prioritare durabile recomandate

În procesul de elaborare a strategiilor economice pe comună, s-au luat în considerare următoarele
aspecte esenţiale:
1. şansele externe pe care le oferă comunităţii, pieţele resurselor regionale, naţionale şi
internaţionale;
2. potenţialul comunitar existent şi posibilitatea integrării lui în sistemul oportunităţilor
exterioare;
3. viziunile moderne de eficientizare, de creştere a calităţii şi competivităţii activităţilor
diversificate comunitare, care să asigure preîntâmpinarea plecării capitalului comunitar
sub forma produselor materiilor prime, la preţuri derizorii şi reintegrarea lui în evoluţia
economică durabilă;
4. nivelul populaţiei sărace din comună, reducerea numărului acestora prin implicarea lor
nemijlocită în sistemul strategic, care să ofere un număr de locuri de muncă suficient
pentru reintegrarea populaţiei sărace;
5. consolidarea acţiunilor comune ale iniţiativelor comunitare, prin implicarea tuturor
entităţilor economice, instituţionale şi sociale din comună.
3.2.1 Domenii de intervenţie strategică.

Ţinând cont de previziunile considerate, drept priorităţi, în elaborarea strategiilor, s-au efectuat
două acţiuni strategice, care să răspundă particularităţilor emergente şi presciptive în realizarea
obiectivelor propuse:
1. Identificarea sistemului instituţional /structural responsabil şi sinergic în realizarea şi
promovarea sistemului strategic. Acest obiectiv, a prevăzut înfiinţarea Centrului Local de
Dezvoltare Durabilă, organizaţie neguvernamentală constituită pe lângă Primăria
comunei, care are drept misiune să realizeze implementarea respectivului Plan Strategic,
să continuie cercetările avantajelor externe şi interne comunitare, să identifice căile
optime de realizare a strategiilor elaborate, accesoriile necesare şi capitalul financiar,
îndeosebi pentru strategiile pe termen mediu şi lung, precum şi să fondeze Holdingul
Sudarca – organizaţie care cuprinde toate entităţile economice, administrative, sociale şi
culturale ale comunei, care are drept scop să promoveze şi să apere de concurenţa externă
produsele comunei. Centrul Local, la etapa iniţială, are funcţii interne (de cercetare
spaţială şi îmbunătăţire metodologică) şi externe (de identificare a oportunităţilor de
finanţare şi investiţie, studii de piaţă), iar mai târziu, funcţiile lui, sunt limitate doar la
analiza internă, şi anume odată cu înfiinţarea Holdingului, care are, exclusiv atribuţii
externe, de promovare a produselor şi de identificarea permanentă a pieţelor. Mai mult
despre aceste două organuzaţii vezi Capitolul VII, Anexe.
2. Identificarea nemijlocită a strategiilor economice de dezvoltare economică durabilă.
Această acţiune a prevăzut să valorifice, în baza şanselor maxime de piaţă, cel mai efctiv
potenţial comunitar, capabil să asigure o creştere economică graduală şi să reducă,
treptat, sărăcia comunitară. Din opţiunile strategice identificate, se prioritizează numărul
strategiilor ce conţin un conglomerat de potenţiale şi şanse externe comunitare maxime,
anume acele strategii, care pot oferi în continuare, subvenţii importante pentru realizarea
celorlalte opţiuni strategice.
18
3.2.2 Precondiţiile strategiilor prioritare recomandate.
În baza analizelor efectuate, s-ua identificat, în primul rând, trei domenii prioritare în relaţie cu
avantajele de piaţă ce sunt oferite comunei, şi anume insuficienţa şi slaba asigurare cu produse
din panificaţie (cca 600 USD /per zi piaţa Donduşeni, cca 400 USD /per zi piaţa Otaci, cca 600
USD /per zi piaţa Moghilev); cu produse din lactate (cca 600 USD /per zi Donduşeni, cca 400
USD /per zi piaţa Otaci, cca 1200 USD /per zi piaţa Moghilev); şi cu produse finite din carne
(600 USD piaţa Donduşeni, cca 650 USD piaţa Otaci, cca 1100 USD piaţa Moghilev). Acelaşi
fenomen s-a efectuat invers, cu potenţialul maxim pe care poate să-l propună comuna, şi anume
la capitolul materiilor prime şi a liniilor tehnologice (necesitate în reconstrucţie). Dintre acestea
remarcăm, domeniul panificaţiei (recolte de peste 1000 tone de grâu şi alte 1000 tone de alte
produse cerialiere, infrastructură optimă şi menţinută pentru integrarea lor economică,
eminamente în ramura respectivă); linia lactatelor (peste 1200 tone de lapte de vacă pe an,
serviciile sanitare existente în acest domeniu, încăperi de producere şi prelucrare a laptelui);
ramura de prelucrare a cărnurilor (peste 200 tone producţia anuală de carne, infrastructura şi
utilităţile necesare). Evident au fost identificate şi alte opţiuni (vezi următorul capitol), însă în
cadrul lor, cele mai viabile la moment, capabile într-un viitor imediat să acorde şanse reale de
realizare a previziunilor preluate drept priorităţi în elaborarea strategiilor (vezi începutul
subcapitolului 3.2), precum şi să faciliteze calea implementării celorlalte opţiuni strategice.
Elecţia acestora, a luat în considerare şi costul opţiunilor de realizare a tuturor strategiilor
identificate, precum şi avantajele lor pe piaţă.
3.2.3 Rezumatul strategiilor prioritare recomandate.

3.2.3.1 Strategia 3 „Secţia de panificaţie”.
Strategia Nr.3, constituind o prioritate – bază pentru eficientizarea situaţiei economice în
complex din comună, la etapa opţională iniţială, având criterii comune cu alte strategii elaborate,
va conţine unele sub-strategii auxiliare (de suport investiţional).
Avantaje: Strategia 3, este descrisă detaliat, în secţiunea următoare, întrucât reprezintă una dintre
cele mai viabile acţiuni strategice din toate strategiile identificate – fundament real, al unei
preconceperi durabile în evoluţia tuturor sectoarelor din comună. În comparaţie cu celelalte
strategii, dispune de cel mai mare număr al punctelor forte, având suportul unor suficiente
potenţiale interne pentru a fi realizată. De asemenea, respectivele potenţiale, constituie resurse
prime în eficientizarea activităţilor agricole din comună, şi merită, la moment, atenţie prioritară
în vederea restructurării activităţilor economice comunitare, care la zi, din lipsa unor iniţiative
comprehensive reprezintă surse ale unor pierderi financiare considerabile, şi aceasta mai ales,
când punem problema preocupărilor de stopare a „ieşirii” capitalului circulant pe căile brute de
comercializare. Această strategie, deţine însemnate oportunităţi de piaţă şi poate acoperi un
număr important al „nişelor” respective, or, acesta înseamnă şi creşterea efectivă a rentabilităţii
activităţilor economice comunitare, în care pot fi integraţi, la etapa, iniţială peste o sută de
persoane. (vezi detaliat capitolul III, Strategiile de creştere economică, subcapitolul 3)
Dezavantaje: În condiţiile în care aria I comercială a comunei este asigurată insuficient cu
produsele din panificaţie, nu se pot consemna careva dezavantaje serioase, ce pot pune în pericol
opţiunile realizării ei. Ba invers, ea e abilă să concentreze cele mai importante potenţiale ale
comunei într-un proces gradual şi rentabil de dezvoltare.
3.2.3.2 Strategia 5 „Producerea şi prelucrarea a lactatelor”
Strategia 5 dimpreună cu strategia 3 şi 6, constituie reţeaua valorică economică a comunei, pe
bazele cărora se construieşte primul element al unei preplatforme industriale din comună. De
asemenea, ele, reprezintă entităţile fundamentale ale Holdingului de promovare a produselor
Sudarca. Strategiei 5 îi revine unul din rolurile misionare în crearea acestui sistem, având un
coeficient de 76% în privinţa integrării forţelor de muncă comunitare, şi o pondere de 20% din
venitul financiar preconizat în ansamblul funcţionării sistemului strategic.
Avantaje: Cantitatea suficientă de lapte produsă în comună, ceririle considerabilă faţă de
produsele lactate, emninamente în stare finită, precum şi lipsa unor întreprinderi de producere a
19
materiilor finite din respectivul produs, oferă şanse substanţiale procesului de eficientizare
economică, de creştere a acestea şi de reducere a populaţiei sărace din comună.
Dezavantaje: Nu se pot identifica dezavantaje în relaţie cu această acţiune strategică, întrucât nu
se pot consemna riscuri ce ar face inadmisibilă realizarea ei. (detaliat vezi capitolul III).
3.2.3.3 Strategia 6 „De producere şi prelucrare a cărnii”.
Strategia 6 în acord cu misiunea şi obiectivele strategice ale Holdingului Sudarca, reprezintă una
dintre cele trei strategii prioritare. Realizată într-un termen scurt, pe suportul celorlalte două
strategii menţionate, precum şi ţinând cont de capacităţile suficiente ale comunei în vederea
producerii materiei prime, oferă o şansă considerabilă pentru consolidarea şi lărgirea calitativă a
sistemului strategic.
Avantaje: Produsele finite din carne sunt aduse în regiunea comercială a comunei de la o distanţă
de paste 150 km. Pe de altă parte, din comuna Sudarca, precum şi din localităţile limitrofe, se
colectează zilnic o cantitatea impunătoare de carne brută (vie) la preţuri derizorii. Realizarea
acestei strategii, pe de o parte, stopează fenomenul unor dezacorduri de costruri reprobabile,
având capacităţi suficiente să implice atât populaţia comunei, cât şi produsele acestora în mărirea
rentabilităţii acţiunii proprii şi individuale, iar pe de altă parte, dat fiind identificată o insuficienţă
enormă în privinţa produselor finite din carne pe pieţele din aria I comercială, precum şi
prevăzând necesitatea imperioasă de a stopa volumul enorm al produselor din carne ucraineşti de
o rea calitate, are şanse concrete de realizare, şi, cu atât mai mult, prin intermediul Holdingului,
care mai are încă şi misiunea de a apăra produsele sistemului de către concurenţa externă.
Dezavantaje: Concepută independent strategia 6 poate avea mulţi factori de risc care ar
obstacola obţinerii rezultatelor preconozate (prima şi cea mai importantă ar fi probabil lipsa
pieţiide desfacere în timp cu cheltuielile de funcţionare pot creşte incomensurabil). Realizată în
cadrul sistemului valoric dimpreună cu celelalte două strategii (3 şi 5) are şanse concrete de
realizare şi oferă un alt punct forte în vederea diversificării produselor promovate de către
Holding, or, cu atât mai mult oportunităţile de piaţă acordă în acest sens un spaţiu considerabil şi
dacă nu chiar o prioritate în relaţie cu produsele ucraineşti mai ieftine şi de o mai puţină calitate
(detaliat vezi capitolul III).
20
III. STRATEGIILE DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ
1. Opţiuni strategice:
1.1 Strategia Nr. 1. „Strategia de fabricare a jucăriilor din lemn”.

Formula SWOT:
S1 = O1 + O4+ P5+ P17 + P18 + P20- W1- W7- A1- A3-A 3.1-A10
Strategia Nr.1, preconizată pe termen lung, va fi iniţiată după realizarea Strategiilor desemnate
prioritare /principale, considerată a fi subvenţionată de către rezultatele obţinute din Strategiile
optate cu beneficii imediate. De asemenea, ea poate fi eventual realizată, în cadrul unor
programe internaţionale, în special de „înfrăţire”, prin care produsele elaborate ar avea putinţă să
fie exportate pe pieţele europene.
Avantaje: Constituie un know how pentru piaţa Republicii Moldova, şi poate avea influienţe
pozitive majore în vederea producedrii unor obiecte specifice de calitate, solicitate pentru
elementul intelectual şi distractiv în acelaşi rând, pe care îl pot produce asupra clientului. De
asemenea este capabilă să integreze un număr larg de persoane în sectorul de prelucrare al
comunei, precum şi nu în ultim rând prevede costuri mici în privinţa procesului productiv,
aceasta în cazul existenţei materiei prime suficiente.
Dezavantaje: În primul rând, materia primă, lemnul, nu se află la balanţa locală de evidenţă, ci
aparţin administraţiilor regionale şi centrale. Din care motiv, sistemul birocratic de obţinere a
liucenţierii în ramura vizată, precum şi legislaţia mai mult velietară din domeniul ecologic, ca
supliment şi cea fiscală, ar putea pune piedici serioase la capitolul echibalanţei dintre sinecosturi
şi profit. Costurile pot creşte considerabil şi din cauza neidentificării unor pieţe de desfacere,
având în vedere acel fapt, că aceste produse sunt noi şi deloc cunoscute cumpărătorului, şi,
eventual, necesită alocaţii impunătoare pentru publicitate şi promovare, care, probabil, reduc
palpabil rentabilitatea acestei activităţi.
1.2 Strategia Nr. 2. „Strategia produselor piscicole”.

Formula SWOT:
S2 = O1+O4+P6+P15+P20+P16-W1-W14-W23-W24-A1-A2-A3-A10-A13-A9
Strategia 2, este considerată a fi realizată pe trermen mediu, prin integrarea ei în contextul

secţiilor de prelucrare a cărnii, care la rândul lor au capacităţi auxiliare de prelucrare şi a
produselor din peşte.
Avantaje: Tehnologia de prelucrare a peştelui este ieftină, precum şi produsele finite din peşte
sunt mult solicitate pe pieţele rurale şi urabane ale Republicii Moldova din toate ariile
comerciale ale comunei, anul împrejur, indeferent de sărbătorile religioase ale anului, când
invers creşte important numărul potenţialilor nonconsumatori, reducând din preferinţe produsele
din carne, şi interesându-se îndeosebi de produsele din peşte.
Dezavantaje: Pe aria administrativă a comunei sunt amplasate 7 lacuri, arendate proprietarilor
individuali. Din acest punct de vedere, beneficiarii direcţi a acestei strategii devin un număr
restrâns de persoane. De aceea, se subliniază încă odată necesitatea integrării acestei strategii în
contextul strategiei de prelucrare a cărnii, care include şi propune o gamă largă şi diversificată de
21
locuri de muncă şi activităţi prevalente pentru comună, în cadrul căreia ar putea fi încadrate şi
aceste 7 lacuri al celor 7 proprietari. Împreună aceste strategii au posibilităţi concurenţiale
suficiente pentru a „cuceri” şi opune rezistenţă pieţilor din interiorul şi exteriorul Republicii.
1.3 Strategia Nr.3 „ Secţie de panificaţie ”.

Formula SWOT:
S3 = O1 + O9+ O10 +O15+ P1 + P2 + P4 + P6 + P7 +P16+ P22+P25+P26+P43- W1-
W2- W7 - W18 - W21 - W23 - W24 -W28 - A1 - A2-A 3-A10-A9
Strategia Nr.3, constituind o prioritate – bază pentru eficientizarea situaţiei economice în
complex din comună, la etapa opţională iniţială, având criterii comune cu alte strategii elaborate,
va conţine unele sub-strategii auxiliare (de suport investiţional).
Avantaje: Strategia 3, este descrisă detaliat, în secţiunea următoare, întrucât reprezintă una dintre
cele mai viabile acţiuni strategice din toate strategiile identificate – fundament real, al unei
preconceperi durabile în evoluţia tuturor sectoarelor din comună. În comparaţie cu celelalte
strategii, dispune de cel mai mare număr al punctelor forte, având suportul unor suficiente
potenţiale interne pentru a fi realizată. De asemenea, respectivele potenţiale, constituie resurse
prime în eficientizarea activităţilor agricole din comună, şi merită, la moment, atenţie prioritară
în vederea restructurării activităţilor economice comunitare, care la zi, din lipsa unor iniţiative
comprehensive reprezintă surse ale unor pierderi financiare considerabile, şi aceasta mai ales,
când punem problema preocupărilor de stopare a „ieşirii” capitalului circulant pe căile brute de
comercializare. Această strategie, deţine însemnate oportunităţi de piaţă şi poate acoperi un
număr important al „nişelor” respective, or, acesta înseamnă şi creşterea efectivă a rentabilităţii
activităţilor economice comunitare, în care pot fi integraţi, la etapa, iniţială peste o sută de
persoane. (vezi secţiunea strategii prioritare)
Dezavantaje: În condiţiile în care aria I comercială a comunei este asigurată insuficient cu
produsele din panificaţie, nu se pot consemna careva dezavantaje serioase, ce pot pune în pericol
opţiunile realizării ei. Ba invers, ea e abilă să concentreze cele mai importante potenţiale ale
comunei într-un proces gradual şi rentabil de dezvoltare.
1.4 Strategia Nr.4 „ Secţie de fabricare a uleiului”.

Formula SWOT:
S5 = O1 + O11 + P1 + P2 + P4 + P6 + P7 + P22 + P25 + P29 + P43- W16 - W22 - W23 -
W24 - W28 - A1 - A2 - A 10 - A9
Având în vedere faptul, că în comuna Sudarca există moara de fabricare a uleiului şi că populaţia
rurală a regiunii are preferinţe faţă de uleiul prăjit, în pofida celui rafinat, strategia 4 nu poate
constitui o prioritate pentru realizare pe termen scurt. Existenţa unei eventuale linii de
îmbutiliere a uleiului rafinat, pe termen mediu, având ca baze cantităţile suficiente de materie
primă, ar putea explora pieţele comerciale din ariile II şi III ale comunei, şi cel mai avantajos,
bineînţeles fiind, posibilitatea identificării unor eventuale pieţe externe.
Avantaje: Existenţa unei cantităţi suficiente de materie primă – a florii-soarelui, precum şi a
tehnologiei morii de producere a uleiului, care necesită inventariere a echipamentului, precum şi
realizarea strategiei 3 care oferă potenţiale în privinţa producerii materiei prime, acordă şanse
reale pentru realizarea acesteiopţiuni în următorii trei ani. Cerinţile mari din partea Ucrainei faţă
de acest produs, care sezonier poate oscila sublimita capacităţii de producere.
Dezavantaje: Inexistenţa pieţelor de desfacere necesare şi a persoanelor cu o putere de
cumpărare ce pune accent pe calitatea produsului în aria I comercială rurală, precum şi obiectivul
strategic de acoperire a pieţelor urbane din ariile II şi III comerciale, care necesită surse
suplimentare în privinţa transportării şi promovării produsului.
22
1.5 Strategia Nr.5 „ Producerea şi prelucrarea lactatelor”.

Formula SWOT:
S5 = O1 + O12 + P15 + P18 + P20 + P21.A + P33+P33.a+ P34 - W1 - W7 - W23 - W24 - W28
-W29 - A1 - A2 - A 10 - A14 ( termen lung) -A9
Strategia 5 dimpreună cu strategia 3 şi 6, constituie reţeaua valorică economică a comunei, pe

bazele cărora se construieşte primul element al unei preplatforme industriale din comună. De
asemenea, ele, reprezintă entităţile fundamentale ale Holdingului de promovare a produselor
Sudarca. Strategiei 5 îi revine unul din rolurile misionare în crearea acestui sistem, având un
coeficient de 76% în privinţa integrării forţelor de muncă comunitare, şi o pondere de 20% din
venitul financiar preconizat în ansamblul funcţionării sistemului strategic.
Avantaje: Cantitatea suficientă de lapte produsă în comună, ceririle considerabilă faţă de
produsele lactate, emninamente în stare finită, precum şi lipsa unor întreprinderi de producere a
materiilor finite din respectivul produs, oferă şanse substanţiale procesului de eficientizare
economică, de creştere a acestea şi de reducere a populaţiei sărace din comună.
Dezavantaje: Nu se pot identifica dezavantaje în relaţie cu această acţiune strategică, întrucât nu
se pot consemna riscuri ce ar face inadmisibilă realizarea ei. (vezi strategii prioritare)
1.6 Strategia Nr.6 „ Secţie de fabricare a mezelurilor”

Formula SWOT
S6 = O1 + O13 + P6 + P15 + P36 + P37 + P38 - W1 - W7 - W14 - W23 - W24 - W28 -W29 -
A3 -A10-A 12-A13-A14-A9
Strategia 6 în acord cu misiunea şi obiectivele strategice ale Holdingului Sudarca, reprezintă una
dintre cele trei strategii prioritare. Realizată într-un termen scurt, pe suportul celorlalte două
strategii menţionate, precum şi ţinând cont de capacităţile suficiente ale comunei în vederea
producerii materiei prime, oferă o şansă considerabilă pentru consolidarea şi lărgirea calitativă a
sistemului strategic.
Avantaje: Produsele finite din carne sunt aduse în regiunea comercială a comunei de la o distanţă
de paste 150 km. Pe de altă parte, din comuna Sudarca, precum şi din localităţile limitrofe, se
colectează zilnic o cantitatea impunătoare de carne brută (vie) la preţuri derizorii. Realizarea
acestei strategii, pe de o parte, stopează fenomenul unor dezacorduri de costruri reprobabile,
având capacităţi suficiente să implice atât populaţia comunei, cât şi produsele acestora în mărirea
rentabilităţii acţiunii proprii şi individuale, iar pe de altă parte, dat fiind identificată o insuficienţă
enormă în privinţa produselor finite din carne pe pieţele din aria I comercială, precum şi
prevăzând necesitatea imperioasă de a stopa volumul enorm al produselor din carne ucraineşti de
o rea calitate, are şanse concrete de realizare, şi, cu atât mai mult, prin intermediul Holdingului,
care mai are încă şi misiunea de a apăra produsele sistemului de către concurenţa externă.
Dezavantaje: Concepută independent strategia 6 poate avea mulţi factori de risc care ar
obstacola obţinerii rezultatelor preconozate (prima şi cea mai importantă ar fi probabil lipsa
pieţiide desfacere în timp cu cheltuielile de funcţionare pot creşte incomensurabil). Realizată în
cadrul sistemului valoric dimpreună cu celelalte două strategii (3 şi 5) are şanse concrete de
realizare şi oferă un alt punct forte în vederea diversificării produselor promovate de către
Holding, or, cu atât mai mult oportunităţile de piaţă acordă în acest sens un spaţiu considerabil şi
dacă nu chiar o prioritate în relaţie cu produsele ucraineşti mai ieftine şi de o mai puţină calitate.
23
1.7 Strategia Nr. 7. „Strategia produselor din soie”.
Formula SWOT:
S7 = O1+O14+P1+P2+P4+P6+P15+P31+P43-W1-W14-W16-W18-W22-W23-W24-W27-W28-
A1-A10-A9.
Poate fi considerată, una dintre principalele strategii pe termen lung, având posibilitate, totuşi, să
se dezvolte şi paralel cu celelalte activităţi economice preconizate. Prelucrarea soii, eventual în
forma produselor finite, este oportună pentru orişicare localitate din R Moldova, şi cu atât mai
mult pentru cele rurale. Comuna Sudarca, în baza rezultatelor anilor precedenţi (cu certitudine
din perioada existenţei Cooperativei” Sudarca”), dar şi pe anul 2003 (chiar dacă în persoana unui
singur agent economic, „Misspend”), a demonstrat că are capacitatea suficientă de creştere şi
recoltare a soii (4 tone /ha), şi care ulterior poate fi integrată într-un sistem de prelucrare şi
producere a mărfurilor finite solicitate pe pieţele tuturor ariilor comerciale.
Avantaje: Există capacităţi tehnice şi avntaje bilogice în privinţa producerii materiei prime, şi de
a se obţine cantităţi suficiente ale respectivului produs. Pe termen lung, această strategie
opţională, subvenţionată de către sistemul previzionat, ar putea să fie realizabilă şi viabilă
contextului promoţional al produselor Holdingului.
Dezavantaje: Costul tehnologiilor de prelucrare a soii sunt ridicate şi necesită mari investiţii,
care nu pot fi identificate la moment. De aceea, linia separată de prelucrare a soii nu e posibil de
a fi integrată în funcţionalitatea sistemului strategic creat pe rezultate imediate.
1.8 Strategia Nr. 8. „Agroturism Sudarca”.

Formula SWOT:
S8 = O16+O17+O18+P5+ P9+P10+P19+P21+P40+P41+P42-W1-W4-W9-W10-W13-W18-W19-
W31-W32-A8-A9-A16-A17-A18.
În scopul promovării tradiţiilor şi obiceiurile locale, a valorilor culturale specifice comunei şi
demne de recunoscut în spiritul patrimoniului românesc basarabean, strategia 8, realizează unul
din dezideratele regăsirii neamului în cântecele, datinile şi sărbătorile cutumiare petrecute anual
în localităţile Sudarca şi Braicău.
În pofida tuturor obstacolelor întâmpinate în dezvoltare, comuna Sudarca rămâne a fi o localitate
vie şi bogată în tradiţiile şi obiceiurile culturale.
Legătura mistică cu rurarul, baştina şi plaiul mioritic îi redă avuţie spirituală a sufletului
basarabean. Aici se regăsesc cântecele, baladele, poveştile şi povestirile strămoşeşti, urăturile şi
colindele smerite de dorirea binelui, sărbătorile, nunţile şi botezurile sudărcene cu ecouri şi
amintiri în inimi eterne. Nostalgie istorică şi gregărismul sătean este realizată prin talentele
revocatoare a creştinismului popular, care pe parcursul virulent al timpului şi-a păstrat identitatea
şi specificul local. Toate valorile culturale pe fundalul unei imagini naturale, deosebite, îi oferă
avantajul, de a deveni un centru de atactivitate exemplară, în care turismul ca activitate încă
neclară pentru Republică, să devină o optimă matreializare economică.
Avantaje:
Nivelul înalt de moralitate ce consolidează comunitatea în privinţa unor valori tradiţionale,
specifice locului, precum şi potenţialul cultural înalt evocat prin cluburile de muzică şi dans,
orchestră şi taraf, permit atragerea atenţiei promenadelor faţă de spiritualitatea comunitară.
Lacurile intra şi extrahabitale precum şi fâşiile silvice ce înconjoară citadin localitatea,
optimizează valorile clturale într-un sistem integru regenerat într-o gnoseologie interesată. Altă
particularitate deosebită, constituie faptul, că în comună sunt menţinute infrastructurile unor
cădiri ce pot reapărea exotic, transpuse mai curând într-o reţea de servicii hoteliere.
Dezavantaje: Ţinând cont de faptul că serviciile turistice şi mai ales hoteliere din zonele rurale,
se află în stadiul discuţaiilor pentru autorităţile Republicii, şi nu dispun de canale consolidate în
privinţa publicităţii şi promovării pe ariile naţionale şi internaţionale, materializarea Strategiei 8
24
solicită substanţele cheltuielii, mai ales în domeniul promovării imaginii. Reomogierea teritorială
şi spaţială în consens cu aceste obiective, poate fi executată pe termen lung, în urma funcţionării
unor strategii ce pot aduce venitul şi pentru organizarea acestor activităţi.
Desigur, un element oportun, l-ar constitui, identificarea şi valorificarea unor progrese de „de
înfrăţire” internaţională, prin intermediul cărora, serviciile turistice din comună ar putea fi
realizată mai degrabă.
Concluzii generale: În acord cu opţiunile strategice proliferate, Strategia Generală de dezvoltare

economică durabilă a comunei Sudarca, include trei strategii prioritare: Strategia 3, 5 şi 6. de
asemenea, se poate afirma cu o certitudine evidentă, că în peroada celor maxim 5 ani de realizare
a opţiunilor prioritare identificate, precum şi în timpul implementării celorlalte opţiuni
previzionate, se pot valorifica şi alte viziuni strategice, neincluse în acest Plan datorită nivelului
jos de eficienţă la data elaborării lor, însă care periodic, probabil, pot avea importante
oportunităţi pentru comună (de exemplu, un eventual punc de colectare, păstrare şi uscare
/conservare a fructelor sau legumelor).
2. Strategii prioritare:
2.1 Strategia Nr. 3 “Secţie de panificaţie”.

Formula SWOT:
S3 = O1 + O9+ O10 +O15+ P1 + P2 + P4 + P6 + P7 +P16+ P22+P25+P26+P43- W1-
W2- W7 - W18 - W21 - W23 - W24 -W28 - A1 - A2-A 3-A10-A9
Detalii SWOT:
OPORTUNITĂŢI
O1 – pieţele din Otaci, Moghilev şi Donduşeni oferă spaţii importante de desfacere a mărfurilor comunităţilor rurale
din împrejurimi, determinând 45% „ lipsuri” pentru Moghilev şi 80% „lipsuri” pentru Otaci şi Donduşeni, la
categoria produselor finite şi semipreparate, inclusiv din panificaţie.
O9 - gradul insuficient de asigurare cu făină de calitate I şi II separate şi lipsa făinii de calitate superioară pe pieţele
din Donduşeni, Otaci şi Moghilev, precum şi în satele din această arie comercială.
O10 – gradul mic de asigurare cu produse finite de panificaţie, în special pâine, paste făinoase diversificate şi
ambalate, colţunaşi, pelmeni, suhărei, alte copturi, a pieţelor din aria comercială sus-menţionată.
O15 – gradul insuficient de asigurare cu produse semiprelucrate din cereale şi în mod special a crupelor din grâu,
orz, popuşoi şi mazăre împachetate din aceiaşi arie comercială.
Statistici de piaţă Otaci, Donduşeni şi Moghilev

Indicatori:
 În februarie 2004 , pe piaţa din Donduşeni se importa zilnic, făină de grâu calitate I şi II împreună,
în valoare de 750 USD /zi, utilizată inclusiv la fabricarea pâinii, pastelor făinoase, altor copturi.
Totuşi funcţionarea celor 3 mini-brutării cu o capacitate totală de cca 6500 pâini /zi, include în jur
de 80% din suma totală a importului de făină de pe piaţă, adică 600 USD. Existenţa morii de făină
în Donduşeni, dar mai ales a serviciilor acordate de către moara Livădeni în baza contractelor
stabilite cu respectivele brutării, oferă posibiltate acestor agenţi economici să achiziţioneze şi
depoziteze grâul la începutul fiecărui an, astfel încât, rezervele efectuate să le permită menţinerea
unui volum de peste 50% /zi funcţionare (730 USD /zi), adică să cumpere făină pentru producerea
pâinilor mai puţin de 50 la sută din cantitatea zilnică necesară.
Cele 6500 de pâini produse zilnic nu satisfac pe deplin cerinţele pieţei, inclusiv nici din Donduşeni
(populaţia fiind de cca 16 000 persoane), cu atât mai mult a pieţelor rurale din acest perimetru
comercial. Astfel numai în Donduşeni, „insuficienţa” se cifrează în numerar la cca – 8000 pâini,
„insuficienţă” care dacă includem şi cele peste 20 de pieţe rurale din aria comercială I, plus şi cerinţa la
25
cca 6000 pâini /zi a orăşelului Otaci, ajungem la o cifră impunătoare de peste – 10 000 pâini, exceptând
Donduşeni-ul, iar în total de peste – 18 000 pâini.
 Pe piaţa din Otaci în aceiaşi perioadă se importa pe zi făină de cca 400 USD, care ulterior este
exportată pe diferite căi în Ucraina, eminamente de către brutăria din Moghilev. De asemenea
această făină nu este asortată pe calităţi.
 Pe piaţa din Moghilev volumul constituie 600 USD /zi, sursa principală a funcţionării brutării fiind
rezervele proprii efectuate. Acest flux univectorial produs din RM, plus seminţele de grâu bogate
în gluten achiziţionate la preţuri derizorii (60-70 bani /kg) din satele raioanelor de N-E a RM în
volum de cca 400 USD pe zi numai în lunile septembrie - noiembrie (peste 620 tone grâu doar în 3
luni), oferă posibilităţi întreprinderilor ucraineşti de dublare a rentabilităţii afacerilor (cu + 41 243
USD).
! Cifrele respective reprezintă exclusiv, cifra volumului de vînzări!
PUNCTE TARI
P1 – condiţii climaterice moderate care favorizează dezvoltării biodiversităţii.

P2 – forme de relief optime pentru valorificarea ramurilor agricole, în special al culturilor cerealiere, tehnice şi
legumicole.
P4 – gradul de bonitate şi de productivitate înalt a solurilor (72 baluri) pentru culturile cerealiere şi tehnice.
P6 – aşezare avantajoasă faţă de ariile comerciale:
1. Otaci, Donduşeni, Edineţ, Soroca, Moghilev, cu acces rutier în mediu de 30 min.; populaţia
= 100 000
2. Edineţ, Bălţi, Floreşti, Viniţa pop 200 000
3. Ungheni, Orhei, Chişinău, Cernăuţi, pop. 1 mln.
P7 – populaţia aptă de muncă din procesul agroindustrial constituie 47% din totalul populaţiei.
P16 – „Casa de nunţi” cu un spaţiu de 1200 m² (precum şi 15 boxe din parcul auto (30 m² una)), cu o infrastructură
menţinută este utilizată ocazional, avantaj ce permite integrării economice a acesteia (precum şi a boxelor din garaj).
P22 – infrastructura şi funcţionalitatea morii de făină şi de ulei din floarea soarelui, sunt menţinute şi disponibile
auxiliar în susţinerea iniţială a eventualelor activităţi economice de producere finită.
P25 – gradul de asociere relativ înalt (86%) în persoana celor patru agenţi economici (SRL”Teos Agro”,
SRL”Misspend”, AGŢ”Zagaiciuc” şi „Rotari SA”) care deţin peste 70% din totalul privat al comunei, facilitează
utilizării capacităţilor lărgite de finanţare şi investire, inclusiv de obţinere a creditelor bancare substanţiale.
P26 – există certitudinea, bazată pe rezultatele din ultimii 3 ani (cu excepţia anului de secetă şi grindină 2003), că se
recoltează o cantitate de cel puţin 1000 tone de grâu de toamnă pe an, în regim obişnuit doar de la cei patru agenţi
economici enumeraţi (de pe o suprafaţă totală de numai 300 ha). Se include aici punctele specifice ca bază altor
strategii, dar utile şi net suficient de valorificat în cadrul acestei strategii, P 27 şi P28, adică cele minim 500 tone de orz
recoltate anual şi cele minim 1000 tone de porumb, eficiente pentru producerea crupelor, dar în unele cazuri şi a
pâinii diversificate.
P43 – utilizarea mică a substanţelor chimice în sectorul de producere, reducându-se la 35% pentru anul 2003 în
procesul de luptă cu dăunătorii, permite obţinerii unei producţii ecologice.
PUNCTE SLABE
W1 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi specializate în valorificarea noilor potenţiale şi oportunităţi de dezvoltare.

W2 – nu este posibil să se utilizeze tehnica agricolă de capacităţi mari, în particular al combinelor agricole cu
lăţimea de tăiere mai mare de 4,2 m.
W7 – lipsa cunoştinţelor manageriale consolidate privind amplasarea populaţiei active de muncă în economia
comunei.
W18 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi comerciale în privinţa utilizării spaţiilor amenajate liber.
W21 – tehnică agricolă învechită (combinele SK5A NIVA provoacă pierderi de peste 20% /ha, sau la fiecare ha se
numai din această cauză cu 0,5 tone mai puţin; tractoarele cheltuie cantităţi imense de combustibil, precum şi altă
tehnică ce provoacă impedimente în sectorul de producere) limitează posibilităţile reale de obţinere a recoltelor în
volum preconizat.
W23 – lipsa viziunilor consolidate în privinţa tipurilor de produse executate, neexistând cunoştinţele de piaţă din
partea actorilor de decizie şi economici.
W24 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi comerciale, a resurselor umane specializate în domeniile agro-industriei.
W28 – lipsa echipamentelor de producere (mini-întreprinderilor) şi de ambalare a producţiei.
26
AMENINŢĂRI
A1 – legislaţia locală fiscală a raioanelor Donduşeni, Ocniţa, Briceni şi Drochia, în privinţa ridicării influenţei
instrumentelor fiscale faţă de producţia expusă de vânzare, dar şi de producere a ei.
A2 – legislaţia ucraineană faţă de producţia expusă pe pieţele din Moghilev şi din apropierea acestuia.
A3 - fiscalitate accentuată în relaţie cu toate tipurile de activităţi preconcepute.
A10 – formalităţile şi durata de perfectare a documentelor în privinţa obţinerii creditelor şi granturilor, eminamente a
formelor de rambursare în rate şi leasing, precum şi timpul limitat /scurt de acordare a împrumutului(1 an AEÎC şi
până la 3 ani MEC) şi coeficientul înalt de rambursare post credit.
A9 – scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită infrastructurii fizice neadecvate.
În continuare se va vedea poziţia sistemică şi cota pe care o exprimă fiecare dintre punctele analizei SWOT,
efectuată pe marginea analizelor PEST, adică a influenţei acestor factori pentru poziţia fiecărui punct luat în parte.
(vezi figura 1 anexată).
COTĂ:
P P1(100)+P2(80)+P4(70)+P6(80)+P7(80)+P16(80)+P22(40)+P25(70)+P26(80)+P43(70)=750/10=75 (puncte).
W W1(20)+W2(30)+W7(20)+W18(50)+W21(90)+W23(50)+W24(40)+W28(80)=380/8=47,5 (puncte).
O O1(100)+O9(80)+O10(90)+O15(70)=340/4=85 (şanse).
A A1(20)+A2(40)+A3(30)+A10(50)+A9(20)=160/5=32(riscuri).
Opţiuni de realizare:
I. P(75)-W(47,5)=27,5 (succesul strategie 6), opţiuni=72,5 (tehnologie şi echipament, studii,

materie primă, reparaţii, etc.).
II. O(85)-A(32)=53 (realizare strategie 6), opţiuni=47 (marketing + identificare piaţă).
Conţinutul opţiunilor „72,5”

Op.1. – studii de specializare în utilizarea echipamentului morii şi brutăriei, tehnologice, manageriale, contabile,
comerciale, altele. Total 5 persoane (de la 2 la 5 luni), cost maxim 2000 EUR{3,0%}.
Op.2. – achiziţionarea combinei agricole SK5A NIVA, 1 unitate, cost ≈34000 EUR.{46,7%}
Op.3. – moară cu valţuri, făină calitate superioară, calitate I şi II separate, „la cheie”, 200 kg /oră (pentru 3200 pâini
coapte de 0,5 kg la un schimb de 8 ore), cost ≈ 17500 EUR{24,1%}.
Op.4. – mini-brutărie rotativă cu gaz /combustibil lichid / sau electrică; capacitate 2,0 tone /schimb, costuri pentru
fiecare tip în parte: 15400 EUR. {21,1%} (cu gaz), 15000 EUR.{20,7%} (combustibil lichid), 11500 EUR.{17,2%}
(electrică).
Op.5. – reparaţiile şi instalarea echipamentelor procurate în două încăperi, alimentare apă şi canalizare, cost maxim
≈ 4000 EUR. {5,5%}
Costul total al opţiunilor „72,5” = 72 500 EUR{100%}.
Conţinutul opţiunilor „47”

Op.1 – autovehicole pentru transportarea produselor, eminamente a celor de panificaţie, 2 unităţi, cost total în mediu
8000 EUR.
Op.2 – identificarea şi arendarea /procurarea unor încăperi de vânzare a produselor. Cost mediu pe termen lung ≈
10000 EUR.
Op.3 – studii de piaţă şi amplasare piaţă (încheierea contractelor de acordare /achiziţionare a produselor cu agenţii
comerciali din I arie comercială) + studii în privinţa unor eventuale lărgiri cu perspectivă. Cost mediu 1000 EUR.
Op.4 – publicitatea produselor la nivel regional. (sub influenţa cerinţelor de piaţă).
Cost integral 91 500 EURO.
Funcţiune:
27
Scenarii /Capacităţi (op. „72,5”):
1. Cantitatea de grâu de 1000 tone pe an este colectată, actualmente de pe o suprafaţă de circa 300 ha teren
arabil. Această cantitate propune 2,7 tone de grâu pe zi.
2. Combina agricolă nouă, având o capacitate de lucru medie de 16 ha /zi, recoltează cantitatea de 1000 tone
grâu în 18 zile. Este disponibilă maxim 72 de zile să acorde servicii de colectare a grâului agenţilor
economici regionali. Se scade probabilitatea unor riscuri, de a nu fi arendată din cauza unor impedimente
cum ar fi spre exemplu ploile (-40%, echivalentul la 28 zile). Se constituie, pe fundal real, minimum 44 zile
pe an – perioadă, în care combina este arendată, - având o capacitate totală de lucru de 704 ha /an, sau, dacă
preţul la 2003 pentru arendarea unei combine costa 500 lei /ha, obţinem suma de 352000 lei (sau 24 615
EURO) sau 72% din preţul integral, iniţial, al combinei.
3. Moara cu o capacitate de lucru de 200 kg /oră x 16 ore (2 schimburi)=3,2 tone făină, pentru 6400 pâini a
câte 0,5 kg /unitatea, sau pentru 2 zile de funcţiune a brutăriei. De la 1000 tone grâu se scad impurităţile
8%(-8 tone), adică obţinem 920 tone, dintre care, 30% este tărâţa(276 tone), restul va constitui făina de
toate tipurile 644 tone. Din aceste 644 tone, 10% le constituie făina calitate III(64,4 tone), iar cealaltă parte
făina de calitate I şi II(total 579,6 tone), care la rândul lor(având în vedere faptul ca moara produce făina pe
calităţi separate) constituie 50/50 făină calitate I(289,8 tone) şi calitate II(289,8 tone). Echipamentul morii
este capabil să producă şi făina de calitate superioară, care dacă cantitatea de gluten din grâul colectat este
suficientă(nu mai puţin de 25%), constituie un coeficient de 25 la sută din cantitate totală de făină, sau 161
tone făină calitate superioară la 1000 tone de grâu. Dacă pe an considerăm zile lucrătoare pentru moară 350
de zile(se scad unele zile de odihnă sau constatări tehnice), numai pentru funcţionarea brutăriei, în general,
sunt suficiente maxim 200 zile, care pot fi împărţite periodic astfel încât să se ofere posibilitatea de a
acorda servicii de morărit la comandă în cele150 de zile rămase. Dacă estimăm probabil funcţiunea morii la
doar 8 ore pe zi, obţinându-se 1,6 tone făină la schimb, pentru cele 150 de zile oferite la comandă se vor
constitui 240 tone făină, care eventual pot fi produse de către moară, sau 12000 lei(840 EURO) a câte 50
lei pentru tonă.
4. mini-brutăria rotativă cu o capacitate de lucru de 2,0 tone la schimb(8ore), într-un ritm de producere de 1,5
tone pâine pe zi(pentru 3000 franzele), are necesitate de 525 tone făină pe an(164 zile de lucru pentru
moară). Cifra de afaceri zilnică a brutăriei este de cca 9000 lei(629 EURO). La 350 de zile se va constitui
220150 EURO, ±22015 EURO. Nu se exclud şi forma producerii altor tipuri de produse de panificaţie.
5. Cifra de afaceri totală în anul I de activitate (fără a exclude cheltuielile directe şi indirecte), constituie
pentru această strategie, 223 590 EURO (neincluzând cele 22 015 EURO, probabilitatea unor riscuri), sau
de 3 ori mai mult decât investiţiile directe iniţiale (opţiuni „72,5”), ori de 2,4 ori mai mult decât costul
integral de investiţii al Strategiei 3 (91 500 EURO).
Marketingul strategiei 3 (op. „47”):

Piaţa ţintă.
 1. Anul I şi II de activitate se axează pe aria comercială I, în special pe „nişa” Donduşeni (-8000
pâini /zi), „nişa” regională rurală (24 sate) şi „nişa” Otaci (minimum –6000 pâini /zi).
2. După anul II de activitate (eventual 1,5 ani) capacitatea brutăriei, precum şi a morii va fi lărgită
de 2 ori (aceasta înseamnă şi mărirea suprafeţelor însămânţate cu grâu de toamnă, de la 300 ha la
500 /600 ha), înglobând localităţile megieşe ale raionului Donduşeni (peste 20 de sate din
raioanele Ocniţa, Soroca, Edineţ şi Drochia) şi din aria comercială II.
 1. Se va pune accent deosebit pe populaţia celor două oraşe Donduşeni şi Otaci (care nu au
posibilităţi individuale de obţinere (coacere) a pâinii din cauza lipsei proprietăţilor funciare), în
care va pleca cca 60% din volumul total al producţiei (peste 1800 pâini) şi care deţin o populaţie
cu un venit mai mare decât populaţia rurală (în mediu 600 lei (urban) : 200 lei (rural)).
2. Partea celor 40% (1200 pâini) va fi repartizată, prin contracte, centrelor comerciale rurale (24
localităţi) în mediu a câte 50 pâini pe zi.
 Repartizarea, precum şi producerea produselor de panificaţie poate fi efectuată de către un agent
economic din localitate, care poate să coordoneze şi activitatea morii de făină. Eventual sarcinile
de cultivare, recoltare a grâului, de producere a făinii şi a produselor de panificaţie, pot fi
repartizate pe comună şi altor agenţi economici, sub coordonarea indirectă a autorităţii locale.
 1. Costul operaţiunii de producere reiese din avantajul integrării celor trei agenţi economici locali
în conţinutul strategiei, care având resursele necesare de cultivare, prelucrare şi producere au
posibilităţi mai ieftine de realizare a operaţiunii. Proprietatea funciară suficientă le dă posibilitate
să obţină cantitatea de grâu necesară la un preţ mai redus (aproximativ la nivelul investiţiilor
efectuate la cultivarea grâului), să nu achiziţioneze marfa brută la preţuri mari (de exemplu, pentru
2003, costul unui kg de grâu în cadrul asociaţiilor varia între 90 bani şi 1 leu, pe când vânzarea
aceluiaşi produs la alţi agenţi economici străini oscila între 1,80 lei şi 2 lei); existenţa morii de
făină şi integrarea ei în circuitul strategiei, de asemenea reduce costul operaţiunilor de obţinerea a
mărfii brute pentru brutărie, de la 7 – 9 lei până la 5 lei de kg.
28
1. Operaţiunea de repartizare a produselor reiese din poziţia geografică pe care o deţine comuna, astfel
necesitându-se un drum zilnic de maximum 200 km pentru aria comercială I, şi de 350 km pentru aria
comercială II. Pentru comparaţie, numai oraşului Donduşeni pentru aceiaşi operaţiune i se necesită peste
350 km pentru aria comercială I (cu 150 km mai mult), sau cca 450 km pentru Otaci (cu 250 km mai
mult), sau peste 600 km pentru Drochia, care la zi aduce produsele de panificaţie şi în acest raion.
Poziţionare.
 1. Produse diversificate de panificaţie, îndeosebi orientate pe trei segmente principale: a) pâinea în
formă de „cărămidă”; b) pâinea coptă la vatră; c) pâinea albă din făină da calitate superioară şi
sortul I. Alte tipuri de produse (batoane, colaci, plăcinte, pateuri, macaroane, etc) vor varia în
dependenţă de capacităţile de cumpărare ale consumatorilor, precum şi în urma permanentelor
studii de piaţă. Un rol deosebit în aceste cercetări îl va constitui studierea cererilor latente. 2.
Gama produselor, posibile de realizat, vor fi testate pe piaţă în complex sau pe trepte în primele III
luni de activitate ale anului I. Aceste testări vor continua în prejma, în timpul şi după unele
sărbători religioase sau anuale (de exemplu, Paştele, Anul Nou, hramurile satelor (testate în grup şi
individual), 9 mai, Crăciunul, etc.) şi vor lua în considerare posturile ortodoxe, lunile de începere a
lucrărilor agricole şi de recoltare, preferinţele acestor consumatori (se va examina o hartă a
consumatorilor pioşi, a non-consumatorilor potenţiali şi relativi).
 Produsul prin care se va deosebi comuna (eminamente agenţii realizării strategiei), va fi pâinea de
calitate albă din făină superioară şi I sort, şi pâinea în formă de cărămidă // în conformitate cu
testările efectuate probabilitatea poziţionării produsului poate să treacă la alte tipuri de produse
(spre exemplu, a pâinii coapte pe vatră sau a batoanelor, etc.).
 Repartizarea geografică a tipurilor de produse se va efectua în relaţie cu puterea de cumpărare a
consumatorilor, pâinea de calitate albă în volum ridicat pentru populaţia urbană, şi celelalte, în
special pâinea în formă de cărămidă pentru populaţia rurală.
 Costul iniţial, mediu şi din perspectivă preconizat la produsele poziţionate va fi stabilit în primele
două săptămâni de la începerea funcţionării strategiei, în special a brutăriei, ţinându-se cont de
preţurile prohibitive ale statului (la pâine) şi de piaţă.
Linia de produse.
 Volumul şi tipul integral al produselor şi diferenţierile de preţ între ele, vor fi examinate începând
cu primele trei luni de la funcţionarea sistemului.
 Timpul gradual (pe trepte) de scoatere a produselor pe piaţă. Testările acestora sunt efectuate în
perioada celor trei luni, cu elemente de retestare sezonieră şi stabilite cu trei săptămâni înainte de
la începutul funcţionării sistemului.
 Costul de volum şi pe tip, rezultă din testările şi aprecierile de preţ efectuate.
Preţul.
 Precizarea preţurilor în relaţie cu produsele existente (ale concurenţilor) pe pieţele din toate trei
arii comerciale, cel puţin de două ori pe an.
 Cauzele micşorării sau ridicării preţurilor, vor fi identificate sezonier, de patru ori pe an.
 Cheltuielile acestora, precum şi evetualele acţiuni de poziţionare prin preţ, sunt stabilite anterior
de la începerea funcţionării sistemului.
Punctele de desfacere.
 Prezenţa produselor în tipologia magazinelor sau pieţelor, este efectuată în dependenţă de opţiunea
diversificării produselor, preconizate în parte pentru orişicare arie comercială.
 Volumul, repartizarea pe nivele de deservire şi subarii geografice, se efctuiază centripet, începâd
cu asigurarea de produse ale pieţelor ariei comerciale I.
 Cheltuieli şi cost prevezionat – 4000 EURO.
Forţa de vânzare.
 Alocaţii prevăzute pentru un management al clienţilor, este stabilită anterior funcţionării strategiei
şi se bazează pe rapiditatea deservirii clienţilor şi pe calitatea produsului propus.
 Volumul preconizat de creştere a producţiei şi a efectivului implicat se prestabileşte după jumătate
de an de la funcţionarea strategiei.
Service.
 Intensitatea producerii şi diversificării produselor. Rapiditatea.
 Disponibilitatea clienţilor de a obţine produsele pe arii lărgite (din afara ariei comerciale I).
 Cost anul I – 4000 EURO.
29
Publicitate şi promovare.
 Alocaţii pentru reclamarea produselor. Accent pe produsele cu preţ mai ridicat. 2000 EURO.
 Panouri.
Cercetare pieţelor.
 Prevederea cheltuielilor pentru cunoaşterea mediului în care consumatorii fac alegerea. Tipul,
forma şi conţinutul produsului. Studiile respective se efectuează simestrial.
 Supravegherea concurenţilor existenţi şi potenţiali din toate ariile comerciale.
 Cost anul I – 1000 EURO.
Cost total.
91500 EURO.
2.2 Strategia Nr.5 „ Producerea şi prelucrarea lactatelor”.

Formula SWOT:
S5 = O1 + O12 + P15 + P18 + P20 + P21.A + P33+P33.a+ P34 - W1 - W7 - W23 - W24 - W28
-W29 - A1 - A2 - A 10 - A14 ( termen lung) -A9
Detalii SWOT:
OPORTUNITĂŢI
categoria produselor finite şi semipreparate, inclusiv la categoria produselor din lapte.
O12 – gradul jos de asigurare cu produsele finite din lactate, în special lapte de vacă, brânză, smântână împachetate,
chefir, unt, pe pieţele din Donduşeni(450 USD /zi importate din Ucraina), Otaci (350 USD /zi importate din
Ucraina) şi Moghilev (în jur de 1000 USD /zi din diferite regiuni, inclusiv din RM), şi a localităţilor rurale din aria
acestora.

Indicatori:
 În februarie 2004 , pe piaţa din Donduşeni se importau zilnic, produse semifinite din lapte
(brânzeturi şi lapte crud), în valoare de 192 USD /zi din localităţile rurale ale acestui raion,
inclusiv şi din comuna Sudarca, precum şi produse finite din lactate în valoare de 630 USD, din
care 450 USD /zi revenindu-i Ucrainei şi celorlalte oraşe ale RM, în special Bălţi. Exportul la
această categorie de produse, constituia cca 1120 USD în stare brută (laptele crud) şi
semiprelucrată, dintre care peste 390 USD în Ucraina. Cealaltă parte fiind achiziţionate de către
întreprinderile din Drochia, Bălţi şi Cupcin.
 Pe piaţa din Otaci în aceiaşi perioadă se importau produsele respective în valoare de 400 USD în
stare semiprelucrată, şi 680 USD produse lactate finite, inclusiv 350 USD din Ucraina. Exportul de
cca 400 USD /zi este efectuat în Ucraina, şi anume la categoria produselor brute şi semiprelucrate.
 Pe piaţa din Moghilev în valoare de 1200 USD în formă semprelucrată, precum şi 540 USD în
stare finită. Din produsele lactate brute, peste 560 USD sunt din RM. În schimb, produsele finite
din lactate vin în RM, în volum de 250 USD.
! În total numai cele 3 pieţe menţionate, exceptând pieţele rurale din această arie comercială, importă
de la o distanţă de peste 200 km, produse din lactate, finite – în valoare de 1850 USD / pe zi, şi
semibrută 1792 USD /zi, inclusiv din aria comercială rurală.
! Cantitatea produselor brute (a laptelui) circulante în spaţiul I arii comerciale (exceptând piaţa
Moghilev şi cele ale satelor din regiune) constituie 2,5 tone numai pentru pieţele Otaci şi Donduşeni,
care ulterior sunt achiziţionate de către Drochia, Bălţi şi Cupcin.
PUNCTE TARI
30
P15 – existenţa construcţiilor libere (aule casa primăriei, ambulatorul, librăria, casa de cultură, casa internat,
infrastructura complexului zootehnic, boxele garajului, etc.) , aflate în mediu la o distanţă de 50 m de şoseaua
principală Donduşeni, Otaci şi Soroca;
P18 – auditorii libere în şcoala Sudarca care pot fi integrate în procesul de instruire tehnologică
P20 –3 încăperi ale Centrului Comercial cu două nivele din comună sunt libere pentru crearea unei infrastructuri
comerciale
P21A – ambulatorul veterinar regional este menţinut sub toate formele şi reprezintă un atu pentru comună în relaţie cu
asigurarea permanentă a asistenţei medicale veterinare;
P33 - Producţia medie anuală de lapte de vacă constituie circa 1200 tone, sau 1,5 tone /zi pe timp de iarnă şi până la 6
tone /zi pe timp de vară;
P33.a. - numărul suficient de vite cornute mari (637), de ovine(877) şi caprine(29) în creştere, aflat într-o creştere
anuală favorabilă(de exemplu, cu 12 capete pentru vitele cornute mari);
P34 - Producţia medie anuală de lapte de oaie constituie cel puţin 80 tone, din care se produce cel puţin 25 tone de
brânză de oi, şi minimum 3 tone de lână pe an;
PUNCTE SLABE
W7 – lipsa cunoştinţelor mangeriale consolidate privind amplasarea populaţiei active de muncă în economia
comunei.
W14 - clădirea Şcolii Veche din Sudarca necesită reparaţii şi nu este integrată sub nici o formă, de asemenea boxele
garajului şi încăperile fostului complex zootehnic;
W23 – lipsa viziunilor consolidate în privinţa tipurilor produselor executate, neexistând cunoştinţe de piaţă din partea
actorilor economici şi decizionali.
W24 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi comerciale, a resurselor umane specializate în domeniile agro-industriei;
W28 – lipsa echipamentelor de producere (mini-întreprinderilor) şi de ambalare a producţiei;
W29 – desfiinţarea complexelor zootehnice şi lipsa unor micro-întreprinderi de prelucrare a produselor animaliere în
regim semiprelucrat şi finit.
AMENINŢĂRI
A1 - legislaţia locală fiscală a raionului Donduşeni, Ocniţa, Briceni şi Drochia, în privinţa ridicării influenţilor
instrumentelor fiscale faţă de producţia expusă de vânzare.
A2 - legislaţia ucraineană faţă de producţia expusă pe pieţele din Moghilev şi din apropierea acestuia
A10 – formalităţile şi durata de perfectare a documentelor în privinţa obţinerii creditelor şi

granturilor, eminamente a formelor de rambursare în rate şi leasing, precum şi timpul limitat
/scurt de acordare a împrumutului ( un an pentru AEÎC şi până la 3 ani pentru MEC) şi
coeficientul înalt de rambursare post credit.
A14 – concurenţa din partea întreprinderilor din carne şi lactate din oraşele Bălţi şi Soroca, ca o
eventualitate de expunere a mărfurilor di comună pe ariile de expansiune comercială a acestora
Indicator:
A9 – scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită infrastructurii fizice neadecvate
31
COTĂ:
P P15(80)+P18(80)+P20(70)+P21.A(100)+P33(100)+P34(90)+P33(100)+P33.a(70)=690/8=86,25 (puncte).
W W1(20)+W7(80)+W23(80)+W24(50)+W28(70)+W29(90)=390/=65 (puncte).
O O1(100)+O12(90)= 95 (şanse).
A A1(40)+A2(20)+A10(50)+A9(30)+A14(50) = 190/5=38 (riscuri).
1. O(95) – A(38) = 57 (succes), opţiuni = 43 (marketing + piaţă)

2. P(86,25) – W(65) = 21,25 (realizare) opţiuni = 78,75 (echipament şi tehnologie)
Elementele opţionale:
O1 – procurarea vitelor cornute mari în număr de 50 de capete pentru 50 de gospodării

individuale, la preţul mediu de la finele lunii mai 2004, de 6000 lei(428,5 EURO) /unitatea. Cost
total 21 425 EURO.
O2 – achiziţionarea rezervorului – îngheţător Г6-ОРМ-3500, cu o capacitate de 3500 litri, de la
întreprinderea rusă Dialog Plus. Cost total 13 177 EURO.
Scenariul nr.1
Funcţiune:
I1 – o vită cornută mare, cu o capacitate de producere medie de 20 litri /zi, anual acordă(10 luni
de producere a laptelui) cca 6 tone de lapte, în rezultat stabilindu-se un venit total, la 2 lei /per
litru, de 12000 lei(857 EURO). Dintre care 40% revin familiei implicate, la 1,6 lei /per litru, (cca
342 EURO pe an, sau 30 EURO pe lună), şi celelalte procente vor merge pentru lărgirea şi
eficientizarea sistemului de producere, precum şi pentru rambursarea primei tranşe a creditului.
Venitul total al celor 50 de capete este de 600 000 lei(42 857 EURO), de la cantitatea de 300
tone lapte acumulate.
I2 – rezervorul – îngheţător, va elimina riscul alterării, pierderii calităţii sau chiar presiunilor de
preţ dictate de către întreprinderile colectoare, fapt ce poate creşte substanţial preţul produsului,
precum şi să acorde timp suficient pentru identificarea unor pieţe mai rentabile, sau cel puţin să
menţină, în acord cu obiectivele strategice, costul de nu mai puţin de 2 lei /per litru(14 cenţi
europeni).
I3 – repartizarea venitului obţinut din I an de activitate se va efectua în modul corespunzător:
 17 100 EURO, plata atribuită pentru cele 40% gospodăriilor implicate;
 6000 EURO, procurarea liniei de prelucrare a lactatelor ЭЛЬФ-600, de la întreprinderea
rusă Dialog. Aceste cheltiueli de procurare a echipamentului, va permite prelucrării
laptelui brut, şi transformării în produse finite(lapte pastereurizat, smântână, unt,
caşcaval), care va creşte preţul unui litru iniţial de lapte, de la 2 lei(14 cenţi europeni) la
cel puţin 4 lei(28 cenţi europeni).
 3000 EURO, cheltuieli I an pentru menţinerea colectorului şi a consumabililor, precum şi
a altor instalaţii sanitare.
 3600 EURO, salarii(50 EURO /lună pentru 6 persoane).
 6000 EURO, cheltuieli de transportare.
 7157 EURO, fond Asociaţie.
Scenariul nr.2:
32
Anul II.
În continuarea procesului strategic planificat, se va obţine:
Capacităţi:
C1 – cele 50 de capete vite cornute mai, produc cel puţin 300 tone lapte pe an + viţeii născuţi şi
acordaţi în proprietatea gospodăriilor implicate. Din aceste 300 tone, 120 de tone sunt vândute,
în continuare, ca şi în anul I, la un preţ de nu mai puţin de 2 lei /litru. În total se obţine suma de
17 142 EURO. Celelalte 180 tone de lapte, constituie materia primă pentru funcţionarea micro-
întreprinderii achiziţionate ЭЛЬФ-600, cu o capacitate de prelucrare de 600 litri lapte /10 ore.
C2 - ЭЛЬФ-600, într-un regim de lucru de cel puţin 300 zile pe an, şi producând produse finite
ca laptele pastereurizat, smântâna, untul şi caşcavalul, sunt vândute la un preţ iniţial al litrului de
lapte brut, de minimum 4 lei /per litru. Preţ ce poate să crească considerabil, în dependenţă de
linia prioritară de producere şi piaţa de desfacere necesară identificată. Venitul minim
preconizat, în total, constituie nu mai puţin de 51 428 EURO.
C3 – venitul total al celor 300 tone de lapte, vândute şi prelucrate în anul II de activitate este de
68 571 EURO. Lucru ce permite:
Repartizare fond:
 24 000 EURO, plata crescută atribuită gospodăriilor implicate(40 EURO /lună + viţeii
născuţi);
 14 000 EURO, fondul Asociaţiei;
 6000 EURO, cheltuieli II an pentru funcţiunea colectorului şi a micro-întreprinderii, alte
consumabile;
 10 560 EURO salarii(55 EURO /lună pentru 16 persoane);
 10 000 EURO cheltuieli de transport;
 4011 EURO lărgirea sistemului, prin procurarea echipamentului de creştere a capacităţii
micro-întreprinderii(achiziţionarea utilajelor de transformare a ЭЛЬФ-600 în ЭЛЬФ-
900, cu o capacitate de prelucrare de 900 litri /10 ore, cost integral 2000 EURO), şi 2011
EURO – procurarea 5 vaci mulgătoare ce produc zilnic nu mai puţin de 20 litri lapte
/unitatea. Pentru alte 5 gospodării.
Scenariul nr.3:
Capacităţi:
C1 – cele 55 de vite cornute mari în anul III de activitate produc o cantitate de 330 tone lapte,
dintre care 60 de tone sunt vândute la preţul prestabilit de 2 lei /litru, estimându-se în total 8571
EURO, şi celelalte 270 tone constituie materia primă pentru funcţionarea micro-întreprinderii
ЭЛЬФ-900.
C2 - ЭЛЬФ-900 produce aceleaţi produse finite ca şi ЭЛЬФ-600, dar cu capacităţi mai mari.
Preţul mediu unui litru de lapte iniţial, după prelucrare, este nu mai mic de 5 lei(35 cenţi
europeni). Volumul de vânzări totale se cifrează la 96 428 EURO.
C3 – venitul total din anul III de activitate este de 104 999 EURO.
Repartizare:
 36 300 EURO, plata acordată celor 55 de gospodării (55 EURO /lună) + viţeii născuţi;
 10 000 EURO, cheltuieli pentru funcţiunea sistemului pe al III an de activitate;
 14 400 EURO, salarii (60 EURO /lună pentru 20 persoane);
 10 000 EURO, cheltuieli pentru transport;
 34 299 EURO, lărgirea, în continuare a sistemului prin achiziţionarea de alte capete vite
cornute mari pentru imlicarea altror gospodării, promovarea produselor pe linia
Holdingului, alte utilaje specifice şi diversificare produse.
33
În conetxtul respectivei Strategii, sugerm unele priorităţi de realizare, în cazul când s-a decis
ca aceasta să fie materializată prin intermediul unor eventuale credite.
Obiectivele strategice Srategia 5:
O1 – crearea Asociaţiei locale de colectare a laptelui, care coordonează cu activitatea celor 50 de

gospodării beneficiare a creditului, eminamente repartizează creditul, colectează şi
comercializează laptele, precum şi rambursează procentual creditul, elaborând şi implementând
paşi de continuitate a Strategiei № 5 „de colectare şi prelucrare a lactatelor;
O2 – repartizarea creditelor în 50 gospodării cu o situaţie materială anevoioasă şi procurarea a 50
de capete vite cornute mari cu capacităţi medii de 20 litri /zi şi încheierea contractelor de prestare
a laptelui Asociaţiei, pe un termen nu mai mic de 3 ani de zile;
O3 – colectarea laptelui de către Asociaţie, a câte 50% din cantitatea totală a laptelui produs de
către o singură cornută de la fiecare gospodărie implicată pentru contiguitatea strategiei 5 şi
pentru rambursarea creditului, şi a celorlalte 50% pentru care vor primi, în anul I – 30 EURO
/lună, în anul II – 40 EURO /pe lună, în anul III – 55 EURO /pe lună.
O4 – comercializarea diurnă a laptelui achiziţionat întreprinderilor de prelucrare a laptelui din
regiunea ariei II comerciale, la un preţ prestabilirt prin contract, dar nu mai puţin de 2 lei(14
cenţi europeni) pentru litru şi integrarea venitului în scopul lărgirii funcţionale a sistemului de
lactate;
O5 – identificarea unor pieţe de desfacere mai rentabile pentru produsul expus, a organizaţiilor
consumatoare de lapte a pieţelor urbane, care la finele lunii mai 2004 acordau între 3 lei(21 cenţi
europeni) – 4 lei(28 cenţi europeni) pentru litrul de lapte şi identificarea ofertelor de piaţă pentru
eventualele produse finite din lactate;
O6 – crearea fondului Asociaţiei, din venitul lunar de la vinderera laptelui, precum şi după
achitarea integrală a sumelor prevăzute gospodăriilor implicate şi după acoperirea cheltuielilor
de pastrare în colectoare, de transport şi administrative, pentru lărgirea sistemului „lactate”,
implicarea altor gospodării în activitatea Asociaţiei şi a realizării depline a Strategiei № 5 „de
colectare şi prelucrare a lactatelor, prin crearea unei linii individuale de prelucrare a laptelui în
produs finit.
Viziunea strategiei:
1. Asociaţia creată încadrează anual în funcţiunea sistemului de producere şi prelucrare a
laptelui între 20 şi 30 de gospodării din pătura defavorizată a comunităţii, care implică
peste 50 - 60 de persoane pe an în evoluţia durabilă a economiei comunei, şi cu impact
benefic asupra stării lor de subzistenţă.
2. Asociaţia devine, începând cu anul II de activitate, şi mai lărgit începând cu anul III de
activitate, un producător regulat de materii finite, reuşind să crească rentabilitatea
vânzărilor şi să opună rezistenţă concurenţială în aria I comercială, întreprinderilor care
colectează laptele brut din această regiune.
3. Holdingul creat şi din atribuţia şi scopul strategic al Asociaţiei, promovează produsele
Asociaţiei pe toate liniile valorice comerciale ale Republicii, începând cu aria I
comercială.
4. Holdingul, creat de către cele trei dimensiuni economice strategice, dintre care una o
reprezintă Asociaţia, stabileşte limitele concurenţei interne, apărând cele trei acţiuni
strategice de influienţele concurenţilor externi, prin subvenţionarea reciprocă dintre şi
între ele.
Concurenţa externă, şi mai puţin liniile concurenţiale interne, provoacă Asociaţia, să-şi
diversifice producţia, să pună accent pe calitatea ei şi pe rapiditatea deservirii clienţilor.
Impact:
34
Grupul ţintă:
Este reprezentat din patru categorii principale:
1. Furnizorii locali şi regionali. Chiar din I an de activitate, ţinând cont de faptul că
rezervorul are o capacitate de 3,5 tone, gospodăriile locale, dar şi din localităţile megieşe
ale comunei, au posibilitate să-şi vândă cantităţile surpluse de lapte Asociaţiei, la un preţ
mult mai avantajos decât cele acordate de către intermediarii actuali. La al II an,
solicitudinea măririi cantităţilor de lapte, din motiv că 60% din laptele gospodăriilor
implicate din Asociaţie vor fi repartizate micro-întreprinderii de prelucrare şi peste 81%
în anul III, este menţinută pentru căile stabilite din anul I de prestare a laptelui
întreprinderilor prelucrătoare din aria II comercială, care pot să achiziţioneze cantităţi
substanţiale şi de la producătorii de lapte din afara sistemului strategic.
2. Consumatorii interni şi regionali, dar şi producătorii din anul I de activitate.
Întreprinderile de prelucrare din aria II comercială, în anul I de activitate, obţin, în
persoana Asociaţiei, un furnizor sigur şi capabil să ofere rapid şi în cantităţi mari, materia
primă – laptele. Începând cu anul II de activitate, produsele finite din lactate propuse de
către Asociaţie, şi promovate pe liniile valorice ale Holdingului, oferă o gamă
diversificată şi optimă de produse din lapte pentru pieţele din aria I comercială,
consumatorilor, inclusiv de pe piaţa internă a comunei. Acest lucru este posibil, în acord
cu statisticele pieţelor din ariile comerciale ale comunei, care prevăd insuficienţe
considerabile la capitolul produselor respective.
3. Factorii de decizie comunitari. Administraţia publică locală, dar şi unii dintre agenţii
economici, devin coparticipanţi secundari la rezolvarea unei dintre cele mai rigide
probleme comunitare – reducerea sărăciei, a familiilor defavorizate, şi integrarea lor (de
fapt şi prin reducerea şomajului neoficial de proporţii mari) în activitatea fundamentării
unei evoluţii social-economice durabile din localitate, în particular la creşterea capitalului
circulant din comună, îndeosebi prin stoparea „ieşirii” financiare pe căi brute. Acest
fenomen acordă şanse reale de creştere a bunăstării comunitare, eminamente prin eforturi
comune.
4. Alte comunităţi rurale din Republica Moldova. Acest exemplu realizat pe rezultate
palpabile, oferă soluţii şi sugestii considerate pentru actorii responsabili rurali (în mod
esenţial şi pentru actorii regionali şi centrali de decizie), confruntaţi în direct cu
problemele sărăciei şi a stării înfeudate ale economiei locale. Sunt actualizate şi facilitate,
în detaliu, unele dintre priorităţile investiţionale în plan local, regional şi chiar, naţional –
stabilite în maniera unui îndrumar cert, de soluţionare a problemelor, istoric vehiculate şi
catalogate cu grele şanse de izbândă.
Beneficiarii:
Exprimă trei dimensiuni verticale:

1. Persoanele din familiile sărace ale comunei, cu un venit lunar actual de sub 8 EURO.
Chiar din prima lună de activitate, cele 50 de familii implicate, precum şi salariaţii, în
parte, vor beneficia, în dependenţă, de cantitatea de lapte acumulată, nu mai puţin de 30
EURO /pe lună. La al doilea an, datorită funcţionării liniei de prelucrare a laptelui,
beneficiul bănesc va constitui nu mai puţin de 40 EURO /pe lună, precum şi se va obţine
în proprietate viţeii născuţi. În anul III, datorită lărgirii sistemului de prelucrare a laptelui,
suma beneficiată nu va fi mai mică de 55 EURO /pe lună, adică, populaţia aflată sub
pragul sărăciei la anul I, depăşeşte condiţia stării defavorizate, trecând pragul minimului
de existenţă, precum şi în adaos, au în posesiune alte două capete(viţeii din anul I şi II).
La al patrulea an, având în vedere faptul că se răpscumpără sistemul strategic, precum şi
ţinând cont de noul statut juridic obţinut – cel de membru /acţionar al Asociaţiei, -
familiile respective devin prorietarii sistemului cu drept de lărgire(condiţie obligatorie
stipulată în noile contracte încheiate). Numeric, de la 50 de familii în anul I, numărul
35
gospodăriilor implicate creşte, cu 5 entităţi în anul II, cu 14 în anul III, precum şi cu nu
mai puţin de 20 de gospodării începând de la anul patru(altă condiţie obligatorie stipulată
în noile contracte). Acest lucru, dimpreună cu funţionarea paralelă şi a celorlalte două
acţiuni strategice, permite ca în cel puţin 5 ani, să se elimine populaţia aflată sub pragul
sărăciei din comuna Sudarca, un rol procentual considerabil din care, îl va avea Strategia
5 – cca 76%.
2. Membrii Asociaţiei, inclusiv şi reprezentanţii gospodăriilor implicate. Asociaţia devine
unul dintre actorii economici principali din comună, precum şi un sigur elment de stopare
a crizei social-economice, care reuneşte persoanele într-un obiectiv comun de acţiune pe
fundalul cooperărilor şi colaborărilor reciproce.
3. Membrii şi instituţiile Holdingului. Holdingul beneficiază de un stabil şi puternic
economic agent, în persoana Asociaţiei, având posibilităţi de manevre subvenţionale în
vederea protejării concurenţiale externe, dar şi de depistare a unor forme oportune de
dezvoltare. Liniile valorice ale Holdingului, beneficiază de diversificarea produselor
Sudarca, eminamente şi din lactate.
2.3 Strategia Nr.6 „ Secţie de fabricare a mezelurilor”.

Formula SWOT
S6 = O1 + O13 + P6 + P15 + P36 + P37 + P38 - W1 - W7 - W14 - W23 - W24 - W28 -W29 -
A3 -A10-A 12-A13-A14-A9
Detalii SWOT:
OPORTUNITĂŢI
categoria produselor finite şi semipreparate, inclusiv din carne.
O13 – gradul insuficient de asigurare cu produse finite din carne pe pieţele din Otaci, Donduşeni şi Moghilev, precum
şi a localităţilor rurale din această arie, precum şi lipsa întreprinderilor cu capacităţi de asigurare suficientă în
apropierea lor.

Indicatori:
 În februarie 2004 , pe piaţa din Donduşeni se importau zilnic, produse finite din carne ( salamuri
diverse, mezeluri afumate, pastrama, alte tipuri) din Chişinău, Bălţi şi Ucraina, în valoare de 700
USD, inclusiv 450 USD din Ucraina, precum şi carne tăiată, semibrută în valoare de 250 USD.
 Pe piaţa din Otaci în aceiaşi perioadă se importau produsele respective în valoare de 650 USD,
inclusiv 350 USD din Ucraina precum şi 450 USD în carne semibrută.
 Pe piaţa din Moghilev în valoare de 1100 USD, precum şi 1850 USD în formă semibrută, dintre
care 1000 din republica Moldova.
! În total numai cele 3 pieţe menţionate, exceptând pieţele rurale din această arie comercială, importă
de la o distanţă de peste 100 km, produse din carne, finite – în valoare de 2450 USD / pe zi, şi
semibrută 2650 USD/zi.
PUNCTE TARI
P6 – aşezare avantajoasă faţă de ariile comerciale:

4. Otaci, Donduşeni, Edineţ, Soroca, Moghilev, cu acces rutier în mediu de 30 min.; populaţia
= 100 000
5. Edineţ, Bălţi, Floreşti, Viniţa pop 200 000
6. Ungheni, Orhei, Chişinău, Cernăuţi, pop. 1 mln.
36
P15 – construcţii libere pentru integrare în circuitul de producere ( casa internat, boxe graj,
complexul zootehnic) aflate la 100 m distanţă de şoseaua principală de legătură cu
ariile comerciale.
P36 – producţia anuală de carne de porcine constituie cca 100 tone ( 814 capete la 2003)
P37 – producţia anuală de carne de pasăre constituie cca 4 tone ( 4300 păsări la 2003)
P38 – producţia anuală de carne de vită constituie cca 100 tone ( 637 capete la 2003)
PUNCTE SLABE

W7 – lipsa cunoştinţelor mangeriale consolidate privind amplasarea populaţiei active de muncă în economia
comunei.
W14 – clădirile libere ( casa internat şi boxele) necesită raparaţii şi nu dispun de infrastructură adecvată.
W23 – lipsa viziunilor consolidate în privinţa tipurilor de produse executate, necesită cunoştinţele
de piaţă din partea actorilor de decizie şi economici.
W24 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi comerciale, a resurselor umane specializate în domeniile agro-industriei.
W28 – lipsa echipamentelor de producere şi de ambalare a ei.
W29 – desfiinţarea complexelor zootehnice şi lipsa unor micro-întreprinderi de prelucrare a produselor animaliere în
regim semiprelucrate şi finite.
AMENINŢĂRI
A3 - fiscalitate accentută în relaţie cu toate tipurile de activităţi preconcepute.
A10 – formalităţile şi durata de perfectare a documentelor în privinţa obţinerii creditelor şi granturilor, eminamente a
formelor de rambursare în rate şi leasing, precum şi timpul limitat /scurt de acordare a împrumutului(1 an AEÎC şi
până la 3 ani MEC) şi coeficientul înalt de rambursare post credit.
A12 – concurenţa sporită din partea produselor ucraineşti mai ieftine şi mai puţin calitative.
Indicator:salam din Moghilev de 300 g baton = 5 lei.
A13 – numărul mare de persoane cu o putere de cumpărare mică pentru produsele din carne şi peşte, orientate spre o
producţie similară mai puţin calitativă.
Indicator:numai în Sudarca populaţia săracă constituie 42%, fenomen care este analogic şi în cea mai mare
parte a localităţilor rurale.
A14 – concurenţa din partea întreprinderilor de carne şi lactate din oraşele Bălţi şi Soroca.
Indicator: această constatare poate deveni o reală ameninţare abia la finele anului 2009, chiar dacă comuna
Sudarca ar realiza anual peste 18 tone de produse finite din carne. De aceea A 14 este pe termen lung şi nu reprezintă
nici un risc pentru S6, în condiţiile în care I arie comercială este minim asigurată cu astfel de produse.
A9 – scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită infrastructurii fizice neadecvate.
În continuare se va vedea poziţia sistemică şi cota pe care o exprimă fiecare dintre punctele analizei SWOT,
efectuată pe marginea analizelor PEST, adică a influenţei acestor factori pentru poziţia fiecărui punct luat în parte.
(figura 1).
COTĂ:
P P6(70)+P15(80)+P36(90)+P37(80)+P38(90)=410/5=82 (puncte).
W W1(30)+W7(80)+W14(20)+W23(50)+W24(50)+W28(100)+W29(80)=410/7=58,5 (puncte).
O O1(90)+{O1(70)pe termen lung}+O13(80)=85 (şanse) sau 75 (şanse pe termen lung).
A A3(40)+A10(50)+A12(60)+A13(30)+{A13(50) pe termen lung}+A14(50)+A9(70)+{A9(50)pe termen lung}=250

/5=50 (riscuri) sau 300/6=50 (riscuri, pe termen lung).
37
1. P(82)-W(58,5)=23,5 (succesul strategie 6), opţiuni=76,5 (tehnologie şi echipament,

studii, materie primă, reparaţii, etc.).
2. O(85)-A(50)=35 (realizare strategie 6), opţiuni=65 (marketing + identificare
piaţă).
2¹. O¹(75)-A¹(50)=25 (realizare strategie 6, pe termen lung), opţiuni=75 (marketing
+ identificare piaţă).
Opţiuni „ 7,6,5”
 Utilajele necesare secţiei de prelucrare a mezelurilor 15 000 EURO

 Amenajarea spaţiilor 2000 EURO
 Alte utilaje auxiliare 4000 EURO
 Cost maaterie primă I – II lună 6000 EURO
TOTAL: 27000 EURO
Opţiuni „65”
 Studii tehnologice 2000 EURO

 Studii şi identificare piaţă, inclusiv stabilirea contractelor 6000 EURO
 Publicitate şi promovare 2000 EURO
TOTAL 10 000 EURO
Cost integral 37. 000 EURO
Considerându-se a fi o obţiune strategică prioritară şi inclusă în sistemul valoric funcţional

promovat de către holding, strategia 6 se realizează în urma şi pe fundamentul celorlalte două
strategii (3 şi 5). Acest lucru permite reducerii unor cheltuieli la capitolul achiziţionare
materie primă şi la complexul total al opţiunilor „65” (fig.1)
Fig.1. Matricea corelaţională a sistemului în lansarea strategiei 6
S3 O1 O2 O3 O4 O5 O6
investitie
S6
S5 O1 O2 O3 O11 O12
Suvenţio
HOLDING nare
0,5 ani S3 S5
1,0 ani S 3 S5 S6
1,5 ani S 3 S6 S5
Potenţialul vitelor cornute mari şi a porcinelor din comună, oferă spaţii pentru strategia 6, prin
care materia primă animalieră capătă o valoarea deosebită în circuitul capitalului comunitar.
Numeric acest fenomen creşte aproximativ de 10 ori.
Probabilitatea de succes a strategiei, în corespundere cu ofertele de piaţă doar în aria I

comercială a comunei, în ritmul de producere de la 300 kg – până la maxim 500 kg materie finită
/ pe schimb, clasează opţiunea cadranul 1 „ ridicată” din cadrul Matricii Ocaziilor, având în
38
vedere de asemenea şi activitatea, eminamente de marketing, ridicată pentru eficientizarea
obiectivelor strategice. Acest proces, practic îi oferă, într-un ritm mediu de procedeu a materiei
finite de 350 kg / schimb: pentru 200 zile pe an, la un preţ mediu de 25 zile/kg să devină o
„ vedetă”cu 16 % din cadrul Matricii creştere-cotă de piaţă.
Bineînţeles, nu se exclud probabilităţile unor riscuri previzionate, apărute în rezultatul

extensiunii unor concurenţi deja existenţi pe piaţă, care plasează conţinutul strategic în cadranul
3 din Matricea Ameninţărilor, din motivul creşterii unor cheltuieli preconizate pentru a şine fază
concurenţei, dar care nu prezintă o gravitate atât de mare, datorită funcţionării sistemului valoric
pe piaţă de către Holding – operând oricând este necesar cu subvenţii interstrategiale pentru
stabilitatea funcţională.
IV. SITUAŢIA ACTUALĂ A COMUNEI-AUDITUL SOCIO-ECONOMIC
A. PERCEPEREA SITUAŢIEI ÎN COMPLEX
1. MEDIUL NATURAL
39
1.1 Relief şi climă
Imaginea naturalã a comunei Sudarca reflectă bogatul complex de câmpii deluroase a Podişului
Moldovei de Nord, încadrate armonios în contiguitatea sud-estică a Câmpiei Europei de Est.
Media altitudinii spaţiului amplasării localităţii oscilează în jurul la 130 m, cele mai pronunţate
forme de relief fiind văile, dealurile nu prea mari, vâlcelele şi hârtoapele. Clima regiunii este
favorabilă diferitelor ocupaţii agricole, chiar dacă teritoriul face parte din zona cu o umiditate
insuficientă (500 – 550 mm precipitaţii anuale). Mediile temperaturii ating primăvara + 7 ºC,
vara + 18 ºC, toamna + 8 ºC, iarna – 2 ºC. Iernile sunt foarte nestatornice, uneori foarte
friguroase, ajungând adeseori chiar la – 22 ºC, alteori destul de călduroase fluctuând în jurul 0
ºC. Primăvara e scurtă şi deseori vântoasă; vara în schimb fiind lungă, caldă şi uscată, cu
temperaturi uneori de până la + 32 ºC. În general, temperatura rareori se schimbă brusc, avantaj
climateric ce dezfrecventează secetele.
Acest context geografic a impulsionat ascendent răspândirii unei vegetaţii rarissime în cadrul
natural al zonei respective, sau poate chiar unicate din Republică, dacă e să subliniem partea sud-
estică a comunei, la interferenţa hotarelor satelor Sudarca şi Rudi (aşa numita zonă La Tufari,
emerită prin diversitatea plantelor medicinale).
Avantajul biotic şi geo-climateric a permis maleabil populării regiunii, şi în mod reverenţios a
văilor celor trei dealuri amplasate oikumene–i Sudarca.
1.2 Starea fondului silvic
Localitatea este împrejurată citadin de cinci fâşii silvice, diferite după mărime, amplasate
periferic pe suprafaţa administrativă a comunei. Predomină în ele stejarul, salcâmul, frasinul, pe
alocuri coniferele. Aceste porţiuni forestiere variază între 150 şi 250 ha, având un pronunţat
caracter marginal de repartiţie mai jos decât indicii medii pe republică (8,9%). Ariile silvice au
oscilat în dimensiune pe parcursul ultimului deceniu, ca la finele anului 2000 să ajungă la numai
70 de ha, adică cu circa 60 de ha mai puţin în numai 5 ani(vezi fig.2). Fenomenul respectiv a fost
provocat din cauza crizei energetice din Republică de la sfârşitul veacului, când populaţia satelor
din vecinătatea pădurilor au recurs la tăierea în masă a acestora(mai ales a fâşiilor de protecţie,
care astăzi cu greutate pot fi identificate). De asemenea, şi vârsta acestora a constituit un alt
motiv de defrişare a lor. Astăzi suprafaţa fondului silvic este de 134,03 ha, şi în aceste condiţii
constituie doar 4 % din suprafaţa totală a comunei(vezi tab.15). Totuşi în ultimul timp s-a
prioritizat necesitatea de a majora suprafeţele de sădire a noilor păduri, dimensiunile cărora încep
a creşte şi în Sudarca cu 4 ha anual.
Fig. 2.
Suprafaţa pădurilor
150 133,5 134,03
100
73,23
Suprafaţa pădurilor
50
0
1996 2000 2003
anii 1996 2000

402003
Suprafaţa 133,03 73,23 134,03
pădurilor în ha
1.3 Resursele de apă
Pe aceiaşi arie administrativă sunt aşezate opt iazuri, dintre care două în localitatea Sudarca
(unul în centru şi altul la marginea sudică a satului), şi şase în afara spaţiului de habitat.
Suprafeţele acestora este extrem de mică şi oscilează între 2-5 ha. Toate, la etapa actuală, se află
în proprietate privată, având un rol mai puţin de piscicultură, şi mai mult axate pe irigările
utilizate cu intermitenţă. Desigur, se încearcă inconsistent să se valorifice domeniul piscicultural
al acestora, experimentându-se creşterea diferitelor specii de peşti (în special carpul şi carasul).
Prin centrul localităţii Sudarca, în valea celor două dealuri pe care este amplasată comuna, trece
un râuleţ de dimensiuni mici, unind lacul medial din centul acesteia cu iazul situat în partea
australă a ei. El îşi continuă cursul până la fluenţa şi revărsarea sa în râul Căinari din partea sud-
estică a comunităţii. Aceste râuleţe au mai multe izvoare naturale şi artificiale situate în / şi în
afara localităţii.
Localităţile Sudarca şi Braicău împreună deţin un număr esenţial de fântâni, dintre care
majoritatea lor sunt de provenienţă artificială.(fig. 3). Numărul lor este cam în proporţie de 1 : 2
gospodării. Ele sunt întrebuinţate îndeosebi în industria casnică. De asemenea, este de menţionat
că în partea de est şi de sud-est a comunei au fost identificate 6 izvoare rezervuare de apă cu
capacităţi imense, care însă din lipsa fondurilor necesare nu sunt valorificate nici până în ziua de
astăzi.
Fig. 3 Date privind numărul de fântâni

2003
500
0
Artificiale Arteziene
Fântâni 465 6
1.4 Resursele de sol
Timp îndelungat pământul a fost tratat ca o resursă nelimitată la dispoziţia tuturor, specialmente
în perioada sovetică când solurile Republicii, în parte şi a comunei Sudarca au devenit platforme
experimentale ale substanţelor chimice. Abordarea ecosistemică de astăzi, însă, impune o
reconsiderare a solului ca o sevă naturală ce trebuie inevitabil gestionată într-o manieră durabilă.
Comuna Sudarca dispune de o suprafaţă totală de 3383,53 ha cu un P.O.T. (procent de ocupare a
terenului) de peste 70 %. În afara de imensele pierderi ale construcţiilor şi accesoriilor lor de uz
public(cota principală a cărora azi nu mai există, pentru că au fost distruse incognoscibil în
perioada privatizării [ circa 80 % ]), solul comunei a suferit o degradare generală a terenurilor şi
habitatelor, atât antropică cât şi naturală, care îşi manifestă efectele prin imposibilitatea utilizării
terenurilor la categoria de folosinţă iniţială.(mai mult despre aceasta se reflectă în capitolul III,
a]).
41
1.5 Resursele minerale
În comuna Sudarca, cu excepţia resurselor de apă care se găsesc în perimetrul ariei

administrative a localităţii şi sunt folosite în scopuri utilitare şi casnice, celelalte resurse minerale
sunt aduse pe diferite căi şi în perioade distanţate cu prisosinţă de specific energetic, şi mai puţin
industrial. De exemplu, gazul natural este adus de către societatea alogenă TAT-GAZ GROUP,
şi are un rol puţin important, fiind mai mult o staţie de alimentare a baloanelor casnice. Dar din
diferite motive la etapa actuală nu funcţionează. Astfel resursa vizată, nu este accesibilă
populaţiei, sau găsindu-se alte căi, mai îndepărtate de achiziţionare a ei (bazele de alimentare cu
petrol şi gaz natural din Otaci), este folosită în cantităţi minime. Cărbunele, a devenit o raritate
de mai bine de 3 ani, din cauza deficitului şi a preţurilor fabuloase ale acestuia.
Actualmente însă, această zonă nu dispune de alte zăcăminte exploatabile, cu toate că în perioada
sovetică a existat o carieră de gresie folosită preponderent în construcţii.
1.6 Resursele alimentare
Din punct de vedere alimentar, Sudarca este asigurată cu producţia nefinită de carne, lapte şi ouă
(vezi Tab. 2), majoritatea gospodăriilor casnice ocupându-se individual cu producerea şi
comercializarea acestora. În acelaşi context, obţinerea făinii şi a uleiului din floarea soarelui prin
unităţile specializate (2 mori) ce fiinţează în raza comunei, este deplin realizată în vederea
asigurării localităţii, materia primă, grâul şi floarea soarelui, fiind cultivate şi produse în cantităţi
suficiente pentru acoperirea peţii interne şi a celei externe. Cultivarea restului de vegetale
(legume şi fructe) satisface în total necesităţile comunităţii (ce-i drept suprafeţele de cultivare ale
cărora au scăzut însemnat), iar cea mai mare parte ale lor sunt destinate comerţului exterior (de
exemplu merele mai mult de 90 % sunt comercializate pe pieţele externe în /şi din afara statului).
Totuşi despre resursele respective se prezintă mai multe în capitolul IV, 1].
1.7 Calitatea factorilor de mediu
Sursele de poluare existente nu reprezintă un pericol deosebit pentru evoluţia tuturor sectoarelor
comunităţii.
Dacă până la desfiinţarea colhozurilor, principalul factor de risc natural îl constituia chimizarea
în masă şi enormă a suprafeţelor cultivabile, apoi după aceasta pericolul vizat diminuează subit
până la 27 % din totalul lucrărilor efectuate (vezi Tab. 25) în ziua noastră (în comparaţie cu
100% până la anul 1994). Şi acest coeficient aparţine în fapt marilor societăţi agricole
(Misspend, Teos Agro, etc.), pe când partea considerabilă a lucrărilor agricole sunt efectuate pe
calea ecologică de producere (există o explicaţie financiară a acesteia, şi anume preţurile colosale
ale substanţelor chimice, ce împedică direct procurării lor) – fenomen totuşi straniu în plan
medical şi considerat un excesiv obstacol (ce-i drept în condiţiile unei sărăcii tot mai elocvente)
în raport cu obţinerea unor cantităţi mai ridicate de produse.
Până la începutul anului 2003, un subiect al confruntărilor ambientale l-a constituit tăierea
masivă a pădurilor, suprafaţa cărora ajunsese la sfârşitul deceniului trecut ajunsese la numai 70
de ha (cu 60 de ha mai puţin faţă de anii 1996 şi 2003). În prezent, această problemă e rezolvată,
întrucât, după cum s-a menţionat anterior (vezi Starea fondului silvic, pag. 7-8) s-a frontalizat
necesitatea de a majora suprafeţele forestiere.
Problema esenţială actuală, constă în repartiţia şi dislocarea nechibzuită şi haotică a deşeurilor.
De exemplu pe comună, dacă până la 1995 existau două zone autorizate de stocare a deşeurilor,
astăzi acest număr a depăşit cifra 6 (bineînţeles autorizate rămânând doar cele două
susmenţionate). Uneori reziduurile sunt aruncate la întâmplare în afara localităţii, pe văi, la
intersecţia dealurilor, ape, etc. De asemenea, majoritatea gospodăriilor de pe ambele maluri ale
42
râuleţului din centrul satului Sudarca, îşi au amplasate locurile de păstrare temporară a deşeurilor
în /sau în imediata apropiere a acestuia.
Problema dată, de mai mult timp se presupune a fi soluţionată pin a interzice populaţiei de a
stoca deşeurile în preajma apelor, pe drumuri şi alte căi de acces comunale, de a elibera faţeta
satelor de toate tipurile auxiliare neautorizate, accesorii de utilitate periodică, dislocări de
provizii animaliere, etc.
Se impune un imperativ serios, dar mai concret judicios, de organizare, amenajare şi
administrare echilibrată şi cumpătată a teritoriului.
2. CRITERII DEMOGRAFICE
La 1 ianuarie 2003 populaţia comunei Sudarca constituia oficial 2175 locuitori, din care 981
bărbaţi (45,1 %), şi 1194 femei (54,9 %), constituind o creştere faţă de anul 2000 cu 1,00 %, şi o
descreştere faţă de 1996 de 1,06 %. Totuşi, această sporire este destul de nesemnificativă, de 10
oameni în trei ani, sau cu 3 persoane anual (1 %).
2.1 Densitatea
La acest subcapitol proliferăm mai multe date statistice ale densităţii populaţiei, atât ca formă
fiziologică şi numerară, cât şi ca criteriu de stabilire economico-socială.
Astfel, densitatea generală (Dg) a comunei este de 64 locuitor /km², cu 63 locuitori mai puţin
decât pe Republică (127 loc/km²). La nivel de localitate, pentru satul Sudarca, acest indice
constituie 66 locuitor / km², iar pentru Braicău – 58 locuitor / km².
Aşadar, în afara cifrelor reliefate de densitate generală, utilizăm şi o serie de indicatori
complementari, cu rezonanţe utile în viaţa economică.
Indicele de arealitate ( Ia) elucidează numărul de unităţi de suprafaţă (ha) ce revin unui locuitor,
care pe comună trece de 1,5 ha /locuitor, la nivel de sate, Sudarca – 1,4 ha /locuitor, Braicău –
de 1,7 ha /locuitor. Vorbind în termeni economici, Ia reprezintă un avantaj pentru comună,
întrucât populaţia este asigurată pe deplin cu fondurile de proprietate necesare, permiţându-le să
şi intensifice cât mai ezoter activităţile. Desigur, acest aşa numit avantaj, este determinat de
factorii negativi ai mişcării naturale ale populaţiei, care se află într-o descreştere continuă (-11,6
‰ pe anii 2000-2003), şi în care condiţii ar regenera o esenţială creştere a Ia, nu tocmai
favorabilă pentru comunitate.
La valoarea Ia pe comună, de 1,5 ha /locuitor (15000 m²), în parte a localităţilor aferente (14000
m² - Sudarca şi 17000 m²), se obţine o Distanţă medie dintre doi locuitori (Dm) pe comună
echivalentă cu 146 m, şi pe sate de: s. Sudarca – 141 m, s. Braicău – 156 m.
Densitatea fiziologică (Df) a comunei este de 1,09 locuitor /ha, care exprimată în termeni
sintetici şi ţinând cont de faptul că 83,3 % din totalul populaţiei ocupate este în agricultură, ne
demonstrează că potenţialul cultivabil în comună poate să asigure mai mult decât îndeajuns atât
necesităţile interne, cât şi valoroase eşichiere ale cererilor externe.
Densitatea agricolă (Dag) de 0,33 agricultor /ha, reiese că unui agricultor din comuna Sudarca îi
revine spre prelucrare în jur de 3,5 ha teren agricol. Cifra respectivă nu elucidează exhaustiv
realitatea teritorială de muncă a unei persoane economice active. Şi aceasta pentru că, calculele
respective sunt efectuate vizavi de cifrele populaţiei active oficial înregistrate de către autorităţi
(662 în agricultură pentru anul 2003). Pe când în activele societăţilor comerciale acest indice
(Dag) ar constitui 0,2 locuitor /ha (raportat la numărul de 500 agricultori), sau că unui agricultor
i-ar fi revenit spre prelucrare 4,5 ha, adică cu 1 ha mai mult. Fenomen care este explicat şi
generat de către emigrarea în masă a populaţiei apte de muncă peste hotarele ţării, în condiţiile
43
unei salarizări şi a unei eficienţe economice nestabile şi depresionante. Efectele matematizabile
produse aici sunt bazate pe bilanţurile economice ale autorităţilor responsabile din comună, care
şi la acest capitol nu pot fi considerate, ad litteram, ireproşabile. Căci, conform ultimelor sondaje
verbale petrecute în cadrul comunei Sudarca, s-a evidenţiat o imagine paradoxală a stării de
antrenare în munca agricolă a populaţiei, cifra depistată în cadrul Workshop-ului în atmosfera
unor redutabile dezbateri a ajuns la 250 de persoane prestatoare a muncii agricole, sau că unui
agricultor îi revine 9 ha pământ spre prelucrare, adică cu 5 ha mai mult decât se prezintă în actele
oficiale.
Densitatea pură (Dp) pentru comună este de 0,8 locuitor /ha, unde la suprafeţele cultivate se
adaugă păşunile şi fâneţele, fâşiile de nucari şi dud, reieşind că unui locuitor din comună îi
revine 1,27 ha teren agricol.
2.2 Evoluţia populaţiei

Populaţia comunei în ultimul pătrar al deceniului trecut a scăzut substanţial în raport cu mijlocul
anilor ´90, când constituia 2318 locuitori. Diferenţa rezultatelor pentru anul 2003 este de 143
suflete. Această discontinuitate atinge cifra maximă în anul 2000, când populaţia oficial
înregistrată abia de a ajuns la 2165 (cu 153 oameni mai puţin faţă de 1995 şi cu 10 suflete în
minus faţă de 2003, vezi fig. 4). În anul 2002, numărul populaţiei se măreşte cu 7 suflete (2172
locuitori), fenomen care nu se explică printr-un modificat spor natural (care a fost şi este în
minus), ci prin procesul mic de imigrare a persoanelor respective, în special de permutare
conjugală. La 2003, cu aceiaşi similitudine se strămută în localitate 3 persoane.
Desuetudinea economică şi socială a provocat plecarea în masă a populaţiei adolescente spre
urbe, sau peste hotarele ţării. Astfel încât, prea puţini absolvenţi ai şcolii din comună, se
încumetă de a rămâne în localitate. Majoritatea absolută a acestora sunt plecaţi ori la studii în
oraşele Republicii, ori la muncă peste hotare, preferând să nu să se întoarcă în localitatea de
baştină, ci să se stabilească cu locul de trai în centrele urbane.
Fig. 4
Dinamica populaţiei pe comună
2350
2300
2250
2200 populaţie
2150
2100
2050
1995 2000 2003
În concluzie, afirmăm cu tot regretul, că situaţie dinamicii populaţiei comunei Sudarca este de
amploare catastrofală, indicele creşterii populaţiei (de fapt descreşterii acesteia) constituind pe
2002 /1996, un coeficient de -25,3 suflete pe an.
2.3 Factorii de creştere a populaţiei

Studiul teritorial al populaţiei din punct de vedere dinamic este abordat în corespundere cu
Modelul demografic „deschis” (după D. Waugh, 2000), unde cercetarea e efectuată într-un sistem
deschis în cadrul căruia „intrările”(inputurile) sunt generate de natalitate (N) şi imigrare (Im), iar
„ieşirile” de decese (M) şi emigrare (E). Totuşi, la anumite secţiuni, se utilizează şi Modelul
demografic „integrat” (după H. Pardoka, 1984), unde se inserează latura economică, socială,
ideologică, mediul, etc.
44
Ca repere sunt utilizaţi anii 2000, 2001 şi 2002, iar în multe secţii comparaţiile indicate pe anii
1995, 1996 şi 2003.
Rata brută(generală) de natalitate(N) constituie pentru comună 8,7‰(2000), 5,5‰(2001) şi
7,8‰(pentru 2002), (vezi fig. 5), ceia ce reprezintă, începând cu 1996, un coeficient anual de
naşteri de 7,6‰ până în anul 2003, sau cu 1,4‰ mai puţin faţă de anul iniţial 1995. Indicele(rata)
total de natalitate(Nvm) este compatibil cu Rata brută de natalitate(N), întrucât nu au fost
semnalate cazuri de născuţi morţi(mortalitate infantilă), cu excepţia unuia din 2001(ce ne rezultă
un Nvm unic de 6‰ pe 2001).
Natalitatea este influenţată de un complex de factori, dintre care pot fi enumeraţi:
 Economici. Indiferent de condiţia necesară de existenţă, se constată o relaţie inversă între
numărul naşterilor şi cel al bunăstării din comună. („bogaţii devin mai bogaţi, iar
săracii fac copii”). Aspectul neobişnuit al acestui fenomen, este înţeles prin influenţa
gradului de informare neatribuit în masă şi a perturbărilor economice conştientizate şi
redevenite în forma unor prejudecăţi intangibile pentru femeile cu o bunăstare normală;
dar nu numai. Chiar şi în familiile sărace, în situaţia labilă de astăzi, dorinţa de a aduce
pe lume un copil este din start inhibată. Astfel, impactul neordinar deducând înmulţirii
cazurilor de avort şi de abandonare a copiilor (datele concrete despre abandonul din
comuna Sudarca, de fapt lipsesc, cu toate că până la 1999 s-au produs 8 cazuri de acest
gen).
Conceptul de planning familial este o certă noutate pentru ambele sate vizate, neexistând
nici o instituţie specializată care să lupte pentru reducerea proporţiilor gigantice ale
mortalităţii şi a îmbătrânirii populaţiei, şi să pună bazele unor consultaţii, asistenţe sau
consilieri de natură să promoveze şi argumenteze imperativul stabilizării şi chiar creşterii
procesului de natalitate, cel puţin la echivalentul deceselor anuale (41,3 suflete). Lipsa
unor astfel de centre provoacă dimensionarea conştientă a familiei şi implicit a
intervalelor de timp pentru aducerea pe lume a copiilor din comună.
 Demografici. Dintre aceştia evidenţiem ca prioritate „stocul demografic feminin” de vârstă
fertilă, respectiv numărul de femei cuprinse între 15 şi 49 de ani, care în comună este de
620 persoane.
Rata(indicele) fertilităţii generale(Fg) este de 27,4‰ (anul 2003) sau de 2,7%, cu 0,13%
mai joasă decât nivelul anului 1995(28,7‰). Indicele respectiv pe Republică este 2,4 %,
ceia ce nu observă o mare deplasare pe comună. Astfel unei femei de vârstă fertilă din
comuna Sudarca îi revine aproape 3 copii, dar din cauza impactului unor variabile
demografice cum ar fi, structura de vârste şi pe sexe(vezi fig. 7), ponderea
celibatarilor(20 la sută din populaţie), divorţionalitatea(8 cazuri pe an) şi politicile
demografice la nivelul statului, nu tocmai permit realizării şi chiar parţiale a acesteia.
Fertilitatea se găseşte în relaţie directă cu nivelul scăzut al dezvoltării economice,
caracteristicile rezidenţiale şi nivelul educaţiei din localitate.
 Politici. Se înscriu tipic politicilor naţionale şi prevăd diverse categorii de măsuri în
vederea atingerii „obiectivelor demografice”. Chiar în situaţia unei descreşteri anuale a
populaţiei Republicii, totuşi măsurile guvernamentale comuniste au legiferat avortul,
fenomen ce a provocat şi efectele clandestine ale acestuia, deseori soldându-se cu
decese(un singur caz pentru comună).
 Sociali & culturali. Ţin de o anumită mentalitate, conservativă sau liberală, permisivă sau
ideologică, de obicei cu efecte pozitive asupra intensităţii naşterilor. Nu sunt semnalate
cazuri în comună de penetraţii indezirabile în acest plan, ce ar provoca elementul negativ
în dinamica natalităţii. Totuşi, exploatarea femeii în procesul muncii greu suportabile din
agricultura înfeudată(înapoiată) a comunei, constituie un preludiu în acest sens.
Fig.5
45
60 2000 2001 2002

Pers. ‰ Pers. ‰ Pers ‰
Natalitate 40
19 8,7 12 5,5 17 7,8
Mortalitate 39 18,0 42 19,3 43 19,7 Natalitatea
20
Spor natural -20 -9,2 -30 -13,8 -26 -11,9 Mortalitatea
0
Spor natural
Indicii demografici
-20 pe comună
-40
La
compartimentul
mortalităţii, starea este extrem de complicată şi de îngrijorătoare.
Indicele de mortalitate(M) ajunge la 18‰ pentru 2000, 19,3 ‰ la nivelul 2001 şi 19,7 ‰ la
2002 (vezi fig. 5), ceia ce stabileşte un număr de descreştere de 26 persoane pe an.
Nivelul mortalităţii este condiţionat pe comună de următorii factori:
 Nivelul slab al dezvoltării economice de regulă conduce la valori ridicate ale
mortalităţii.
 Ponderea persoanelor în vârstă, egală fiind cu 700 persoane(sau 32% din totalul
populaţiei), (vezi tab. 3), generează o intensitate mai mare a mortalităţii a diverselor
categorii de populaţie.
 Slaba sau lipsa deservirii medicale optime condiţionează rata ridicată a mortalităţii (5
medici la 1000 locuitori sau 3 medici sanitari pentru întreaga comună, bineînţeles nu
satisfac nici pe departe necesităţile elementare, cu atât mai mult este greu de
imaginat care ar fi fost calitatea serviciilor medicale pe comună pe acest fundal).
 Modul şi mediul de viaţă sedentar, hipercaloric sau invers, cu regim alimentar,
consumul excesiv şi sistematic de alcool şi fumatul, dublate de stresul cotidian,
favorizează cu 30 la sută mortalitatea în comună la toate categoriile de vârstă.
Din motivele susmenţionate Indicele sporului natural(Rsn) din comună este negativ şi într-o
perpetuă descreştere(vezi fig. 5), şi constituie -9,2‰ pentru 2000, -13,8‰ pentru 2001 şi -11,9‰
la nivelul anului 2002. De aceia, mişcarea naturală a populaţiei în primii trei ani ai mileniului,
reflectă mersul discontinuu al evoluţiei cu 26 persoane pe an sau cu -1,2%(vezi fig. 6).
Un alt factor cu influenţă asupra dinamicii demografice îl constituie procesul de migrare al
populaţiei.
Mişcările tipice în contextul revăzut pentru comună emană cauza economică a acestora şi anume:
o Neacoperirea necesităţilor materiale;
o Depresiunea economică;
o Lipsa locului de muncă sau salariile insuficiente;
o Lipsa capitalului;
o Presiunea familiei, etc
De obicei, migraţiile din comună au un caracter internaţional, care proporţional revin cu 80% în
statele CSI (eminamente Moscova) şi 20% în statele Uniunii Europene.
La 2003 s-a înregistrat cifra de 271 persoane plecate(12,5% din totalul comunei), ce-i drept
număr care nu este elucidat nici într-un document oficial, ceia ce ne pune să credem că
emigraţiile respective sunt în totalitate ilegale. Rata de emigrare(Re) întrece 14,2%, pe când
Rata „intrărilor”(imgraţiei), (Ri), e de 0,2%(3 persoane la 2003).
Astfel, Rata migraţiei brute(Rmb) este de 14,4%, şi Rata migraţiei nete(Rmn) de -14,1%, cu alte
cuvinte vorbind, procesul dat este prioritar orientat spre „ieşirea populaţiei, şi nu spre inputurile,
care la acest moment sunt mai mult decât binevenite.
Fig. 6
46
Graficul mişcării naturale
25
20
15 2.4 Îmbătrânirea
Natalitatea
10 Mortalitatea demografică
5 Analiza unei
0 populaţii după vârstă
2000 2001 2002 se impune din
considerente de
ordin economic,
social, politic şi cultural. Planningul economic şi absorbţia forţei de muncă se asociază peste tot
şi întotdeauna cu o bună cunoaştere a grupelor de vârstă, în special a acelora ce susţin viaţa
economică a unei comunităţi.
Structura pe grupe de vârstă în comuna Sudarca este puternic influenţată de intensitatea
natalităţii şi mortalităţii, fiind rezultatul manifestării acestor doi indicatori demografici, în timp.
Se mai adaugă, apoi şi cauza de factură exogenă, cum ar fi migrările.
S-a vorbit că, unul dintre factorii ce determină excederea indicelui de mortalitate, îl reprezintă
procentul esenţial al numărului de persoane în vârstă(vezi tab. 3). La 1 ianuarie 2003 au fost
înregistrate 417 persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani(19,2% din totalul populaţiei) şi 701
persoane pensionare cu vârsta de peste 50 ani(32% din populaţia întreagă). Numărul
impresionant proliferat este cu 2,1% mai mare decât a persoanelor cuprinse în vârsta de 0-14 ani
(raportat la persoanele ce trec de 60 ani), şi cu 14,9% mai mare în relaţie cu vârstnicii pensionaţi.
Persoanele de 0-14 ani constituie 373 puncte, sau 17,1% din întreaga populaţie.
În situaţia deprimată a contextului dat, Indicele de îmbătrânire a populaţiei este de 1,117 puncte,
sau cu 0,223 puncte mai mult decât Indicele de întinerire a populaţiei din comună(ce constituie
0,894 puncte). Cu un astfel de ritm al evoluţiei, peste 5 ani(adică 2008) aceşti indici ar reprezenta
3,82 : 0,26, ceia ce ar induce devenirii populaţiei vârstnice mai mult de 50%. Dacă includem şi
impactul febril al migraţiilor, atunci ar fi greu să deducem posibila existenţă a populaţiei tinere şi
adulte.
Conchidem că în comuna Sudarca, se evidenţiază tendinţa de senescenţă a populaţiei, fenomen
prezent şi la nivel naţional.
Se necesită imperios luarea unor măsuri corespunzătoare în vederea prioritizării şi avantajării
/favorizării procesului de eradicare a sporului natural negativ şi de a stabili obiectivele de
preîntâmpinare a plecării masive de tineri din aceste două sate.
În ce priveşte structura pe sexe,(tab.3 ), din întreaga populaţie de 2175 oameni, 981 sunt
persoane sex masculin(45,1%) şi reprezintă o scădere cu 97 suflete faţă de anul 1995. Din ei,
cota reprezentativă importantă o prezintă populaţia aptă de muncă, care deţine 59,63%(558
persoane) din totala cifră masculină, ori 25,65% din întreaga populaţie. Totuşi, dacă ţinem cont
de faptul, că peste 90 la sută din populaţia emigrată o constituie sexul masculin, atunci ponderea
persoanelor apte de muncă de sex bărbătesc s-ar reduce la 30,58%(301 persoane), adică practic
se înjumătăţeşte.
În ordine descrescândă, 21,2% o reprezintă partea bărbătească tânără(208 persoane) şi cu 19,16%
sexul masculin în vârstă(188 de persoane). Observăm un avantaj numeric de 2,04%(20 persoane)
în raportul dintre sexul masculin tânăr şi în vârstă. Prospectiv însă, situaţia este alta. Deoarece, în
următorii ani din populaţia aptă de muncă spre pensionare vor pleca 170 persoane în comparaţie
cu 110 care devenind-vor resurse capabile de muncă(-60 persoane).
La categoria de sex feminin se înregistrează o cifră de 1194 persoane, ceia ce constituie 54,89%
din totalul populaţiei. Faţă de anul iniţial 1995 este într-o scădere nesemnificativă de 10
persoane(1204 la 01.01.1995). De asemenea, cea mai considerabilă parte este reprezentată de
către populaţia de sex feminin aptă de muncă(650 persoane) şi alcătuieşte 54,43% din categoria
47
sexului feminin sau 29,88% din totalul populaţiei. De fapt, nu toate cele 650 de femei sunt
încadrate în muncă, numărul persoanelor ocupate constituind ¼ instabilă pentru întreaga
perioadă a anului.(de exemplu: pe timp de iarnă, când munca agricolă se limitează considerabil,
nici 10% din ele nu sunt antrenate în muncă).
În aceiaşi măsură, descrescând, se înscriu persoanele de sex feminin tinere(315 suflete), care
compun 26,38% din totala diviziune feminină, precum şi cu 7,21% mai mult decât populaţia de
sex feminin de vârstă înaintată(229 suflete), care formau la 1 ianuarie 2003, 19,17% din
populaţia feminină întreagă.
Suntem responsabili de a afirma, că potenţialul feminin necesar unei natalităţi ascendente,
accelerat de indicele favorabil al fertilităţii(Fg 2,7%), este normal şi prielnic pentru comună. Şi
care în procesul de coordonare sistemică şi sinergică a factorilor indo- /şi exogeni din localitate,
ar putea surmonta criza descreşterii şi îmbătrânirii populaţiei, dar aceasta înseamnă, şi a
ranforsării forţelor umane apte pentru muncă.
Tabela 3 Structura populaţiei pe vârste şi sexe

Grupa de vârstă Masculin Feminin Total
2003
0 – 9 ani 98 118 216
10 – 19 ani 110 197 307
20 – 29 ani 104 128 232
30 – 39 ani 160 168 328
40 – 49 ani 151 224 375
50 – 59 ani 170 130 300
60 – 69 ani 167 203 370
70 – 79 ani 14 16 30
peste 80 ani 7 10 17
Total 981 1194 2175
2.5 Înnoirea forţei de muncă

Capacitatea de regenerare demografică, declasată la moment în măsură să focalizeze un pericol
de îmbătrânire totală, influenţează instantaneu şi asupra regenerării resurselor de muncă.
Încercăm o departajare calculată comparativ, luând ca bază anii 1996, 2000 şi 2003.(vezi tab. 4).
Datele acumulate şi percepute matematizabil ne-au demonstrat repetat, că procesul de tranziţie
din Republica Moldova este crispat ipostatic şi tranşant pe dimensiunile sociale, economice şi
politice. Expresie stereotipă ce nu evită evoluţia localităţilor Sudarca şi Braicău.
Din 1996 şi până astăzi, intensitatea activităţilor din comună a scăzut cu 41 la sută. Astfel, la
1996 din totalul populaţiei de 2318 erau ocupate activ în muncă 57%(1330 persoane), procent
care se reduce la finele anului 2000 până la 38%(829 persoane din totalul de 2165). Actualmente,
Indicele de activitate(Ra) exprimă 36%, adică, din populaţia întreagă de 2175 persoane sunt
încadrate activ doar 794. Cifra redată oficial ar suferi colosale modificări, dacă din acest total al
populaţiei economice active am exclude numărul populaţiei emigrate(de exemplu menţionăm, că
din 662 persoane încadrate în agricultură, de facto lucrează numai 200-240 persoane în mediu pe
an. Cealaltă parte economic potentă, este plecată peste hotarele ţării la muncă). Nu vom purcede
la metamorfoza Indicelui de activitate(elucidat mai sus), ci vom atenţiona că resursele umane din
comună, în asemenea condiţii, sunt insuficiente pentru o dezvoltare sustenabilă şi durabilă. Cu
toate că pare straniu, dar aceste resurse în plan fiziologic există, însă problema e că nu sunt
antrenate sub nici o formă în procesul de activitate, extrem de util la moment comunei.
48
În analogicul sens etichetăm şi o altă argumentare: „presiunea” exercitată de către populaţia
inactiva asupra celei active, transpune comuna în categoria satelor cu o populaţie „îmbătrânită”
şi cu o fertilitate scăzută(după J. Bourgeois-Pichat).
În situaţia când cota tinerilor sub 20 de ani constituie 24%(523 persoane) şi procentul
vârstnicilor de 19%(417 persoane), populaţia adultă între 20 şi 60 de ani(1235 persoane) au de
suportat o sarcină(Sarcina populaţiei active[T]) de 1,761 puncte. Altfel vorbind, 1000 de adulţi
trebuie să întreţină 1761 de „consumatori”. Acest indicator în compatibilitate cu indicii mondiali
şi pe Republică(fiind în similitudine), reflectă genunea economică a comunei şi a depresiei
mişcării naturale a populaţiei(chiar în ţările în curs de dezvoltare acest indice constituie 2207-
2461 „consumatori” la 1000 de adulţi).
De aceea, dacă la 1996 Indicele de dependenţă economică(Id.e) era de 74%, apoi la sfârşitul
anului 2000 ajunge la 161%, şi astăzi la 173%, fenomen ce continuă să crească cu circa 40%
anual. Putem estima că „presiunea” şi „dependenţa economică” a „consumatorilor” asupra şi faţă
de populaţia economic activă, constituie un rezultat direct al amplificării impactului factorilor
economici şi sociali asupra conjuncturii de solitudine a comunei, şi din care pot fi reamintiţi:
Iniţiative antreprenoriale mizantrope şi amorfe;
Management neechilibrat şi învechit;
Lipsa strategiilor de marketing;
Factori demografici negativi, etc
Tabela 4
Repartizarea populaţiei după participarea la activitatea economică, persoane
1996 2000 2003
TOTAL POPULAŢIE 2318 2165 2175
Din care:
Populaţie economic activă 1350 1020 975
Populaţia ocupată în economie 1330 829 794
Dintre care femei: 692 452 412
Populaţie economic inactivă 988 1336 1381
Şomeri înregistraţi oficial 1 1 3
Şomeri, de facto 20 191 181
Rata şomajului, % 0,8 8,8 8,3
3. INTENSITATEA /CRIZA SĂRĂCIEI
3.1 Criterii sociale

Dat fiind faptul că în orice societate structura nevoilor şi nivelul aspiraţiilor depind de
posibilităţile de satisfacere, e de la sine înţeles că „optimul social” este o linie de orizont spre
care înaintăm mereu dar care rămâne, totuşi, îndepărtată.
Starea prelungită de tranziţie în care „vegetează” Republica Moldova, nu facilitează apropierea
de ţinta optimului social ci, dimpotrivă, accentuează degradarea mediului de viaţă şi sărăcirea
populaţiei. Comuna Sudarca nu face excepţie de la aceasta, starea economiei localităţii punându-
şi amprenta asupra creşterii fenomenului şomajului şi, implicit a segmentului de populaţie
inactivă.
3.1.1 Starea de sănătate. Aprecierea gradului de accesibilitate a populaţiei comunei la actul
medical, se denotează critic în relaţie cu nivelul naţional(în special urban) şi cu atât mai mult
european.
Din analiza indicatorilor de sănătate globali şi specifici reiese:
 Tendinţa demografică de îmbătrânire a populaţiei.
 Reducerea numărului de copii din familie.
49
 Speranţa de viaţă la naştere, indicator sintetic al stării de sănătate, înregistrând 65
ani(similar cu acelaşi indicator pe Republică).
 Indicele mortalităţii generale fiind cu mult mai mare decât media naţională(cu
7,4‰); cele mai multe decese provenind din rândul populaţiei de peste 63 ani.
 În structura mortalităţii specifice, ponderea o deţin decesele datorate bolilor
cardiovasculare(70 la sută din decese), urmate la distanţă de alte cauze: boli ale
aparatului digestiv, accidente, etc.
În comună funcţionează o ambulatorie, cu misiunea de a acorda asistenţa medicală primară, fiind
înzestrată cu mai multe unităţi de medicină generală, printre care şi o farmacie bine asigurată. În
cadrul acesteia activează 11 medici şi 3 asistenţi sanitari, care în funcţie de condiţiile existente de
activitate, nu în toate cazurile au posibilitate să-şi acorde serviciul în corespundere cu
specialitatea. Din motivul lipsei unităţilor de salarizare acordate de către primăria Sudarca, 6
medici activează în calitate de asistenţi primari. În baza indicelui teoretic de asigurare medicală a
populaţiei se identifică o stare favorabilă la acest capitol, comparativ cu alte localităţi. Şi astfel,
se deduce raportul de 5 medici la 1000 locuitori(vezi tab. 2), pe când în republică minimul fiind
recomandat de 2 medici /1000 locuitori.
Chiar dacă oficial, prin statutul de asigurat, populaţia are accesul neîngrădit la serviciile
medicale, există forme subtile de discriminare la accesul liber respectiv vehiculat:
 Neasigurarea permanenţei de către medicii de familie şi respectiv,
creşterea distanţelor vizitelor periodice efectuate;
 Absenţa sau insuficienţa unor servicii de specialitate;
 Dotarea insuficientă, atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ a
unităţii spitaliceşti;
 Preţul prohibitiv al medicamentelor, chiar şi în regim compensat.
Persistă şi alţi factori profunzi ce pot influenţa starea de sănătate a populaţiei: sărăcia, lipsa unor
comportamente sănătoase, poluarea mai ales habituală, stresul.
3.1.2 Asistenţa socială. Comuna Sudarca aproape că este lipsită de acest serviciu. Se pot indica
doar puţinele servicii acordate de către Primărie, iar în unele cazuri şi de către şcoala din
localitate, prin intermediul Asociaţiei Obşteşti de părinţi şi profesori „Perspectiva”. Serviciile de
asistenţă socială prestate în comun de către ambele instituţii sunt:
a. Mici ajutoare sociale;
b. Şcolarizarea copiilor din familiile vulnerabile şi dezavantajate
social.
Necesitatea indispensabilă de creştere şi diversificare a asistenţei sociale este vizibilă în
contextul evocat şi presupune urgente intervenţii:
Se remarcă preocuparea APL pentru diversificarea serviciilor şi asistarea corespunzătoare
a persoanelor în dificultate; cu toate acestea, nivelul ridicat al sărăciei impune politici
sociale susţinute inclusiv la nivel central.
Se impune reglementarea deschiderii unor centre de asistenţă socială non-
guvernamentale, cu misiuni şi programe clare în domeniul asistării şi consilierii necesare
pentru reducerea dezechilibrelor sociale şi naturale(de exemplu: un centru de planificare
a familiei, de motivare civică, voluntariat, etc.).
Este necesară realizarea, aprobarea şi aplicarea unui regulament local pentru asigurarea
accesibilităţii persoanelor aflate în dificultate.
Se solicită mărirea interesului faţă de persoanele în etate prin realizarea unor programe
civice şi de voluntariat, implicând asociaţiile locale, şcoala şi tineretul localităţii, în
vederea ajutorării vârstnicilor.
3.1.3 Educaţia. Perioada transformărilor în plan economic şi social, reorientări indispensabile
pentru comunitate, în mersul său actual şi influenţat atât de dur de presiunile vitrege ale istoriei,
recomandă şi necesită o schimbare profundă a mentalităţii colective privind relaţiile de muncă şi
stilul de viaţă. Acest lucru nu este posibil fără o modernizare a sistemului educaţional din
localitate. Efortul propriu individual trebuie să susţină această schimbare, fără de care nu se
50
poate atinge dezideratul de a face parte dintr-o lume nouă, dominată de puterea informaţiei şi
comunicaţiilor rapide.
Populaţia şcolară a comunei Sudarca constituie 18% din totalul populaţiei localităţii(vezi tab. 6),
ponderea cea mai mare revenindu-le copiilor din învăţământul primar şi gimnazial(77%), urmată
de învăţământul mediu general(13%) şi preşcolar(10%).
Tabela 6 Educaţia
(copii) 1996 2000 2003
- preşcolar 54 30 36
- primar şi gimnazial 292 249 302
- liceal /medie 51 49 53
Este de amintit, că în 1998, în cadrul şcolii din comună, a fost înfiinţată şi o clasă liceală(X-a) cu
un număr de 19 elevi, coactivând în paralelă cu forma medie generală. Însă, în urma schimbării
puterii politice din Republica Moldova, precum şi în rezultatul neconştientizării şi neînţelegerii
populaţiei locale a diferenţelor formei liceale şi a celei medii generale de învăţământ, la 2002,
acest proces afiliat de educare a fost sistat.
Actualmente, pe teritoriul comunei fiinţează 5 instituţii educaţionale(tab. 7), dintre care 2
grădiniţe de copii, amplasate câte una în fiecare sat al comunei; 2 şcoli, una medie de cultură
generală în satul Sudarca, şi alta primară în satul Braicău; un Centru de Creaţie al copiilor cu
înclinaţii de muzică şi teatru dramatic.
Tabela 7 Unităţi de învăţământ

1996 2000 2003
Total unităţi de învăţământ, din care: 5 5 5
Grădiniţe de copii 2 2 2
Şcoli din învăţământul primar şi gimnazial 2 2 2
Cluburi ale copiilor 1 1 1
Licee - - -
Şcoala medie generală, anual, pe lângă copii din Sudarca şi Braicău, primeşte la instruire şi o
parte însemnată a absolvenţilor şcolilor gimnaziale din satele Crişcăuţi şi Horodişte.
În procesul pedagogic sunt încadraţi 24 de profesori, institutori şi formatori ce-şi desfăşoară
activitatea în ştiinţele fundamentale ale sistemului educaţional. La fiecare sfârşit de an de
învăţământ, pregătesc şi eliberează peste 50 de absolvenţi, ce-şi continuă studiile la universităţile
şi şcolile profesionale din Republică.
Regretabil atenţionăm, dar comuna simte nevoia dezvoltării unor structuri de şcolarizare care să
se regăsească în noua comandă socială.
Nu putem aroga, dar nici subestima calitatea muncii educaţionale din comunitate, însă este
meritat de a sublinia puţina şi efemera atenţie acordată de către stat acestui sector. Fondurile
alocate întreţinerii şi exploatării unităţilor de învăţământ sunt sub necesităţi, ceia ce determină
degradarea din punct de vedere:
 al construcţiilor(degradarea tencuieli, zugrăveli, faţete, etc).
 al utilităţilor(grupe sanitare, vestiare, distribuţia agentului termic, iluminat, etc).
 al dotării nesatisfăcătoare cu mobilier(bănci, scaune, alte accesorii).
 al dotării cu material didactic(slaba dotare cu tehnică de calcul şi mijloace moderne
de predare, hărţi, aparatură de laborator, etc).
Concluzionând, pe lângă dotările utilitare şi informaţionale, se solicită virulent intervenirea în
modelul de calitate al oferirii educaţiei, prin reprofilare asupra metodelor moderne în studiu
bazate pe tehnică contemporană şi comunicare internaţională(de exemplu includerea cel puţin
facultativă a studierii limbii engleze).
51
3.1.4 Comunicare. Aprecierea nivelului dezvoltării infrastructurii comunicaţionale din localitate
ne plasează într-o incertitudine firească. La acest capitol, comuna produce 0 puncte. Nu există o
reţea TV ce ar putea oferi abonamente televizate locuitorilor, limitându-se la canalele M
1(naţional), ORT(rusesc) şi TVR 1(românesc) accesibile antenelor rurale proprii de prindere a
undelor. În plus, şcoala din comună, în cadrul disciplinei de informatică, deţine câteva unităţi de
computere de generaţia 386, nefiind conectate la reţelele moderne ale comunicaţiilor rapide(de
exemplu, internet).
Ca formă spiritual a comunicării sunt oportune implementării unele cursuri de studiere a
modelelor contemporane în stabilire relaţiilor: cursuri de limbă engleză, psihologie
interpersonală şi de comunicare, introduceri în sectorul non-profit şi mai ales a voluntariatului,
etc).
3.2 Locuire şi echipare

Suprafaţa locuibilă a comunei este de 20620 m², ceia ce înseamnă 9,5 m² /per locuitor. În total pe
comună se înregistrează 1007 locuinţe, dintre care 747 în satul Sudarca şi 260 în Braicău.(vezi
tab. 2). Astfel se constată un raport de 2 locuitori /la o casă. Majoritatea locuinţelor sunt
construite din piatră şi lut, cota acestora reprezentând-o peste 90%. Totuşi cea mai mare parte a
lor au fost realizate până la 1980(peste 75%), celelalte între 1980-1991(15%), şi după
1992(10%). Din cauza preţurilor scumpe a materialelor de construcţie şi veniturilor mici ale
populaţiei, în ultimii trei ani nu s-a edificat nici o locuinţă.
Casele de locuit nu sunt dotate cu instalaţii de apă în interior, precum şi nu există un sistem
centralizat de alimentare cu apă, şi nici canale de epurare /eliminare a acesteia. Comuna nu este
gazificată, din care motiv încălzirea locuinţelor se efectuează pe cale autonomă tradiţională(cu
lemne şi mai puţin cu cărbune). Gazele naturale sunt procurate în baloane şi se utilizează în
special la pregătirea casnică. De asemenea, cazangeria de încălzire a şcolii, mai bine de 5 ani nu
funcţionează(din cauza vechimii acesteia), instituţiile educaţionale fiind nevoite să recurgă la
construcţia sobelor în fiecare aulă de învăţământ. Fenomen indezirabil, care de multe ori
provoacă impedimente procesului de educaţie.
Se cristalizează rezolvarea serioasă a acestei probleme, punându-se în discuţie mai multe
concepte cu privire la identificarea formelor alternative şi normale de utilare termică.
Teritoriul comunal, în schimb este asigurat cu alimentarea energiei electrice, cu toate că de multe
ori, din cauza uzării firelor electrice, şi aceasta constituie o problemă.
Reţelele telefonice sunt amplasate neuniform pe comună(vezi tab. 2), din cele 100 numere de
telefoane, 99 îi revine satului Sudarca, şi doar unul satului Braicău.
Fenomenul sărăciei îngreunează evoluţia comunei, şi observăm domeniile inerente ce necesită o
obligatorie schimbare ca: încurajarea şi susţinerea familiilor tinere la eventualele construcţii
casnice; căutarea unor alternative utilitare pentru asigurarea cu agent termic, cel puţin a
instituţiilor de învăţământ; favorizarea accesului la informaţii şi telefonie; prevederea iniţierii
unui plan de organizare a construcţiilor edilitare, în special a unui sistem canalizat; ş. a.).
3.3 Cultură
În pofida tuturor obstacolelor întâmpinate în dezvoltare, comuna Sudarca rămâne a fi o localitate
vie şi bogată în tradiţiile şi obiceiurile culturale. Această legătură mistică cu ruralul, baştina şi
plaiul mioritic îi redă avuţia spirituală a sufletului blând basarabean. Aici se regăsesc cântecele,
baladele, povestirile şi poveştile strămoşeşti, urăturile şi colindele smerite de dorire a binelui,
sărbătorile, nunţile şi botezurile sudărcene cu ecouri şi amintiri eterne. Nostalgia istorică şi
gregarismul sătean este realizată prin talentele revocatoare a creştinismului popular, care pe
parcursul virulent al timpului şi-a păstrat identitatea şi specificul local.
Fiind o parte unitară a trupului cultural românesc basarabean, localităţile Sudarca şi Braicău nu
cunosc divergenţe în promovarea tradiţiilor culturale. Ceea ce i-a dat posibilitate să-şi exprime
aspiraţiile cutumiare într-o armonie palpabilă.
52
3.3.1 Structură etnică. Nu există mar diferenţieri la acest compartiment,(vezi tab. 8), astfel că
populaţia română fiind net superioară în plan numeric(99,6%). Se găsesc persoane de etnie rusă,
ucraineană şi georgiană, provenite în urma imigrărilor de natură conjugală.
Tabela 8 Structura etnică a populaţiei

Naţionalităţi 2003
Moldoveni 2166
Ruşi 5
Ucraineni 3
Alte naţionalităţi 1
3.3.2 Activităţi culturale. Pe teritoriul comunei fiinţează 7 centre culturale, dintre care 2
ansambluri muzicale, 2 case de cultură, 1 casă de nunţi şi 2 biblioteci.(vezi tab. 9). Până la finele
anului 1996 a existat şi o cinematografie, care din lipsă de finanţe a fost contramandată. Pe
localităţi sunt amplasate astfel: ansamblurile muzicale, casa de nunţi şi bibliotecile sunt în
Sudarca, şi doar casa de cultură a rămas în Braicău(recent a fost desfiinţată, iarăşi din lipsă de
fonduri, biblioteca şi mult mai anterior(1994)cinematografia).
Tabela 9 Cultura
Unităţi 1996 2000 2003
Cinematografie cu peliculă normală 1 - -
Teatre - - -
Instituţii muzicale 1 1 2
Biblioteci 3 2 2
Case de cultură 2 2 2
Casă de nunţi 1 1 1
Ansamblurile muzicale din localitate au un renume naţional, participând şi fiind premianţi a mai
multor concursuri regionale şi naţionale. În prezent se află la autogestiune şi sunt reorientaţi spre
obţinerea proiectelor cu menire social-culturală. Acest lucru nu le permite la maximum să-şi
valorifice potenţialul. Au sub administrare casele de cultură din localitate, organizând cu
mijloace minime diferite sărbători şi întruniri distractive pentru tineretul comunei. Centrele de
cultură se găsesc într-un dezastru total, necesitând reparaţii capitale interne şi în exterior.
Administraţia locală nu are puterile financiare necesare reabilitării construcţiilor, de aceia
alocaţiile centrale au o însemnătate secundă(tab. 10).
Alocaţii bugetare pentru desfăşurarea
manifestărilor culturale
Anul Suma – în lei
1996 6200
2000 11200
2003 28700
Tabela 10
Bibliotecile comunale au o importanţă deosebită pentru locuitorii satului, dintre care una se află
în cadrul şcolii din Sudarca şi alta în incinta Casei de cultură(cu un fond de peste 9000 cărţi).
Cărţile şi revistele eliberate depăşesc anual cifra 4000, exceptând biblioteca şcolară. Acestea se
compun din biletristică, manuale ştiinţifice şi practice, literatură artistică.
Casa de nunţi este destinată pentru orice ceremonie manifestată în cadrul comunei, care de
asemenea necesită reparaţii de bază.
3.3.3 Culte. Populaţia comunei este absolut creştină. Până la 1996 întreaga populaţie se închina
Bisericii ortodoxe, an în care apar primele infiltrări ale cultului lui Iehova(Biserica Turnului de
veghe). În anul 2000, numărul Martorilor lui Iehova creşte, paralel înfiinţându-se ramura creştină
53
protestantă, Biserica baptistă.(tab.11). Actualmente, ponderea religioasă o deţine Biserica
ortodoxă(97%), urmată de mişcarea iahovistă(1,6%) şi creştinii evanghelişti(1,4%).
Tabela 11 Culte
Denumire 1996 2000 2003
ortodox 2308 2135 2111
protestant - 6 28
altele 10 24 36
Nu s-au înregistrat cazuri de conflicte religioase.
3.4 Segmentul neguvernamental

Prima entitate non-profit din această localitate apare în anul 2000, şi anume filiala locală a
Centrului de consultanţă „ACSA”, care îşi desfăşoară activitatea pe lângă primăria Sudarca,
acordând consultaţie în domeniul agriculturii şi formelor de instituţionalizare locală.
La 2003, prin decizia părinţilor şi profesorilor din comună, este înfiinţată Asociaţia Obştească de
părinţi şi pedagogi „Perspectiva”, cu scopul de a susţine voluntar ridicarea calităţii sistemului
educaţional din localitate. De asemenea, o prioritate în activitate a fost considerată intervenirea şi
facilitarea procesului de şcolarizare a copiilor aflaţi în dificultate, familii vulnerabile şi
dezavantajate social.
Sectorul non – profit
Denumirea organizaţiei Evoluţia numărului de organizaţii
neguvernamentale
1996 2000 2003
Centrul de consultanţă locală „ACSA” - + +
Asociaţia Obştească a părinţilor şi - - +
pedagogilor „Perspectiva”
4. RĂMÂNEREA ÎN URMĂ LA CAPITOLUL PIB ŞI INVESTIŢIE
Situaţia social-economică a comunei, după obţinerea independenţei R.M.(1991), s-a menţinut

stabilă, cu mici schimbări de cadru instituţional. În această perioadă, totuşi, încep primele
manifestări ale decăderii economice, simţite prin neajunsul de îngrăşăminte minerale, tehnică
învechită şi perisabilă, administrare ineficientă, pieţe de desfacere nestabile şi necalitative, etc.
Din 1995, odată cu derularea procesului de privatizare în masă, situaţia devine şi mai complicată.
Pe de o parte criza generală din stat afectează vertical cursul de dezvoltare ( datorată în special
refluxului de investiţii şi a neîncurajării lor pentru revitalizarea economiei), şi pe de altă parte,
neconştientizarea avantajelor utilizării proprietăţii private de către populaţia locală, precum şi
necunoaşterea perspectivelor generate de noul sistem economic instalat, provoacă distrugerile
masive ale obiectelor din teritoriul localităţii, devenite nominal(întrucât astăzi nu mai există) în
faza finală a privatizării sub administrare locală. Problemele de natură instituţională /structurală,
şomajul alarmant, resursele locale şi naturale devastate, şi mai ales desuetudinea catastrofală a
situaţiei sociale(sărăcia), ilustrează în fapt evoluţia comunei Sudarca.
În pofida „calamităţilor” instituţionale şi manageriale întâmpinate, atât din partea fluxului
rectiliniu public central, cât şi al reorganizării interne, comuna Sudarca a reuşit să depăşească
totuşi, nu tocmai cu izbânda calitativă a succesului, fenomenul privatizării. La începutul anului
2000, Procentul capitalului posedat de stat privatizat alcătuia 89,0%, în comparaţie cu acelaşi
indice de 76,4% pe Republică. Astăzi capitalul de stat din localitate, cât şi Procentul
întreprinderilor posedate de stat privatizate constituie 100%. Astfel, proprietatea privată devine
54
sursa unică de energizare a economiei comunei. Depinde însă de modul cum va fi planificată şi
administrată această proprietate?!
În prezent, costul mediu estimat al prelucrării şi cultivării unui hectar de teren agricol în comună
trece de 3500 lei(270 USD). Recoltarea şi realizarea produsului obţinut de la acest hectar, în
acord cu preţul real exprimat de către liderii asociaţiilor agricole, variază între 2000-2500
lei(≈170 USD). Corespunzător muncii respective, se marchează o deficienţă a rentabilităţii de
-1000 /-1500 lei(-100 USD). Este de-a dreptul inimaginabil care ar fi deficitele la suprafaţa totală
cultivată. În plus, de rând cu efectele deficitare, se juxtapun şi pierderile suferite de pe urma
prelucrării şi cultivării terenurilor, care la 2003, doar în cadrul unei singure asociaţii, SRL”Teos
Agro”, numai de pe suprafaţa de 300 ha cultivate, ele au constituit 200000 lei(15000USD =
preţul integral al unei combine agricole nouă de tip SK-5 NIVA). Aceste pierderi, dublate de
deficite, apar din mai multe considerente:
a. Tehnica învechită, fiind peste 80 la sută în stare nesatisfăcătoare(tractoarele MTZ-
80, T-70,150, combinele SK-5A NIVA, semănătoarele SPS-6, etc.) şi 20%
satisfăcătoare, parvenite încă de pe timpul colhozului şi la rândul lor cumpărate în
anii ´70-´80 al secolului trecut.
b. Surparea perpetuă a bonităţii pământului prin neutilizarea suficientă a
îngrăşămintelor necesare. De exemplu, una dintre cele mai ieftine îngrăşăminte
minerale, silitra amoniacală, este folosită în proporţie de 30% din cantitatea
minim necesară menţinerii productivităţii(200 kg /ha). Preţurile acestora variază
de la 110 USD/ per tonă, până la 500 USD/ per tonă. Odată cu desfiinţarea
colhozurilor, s-au distrus şi complexele zootehnice din localitate, fapt ce a
determinat treptat la lipsirea şi neutilizarea şi a îngrăşămintelor organice. Alte
forme de eradicare a productivităţii sunt de perspectivă (de exemplu: folosirea
plantelor siderate în aceste scopuri).
c. Costurile ridicate la seminţele prevăzute cultivării şi care în multe cazuri sunt şi
de o rea calitate(cazul anului 2002 când din 100% cultivate au dat roadă doar 25-
30%), preţul cărora variază între 3 şi 4 lei /per kg(odesskaya 51, belceanka 7,
dumbrăviţa).
d. Procesul costisitor al luptei cu dăunătorii, unde preţurile substanţelor chimice, în
mediu, ajung la 114 USD /per litru, etc, etc.
Se observă limpede, că problema №1 constă în lipsa fondurilor băneşti, a investiţiilor sau altor
surse financiare, la timpul şi momentul corespunzător. Mai târziu, lipsuri care se transformă în
pierderi colosale. Dacă ar exista un sistem de creditare bine aranjat(şi cu surse suficiente), pentru
ai da posibilitate fermierului să-şi concentreze maximele eforturi şi resurse asupra valorificării
graduale a rentabilităţii, aceste dezavantaje economice ar fi evitate.[spre pildă, Asociaţiile de
Economii şi Împrumut nu acordă sume importante pentru procurarea mijloacelor necesare de
producţie; MEC pentru sumele mai mari de 15000 USD în condiţiile unei dobânzi de 16%(24%
în lei) acordă împrumutul doar pe o perioadă de 2 ani, etc). Forma de leasing din R. Moldova
este departe de a susţine efectiv interesele micului întreprinzător, în comparaţie cu statele
europene. Chiar în România acest procedeu este mult mai tolerabil faţă de agricultor, unde
dobânzile postcredit oscilează de la 10% până la 15% şi pe o perioadă mult mai
îndelungată(peste cinci ani), pentru orice tip de achiziţionare în acest sector(de la îngrăşămintele
minerale până la combine şi complexe agroindustriale). În R. Moldova rambursarea postcredit
din puţinele sisteme de leasing eficiente variază între 75% şi 100%; şi vom aduce un exemplu:
dacă preţul integral a unei combine de tip SK-5 NIVA este de 40000 USD, atunci acelaşi obiect
procurat în leasing trece de 2-3 ori forma iniţială. Totuşi acest mijloc prezintă o soluţie,
indiferent de condiţiile de plată elucidate mai sus. Fiindcă, traspunându-le în cazul comunei
Sudarca, prin calcule inverse, în cadrul unei singure asociaţii ce suferă pierderi de 15000 USD pe
an, şi care în cinci ani ar ajunge la peste 75000 USD, ar avea efecte mult mai benefice decât
continuarea procesiunii de adâncire a defaultului. Cele 6000 USD(20% din suma iniţială a
leasingului)+ dobânda băncii de 960 USD pe doi ani care sunt acordaţi ca vacanţă din partea
55
furnizorului, şi trei rate anuale de 13000 USD, oferă posibilitatea achiziţionării unei astfel de
combine, ceia ce ar modifica segmentul pierderilor în profit(tehnica de recoltare din comună
produce pierderi de 18%-20% la hectar, altfel spus în loc de 3 tone se colectează doar 2,5 tone,
cu -500 kg /per hectar).
i. Previziunile economice inerte;

ii. Desconsiderarea transformărilor formei de proprietate;
iii. Interesul mic faţă de resursele locale existente;
iv. Activităţile tradiţionale neasanate şi exorbitante;
v. Inflexbilitatea identificării pieţelor reale de desfacere;
vi. Un management neînchegat în privinţa strategiilor de activitate:
au condus la scăderea substanţială a eficienţei şi rentabilităţii vieţii economice din comunitate şi
a dependenţei agenţilor economici locali faţă de factorii naturii(din 1994 sistemele de irigare au
fost dezasamblate, fapt ce a provocat pierderi considerabile agriculturii anului 2002 afectată de
secetă; la1993 sistemele antigrindină au fost lichidate, fenomen care s-a soldat cu daune colosale
în anul 2003 în urma ploilor torenţiale şi cu grindină ce au avut loc). Ineficienţa economică a
însemnat scăderea veniturilor populaţiei comunităţii la toate capitolele.
La 2003, s-a înregistrat în total pe comună un PIB de 3.044.804,7 lei(236.031,37 USD), cu
276.500 lei(21.434,0 USD) mai mult decât în anul 2000, dar mai puţin cu 1.968.171,1
lei(149.103,87 USD) faţă de anul 1996. În acelaşi sens, şi PIB per locuitor a crescut la 2003 cu
10,2 USD faţă de anul 2000, însă a scăzut esenţial cu 69,1 USD în raport cu anul 1996.
Creşterea produsului intern din anul 2003, se explică îndeosebi prin caracteristicile climaterice
mai maleabile ale acestui an în comparaţie cu cei premărgători, şi mai puţin prin unele schimbări
de calitate /sau cantitate ale activităţilor economice, rămase fără careva modificări.(vezi
Structura activităţilor, cap. III, 2.).
Veniturile lunare ale populaţiei au constituit în medie 119,35 lei(vezi tab.5), cu 11,22 lei mai
mult faţă de anul 2000, dar cu 76 lei mai puţin faţă de anul 1996(când 1 USD=4,5 lei). În timp ce
minimul de existenţă pe 2000 a constituit 413,1 lei(adică cu 304,97 lei mai puţin pe cap de
locuitor), iar pe 2003 circa 656,8 lei(-537,45 lei per capita). Astfel în anul 2000, veniturile au
acoperit doar 26% din minimul necesar de existenţă, iar în 2003 acestea alcătuiesc numai 18%.
Adăugând aici şi nivelul pensiei medie,(200 lei pe comună), obţinem un coeficient de peste 65%
al populaţiei defavorizate, la rândul lor partea majoritară constituind-o populaţia săracă(peste
40%).
Până în prezent, în comună, nu s-au efectuat investiţii capitale. Acest capitol exprimând un
deziderat imanent pentru derularea cu succes a activităţilor din această regiune. Afară doar de
micile acţiuni, neînregistrate, ale agenţilor economici locali, care au reuşit să menţină
supraveţuirea morii de făină, imaginii modeste a şcolii şi bisericii, şi a funcţionării grădiniţei de
copii. Valoarea lor oscilează în jurul doar a câtorva mii lei.
Investiţiile străine sunt actualizate la ordinea zilei în cadrul Primăriei şi Consiliului local
Sudarca, însă deocamdată nu sunt identificate, nici în planul naţional şi nici în cel extern.
De aceea, sectorul primar şi secundar al comunei, fiinţează în insuficiente şi minime surse de
finanţare.
Se impune imperios căutarea consecventă a surselor alternative de organizare a procesului
economic, prioritizându-se necesitatea de elaborare a unui Plan strategic şi de acţiune în vederea
atragerii investiţiilor capitale.
Tabela 5
Indicatori 2000 2003
Minimul de existenţă (medii lunare pe o 413,1 656,8
persoană, lei)
Veniturile disponibile ale populaţiei 108,1 119,3
56
(medii lunare pe o persoană, lei)
Corelaţia dintre veniturile disponibile şi
minimul de existenţă, % 26 18
Ponderea populaţiei defavorizate, % 58,1 60,8
Ponderea populaţiei sărace, % 40,1 42,0
B. AUDITUL RESURSELOR COMUNITĂŢII
1. STRUCTURA ŞI FOLOSIREA TERENURILOR
1.1 Structura utilizării terenurilor după sectoarele de proprietate

Pe suprafaţa administrativă a comunei se disting trei tipuri de proprietate (vezi fig.A) :
1) Terenuri proprietate publică a statului: care ajung la 74,58 ha, sau 2 % din suprafaţa totală a
comunei şi care reprezintă porţiunile plantaţiilor silvice (73,23 ha) şi construcţiile de menire
socială (1,35 ha).
2) Terenuri proprietate publică a unităţii administrativ teritoriale: ce constituie 779,96 ha, sau 23 % din
totalul suprafeţelor comunale şi se compun din terenurile destinate industriei, transporturilor
şi telecomunicaţiilor (23,61ha), fâşiile forestiere (60,80 ha), păşunile (511,31 ha), drumurile
(36,10 ha), fondul de ape (32,86 ha), plantaţiile de nuci şi dud (13,67 ha), alte construcţii
social utile (71,61 ha) şi pământurile arabile ce sunt arendate deţinătorilor privaţi (în jur de
30,00 ha).
3) Terenuri aflate în proprietate privată: ce reprezintă circa 2528,99 ha, sau 75 % din ansamblul
terenurilor existente şi corespund terenurilor arabile (1986,33 ha), livezilor (244,20 ha) şi
terenurilor destinate construcţiilor (297,47 ha).
57
Figura A. Structura terenurilor după tipurile de proprietate
proprietate
publică a
2% statului
23%
proprietate
3383,53 publică a
(100%) unităţii
administrativ
75%
proprietate
privată
Până la 1999 proprietatea privată deţinea 50 la sută din totalul terenurilor existente, an în care se
finisează procesul de privatizare în localitate şi îi revine cota stabilă şi nemodificată de
astăzi(75%).
1.2 Repartiţia terenurilor pe suprafaţa administrativă a comunei

La 1 ianuarie 2003 suprafaţa administrativă a comunei era compusă din următoarele tipuri de
terenuri(vezi tabela 13): terenuri cu destinaţie agricolă(65,9%); destinate construcţiilor(10,0%);
fondul de rezervă(19,3%; vezi tabela 14); fondul silvic(3,9%) şi altele(0,9%).
TABELA 13
Folosinţa terenurilor (2003) Suprafaţă (ha)
Terenuri cu destinaţie agricolă ARABIL 1986,33
LIVEZI 244,20
Terenuri destinate construcţiilor 339,57
Terenuri destinate industriei, transportului, telecomunicaţiilor, 23,61
etc.
Fondul silvic 134,03
Fondul apelor 0,52
Fondul de rezervă* 655,27
Total comună 3383,53
*Vezi folosinţa terenurilor fondului de rezervă.
TABELA 14
Folosinţa terenurilor din fondul de rezervă Suprafaţa (ha)
ARABIL
Terenuri Terenuri
Agricole Agricole
PLANTAŢII DE NUCI
PĂŞUNI
TOTAL
MLAŞTINI
Fond de Fond de
Ape Ape
APE
DIN CARE IAZURI
TOTAL
Drumuri 36,10
Construcţii curţi 35,55
Alte terenuri 7,57
Total 655,27
De reţinut că 5 % din terenurile arabile ale Fondului de rezervă sunt repartizate deţinătorilor individuali, ceea ce constituie 78,48 ha din cifra
totală de 1986,33 ha acordate temporar în proprietate privată (arendate). De aceea, nu au fost incluse în tabela 3, ci sunt încadrate în terenurile
arabile din tabela 2.
Suprafeţele elucidate în tabelele 13 şi 14 nu au suferit schimbări fundamentale în privinţa

destinaţiei generale. Astfel construcţiile au rămas neschimbabile, doar afară de câteva hectare
acordate în partea vestică a comunităţii pentru edificarea locuinţelor(şi acestea până la 1997).
58
Fondul apelor este constant, ca şi celelalte, cu excepţia numai a terenurilor cu destinaţie agricolă,
unde se va vedea că atât în interiorul lor, cât şi în exterior( pe baza păşunilor şi a fondului de
rezervă) s-au extins ori s-au restrâns.
1.2.1 Repartizarea suprafeţelor pe intravilanuri. La sfârşitul anului 2003, din suprafaţa totală
a comunei de 3383,53 ha, satului Sudarca îi revenea 71% şi respectiv satului Braicău 29%.(vezi
tabela 15). Luând ca criterii de împărţire destinaţiile principale ale terenurilor, şi anume
suprafeţele agricole(pentru că constituie cota principală a sectorului privat) şi forestiere(deoarece
exprimă ponderea exclusivă a sectorului public), obţinem următoarele delimitări intavilane pe
comună:
o Din terenurile agricole 69% le ocupă satul Sudarca şi 31% satul Braicău;
o Din suprafaţa silvică 45% le deţine Sudarca şi 55% satul Braicău.
o La categoria alte terenuri(toate trei forme de proprietate, precum şi cea mixtă) 80% îi
revine satului Sudarca şi doar 20% satului Braicău.
În ce priveşte componenţa interioară a intravilanurilor este de remarcat că în ambele sate pondere
o au terenurile agricole cu 63% în Sudarca şi cu 71% în Braicău.(vezi diagramele fig. 6).
Tabela 15
Structura utilizării terenurilor pe intravilanuri
Suprafaţa totală Teren agricol Păduri Alte terenuri

Localitatea ha % ha % ha % ha %
Com.Sudarca 3383,53 100 2233,95 66,0 134,03 4,0 1015,55 30,0
Sat.Sudarca 2404,40 100 1535,46 63,0 60,80 4,0 808,14 33,0
Sat.Braicău 979,13 100 698,49 71,0 73,23 9,0 207,41 20,0
Aici sunt înglobate suprafeţele arabile şi livezile, precum şi fâşiile de repartiţie marginală a
nucarilor. Sunt terenurile spuse complet activităţii agricole. Nu au fost incluse în această
categorie păşunile, suprafeţele de dud şi cele 2 ha de vii, întrucât fac parte din fondul de rezervă
a primăriei şi sunt reprezentate în acest format şi în darea de seamă funciară a primăriei pe anii
2002 şi 2003. Altfel spus, ţinându-se cont şi de clasificarea după conţinutul proprietăţii,
categoriile menţionate se află în administrare publică.
Secţiunea alte terenuri conţine şi arii agricole nevalorificate(după cum s-a vorbit, păşunile, fâşiile
de dud), precum şi iazurile, mlaştinile, drumurile, construcţiile şi curţile, spaţii verzi, etc., şi dacă
unele au în esenţă o utilitate economică, dar realmente sunt scoase din acest circuit, apoi
reintegrarea lor presupune regulate şi întemeiate investiţii de capital.
comuna Sudarca Figura 6
30%
Teren agricol
Păduri
4% 66% Alte ternuri
satul Sudarca
33% Teren agricol

Păduri
63% Alte ternuri
4%
59
satul Braicău
Diferenţieri importante în
20%
Teren agricol
privinţa procentului de utilizare
9%
Păduri a terenurilor la nivel de
Alte ternuri localitate, observăm că nu
71%
există, afară doar de faptul că
destinaţia agricolă a terenurilor
din Braicău este cu 5% mai
concentrată, unde şi Indicele de arealitate şi distanţa medie dintre locuitori este mai mare(1,7
ha /pe locuitor faţă de 1,4 ha pe Sudarca, şi 156 faţă de 141m distanţă între doi locuitori).
Densitatea mai mică a Braicăului (58locuitori la km²) influenţează şi asupra exploataţiei
individuale agricole(vezi tabela 19), unde cota funciară a proprietăţii personale este cu 0,31 ha
mai mare decât pe Sudarca.(1,65 ha la 1,34 ha).
În schimb, la categoria alte terenuri situaţia e inversă, satul Sudarca având un areal habital şi mai
puţin agricol, cu 13% mai mare, din totalul suprafeţei sale intravilane, decât Braicăul.
1.2.2 Utilizarea terenurilor cu destinaţie agricolă. Cea mai mare parte teritorială a suprafeţei
din comună este destinată terenurilor agricole(fig. 6), în jur de 66%. Acest indicator, eminamente
subcriteriile ce-l reprezintă, a evoluat specific în ultimul deceniu, evidenţiindu-se o micşorare nu
tocmai esenţială la diferite categorii(tabela 16 în ha).
TABELA 16
Teren Livezi Vii Nucari Dud Păşuni Păduri Ape
arabil
2247,00 322,69 2,00 4,42 11,41 469,43 133,03 31,92 1996
1996,30 247,45 2,00 4,10 10,00 486,01 73,23 32,86 2000
1985,28 248,67 2,00 4,10 9,00 511,31 73,23 32,86 2002
1986,28 244,20 2,00 4,10 9.00 511,31 134,03 32,86 2003
Astfel suprafeţele arabile s-au micşorat cu 261 ha faţă de anul 1996, sau cu 25-30 ha pe an.
Livezile au devenit mai mici cu aproape 80 de ha, sau cu 12 ha anual. Este de subliniat că darea
de seamă a primăriei pe 2003, nu a luat în calcul suprafeţele pomicole scoase în ultimii trei ani.
Oficial, figurează ca terenuri agricole ocupate de livezi(244,2 ha), însă în practică o mare parte a
acestora au fost defrişate, aprobându-se de către Workshop cifra existentă de 100-120
hectare(adică peste 120-130 ha au fost scoase). Restul porţiunilor marginale, ca nucii şi dudul, cu
mare greutate pot fi identificate(dar care la evidenţă se află), deoarece au fost tăiate ilegal în
sezoanele reci ai ultimilor trei ani. Păşunile au crescut însă cu circa 50 de ha, cu toate că anual în
această categorie am putea include şi numărul cotelor individuale care nu sunt prelucrate(în jur
de 20-30 de ha). Despre păduri am vorbit, că perioada „crizei silvice”(1999-2002) a trecut,
suprafeţele revenindu-şi la dimensiunea iniţială(130 ha), în ultimul an fiind sădite peste 60 de ha
cu fâşii forestiere, chiar trecându-se cu un hectar cifra anului reper 1996(133,03 ha).
Populaţia comunei, în persoana Primăriei şi Consiliului local, au decis să abordeze problemele
privind utilizarea terenurilor din comună şi anume, întrucât există:
 Un potenţial de aproape 2000 ha teren arabil cu o bonitate medie de 67%;
 Condiţii naturale preponderent favorabile utilizării acestui potenţial;
 Resurse umane suficiente pentru exploatarea potenţialelor agricole;
 Terenuri non-agricole destule pentru diversificarea economiei rurale(peste 1000 ha).
şi îngrijorează derulării ocupaţiilor tradiţionale următoarele fenomene:
 Reducerea suprafeţelor pomicole cu peste 120 de ha;
 Procentul mic al fondului silvic(4%)* şi al apelor(1%);
 Micşorarea terenurilor arabile cu 30 de ha pe an;
60
 Fondurile infrastructurale deteriorate şi în parte distruse(construcţiile şi mai ales curţile
acestora, drumurile, alte edificii sau auxiliare de utilitate socială sau economică, inclusiv,
monumentele, parcurile, grădinile publice, etc);
 Sporul natural negativ.
să se urgenteze preluarea unor măsuri hotărâtoare în domeniul folosinţei terenurilor:
o Echilibrarea şi raţionalizarea folosinţei terenurilor în vederea prestării calitative a muncii
agricole;
o Identificarea unor forme alternative de dezvoltare, în particular de diversificare a
economiei rurale;
o Repartizarea structurii resurselor umane în raport cu diversificarea economică în rural;
o Metode de estompare a micşorărilor şi degradărilor trenurilor agricole.
2. Evoluţia şi structura activităţilor economice
2.1 Corelaţia activităţilor economice şi populaţia ocupată. Cele trei sectoare economice
cunoscute au un specific general tangibil cu caracteristicile existente în planul naţional.
Republica Moldova fiind un stat agrar, în care peste 23% din PIB o constituie activitatea agricolă
şi peste 43% din populaţia activă este antrenată în această ramură, redă şi particularităţilor de
dezvoltare din comună, o caracteristică preponderent agrară. Celelalte sectoare, din industrie şi al
serviciilor, au o semnificaţie mai mică în viaţa economică a localităţii.(vezi figura 7). La sfârşitul
anului 2003, 83,3% din populaţia activă era ocupată în agricultură, doar un singur procent în
industrie şi 15,7% în sectorul serviciilor.
Figura 7
Structura activităţilor economice din comuna Sudarca
Total 794(2003)
agricultură /662/ 83,3% comerţ /15 / 1,9%

industrie /8 / 1,0% servicii /98 / 12,3%
construcţii /3 / 0,5% transporturi /8 / 1,0%
Numărul considerabil al persoanelor ocupate în agricultură atestă şi remarcă rolul principal şi

vital al acestei activităţi pentru comună. Care încă de pe cele mai vechi timpuri rămâne a fi
ocupaţia tradiţională şi centrală a localităţii. Este maxim valorificată în perioada sovetică, pe
timpul colhozului „Communist”, când o parte importantă a acestei ramuri este
industrializată(prelucrarea primară a cerealelor, tutunului, laptelui, etc) şi tehnologizată
optim(tehnică modernă, îngrăşăminte minerale şi organice suficiente). Chiar şi în această
perioadă, să zicem de un „salt” agroindustrial, sectorul terţiar rămâne slab utilizat, limitându-se
dor la administraţiile agricole şi sociale(Sovietul sătesc – cu o funcţie neînsemnată, mai mult de
oferire a onorariilor). Planificarea centralizată nu a permis dezvoltării ramurii comerciale chiar în
61
condiţiile unei supraproducţii, fenomen care s-a răsfrânt foarte negativ asupra acestei activităţi şi
după obţinerea independenţei RM. Astăzi această depresie, mai mult psihologică şi cognitivă,
este în ritm treptat, încet, a fi depăşită.(vezi Sectorul terţiar).
Din 1996, se înregistrează mici, dar importante transformări în privinţa structurii activităţilor
economice(figura 8). Dacă la 1996 în agricultură erau încadrate 1174 persoane, apoi la 2003
numărul acestora s-a redus la 662 persoane, cu 0,6% în scădere anuală. Practic s-a înjumătăţit. În
schimb, cu 6% a crescut numărul persoanelor antrenate în sectorul serviciilor, dintre care merită
atenţionare apariţia activităţilor inedite de prestare a consultaţiilor întreprinderilor şi de servicii
financiar-bancare; precum şi creşterea numărului de comercianţi cu 2/3.(vezi tabela 17). De
asemenea, drastic s-a micşorat nivelul sectorului industrial, aproape de 4 ori(29 persoane la 1996
faţă de 8 în prezent). Aceste fenomene de modificare în structura ocupaţională a populaţiei
demonstrează supraabundenţa numărului de persoane din agricultură, aflată la etapa actuală în
desuetudine, şi începerea conştientizării necesităţii de reorientare în activităţile economiei rurale
cu o rentabilitate câtuşi de cât eficientă. În plus, şi la acest compartiment cu o deosebită
certitudine putem afirma, că dor 20% din numărul populaţiei active(160 persoane) sunt suficiente
pentru asigurarea localităţii şi a pieţelor eventuale de desfacere cu produse agricole; aceasta în
cazul unei reformări de calitate în acest sector. Ne bizuim anume pe faptul, că cam acest număr
de persoane, de facto, activează astăzi în agricultură.
Numărul segmentat al populaţiei active pe domeniile de activitate, determină în esenţă specificul
activităţilor economice din comună.
Figura 8
Modificări în structura ocupaţională a populaţiei
1996
9% Sectorul primar
3%
Sectorul
secundar
88% Sectorul terţiar
2000
12% Sectorul primar
1%
Sectorul
secundar
62
2003
15% Sectorul primar
1%
Sectorul
secundar
Următorul tabel(17) oglindeşte în detaliu populaţia ocupată la 1 ianuarie al fiecărui an reper,

prezentându-ne tabloul clar despre „greutatea” activităţilor economice din localitate prin prisma
peţii filantropice.
Tabela 17
1996 2000 2003
Populaţia ocupată / 1 ianuarie 1330 829 794
Din care în:
- agricultură 1174 720 662
- silvicultură - - 1
- industrie 29 9 8
- construcţii 12 2 3
- comerţ 5 4 15
- transport şi depozitare 24 6 8
- poştă şi telecomunicaţii 3 3 1
- activităţi financiar - bancare - - 1
- tranzacţii imobiliare şi alte servicii prestate - - 1
întreprinderilor
- administraţie publică 6 6 10
- învăţământ 62 65 67
- sănătate şi asistenţă socială 11 11 11
- alte activităţi de servicii 4 3 6
Din motive de emigrare, la 2003, populaţia activă a scăzut cu 20% faţă de anul 1996, sau cu 536
persoane. Ceea ce a produs o sarcină de întreţinere a „consumatorilor” cu 98% mai mare, în
comparaţie cu anul 1996. Agricultura continuă a rămâne activitatea vitală şi apar primele
manifestări de creştere graduală a serviciilor în defavoarea sectorului primar. Sectorul industrial
rămâne static(acelaşi procent la 2000 şi 2003).
2.2 Structura organizatorică a economiei. Structura organizatorică a economiei rurale şi gradul
ei de valorificare, care apreciată este după rentabilitate, deţine un loc important printre factorii ce
condiţionează productivitatea economică a localităţii. Până la 1995, se deosebeau două tipuri de
bază a proprietăţii: privată, dar rămasă încă colectivă asupra bunurilor; şi publică.
Astfel până la 1995 toate bunurile fostului colhoz, au fost împărţite în două mari cooperative,
CAP „Sudarca” – în proprietatea colectivă a căreia se aflau 68% din bunurile private; şi CAP
„Braicău” cu 32%. La acest an se înregistrează primele gospodării ţărăneşti individuale(85).
Întreprinderile colective fiinţează până la 1999, când se diversifică în SRL-uri, gospodării
familiale /tip asociativ şi individuale. Astăzi, dacă includem şi gospodăriile ţărăneşti individuale,
obţinem peste 310 agenţi economici, atât persoane juridice cât şi fizice.(tabela 18).
Tabela 18 Repere economice pe localitate

1996 2000 2003
Total firme înregistrate 105 133 310
Firme înmatriculate exceptând persoanele fizice, asociaţii familiale,
firmele dizolvate, radiate, neînmatriculate şi sucursale 5 5 4
Întreprinderi nou înregistrate /inclusiv Gospodării individuale 85 30 177
Rata de creştere a întreprinderilor nou create 80,9 % 22,5 % 57,0 %
63
Firme în faliment 1 1 1
Firme în reorganizare judiciară - 1 1
Numărul unităţilor active – total 105 133 310
Din care:
- proprietate majoritară de stat 3 2 2
- proprietate majoritară privată 102 131 308
Total firme pe tip, exceptându-le pe cele radiate,
neînmatriculate, cu dizolvare de drept şi sucursale 105 133 310
Societăţi pe Acţiuni - - -
Societăţi în Nume Colectiv 3 2 2
Societăţi cu Răspundere Limitată - 3 2
Asociaţii Familiale /Gospodării asociate 5 5 5
Organizaţii Cooperatiste 2 - -
Gospodării ţărăneşti individuale 10+85 4+119 16+285
Din total unităţi active – total 105 133 310
- cu 0 – 9 salariaţi 103 129 303
- cu 10 – 49 salariaţi - - 3
- cu 50 – 249 salariaţi - 4 4
- peste 250 salariaţi 2 - -
Cifra de afaceri – mii lei – total 4444675,8 2434004,7 2995770
- cu 0 – 9 salariaţi 254100 397800 462400
- cu 10 – 49 salariaţi - - 432700
- cu 50 – 249 salariaţi - 2036204,7 2100670
- peste 250 salariaţi 4190575,8 - -
Număr mediu de persoane ocupate – total 1241 733 686
- cu 0 – 9 salariaţi 119 403 301
- cu 10 – 49 salariaţi - - 52
- cu 50 – 249 salariaţi - 330 333
- peste 250 salariaţi 1020 - -
Densitatea activităţii economice (număr unităţi active /1000
locuitori) 45 61 142
Număr ÎMM – uri în comună 3 2 2
Se observă, că de la 1996 şi până astăzi numărul întreprinderilor noi create s-a triplat. Acest
fenomen se explică prin creşterea interesului persoanelor faţă de proprietatea deţinută şi a
conştientizării eventualelor beneficii pe care le-ar obţine de pe urma exploatării şi administrării
eficiente a acesteia. Din care cauză se măreşte, aproape în fiecare an, numărul gospodăriilor
individuale. Optimismul exagerat, însoţit de lipsuri financiare şi tehnologice nu le permite însă
să-şi realizeze nici chiar cele mai necostisitoare obiective, întrucât loturile mici de terenuri şi
arendarea tehnică pentru prelucrarea acestora, necesită cheltuieli mai multe decât venituri după
realizarea producţiei obţinute. Suprafaţa medie a proprietăţii individuale pe comună este de 1,43
ha(tabela 19), condiţie ce nu este în stare să asigure o cantitate suficientă de produse, mai ales
pentru a ieşi pe o piaţă concurenţială. Şi e demonstabilă această situaţie, revenind la calculele
anterioare: la suma de 3500 lei, adăugăm şi sumele de arendă, pentru prelucrarea şi pregătirea
terenului – 500 lei*; plus arenda pentru recoltare – 500 lei*, în total constituindu-se suma de
4500 lei. Chiar dacă, produsul obţinut îl cifrăm la cantitatea maximă posibilă 3,5 tone, să zicem
de cereale, şi vânzarea să se efectueze la 1 leu /kg, primim cel mult 3500 lei, adică costul
producerii, dar minus arendă. Din acest motiv, în comuna Sudarca s-au atestat 3 perioade
distincte în privinţa extinderii şi restrângerii gospodăriilor individuale: 1 1995-1999 – perioada
concentrării deţinătorilor în asociaţii mari (cooperative); 2 1999-2003 – perioada dezmembrării
asociaţiilor colective în gospodării asociate mici şi individuale; 3 sfârşitul 2003 – reasocierea
proprietarilor individuali în asociaţii mari(SRL, Gospodării asociative cu peste 50 de lucrători.
64
Tabela 19 Potenţialul exploataţiei agricole
Suprafaţa medie a exploataţiei 1,43 ha Sudarca 1,34 ha
individuale
Braicău 1,65 ha
Suprafaţa medie a exploataţiei tip 547,3 ha Sudarca 498,54 ha
asociativ cu personalitate juridică Braicău 644,84 ha
Suprafaţa medie a exploataţiei tip 151,58 ha Sudarca 151,58 ha
asociativ familial Braicău -
Gradul de asociere 86 % Sudarca 81,5 %
Braicău 97,9 %
Se evidenţiază că gradul de asociere în comună este de peste 80%, chiar dacă de la 2002 şi până
la 2003, gospodăriile individuale au crescut cu 177 unităţi. Pe parcursul acestui an, procesul s-a
inversat, micro-proprietarii reîntorcându-se în marile asociaţii.
Astfel, pe teritoriul comunei distingem trei mari forme de întreprinderi:
1. microîntreprinderi(1-9 persoane) având în posesiune 10% din proprietatea privată a
comunei;
2. întreprinderi mici(10-50 persoane) cu 10%(AGŢ „Zagaiciuc”, „Rotari SA”);
3. întreprinderi mari(peste 51 persoane) deţinând 80% din totalul privat al comunei(SRL
„Misspend”, „Teos Agro”, „Comportamenta”, „Buciumul Trivest”).
Cu excepţia a trei întreprinderi, toate unităţile economice din comună sunt cu capitalul privat
local(tabela 20). O singură întreprindere, TAT GAZ GROUP, este cu capitalul integral străin, dar
din considerente tehnice nu funcţionează. Precum şi altele două, morile de făină şi ulei, sunt
considerate cu capital mixt, având ca acţionari, arendaşii şi populaţia comunei în persoana
Primăriei.
Tabela 20
Structura capitalului unităţilor economice în comună
Denumire date statistice Detaliere date statistice Număr de unităţi economice
1996 2000 2003
Structura unităţilor Agenţi economici cu capital integral de stat - - -
economice din comună, Agenţi economici cu capital privat local 17+85 12+119 23+285
după provenienţa capitalului
Agenţi economici cu capital integral străin - - 1
Agenţi economici cu capital mixt, local şi străin - - -
Societăţi comerciale cu capital public şi cooperatist 3 2 2
Societăţi comerciale cu capital privat - - -
Capitalul local aflat în descreştere continuă, necesită intervenţii substanţiale. Or, menţinerea şi
majorarea circuitului eficient al acestuia depind de investiţiile străine naţionale şi externe,
precum şi de calitatea, logica şi rentabilitatea administrării lui. Se prioritizează importanţa
atragerii investiţiilor în crearea întreprinderilor micro şi mici cu capital mixt, străin şi local. De
asemenea, destinaţia şi misiunea acestora să nu fie totalmente atribuită valorificării ramurii
agricole, ci şi să cuprindă un spaţiu cât se poate de larg al sectorului industriei şi serviciilor.
65
C. AUDITELE SECTORIALE
1. SECTORUL PRIMAR
Agricultura constituie componenta fundamentală a landşaftului geografic şi economic din

comuna Sudarca. Ramurile de bază, cultura plantelor şi creşterea animalelor, reprezintă cele mai
vechi activităţi economice, tradiţionale şi maxim valorificate astăzi. Reformele agrare din a doua
jumătate a anilor ´90 al sec. XX, i-au favorizat diversificării şi extinderii activităţilor,
accentuându-se tendinţa de a menţine şi căuta acele forme de ocupaţie, care să le asigure
eficienţa şi prosperarea.
Aflându-se într-o regresiune evidentă, în sectorul agricol din comună, totuşi s-au păstrat culturile
practicate tradiţional, cultivarea cerealelor, plantelor tehnice, legumiculturii şi pomiculturii.
Creşterea animalelor a devenit o activitate privată, mai mult casnică, pe lângă gospodărie, şi se
află într-o mică, dar importantă majorare.(tabela XXX). De fapt, această nesubstanţială creştere
se observă începând cu anul 2000, dar dacă am raporta numărul capetelor de pe 2003 cu anul
1996, când se mai păstrau încă complexele zootehnice, s-ar eticheta o diferenţă de descreştere
enormă, mai mult de 4 ori.(existau peste 2500 capete). În situaţia dată, este necesar să se formeze
un cadru organizatoric şi economic capabil să valorifice întregul potenţial productiv al
66
terenurilor, aplicându-se pe scară largă mecanizarea, în ultimă instanţă chimizarea,
biodiversitatea, irigarea şi măsurile de îmbunătăţiri funciare.
1.1 Premisele dezvoltării agriculturii

Condiţiile naturale, în principiu, sunt favorabile dezvoltării tuturor ramurilor agricole. Unul din
avantajele acesteia fiind solul cu un grad de bonitate destul de înalt(68-74 baluri).
De asemenea, pentru evoluţia prosperă a agriculturii, este nevoie de o organizare /planificare
tehnică şi economică, pe baza unor obiective informaţionale, constructive şi executive, având ca
factor sinergetic un context legislativ, compus dintr-o serie de reguli şi proceduri demne şi
compatibile economiei de piaţă.
Mecanizarea, fertilizarea şi chimizarea agriculturii constituie o altă premisă de dezvoltare, însă
din considerente financiare, şi anume a preţurilor mari la aceste servicii, tot mai puţin se
renovează şi utilizează în respectivul sector.(tabela 21). Chiar dacă afectează la cantitatea
producţiei, recoltele fiind mai mici, precum şi forţa de muncă implicată în proporţii mai mari, se
măreşte interesul faţă de producerea biologică sănătoasă a culturilor, în special prin
diversificarea activităţilor şi resurselor existente.
Tabela 21
Lucrări agricole executate
Date statistice Din total %
1995 1999 2003
Lucrări În regim mecanizat 95 % 85 % 90 %
agricole Fertilizarea solului 45 % 30 % 30 %
Protejarea culturilor
împotriva dăunătorilor 35 % 20 % 27 %
Amenajarea unor suprafeţe
pentru irigat 1,5 % - -
Procurarea de seminţe 75 % 55 % 60 %
Prin particularităţile cantitative şi calitative, forţele de muncă din agricultură trebuie considerate
ca o premisă de bază, indispensabilă, în progresul acestei ramuri. Volumul forţei de muncă
utilizată este de 5-6 ori mai mare decât cel din industrie, dar rentabilitatea este mai scăzută, ceea
ce determină o emigraţie continuă a populaţiei rurale spre oraş (sau peste hotarele Republicii).
Ne este cazul de precizat care trebuie să fie densitatea lucrătorilor în ramurile agricole, ca să nu
fie afectate de lipsa forţei de muncă, fiindcă 10% (≈160 persoane)din populaţia aptă de muncă,
este pe deplin potentă să asigure atât necesităţile peţii interne, cât şi însemnate eşantioane ale
pieţelor externe.
1.2 Structura suprafeţelor agricole

S-a arătat că terenurile agricole pe comună se diferenţiază în categoriile terenurilor arabile ce
cuprind peste 1980 de ha, a livezilor de 240 de ha şi a păşunilor de 500 de ha.(figura B).
67
2002
1986,33
2000
1500
ha 1000
511,31
500 244,2
0
Teren arabil Livezi Păşuni
Analizând datele statistice, eminamente bilanţurile anuale ale agenţilor economici, se observă, că
ramurile fundamentale de specializare sunt: fitotehnia, în cadrul căreia se evidenţiază
următoarele subramuri ca, cultivarea plantelor cerealiere, a plantelor tehnice, boboaselor,
legumiculturii şi pomiculturii (tabela 22).
Tabela 22
Structura suprafeţelor agricole.
1996 2003
Culturile agricole ha % ha %
Suprafaţa totală 2569,69 2230,53
Suprafaţa arabilă 2247,00 100 1986,33 100
Plante cerealiere
1409,96 62,7% 1209,82 60,9%
Grâu de toamnă 769,50 54,5 579,80 47,9
Porumb 150,67 10,6 180,02 14,8
Orz 489,79 34,9 450,00 37,3
Plante tehnice 688,27 30,6% 689,31 34,7%
Floarea – soarelui 445,04 64,6 580,17 84,1
Tutun 53,23 7,8 - -
Sfecla de zahăr 130,80 19,0 109,14 15,9
Sfecla furajeră 59,20 8,6 - -
Boboase 45,78 2,0% 72,20 3,6%
Soia 10,45 22,9 72,20 100
Fasolea 24,33 53,1 - -
Mazărea Verde 11,00 24,0 - -
Legumicultura<

Limbă

Plan Strategic Sudarca

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Plan Strategic Sudarca

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul Strategic de dezvoltare Durabilă Sudarca

Centrul pentru Dezvoltarea Strategică a Teritoriului

Persoanele implicate în procesul elaborării prezentului Plan Strategic

Grupul de iniţiativă CDST:

Primarul comunei Sudarca, V. Pladii ...........................

Obiectivul va fi obţinut de către Workshop, edificând:

Rezultatele succesului de criteriu sunt palpabile şi oportune pentru că:

3. FIABILITATERA DATELOR STATISTICE /VIABILITATEA LOR

3.1 Impactul consecinţelor social – economice naţionale asupra localităţii.

3.2 Reprofilarea prezentării statisticilor.

1. REZULTATELE FAZEI DE CERCETARE

1.1 Istoric şi devenire actualizată.

Date de bază(an 2003)

Raportul şi Darea de seamă funciară pe 2003 ale APL.

1.2 Rezultatele cauzale preconizate ale fazei de cercetare şi structura lor.

2. CARACTERUL ŞI METODA CERCETăRII

2.1 Modernism /know-how.

2.2 Participare largă.

În procesul de elaborare a Planului Strategic de Dezvoltare Durabilă a comunei Sudarca, în acord

3.1.1 Relevanţa Portofoliului Activelor social-economice.

Există un potenţial numeros de active infrastructurale şi tehnice, în msură preponderentă

3.1.2 Relevanţa Portofoliului Serviciilor şi Produselor comunitare.

Potenţiale şi oportunităţi pentru comună:

3.1.4 Relevanţa analizei SWOT.

Analiza SWOT /FSOA efectuată pe sectoare şi asamblată pe comună, a relevat constatările

Rezumatul analizei SWOT

Puncte tari Puncte slabe

3.2 Strategiile economice prioritare durabile recomandate

3.2.1 Domenii de intervenţie strategică.

3.2.3 Rezumatul strategiilor prioritare recomandate.

1.1 Strategia Nr. 1. „Strategia de fabricare a jucăriilor din lemn”.

1.2 Strategia Nr. 2. „Strategia produselor piscicole”.

Strategia 2, este considerată a fi realizată pe trermen mediu, prin integrarea ei în contextul

1.3 Strategia Nr.3 „ Secţie de panificaţie ”.

1.4 Strategia Nr.4 „ Secţie de fabricare a uleiului”.

1.5 Strategia Nr.5 „ Producerea şi prelucrarea lactatelor”.

Strategia 5 dimpreună cu strategia 3 şi 6, constituie reţeaua valorică economică a comunei, pe

1.6 Strategia Nr.6 „ Secţie de fabricare a mezelurilor”

1.8 Strategia Nr. 8. „Agroturism Sudarca”.

Concluzii generale: În acord cu opţiunile strategice proliferate, Strategia Generală de dezvoltare

2.1 Strategia Nr. 3 “Secţie de panificaţie”.

Statistici de piaţă Otaci, Donduşeni şi Moghilev

P1 – condiţii climaterice moderate care favorizează dezvoltării biodiversităţii.

W1 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi specializate în valorificarea noilor potenţiale şi oportunităţi de dezvoltare.

I. P(75)-W(47,5)=27,5 (succesul strategie 6), opţiuni=72,5 (tehnologie şi echipament, studii,

Conţinutul opţiunilor „72,5”

Conţinutul opţiunilor „47”

Marketingul strategiei 3 (op. „47”):

2.2 Strategia Nr.5 „ Producerea şi prelucrarea lactatelor”.

Statistici de piaţă Otaci, Donduşeni şi Moghilev

W1 – lipsa cunoştinţelor manageriale şi specializate în valorificarea noilor potenţiale şi oportunităţi de dezvoltare.

W28 – lipsa echipamentelor de producere (mini-întreprinderilor) şi de ambalare a producţiei;

A10 – formalităţile şi durata de perfectare a documentelor în privinţa obţinerii creditelor şi

A9 – scăderea interesului investitorilor pentru comună datorită infrastructurii fizice neadecvate

A A1(40)+A2(20)+A10(50)+A9(30)+A14(50) = 190/5=38 (riscuri).

1. O(95) – A(38) = 57 (succes), opţiuni = 43 (marketing + piaţă)

O1 – procurarea vitelor cornute mari în număr de 50 de capete pentru 50 de gospodării

Obiectivele strategice Srategia 5:

O1 – crearea Asociaţiei locale de colectare a laptelui, care coordonează cu activitatea celor 50 de

Exprimă trei dimensiuni verticale:

2.3 Strategia Nr.6 „ Secţie de fabricare a mezelurilor”.

Statistici de piaţă Otaci, Donduşeni şi Moghilev

P6 – aşezare avantajoasă faţă de ariile comerciale: