Lucrare Licenta

252572940-Lucrare-licenta
SCOALA POSTLICEALA SANITARA SLOBOZIA
LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU RUJEOLA
Coordonator
Craciun Luminita Dumitru Constantina
MOTTO:
â€śNici medicina
vindeca
bolnavului cele mai bune conditii pentru ca natura sa-si faca opera.â€ť
FLORANCE NIHTINGALE
MOTIVATIA
â€žAm ales aceasta lucrare deoarece am suferit de aceasta boala in copilarie si am fost marcata de faptul
ca trebuia sa stau izolata de ceilalti copiiâ€ť.
CUPRINSUL LUCRARII
1. Notiuni de anatomie si fiziologie a pielii
2. Rujeola
1. Definitie-Istoric
2. Etiopatologie
3. Epidemiologie
4. Anaromie patologica 5. Simptomatologie 6. Examen clinic-paraclinic 7. Forme clinice 8.
Diagnostic-prognostic
9. Complicatii
10. Tratament
3
3. Educatie pentru sanatate

1. Profilaxie
2. Educatia sanitara a bolnavului cu rujeola
4. Administrarea vaccinurilor
1. Administrarea vaccinului antirujeolic
5. Rolul asistentei medicale in ingrijirea unui bolnav cu rujeola
6. Tehnici de nursing
1. Masurarea si notarea temperaturii
2. Masurarea si notarea pulsului
3. Observarea si notarea respiratiei
4. Administrarea medicamentelor pe cale rectala
5. Injectia subcutanata
7. Prezentare de cazuri
CAP.1.- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA PIELII (TEGUMENTULUI)
Pielea sau tegumentul constituie un invelis neintrerupt care se continua la nivelul marilor orificii (gura
nas
mucoasa propriu-zisa.
Page 1
Suprafata pielii
poate ajunge in medie 14- 16 kg
variatii largi in raport cu corpolenta )
Grosimea pielii variaza in raport cu sex
genitale
suprafetele extensorice ale membrelor
epidermul e cel mai subtire (intre 0
mm pe torace si 2
Elasticitatea pielii se datoreste
Datorita lor pielea este depresibila. La elasticitatea ei contribuie si paniculul adipos
grasosi
se decomprima la apasare
Elasticitatea scade cu varsta si dispare in starile edematoase sau de scleroza cutanata.
Mobilitatea pielii este variabila : fata de planurile profunde este usor mobilizata la fata
penis si putin mobilizata la nivelul palmelor
scade in procesele de scleroza ( cicatrici
4
Culoarea pielii depinde de cantitatea de pigment melanic care confera nuante de la pielea alba ( lipsa
pigmentului ) pana la cea neagra (excesul de melanina ). Cantitatea de melanina este determinata
genetic
Melanina variaza intre anumite limite si in functie de expunerea la razele ultraviolete. Gradul de
vascularizatie capilara determina nuanta roz-rosie a pielii .
Culoarea pielii mai depinde si de cantitatea de hemoglobina (paloarea in anemii ). Pielea copiilor este
bogat vascularizata si mai subtire
Culoarea pielii mai este influentata si de grosimea ei : pielea copiilor mici e mai subtire si e roza
de pe palme si plante are culoarea galbuie datorita stratului cornos ( keratinei )
hiperkeratoza. Abundenta keratohialinei ( strat granulos ) confera pielii o culoare alba.
Suprafata pielii nu e uniforma
Orificiile sunt de doua tipuri : unele sunt mari conducand in cavitati naturale ( gura
mici
fie glandelor sudoripare ecrine (porii ).
Cutele pielii sunt de doua feluri : congenitale ( structurale ) si functionale
imbatranirea si scaderea elasticitatii.
Cutele structurale sunt fie cute mari ( plica axilara
particularitati fiziopatologice ca : umiditate mai mare fata de restul pielii
neutru.pilozitatea mai accentuata. Cutele mici sau microcutele sunt prezente pe toata suprafata pielii
nivelul palmelor si plantelor
amprentele
Cutele functionale se constituie ca urmare a scaderii elasticitatii cutanate si a contractiilor musculare (
riduri ).
Structura microscopica.
Pielea este constituita din trei invelisuri : epidermal de origine ectodermica
stratul celular subcutanat )de origine mezodermica.
[1.]
Epidermul
Epidermul este alcatuit dintr-un epiteliu stratificat si pavimentos

permanenta regenerate. El este lipsit de vase sangvine
interstitiale din derm prin intermediul membranei bazale si prin spatiile inguste
celulele vitale ale acestui strat. Lipsurile de substanta care se limiteaza la epiderm ( eroziunile ) nu
produc hemoragie ci numai exoseroza limfatica.
Page 2
Celulele epidermului se impart

keratinocitele care constituie marea majoritate a masei celulare si melanocitele
numeroase.
5
Keratinocitele provin din celulele stratului bazal

spre suprafata
fiecare celula parcurge toata grosimea acestui strat. Acest timp de reinoire epidermica in mod normal
dureaza 25-30 de zile.
Epidermul este compus din urmatorele straturi :
-startul bazal (sau generator) este cel mai profund
celulele bazale se gasesc melanocitele si corpusculii senzoriali Merkel-Ranvier. Melanocitele
elaboratoare de pigment melanic au rol protector impotriva influentei daunatoare a razelor ultraviolete
prea puternice.
-stratul spinos este denumit
celui bazale din care provine.
-stratul granulos este situat deasupra stratului spinos
-stratul lucid numit si stratul cornos bazal.
-stratul cornos este cel mai superficial. El este alcatuit din doua substraturi:
stratul cornos profund sau cel conjunct si cel superficial sau disjunct numit si exfoliator.
2.DERMUL
Dermul constituie scheletul rezistent conjunctivo- fibros al pielii. El este separat ( si totodata reunit ) de
epiderm prin membrana bazala. Membrana bazala este alcatuita dintr-o impletire de fibre epidermice si
dermice.
Dermul este compus din doua straturi. Stratul superficial subepidermic cuprinde papilele dermice si o
zona subtire situate sub ele. El este denumit strat subpapilar. Stratul profund
sau corionul
preponderent din fibre. Fibrele sunt de trei tipuri:
1.
â€˘ Fibre colagene
â€˘ Fibre reticulare
â€˘ Fibre elastice
3.HIPODERMUL
Hipodermul este stratul profund al pielii
sau cu periostul oaselor.
Hipodermul se compune din tesut conjunctival lax. In ochiurile delimitate de fibre conjunctive se
gasesc
tipuri de celule comune tuturor tesuturilor conjunctive
asemenea
6
Anexele pielii sunt reprezentate de fanere si glande

1.Fanerele sunt organe ale pielii diferentiate la suprafata ei cu functie de a aparare a organismului
prezente la om sub forma parului si a unghiilor.
Parul este alcatuit in general in doua parti : una externa
in derm
elastica
Firul de par are o parte libera
termina printr-o parte umflata ca o maciuca
parului cu vase de sange si nervii. Deci radacina este vie si prin ea creste firul de par. Tulpina parului
este formata din celule moarte
Firele de par sunt de mai multe tipuri: lanugoase (puful)
sprancenelor si in sfarsit cele care fac parte din caracterele secundare ( axile
Page 3
Culoarea firelor de par este diferita : blonda

brun-ganulos sau rosiatic
Firele sunt in permanenta reinoite
Unghia este o lama cornoasa ce acopera si protejeaza varful degetelor. Este formata din
corp-reprezentand de limbul si patul unghial si o radacina situata proximal
acoperite de un repliu cutanat
acopera lunula
radacina.
Unghia creste cu aproximativ 1 mm pe saptamana.
[1.]
Glandele pielii
Glandele sebacee sunt glande acinoase ( in ciorchina ). Sebumul secretat ia nastere prin degenerescenta
grasa a celulelor care captusesc peretii glandei. Functia acestor glande este endocrino- dependenta (
sistemul hipofizosteroidic
Glandele sudoripare sunt glande tubulare aflate in profunzimea dermului. Aceste glande extrag din
sange produsii rezultati din metabolismul celular si ii elimina prin sudoare - un lichid cu o compozitie
asemanatoare cu urina
Sebumul si sudoarea contribuie la formarea filmului biologic lipoproteic si acid de pe suprafata
epidermului ( pH=4-5 ) cu rol important in apararea biologica a pielii.
Functiile pielii
Prin pozitia sa
functii:
1.-apara organismul impotriva intrarii microbilor
2.-regleaza temperatura corpului prin evaporarea sudorii

grasimea din hipoderm care impiedica pierderea de caldura.
3.-are rol in excretie prin eliminarea sudorii
4.-are rol de organ de simt prin terminatiile nervoase si prin corpusculii senzitivi
5.-rol de depozit prin depozitareagrasimilor de rezerva
6. â€“ rol de absorbtie
CAP.II- RUJEOLA(POJAR
1.DEFINITIE
Rujeola este o viroza eruptiva
febra
ISTORIC
Cunoscuta din vechime sub denumirea de roseola sau morbilli
infectioase eruptive.Prima descriere a rujeolei
secolulal IX
separind-o de variola si scarlatina.In a doua jumatate a secolului XVIII-lea.F.Homedin Edinburg
incearca pentru prima data un procedeu de imunizare
descriere completa a epidemiei de rujeola din insulele Faroe (1846)
mucoasa obrajilor
tarziu
In anul 1918 Chapin recomanda folosirea serului de convalescent pentru protectia temporara fata de
rujeola.Existenta infectiei inaparente in rujeola a fost intrevazuta de Stocks si Karn(1928)
F.H.Topsa descrie
copiluluisub 10 ani.De retinut ca in anul 1952
administrarea pe cale nazala a unui amestec de sange virulent si ser imun
Page 4
refractari fata de infectia naturala.

Cercetarile privind agentul etiologic al rujeolei au fost numeroase.Din multitudinea de date acumulate
retinem pe aceea legata de izolarea virusului rujeolic pe culturi de tesuturi
J.F.Enders si T.C.Peebles.Aceasta realizare a deschis mai multe cai de investigatie moderna si au pus
bazele realizarii vaccinului rujeolos.
2.ETIOPATOGENIE
Etiologie:
Virusul rujeolic face parte din familia Paramixoviridae
de 140 my.Este format dintr-o nucleo-capsida cu ARN si un invelis constituit din lipide
8
polipeptide.Poseda hemaglutinina si hemolizina

celule de rinichi de maimuta
embrionat.Virusul cultiva si in limfocitele obtinute de la bolnav prin recoltarea singelui in perioada de
viremie.
Viabilitatea virusului in mediul extern este foarte redusa
o ora in camera in care a fost un bolnav de rujeola.Virusul rujeolic este inactivat prin caldura(1 ora la
56â—¦ C)
Patogenie
Virusul patrunde in organism pe cale respiratorie prin mucoasa nazofaringiana si conjunctivala.Este
prezent la omul bolnav in secretiile nazofaringiene
elementele eruptive cutanate.Virusul se multiplica in tesuturile limfoide dupa care se raspandeste pe cale
sangvina in tot organismul si apar primele semne de boala.
Viremia inceteaza odata cu aparitia anticorpilor neutralizanti
maximum intre a 7-a si a 10-a zi de boala
antirujeolica.
3.-EPIDEMIOLOGIA
Rujeola survine in general
indivizii receptivi din colectivitate.
In orase boala apare endemoepidemic
in epidemii extinse
In tarile dezvoltate
calitate
In unele tari din Africa si din Asia
care le determina o rezistenta scazuta fata de boala si favorizeaza aparitia complicatiilor.
Incidenta rujeolei este mai mare in lunile de iarna si primavara
imbolnaveste in copilarie.
Ca orice proces epidemiologic
masa receptiva.
Izvorul de infectie.
Rujeola este o antroponoza
contagiozitate.Nu se cunosc purtatori de virus.
Bolnavul elimina virusul prin secretiile cailor respiratorii
bolii
perioadei de contagiozitate este estimata la un total de 10-11 zile (4-5 zile inainte si 6 zile dupa aparitia
eruptiei).Din a 7-a zi de la aparitia eruptiei contactul cu bolnavul este lipsit de pericol.
Caile si mecanismul de transmitere.
9
Transmitera rujeolei se realizeaza direct

nazo-faringiana(picaturi Flugge)in timpul vorbitului
picaturi
ridicata a bolii si particularitatea infectarii dupa contactul de lunga durata.
Page 5
Picaturile infectante sunt proiectate la distante de 1

incaperea unde se gaseste bolnavul
infectie.
Este posibila si contaminarea indirecta
suspensie in aerul incaperilor in care s-a aflat bolnavul de rujeola(locuinta
parasirea camerei de catre bolnav nu trece un interval de timp mai mare de 1 ora.
Prin intermediul obiectelor contaminate transmiterea rujeolei este exceptionala
virusului.
Receptivitatea populatiei.
Receptivitatea fata de rujeola este universala.Orice persoana care nu a fost bolnava poate contacta
rujeola
rujeola
imbolnaviri in masa in randul tuturor acelora care nu au facut rujeola anterior.
Nou nascutii
urmare a transferului transplacentar de anticorpi protectori.Pe masura inaintarii in varsta
din ce in ce mai receptiv
forme usoare
imunitatii.
Receptivitatea la rujeola cu prezenta formelor grave
debilitatea
Imunitatea.
Infectia rujeolica lasa o stare de imunitate durabila
exceptionale.Existenta persoanelor refractare la rujeola in absenta manifestarilor clinice in antecedente
poate fi datorata si contactarii rujeolei sub forma infectiei inaparente sau de catre fat in timpul vietii
intrauterine.
Rujeola este o boala anergizanta
tuberculoza.
4.ANATOMIA PATOLOGICA
In invazie se produce o infiltratie superficiala cu limfocite
mucoasa nazo-faringiana si a tubului digestiv.In eruptie
intense
Este prezenta si ploriferarea reticuloendoteliala manifestata prin adenopatii moderate si usoara
10
splenomegalie.In plamani exista o infiltratie interstitiala traheobronsica si intraalveolara cu celule

gigante si mononucleare.
In encefalita rujeolica apar procese de demineralizare.
5.SIMPTOMATOLOGIE
Incubatia dureaza in medie 10 zile
incubatie.Acesta se poate prelungi pana la 28 de zile
Perioada de invazie (perioada catarala) se instaleaza cu aparitia primelor simptome (cresterea
scalariforma a curbei termice
Durata invaziei este de 3-4 zile.Rareori
stearsa
Manifestarile cardinale ale perioadei de invazie sunt urmatoarele:
-febra prezinta o crestere ascendenta
Rareori curba termica creste brusc si oscileaza neregulat.Alteori se mentine o stare subfebrila.In ziua a
2-a sau a 3-a oscilatiile ascendente ale febrei prezinta o scadere critica
eruptiei
bifazic
Starea generala a bolnavului se altereaza odata cu cresterea temperaturii
indispozitie
-adenopatiile sunt un semn constant in perioada de invaziea a rujeolei.
Page 6
Ganglionii submaxilari
sensibili la palpare.
-catarul mucoaselor este semnul dominant al perioadei de invazie (perioada catarala).
-corizia rujeolica este intensa si persistenta.Intensitatea corizei pe masura intrarii bolnavului in perioada
de stare a bolii
-conjuctivita rujeolica seroasa
palpebrala(mai ales a pleoapei)inferioare
imbelsugata si fotofobie puternica.
-faciesul bolnavului este infiltrat
lacrimare continua
Fotofobia este intensa
Catarul respirator este descendent
latratoare
subcrepitante si ronflante
radiologic
hilar si extindere variabila in parenhimul pulmonar.
11
-Enantemul mucoasei bucofaringiene este caracteristic si patognomonic pentru rujeola.El este foarte
precoce
mucoasei bucofaringiene
Pe fondul eritematos difuz apar puncte congestive intense
este destul de constant
apare mai ales pe palatul moale.
Mucoasa jugala si gingivala
inferiori
gris
precoce si patognomonic.Rareori semnul KĂ¶plik lipseste.El se intalneste
formele usoare de boala.Valoarea diagnostica a semnului KĂ¶plik este foarte mare
patognomonic si fiind cel mai precoce semn in depistarea timpurie a bolnavilor de rujeola.
-Enantemul rujeolic este un complex de simptome tipice pentru boala si ajuta clinic la stabilirea
diagnosticului inca din perioada catarala
infectiozitate si de contagiozitate a bolii.
-Tulburarile digestive sunt destul de frecvente si pot fi considerate ca expresie clinica a enantemului
tubului degestiv.Ele constau in: varsaturi
apendicita acuta.
Tulburarile neorologice sunt aproape mereu prezente: indispozitie
formele severe.La copii se intalnesc mai des convulsii.
Perioada de stare(perioada eruptiva).Eruptia marcheaza intrarea bolnavului in perioada de stare.Eruptia
apare dupa 3-4 zile de la aparitia primelor semne de boala(invazia)
catarale
Initial eruptia apare in spatele pavilionului urechii
urmatoare elementele eruptive se intind pe regiunea cervicala
In a 3-a zi eruptia cuprinde si radacina membrelor si se generalizeaza catre a 4-a zi.Eruptia are deci un
mers descendent:cap
Morfologic
intensifica confluand.In faza de papula culoarea elementelor devine rosie.Dimensiunile elementelor
izolate sunt variabile
normal.Cand eruptia este generalizata elementele dau o senzatie catifelata la palpare.Elementele care au
aparut primele(la cap si la gat)sunt acelea care dispar primele
ultimele(membrele)sunt ultimele care dispar.
Papulele rujeolice dispar la presiunea digitala sau la vitropresiune (afara de formele cand eruptia este
hemoragica) si conflueaza intre ele
Page 7
regiune a corpului.
12
Dupa 5-6 zile de la aparitia eruptiei

pigmentare
posteruptiva este caracteristica si poate folosi pentru diagnosticul retrospectiv.
Odata cu evolutita exantemului
(furfurace)
saptamana.
Fenomenele generale si nervoase se exacerbeaza in timpul perioadei eruptive.
Starea generala a bolnavului se alteraza din nou
uneori la delir si la copii pot apare convulsii.
Febra
mult
(gripa
13
-Bronsita rujeolica este un semn constant: tusea devine mai violenta

manifesta printr-o infiltratie interstitiala pulmonara.Laringita poate avea un caracter obstructiv
mici chiar sufocant.
Aparatul cardiovascular nu este afectat de rujeola
pulmonare
Tulburarile digestive(varsaturi diaree)se mentin
Perioada de convalescenta
In rujeola necomplicata temperatura revine la normal odata cu palirea eruptiei
sfarsitul bolii
In aceasta perioada bolnavul este expus la complicatii bacteriene.
6.EXAMEN CLINIC-PARACLINIC
Examenul clinic
Examenul obiectiv al bolnavului se face
cordul si aparatul respirator
Nu trebuie omise inspectia si palparea: pielii
accesibile
Starea generala a bolnavului poate fi: buna
Faciesul poate fi â€žplansâ€ť
Pozitia bolnavului in pat este particulara in meningitele acute â€ścocos de puscaâ€ť.
Febra este un complex de semne si simptome in care
de frig
Examinarea cavitatii bucale
La sugar si copilul mic examenul este mai dificil si se lasa la sfarsitul examenului clinic pentru a obtine
cooperarea copilului.
Examinarea tegumentelor
Exista o metodologie a examinarii unei erupti.Ne intereseaza leziunea elementara=macuri de culoare
roz
Ganglionii limfatici superficiali sunt accesibili inspectiei si palparii.
Examenul clinic respirator si cardiovascular nu ridica particularitati in patologia infectioasa.Semnele
meningiene trebuie bine controlate.Anamneza are un rol hotarator in stabilirea diagnosticului de rujeola.
14
Examenul paraclinic
Datele de laborator specifice sunt cercetarea anticorpilor(prin reactia de hemaglutinoinhibare
Page 8
neutralizare sau RFC) si citodiagnosticul (evidentierea de celule gigante multinucleate evidentiate pe

frotiuri si amprente din mucoasa bucala)
Nu au valoare de diagnostic:
-examenul LCR
-examenul radiologic
-examenul ORL
7.FORME CLINICE
Pe langa forma comuna a rujeolei
aspectul eruptiei
particulara a macroorganismului.
Forme clinice in raport cu aspectul eruptiei:
- rujeola maculoasa (eruptie de culoare rosie-palida)
- rujeola petesiala (eruptia devine relativ repede petesiala)
- forma buloasa (extreme de rara)
- rujeola miliara (eruptie cu elemente papuloveziculoase foarte numeroase)
- rujeole fara eruptie (la vaccinati sau la cei care au primit o imunizare pasiva
clinic
Forme clinice in raport cu intensitatea simptomatologiei:
-rujeola mitigate este o forma atenuata
imune si alaptati natural
mai lunga(16-18-20 zile) perioada catarala uneori este stearsa si scurtata
generala nealterata.
-rujeola hemoragica este o forma severa de boala
gingivoragii
-forma hipertoxica se caracterizeaza prin alterarea profunda a starii generale
generalizata
nervoase grave (agitatie
exitusul.
Forme clinice in raport cu varsta:
-rujeola la sugar este rar intalnita si apare cand mama este si ea receptiva la rujeola
prin boala.Receptivitatea mica a sugarului la san este explicate prin trecerea anticorpilor materni la
nou-nascut
3-4 luni de alaptare.
15
Rujeola copilului mic este in general mai severa

ridicata.
La adulti
8.DIAGNOSTIC-PROGNOSTIC
DIAGNOSTICUL
In general diagnosticul pozitiv se sprijina pe date epidemiologice (lipsa rujeolei in antecedente
infectat cu 10- 12 zile inainte ) date clinice si de laborator ( leucopenie cu neutrofilie la inceput
limfocitoza).
Izolarea virusului rujeolic se face din secretiile nazofaringiene
sange
Diagnosticul serologic ( cercetarea anticorpilor fixatori de complement
neutralizanti ) este posibil si util
vaccinarii antirujeolice.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAT
In stadiul preeruptiv rujeola poate fi confundata cu variate infectii respiratorii acute care prezinta febra
catar al cailor respiratorii si tuse: gripa
adenoidite
corecta a diagnosticului.
Page 9
In perioada eruptiva diagnosticul diferential se poate face cu urmatoarele boli

1.
â€˘ boli infectioase
infectios
â€˘ boli infectioase virale cu eruptie rujeoliforma secundara: infectii cu virus ECHO sau
COXSACKIE
encefalite cu arbovirusuri
â€˘ boli infectioase bacteriene
paratifoida
â€˘ boli infectioase determinate de protozoare cu eruptie secundara rujeoliforma
toxoplasmoza
â€˘ boli infectioase determinate de metazoare
â€˘ boli de etiologie variata cu eruptie rujeoliforma: eritem exudativ polimorf
diseminat
limfoame
16
â€˘ eruptii alergice rujeoliforme: alimentare

diazepam
cotrimazol
Datele epidemiologice
diagnostic.
PROGNOSTIC
In general
actuale de ingrijire. Letalitatea este mica
Prognosticul este influientat de varsta ( mai grav la copii de sub 2 ani
rahitism ) si de unele asocieri morbide ( scarlatina
( indeosebi camplicatiilt bronhopulmonare si encefalice agraveaza prognosticul ).
9. COMPLICATII
Rujeola este o boala infectioasa care modifica capacitatea reactionala a organismului
rezistenta acestuia la actiunile nocive ale mediului inconjurator.
Frecventa si natura complicatiilor in rujeola sunt determinate de starea de nutritie a copiilor ( distrofie
rahitism
este si mai mare in timpul rujeolei.

Complicatii respiratorii
Aparatul respirator prezinta cele mai frecvente complicatii in rujeola.
-Laringita morbiloasa sau pseudocrupul poate sa apara in perioada catarala a bolii
unei stenoze laringiene
Semnele de laringita morbiloasa sunt: disfonie
) sunt mai grave
-Pneumonia interstitiala rujeolica
perioadei eruptive a bolii
ani in special ). Alteori nu modifica evolutia obisnuita a rujeolei
( la copii mai mari )
-Bronsita capilara ( bronsiolita difuza
obicei in perioada catarala. Are debut brusc
prin axfixie. Apare in formele hipertoxice de rujeola
Pneumonia sau bronchopneumonia sunt de obicei secundare si deosebit de frecvente la copii mici
determinate in general de stafilococ
din cauzele principale de letalitate in rujeola.
Complicatii digestive
17
Page 10
Stomatita rujeolica complica exantemul bucofaringian

bacteriana sau micotica ). Apare mai ale la sugari. Stomatita imprima rujeolei o evolutie mai grava
datorata denutritiei secundare. Mai pot sa apara amigdalita
( exceptional de rar ).
-Gastroenterita este favorizata de exantemul rujeolic al mucoasei digestive
bacteriene sau redesteptarii unei dizenterii.
Complicatii optice
-Otitele sunt frecvente in perioada prodromala sunt de tip cataral
sunt de obicei supurante si se pot complica ( ostomastoidite )
Complicatii oculare
Conjunctivitele purulente
Complicatii cutanate: impetigo
Complicatii nervoase: sistemul nervos poate fi sediul unor importante complicatii. La copii mici pot sa
apara comvulsii
Reactiile meningiene sunt destul de rare
elemente/mm
Encefalita rujeolica
sfarsitul perioadei eruptive si inceputul convalescentei.
Debutul este brusc
uneori coma. Evolutia este letala pana la 30% din cazuri
motorii sau psihice ( tulburari de memorie
dicutata
Panencefalita sclerozanta subacuta (PESS) este considerate astazi de etiologie posibila rujeolica. In
ultimi ani sau acumulat numeroase evidente despre persistenta indelungata si latenta a virusului rujeolic
( virus cu evolutie lenta ) in nevrax
de panencefalita sclerozanta subacuta s-au pus in evidenta anticorpii antirujeolici. Panencefalita
sclerozanta acuta este o boala degenerativa rara
mioclonii
Alte complicatii neurologice
Rujeola si sarcina:
18
In primele 3 luni de sarcina

rujeola aparuta in prima luna de sarcina
intreruperea sarcinii.
Rujeola si tuberculoza:
Rujeola poate redestepta focare latente de tuberculoza sau poate acutiza o forma latenta de tuberculoza.
In caz de tuberculoza evoluata
10.TRATAMENT
Rujeola necomplicata se izoleaza si se trateaza la domiciliu
alimentatie si medicatie simtomatica si de sustinere.
Spitalizarea este indicata pentru formele severe
TRATAMENTUL IGIENODIETETIC
Repaosul la pat este indicat in perioada febrile si cateva zile dupa aceasta perioada.Camera va fi
corespunzator aerisita.
Igiena tegumentelor si mucoaselor trebuie sa fie urmarita cu multa atentie.Copii trebuie sa fie tinuti in
rufe curate si schimbate la timp.Ochi trebuiesc curatati
bucala trebuie curat intretinuta
urechile si mastoidele se controleaza zilnic.
Dieta consta
supe
Page 11
se imbogateste treptat.In convalescenta regimul alimentar este complet

TRATAMENT MEDICAMENTOS-SIMPTOMATIC
Febra se combate cu antipiretice (paracetamol sau algocalmin supozitoare 2-3/zi
tamponat
Impotriva varsaturilor se pot da calmante cu novocaina sau antiemetice(Emetiral
agitatie se dau sedative (Fenobarbital
recomandate la cei cu carente anterioare.
Antibioticele nu sunt indicate in tratamentul rujeolei necomplicate.Folosirea acestora in scop profilactic
pentru prevenirea complicatiilor bacteriene are mai degraba rol neforabil
rezistente si aparitia de complicati grave. Antibioticele sunt totusi recomandate de uni autori
profilactic
TRATAMENTUL COMPLICATIILOR
-Laringita acuta obstruata se trateaza cu comprese calde cervical
adauga hemisuccinat de hidrocortizon (intravenous)
nevoie se practica traheostomie.
19
-Bronhopneumopatiile acute se trateaza cu antibiotice

bacteria cauzala si de antibiograma. Se adauga tratament simptomatic
analeptice cardiovasculare
-Encefalita se trateaza in felul urmator: doze mari de hemisuccinat de hidrocortizon (intravenos)
solutii hipertone de manitol si de glucoza (intravenos)
Clordelazin)
corecteaza dezechilibrul hidroelectrolitic.
CAP.III â€“ EDUCATIE PENTRU SANATATE

1.PROFILAXIE
Masuri de focar.
Bolnavii de rujeola vor fi depistati cat mai precoce
timpul epidemiilor de rujeola se va asigura o supraveghere atenta a colectivitatilor de copii
deosebita fiind acordata depistarii formelor fruste.
Izolarea bolnavilor se face la domiciliu
boxe separate .
Durata iolarii: 14 zile de la debutul bolii sau 7-10 zile de la aparitia eruptiei.
Declararea se face numeric.
In focar se practica dezinfectia continua la patul bolnavului . Dezinfectia terminala nu este necesara
exceptand cazurile cu complicatii bronhopulmonare
camerei care a fost folosita de bolnav.
Suspectii vor fi tratati ca si bolnavii.
Contactii.Copii sub 15 ani
copii timp de 14 zile de la data ultimului contact.
20
Contactii de varsta scolara care nu au facut rujeola vor fi tinuti in supraveghere sin u vor frecventa
scoala la primele semne de boala. Se va efectua un triaj in colectivitatile scolare timp de 14 zile de la
aparitia ultimului caz de rujeola.
Profilaxia rujeolei se bazeaza pe imunizarea active.
Imunizarea activa cu vaccin antirujeolic este singura metoda eficace
de rujeola
programul de imunizare activa sa nu sufere intreruperi.
Msauri generale.
In timpul epidemiilor de rujeola
Page 12
inchid.Se intituie triajul epidemiologic iar bolnavii nu vor mai frecventa colectivitatea timp de 14 zile de
la primele semne de boala.In institutiile de copii prescolari
caz.Copii vor fi urmariti la domiciliu.
Se vor institui masuri de igiena colectiva: aerisirea si curatenia claselor
pe zi
spatii inchise
2.EDUCATIA SANITARA A BOLNAVILOR DE RUJEOLA
Educatia sanitara a bolnavilor spitalizati si mai ales a celor contagiosi presupune o munca continua
serioasa si uneori dificila din partea personalului sanitar mediu
pentru vindecarea lor cat mai rapida.
Ea trebuie efectuata in acelasi timp pentru prevenirea contaminarii de la un bolnav la altul
personalului sanitar care ingrijeste bolnavul.
Succesul educatiei sanitare depinde in mare masura de educatia anterioara a bolnavilor
cultura
arata bolnavului
Asistenta medicala trebuie sa urmareasca o serie de obiective in realizarea instruirii bolnavului.
1. Igiena mainilor
2. Respectarea de catre bolnavi a igienei personale
foloseasca lenjeria de corp
3. Respectarea decatre bolnavi a circuitelor unitatii â€“ se va explica bolnavului cum si de ce se aplica un
anumit circuit al bolnavului in unitate
avizului medicului
personalul medico-sanitar de la ingrijire
veghea continuu ca bolnavul sa respecte intocmai cele transmise. Se straduieste ca bolnavul sa respecte
in mod constient aceste reguli explicand cu rabdare tot ceea ce bolnavul nu a inteles
situatia o impune.
21
4. Respectarea de catre bolnav a tratamentului prescris de medic

medicament
explicand riscul nerespectarii acesteia. Explica pericolul transmiterii medicamentelor de la un bolnav la
altul sau a acelora introduse in mod fraudulos de apartinatori
efectul medicamentului administrat.
5. Respectarea de catre bolnav a regimului alimentar
care trebuie sa-l urmeze
admise si interzise
apartinatorilor si a personalului care il ingrijeste daca nu respecta circuitul alimentar si al veselei.
6. Colaborarea bolnavului pentru recoltarea prouselor biologice patologice si efectuarea diferitelor
investigatii de laborator
cauta sa inlature frica bolnavului
recoltarii sau a diferitelor investigatii in cazul lipsei de colaborare a bolnavului cu echipa
medico-sanitara si cum trebuie respectat circuitul unor produse patologice eliminate de bolnav.
7. Colaborarea cu bolnavul privind aprecierea evolutiei sale clinice
informarii de catre acesta asupra modificarilor care apar in in intensitatea simptomelor bolii pentru care
a fost informat
transmise de bolnav.
8. Intelegerea de catre bolnavi a masurilor de profilaxie pe care trebuie sa le respecte pentru prevenirea
recidivelor. A.M. se va adapta la nivelul de intelegere a bolnavului pana va obtine participarea
constienta a acestuia.
9. Respectarea regulamentelor de ordine interioara a unitatilor spitalicesti.
10. Sfaturi la externare:
- sa urmeze cu strictete regimul alimentar corespunzator afectiunii sale
Page 13
- sa respecte dozele si intervalele prescrise de medic in administrarea medicamentelor

- sa evite automedicatia si sfaturile altor personae neavizate
- sa respecte repaosul fizic si psihic
- sa se prezinte la control periodic
- sa prezinte recidivele prin prezentarea la medic
- sa se prezinte la medic la cel mai mic semn de modificare a starii de sanatate.
22
CAPITOLUL IV â€“ ADMINISTRAREA

VACCINURILOR
Vaccinarea constituie una din metodele cele mai valoroase folosite in profilaxia bolilor infectioase
transmisibile.
Unele vaccinari sunt indispensabile pentru protectia omului.
In fiecare tara se intocmeste un program national de vaccinari
necesitati
Pentru simplificarea operatiilor de vaccinare se aplica asocierea vaccinarilor prevazute de â€žCalendarul
vaccinarilorâ€ť stabilit de Ministerul Sanatatii. Intre diferitele vaccinari este necesar un interval de timp
(reglementat
Vaccinarea
general al celui ce urmeaza a fi vaccinat
Pentru efectuarea vaccinarii
realizare:
.1Intocmirea catagrafiei.
Sub indrumarea medicului
cuprinzand numele tuturor persoanelor aflate in evidenta medicala de la nivelul unitatii
fi vaccinate.
2. Mobilizarea populatiei pentru vaccinare.
Pe baza listelor intocmite se mobilizeaza populatia la dispensarul medical.
3. Examenul clinic medical.
Ajuta medicul pentru efectuarea examenului clinic la persoanele care urmeaza a fi vaccinate.
4. Stabilirea contraindicatiilor.
Cunoaste contraindicatiile temporare si/sau definitive.
Inregistreaza aceste date in catagrafie. Replanifica contraindicatiile temporare.
5. Pastrarea in bune cinditii a recipientelor cu vaccine. Respecta conditiile necesare pastrarii vaccinului
conform instructiunulor fiecarui vaccine in parte.
6. Asigurarea unitatilor cu instrumentarul necesar. Estimeaza numarul de ace
casolete etc. necesare pe zi in raport cu numarul persoanelor ce urmeaza a fi vaccinate.
Se ingrijeste sa aprovizioneze unitatea cu instrumentar suficient pentru vaccinare.
7. Asigurarea trusei de urgenta.
23
Se ingrijeste ca in trusa de urgenta (in vederea tratamentului unor complicatii) sa existe analeptice
cardiovasculare
8. Sterilizarea instrumentarului.
Sterilizeaza instrumentarul necesar.
9. Efectuarea vaccinarii propriu-zise.
Sub supravegherea medicului efectueaza vaccinarea
fiecarui vaccine.
10. Educatia sanitara a populatiei.
Explica persoanelor vaccinate ( sau apartinatorilor ) importanta si efectul vaccinarii
postvaccinale
Page 14
persoanele vaccinate pentru citirea rezultatelor

11. Citirea rezultatelor.
Citeste rezultatul vaccinarii. Inregisreaza rezultatele pozitive si negative in catagrafie.
12. Inregistrarea vaccinarii in registrul de vaccinari
este indicata reactia postvaccinala.
OBSERVATII !
Nu se inscriu in registrul de vaccinari date inainte de efectuarea vaccinarii si/sau citirea rezultatelor unde
este cazul.
Nu se omite sa se inregistreze vaccinarea efectuata si citita.
ADMINISTRAREA VACCINULUI
ANTIRUJEOLIC
Vaccinul rujeolos viu
Merieux
O doza de vaccin contine minimum 1000 D ICT 50 (doze infectante 50% Cultura de tesut ) in volum de
0
Vaccinul se prezinta in cutii cu 10 fiole VVR-ic ce contin 1 pana la 10 doze de vaccin liofilizat fiola.
Culoarea vaccinului in stare liofilizata este alb galbuie.Diluentul este deasemenea ambalat in cutii de 10
fiole
este usor incolor
Vaccinul se conserva ferit de lumina
mod exceptional pe durate mai scurte (pana la 14 zile) la temperaturi de pana la +4
temperatura camerei (22â—¦ C).
Vaccinarea antirujeolica se practica incepand de la varta de 9 luni implinite. Vaccinarea cu VVR-ic in
24
primele 4 zile de la contactul cu un caz de rujeola previne imbolnavirea

timp
Vaccinul se reconstituie prin rehidratarea cu diluent. Nu se va utiliza ser fiziologic. Reconstituirea
corecta a vaccinului in al carui sterilizant intra si gelatina
(pastrat la +4â—¦ C).
Vaccinul corect reconstituit se prezinta ca solutie galben-roz spre rosu.
Doza individuala de vaccine este de 0
functie de numarul de doze de vaccin continut in fiola
fiind pierderile inevitabile de pe traseul acului
plus pentru o doza). Vaccinul rehidratat se va utiliza imediat. Nu se congeleaza.
Vaccinul se administreaza subcutan in zona deltoidiana
Vaccinarea comporta o inoculare (0
momentul in care este prezent copilul
individuale continut in fiola.
CONTRAINDICATII:
-boli acute cu afectarea starii generale
-boli transmisibile si infectioase pe o perioada de 14 zile de la incetarea fazei acute
-contacti siguri (stabiliti de epidemiolog) de varicela
-afectiuni maligne
-tuberculoza evolutiva
-tratamente ce diminueaza rezistenta (antimetaboliti
-tratamente prelungite cu steroizi
-administrarea de imunoglobuline cu mai putin de 6 saptamani anterior vaccinarii
-administrarea altor vaccinari cu mai putin de o luna ianinte cu exceptia vaccinului DTP
intervalul poate fi de numai 15 zile.
REACTII:
Vaccinarea aste bine suportata. Pot apare uneori fenomene clinice tranzitorii
febra de 38-39â—¦ C timp de 1-2 zile
Page 15
fugace
Conform Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 1349/13.07.1995
Imunizari se administreaza doua doze de vaccin antirujeolic: la 9-11 luni si la 7 ani (clasa I-a).
25
CAPITOLUL V
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
UNUI BOLNAV CU RUJEOLA
Asistenta medicala are rol in prevenirea rujeolei prin vaccinarea antirujeolica conform normelor
Ministerului Sanatatii. Asistenta medicala are rol in crearea rezistentei organismului prin indicarea
alimentatiei adecvate varstei
1. Izolarea bolnavului.
Rujeola necomplicata se izoleaza si se trateaza la domiciliu
alimentatie si medicatie simptomatica si de sustinere.
In cazul formelor severe de rujeola sau in situatii de necessitate este indicata spitalizarea.
26
Izolarea va fi individuala in camera

cu leziuni piogene
2. Dezinfectia continua si teminala este obligatorie.
3. Creearea conditiilor optime de confort si microclimat: bolnavul va fi amplasat in camere mici
linistite si sa aiba totul la indemana
4. Repausul la pat este indicat pe toata perioada febrila si cateva zile dupa aceasta perioada.
5. Igiena generala si corporala:
Camera va fi aerisita corespunzator. Asternutul si lenjeria de corp vor fi mentinute curate
schimbandu-se de cate ori este nevoie. Igrijirea tegumentelor si mucoaselor trebuie urmarita cu multa
atentie:
- ochii trebuiesc pastrati curati prin spalaturi zilnice cu ceai de musetel sau apa calda
- cavitatea bucala trebuie mentinuta curata prin gargara cu ceai de musetel de mai multe ori pe zi
- cavitatile nazale trebuiesc curatate de secretii
instilatiile nazale nu au eficienta deosebita
- urechile trebuiesc controlate si curatate zilnic.
6. Alimentatia bolnavului.
Alimentatia bolnavului trebuie facuta la pat
asigurandu-i-se o pozitie cat mai comoda.
Asistenta medicala va respecta cu strictete orarul meselor
acestora cat mai astetic.
Dieta va fi hidro-lacto-zaharata 3 zile in perioada febrile
fructe
mici si repetate.
Apoi imediat ce toleranta gastrica permite
carne
7. Asistenta medicala supravegheaza temperatura
mucoasele.
Asistenta medicala combate febra prin comprese reci pe torace
in axial. Pune la indemana prosoape uscate. Compresele le schimba la interval de 5-10 minute
ori pana cand se observa scaderea temperaturii cu 1-2â—¦ C.
Administreaza antipiretice (antitermice): supozitoare cu Algocalmin sau Paracetamol
zi
Daca bolnavul varsa
Page 16
punct de vedere psihic.
27
Va ajuta bolnavul in timpul varsaturii

bolnavului. Pentru a atenua greata
varsatura si ingrijeste bolnavul dupa varsatura. Ofera bolnavului un pahar cu apa pentru a-si clati gura
aeriseste camera.
Va administra supozitoare cu Emetiral pentru copii sau Clordelazin 1-2 mg/kg corp/zi.
Tusea se calmeaza cu siropuri expectorante si ceaiuri calde. In caz de agitatie
(Fenobarbital
Copii cu carente anterioare si cei cu malnutritie protein-calorica sau rahitism vor primi vitamina C si
vitamine din complexul B.
In bolile infectioase au loc pierderi ridicate de apa si electroliti
echilibrarea hidroelectrolitica.
CAPITOLUL VI
TEHNICI DE NURSING
1. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII.
FISA TEHNICA
Definitie:
Temperatura corpului reprezinta gradul de caldura al acestuia
oxidare insotite de eliberare de energie.
Temperatura este constanta datorita procesului de termoreglare â€“ functie a organismului care mentine
echilibrul intrre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (termoliza).
Scop:
Pentru a descoperii aparitia proceselor patologice care dupa cum stim duc la cresterea sau scaderea
valorii ei.
Materiale necesare:
-termometrul maximal individual
-casoleta cu tampoane de vata si coprese de tifon nesterile
-prosop individual
28
-sapun
-pahar cu 3/4 solutie de claramina 0
-tava
-sticla cu ulei sau vaselina
-tavita renala
-sticla cu alcool medicinal
-creion albastru sau pix
-foaia de observatie si carnet propriu.
Pregatirea materialelor si instrumentelor:
Se pregatesc materialele necesare. Temometrul se verifica pentru a-i observa integritatea
functionalitatea si daca mercurul este coborat in rezervor. Se sterge termometrul de solutia dezinfectanta
pentru ca irita tegumentele.
Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:
Se anunta bolnavul si i se explica acestuia ca nu este supus nici unui risc.
Se aseaza bolnavul in decubit dorsal
Tehnica:
A.Masurarea in axila:
Se ridica bratul bolnavului
temperatura). Termometrul se tine in mana ca un creion in pozitia pentru scris. Se aseaza termometrul
Page 17
cu rezervorul de mercur pe piele

flectat pe suprafata anterioara a toracelui. Se mentine termometrul timp de 10 minute. Se scoate
termometrul din axila bolnavului si se aseaza pe tava medicala. Bolnavul este asezat in pozitie comoda.
Se sterge termometrul cu o compresa si se citeste gradatia. Tinut strans ca un creion
scutura cu miscari rapide (departe de obstacole) pentru ca mercurul sa coboare in rezervor.
B. Masurarea rectala.
Se lubrifiaza bulbul termometrului cu ulei sau vaselina. Bolnavul se aseaza in decubit dorsal sau lateral
si i se introduce usor bulbul termometrului in rect cu miscari de rotatie si inaintare. Se mentine timp de
3 minute.
Se scoate termomtrul si se sterge cu un tampon cu alcool apoi se citeste gradatia.
Notarea cifrata:
In â€žCarnetul de observatii medicale independente â€ś se noteaza numele bolnavului
temperaturii obtinute (urmand a fi notata si in foaia de observatie).
Notarea grafica:
29
Se noteaza grafic cu un punct de culoare albastra in foaia de temperatura pe verticala corespunzatoare

datei. Pentru fiecare diviziune a foii se socotesc doua diviziuni de grad. Se uneste cu valoarea anterioara
printr-o linie albastra. Astfel se obtine curba termica.
Interpretarea rezultatelor:
Temperatura normala (fiziologica) = 36-37â—¦ C = afebril
Valori patologice:
-hipertermie : 37-38â—¦ C = subfebril
hiperpirexie.
Reorganizarea locului de munca:
Se scutura termometrul pana cand mercurul coboara in rezervor. Se spala termometrul cu apa curata si
detergenti sau sapun lichid si se aseaza in paharul captusit cu vata in pozitie verticala in solutia de
cloramina 0
OSERVATII:
Termometrul se mentine timp de 10 minute
Daca axila nu este uscata
RECOMANDARI:
Masurati temperatura dimineata
batrani
In situatia unor valori prea ridicate sau scazute neprevazute
supraveghere.
CONTRAINDICATII:
Nu masurati in cavitatea bucala la bolnavii agitati
nazala dificila sau la cei cu inflamatii bucale.
Nu masurati rectal la bolnavii agitati
30
2. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI
Definitie:
Puls arterial = senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata incomplet pe un
plan rezistent.
Formarea pulsului arterial â€“ sincron cu sistolele ventriculare
volumul de sange expulzat prin ventriculul stang si aorta
cu coloana de sange sub forma de unda pulsatila.
Calitatile pulsului: frecventa (rapiditatea)
Page 18
(tensiune)
arteriala
Scop: obtinerea de informatii privind starea anatomofunctionala a inimii si vaselor de sange.
Materiale necesare: ceas cu secundar sau cronometru
Pregatirea fizica si psihica a pacientului:
Se anunta bolnavul ca i se va masura pulsul. Se explica bolnavului modul de masurare (o stare emotiva
creata de necunoscut poate modifica valoarea pulsului).Bolnavul se mentine in stare de repaus fizic si
psihic 5-10 minute cu bratul sprijinit pentru relaxarea muschilor antebratului.
Tehnica:
A.- masurarea la artera radiala
B.- masurarea in aceesi succesiune de timpi la alte artere: carotida
poplitee.
Timpi de executie:
- spalare pe maini cu apa si sapun
- se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului
- se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbratiseaza antebratul la
acest nivel
- se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu varful degetelor index
mana dreapta si se percep zvacnirile pline ale pulsului
- se numara zvacnirile percepute urmarind secundarul cronometrului sau ceasului timp de 1 minut.
Notarea cifrica in carnetul propriu: se noteaza in carnetul propriu: numele si prenumele bolnavului
salonul
31
Notarea grafica in foaia de temperatura:

â€˘ pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperatura se socotesc 4 pulsatii
â€˘ pe orizontala se noteaza frecventa ( nr.zvacniturilor/min )
â€˘ Se noteaza un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului
â€˘ Se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului
Reorganizarea locului de munca: foaia de observatie se aseaza in dosarul salonului.
Variatiile fiziologice ale frecventei:
â€˘ Pulsul tahicardic( accelerat ) in: ortostatism
digestiei.
â€˘ Pulsul bradicardic (rar ) in: decubit
Variatii patologice ale pulsului:
â€˘ Frecventa â€“ puls tahicardic ( mai rapid ) sau bradicardic ( mai rar )
â€˘ Ritmicitate â€“ puls rimic sau aritmic
â€˘ Amplitudine â€“ puls sau amplitudine mica
â€˘ Volum (tensiune) â€“ puls dur sau puls rar
â€˘ Celeritate â€“ puls saltaret sau puls tard (cadere lenta )
OBSERVATII
â€˘ Marurati pulsul numai dupa ce bolnavul a stat in repaus fizic si psihic
â€˘ Masurati pulsul pe durata unui minut intreg
â€˘ Notati imediat valorile obtinute la masurare
â€˘ Notati valoarea cu majuscule
facies rosu.
32
3.OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI

RESPIRATIA= functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale
in paralel cu eliminarea in atmosfera a bioxidului de carbon rezultat din acestea.
Caracteristici ale frecventei respiratiei : supla
Page 19
MATERIALE NECESARE:
â€˘ Ceas cu secundar
â€˘ Foaie de observatie
â€˘ Stilou cu cerneala sau pix cu pasta albastra
Pregatirea materialelor : se pregatesc materialele necesare
Pregatirea bolnavului : se aseaza bolnavul in decubit dorsal. Nu se anunta bolnavul
ritmul respirator. Se prefera perioada de somn a bolnavului.
Tehnica:
Se numara frecventa miscarilor de respiratie prin ( cand bolnavul este treaz
).
Se aseaza mana usor
Se numara inspiratiile ( miscarile de ridicare a peretelui toracic ) timp de un minut.
Notarea cifrica: se noteaza cifric in carnetul propriu de observatii medicale inependente.
Notarea grafica: se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de culoare albastra si se uneste cu
o linie cu valoare anterioara.
Pentru fiecare linie orizontala a foii se socotesc 2 respiratii.
Interpretarea rezultatelor: frecventa miscarilor respiratorii variaza in functie de: sex
temperatura mediului ambient
In starea fiziologica
Patologic : respiratie dificila ( sete de aer ).
â€˘ Dispnee cu accelerarea ritmului respirator (tahipnee sau polipnee ).
â€˘ Dispnee cu marirea ritmului respirator : bradipnee.
â€˘ Dispnee cu perturbarea ritmica si periodica a respiratiei.
â€˘ Dispnee Cheyne-Stockes â€“ respiratie cu amplitudini crescande pana la maximum apoi scazand
pana la apnee ce dureaza 10-20 secunde.
33
â€˘ Dispnee Kussmaul â€“ respiratie in 4 timpi: o respiratie profunda urmata de o scurta pauza si o
expiratie scurta zgomotoasa dupa care urmeaza o alta pauza.
4.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA

FISA TEHNICA
Introducerea medicamentelor pe cale rectala se practica cand medicamentul are o actiune iritanta asupra
mucoasei gastrice si bolnavul reprezinta tulburari de deglutitie sau intolerantadigestiva ( varsaturi
) sau i s-au practicat interventii chirurgicale asupra tubului digestiv.
34
Supozitoarele: forme farmaceutice in care substanta activa este cuprinsa intr-o masa solida ( unt de
cacao ) care se topeste la temperatura corpului. Ele au forma conica sau ovala cu o extremitate mai
ascutita.
Scop: - terapeutic
â€˘ purgativ
Materiale necesare:
â€˘ manusi de cauciuc
â€˘ vaselina
â€˘ supozitoare
â€˘ tava medicala
â€˘ tavita renala
Pregatirea materialelor necesare: se pregatesc materialele necesare mai sus mentionate si se transporta
langa bolnav.
Pregatirea fizica si psihica a bolnavului: se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se aseaza
bolnavul in decubit lateral cu membrele inferioare usor flectate.
Page 20
Tehnica:
- spalare pe maini cu apa si sapun. Se imbraca manusile de cauciuc
- se despacheteaza supozitorul din ambalaj
Supozitoarele nu vor fi incalzite prea tare deoarece se topesc si nu se mai pot introduce in rect.
- se departeaza fesele bolnavului cu mana stanga si se descopera orificiul anal
introduce supozitorul cu partea mai ascutita in anus si se impinge in sus cu indexul sau inelarul
cand extremitatea sa trece de sfincterul intern al anusului.
Daca bolnavul are senzatia necesitatii de defecatie dupa introducerea supozitorului
explice ca acesta se topeste in cateva minute si senzatia de defecare va disparea.
Manusile se scot si se aseaza in tavita renala.
Mainile se spala cu apa curenta si sapun.
Reorganizarea locului de munca:
5.INJECTIA SUBCUTANATA
35
FISA TEHNICA
Definitie :
Injectia subcutanata reprezinta introducerea in organism a unei substante medicamentoase
lichide
Scop:
- terapeutic
- de hidratare ( se practica mai putin ) prin intermediul perfuziei subcutanate.
Locul de electie:
- fata externa a bratului
- fata superexterna a coapsei
- regiunea deeltoidiana
Natura tehnica : sterila
Materiale necesare:
- tavita renala
- tampoane sterile
- seringi sterile de dimensiune corespunzatoare
- tava medicala sau masuta
- solutia de injectat
- alcool de 70 grade
- pile pentru taiat fiole
- ace sterile
- pensa anatomica
- medicamente pentru o eventuala reanimare si anume: adrenalina
hemisuccinat de hidrocortizon
Pregatirea materialelor necesare:
- se transporta materialele necesare la patul bolnavului.
Pregatirea fizica si psihica a bolnavului: se explica necesitatea tehnicii
sezand cu unul din membrele superioare sprijinite pe sold
Efectuarea tehnicii:
- spalarea pe maini cu apa si sapun
- se monteaza seringa
- se deschide fiola si se aspira continutul
36
- se elimina aerul din seringa

- dezinfectia locala a tegumentului
- se prinde seringa cu mana dreapta
de piele fixand-o si ridicand-o de pe planurile profunde
Page 21
- se patrunde cu forta prin tegument de-a lungul axului longitudinal al cutei

- se aspira usor sa verificam daca acul nu a patruns intr-un vas de sange
- se introduce lent solutia
- se retrage acul
Accidente si incidente:
- durere violenta care denota lezarea unei terminatii nervoase sau distensia brusca si puternica a
tesuturilor. Durerea poate fi provocata si de o substanta medicamentoasa interzisa pe aceasta cale.
- ruperea acului
- hematom prin perforarea unui vas de sange
- necroza tesuturilor prin injectarea unei substante iritante sub piele.
OBSERVATII :
- numai in cazurile speciale se injecteaza solutii uleioase
- se alterneaza locurile de injectare cand tratamentul este de lunga durata
- nu se vor efectua injectii in locuri cu modificari tegumentare
- nu se administreaza pe cale subcutanata NaCl.
37
PREZENTARE DE CAZURI
- PLANURI DE NURSING -
CAZUL NR.1
CULEGERE DE DATE:
- NUME : M
- PRENUME: I
- VARSTA: 6 ani
- RELIGIA: ortodoxa
38
-DOMICILIUL: slobozia
- INALTIME: 1
- GREUTATE: 20 kg
- NATIONALITATE: romana
- LIMBA VORBITA: limba romana
- ALERGII: nu este alergica la nici un medicament
IDENTIFICAREA PROBLEMELOR PACIENTULUI PE STUDIUL
NEVOILOR FUNDAMENTALE
1. NEVOIA DE A RESPIRA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
- ritm respirator regulat 20 resp./min
- T.A = 90/60 mm Hg
- nu tuseste
- nu expectoreaza
2. NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
- febra 39â—¦ C
SURSA DE DIFICULTATE
- infectia exteriorizata prin eruptie
DIAGNOSTIC DE NURSING
- hipertermie datorita infectiei
3. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI TESUTURILE CURATE. MANIFESTARI DE
DEPENDENTA: isi executa singura toaleta
vestimentatie atat cat permite varsta unui copil de 6 ani.
Page 22
4. NEVOIA DE A SE IMBRACA- DEZBRACA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: somnolenta
SURSA DE DIFICULTATE: stare generala alterata
DIAGNOSTIC DE NURSING: somnolenta datorita starii generale alterate
5. NEVOIA DE A SE ODIHNI SI A DORMI
DIAGNOSTIC DE NURSING: somnolenta datorita starii generale alterate
39
6. NEVOIA DE A COMUNICA
- se exprima usor
- comunicarea este deschisa
- doreste sa comunice
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: se simte singura
SURSA DE DIFICULTATE: necesitatea de izolare ce o impune boala
DIAGNOSTIC DE NURSING: singuratatea datorita izolarii
7.NEVOIA DE A SE MISCA SI A-SI MENTINE O POSTURA CORECTA
- merge singur
- nu este imobilizata la pat
8. NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
- masticatie eficace
- deglutitie usoara
- bea si mananca singura
- inapetenta
- varsaturi
- sete exagerata (polidipsie)
SURSA DE DIFICULTATE: febra
DIAGNOSTICUL DE NURSING: tulburari digestive datorita febrei
9.NEVOIA DE A ELIMINA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: 4 â€“ 5 mictiuni / zi
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - varsaturi ( 6 varsaturi )
- diaree ( 9 scaune )
SURSA DE DIFICULTATE: infectia
DIAGNOSTICUL DE NURSING: dezechilibru hidroelectrolitic datorita eliminarilor mari.
10. NEVOIA DE A INVATA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
- doreste sa se informeze
40
- cauta sa inteleaga
11. NEVOIA DE A SE RECREEA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: vizioneaza emisiunile TV
12. NEVOIA DE A-SI PRACTICA RELIGIA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: este ortodoxa
13. NEVOIA DE A FII UTIL
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: doreste sa se insanatoaseasca repede pentru a reveni in randul
colectivului prescolar
14. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Page 23
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: teama de boala

SURSA DE DIFICULTATE: anxietate
DIAGNOSTICUL DE NURSING: anxietate datorita fricii de a nu se vindeca
DIAGNOSTICUL DE NURSING:
1.Hipertermie datorita infectiei.
2.Tulburari digestive datorita febrei
3.Dezechilibru hidroelectrolitic datorita eliminarilor mari.
OBIECTIVE:
Nr.1.Diminuarea febrei = 1h â€“ ora 8
INTERVENTII
- aerisirea camerei fara curenti de aer
- lenjerie lejera
- comprese reci pe frunte
- bai caldute pana la reci
- impachetari reci
- prevenirea deshidratarii prin administrarea de lichide ( 1 â€“ 1
- administrarea de antipiretice ( Paracetamol sau Algocalmin supozitoare
EVALUARE
- ora 9
- se continua interventiile
Nr.2.OBIECTIVE
- ameliorarea tulburarilor digestive si refacerea echilibrului hidroelectrolitic
INTERVENTII
41
- Cresterea apetitului prin administrarea la intervale de 2 â€“ 3 h

pentru a asigura o variatie cat mai mare.
- Nu se administreaza lichide hiperzaharate pentru ca favorizeaza diareea.
- Se vor oferi elemente nutritive sub forma lichida.
- Se asigura necesitatile calorice 2500 â€“ 3000 cal/zi prin administrarea de lichide hipercalorice.
- Combaterea varsaturilor prin potiuni calmante cu novocaina sau antiermetice: Emetiral
EVALUARE
Dupa 48 ore:
- apetit prezent
- absenta varsaturilor si a scaunelor diareice
Nr.3.OBIECTIVE
- Crearea unei atmosfere propice vindecarii
INTERVENTII
- comunicarea permanenta
- raspuns promt la solicitari
- I de va explica de ce trebuie sa stea izolata o perioada de timp.
CAZUL NR. 2
CULEGERI DE DATE :
- NUME: I
- PRENUME: M
- VARSTA: 7 ani
- RELIGIA: ortodoxa
- DOMICILIUL : Slobozia
- INALTIME: 1
- GREUTATE: 24 kg
-NATIONALITATE: romana
Page 24
- ALERGII: nu este alergic la nici un medicament

42
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: - fosele nazale normal comformate

- T.A.=90/50 mm Hg
- dispnee
- rinoree
- obstructie nazala
DIAGNOSTICUL DE NURSING: tulburari de ritm respirator de origine infectioasa
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: hipertermie ( 38
DIAGNOSTICUL DE NURSING: hipertermie datorita infectiei
3. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI TESUTURILE CURATE
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: varsta
SURSA DE DIFICULTATE: infectia exteriorizata prin eruptie
4. NEVOIA DE A SE IMBRACA â€“ DEZBRACA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: necesita ajutor in a se imbraca-dezbraca
SURSA DE DIFICULTATE: boala
DIAGNOSTICUL DE NURSING: neputinta datorita bolii
5. NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
DIAGNOSTICUL DE NURSING: somnolenta datorita starii generale alterate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: comunicare dificila
SURSA DE DIFICULTATE: febra
DIAGNOSTICUL DE NURSING: comunicare ineficienta de ordin afectiv
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: necesita ajutor in a se deplasa
SURSA DE DIFICULTATE: ameteala
DIAGNOSTICUL DE NURSING: dependenta in a se deplasa legata de febra
43
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: inapetenta

DIAGNOSTICUL DE NURSING: hidratare deficitara calitativ datorita infectiei
9. NEVOIA DE A ELIMINA
- transpiratii abundente
- mictiuni: 2 -3 /zi
- scaun la 2 zile
DIAGNOSTICUL DE NURSING: dezechilibrul hidroelectrolitic datorita infectiei si inflamatiei.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: apatie
Page 25
DIAGNOSTICUL DE NURSING: ignoranta datorita bolii

11. NEVOIA DE A SE RECREA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: ameteala
SURSA DE DIFICULTATE: infectia exteriorizata prin eruptie
DIAGNOSTICUL DE NURSING: neputinta de a se recrea legata de ameteala
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: este ortodox
13. NEVOIA DE A FI UTIL
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: oboseala
DIAGNOSTICUL DE NURSING: neputinta de a se face util datorita bolii
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: risc de agravare a bolii
DIAGNOSTICUL DE NURSING: respectarea cu strictete a prescriptiilor medicale
Nr.1.OBIECTIVE
- Asigurarea conditiilor de microclimat 1 h
INTERVENTII
- Bolnavul va fii asezat in pat in pozitie comfortabila
44
EVALUARE
- bolnavul este linistit
- ora 9
Nr.2. OBIECTIVE
- supravegherea functiilor vitale si vegetative
- scaderea febrei â€“ permanent
INTERVENTII
- vor fii inregistrate valorile functiilor vitale si vegetative
- combat febra prin aplicare de comprese reci pe frunte
Paracetamol sau Algocalmin supozitoare )
EVALUARE
- febra a scazut la 37
Nr.3. OBIECTIVE
- Mentinerea tegumentelor si mucoaselor in stare optima â€“ 8 h
INTERVENTII
- Educ bolnavul sa-si efectueze toaleta cavitatii bucale de 2 ori/zi
lenjeria de cate ori este nevoie
- Educ bolnavul sa-si faca toaleta ano-rectala
EVALUARE
- Coopereaza la efectuarea igienei personale
Nr.4. OBIECTIVE
- Corecteaza dezechilibrul hidroelectrolitic â€“ 48 h
INTERVENTII
- Asigur necesiatile calorice 2500- 3000 cal/zi prin administrare de lichide hipercalorice
- Asigur necesarul de lichid prin administrarea de compot
EVALUARE
- mictiuni de 4-5 ori/zi
- transpiratii mai putin abundente
- setea s-a diminuat
Nr.5. OBIECTIVE
- Combaterea anxietatii 8 h
Page 26
45
INTERVENTII
- Explic pacientului si familiei evolutia bolii. Sugerez copilului sa se joace.
EVALUARE
- Dupa 8 h copilul se joaca
Nr.6.OBIECTIVE
- Stabilirea comunicarii cu pacientul - 8 h
INTERVENTII
- Permanent discut cu bolnavul
igienei personale. Indemn copilul sa citeasca
EVALUARE
- Dupa 8 h copilul este mai comunicativ
CAZUL NR.3
CULEGERI DE DATE:
- NUME: M
- PRENUME: B
- VARSTA: 8 ani
- RELIGIE: ortodoxa
- DOMICILIUL: LOC. GRIVITA JUD. IALOMITA
- INALTIME: 1
- NATIONALITATE: romana
- ALERGII: nu prezinta alergie la nici un medicament
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA:
- ritm respirator regulat 20 rep./min
- T.A.= 90/60 mm Hg
- nu tuseste
- nu expectoreaza
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: hipertermie ( 39 C )
46

DIAGNOSTICUL DE NURSING: hipertermia datorita infectiei
3. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI TESUTURILE CURATE
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: isi executa singur toaleta
de aspectul sau.
4. NEVOIA DE A SE IMBRACA- DEZBRACA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: se imbraca â€“ dezbraca singur
5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
DIAGNOSTICUL DE NURSING: tulburari de ordin calitativ ale somnului datorita bolii.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: comunica cu o oarecare dificultate
SURSA DE DIFICULTATE: teama fata de boala si spitalizare
DIAGNOSTIC DE NURSING: comunicare deficitara de ordin afectiv datorita bolii si internarii.
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: merge singur
Page 27
SURSA DE DIFICULTATE: ameteala.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: -inapetenta
- sete exagerata
DIAGNOSTICUL DE NURSING: alimentatie inadecvata calitativ datorita bolii
9. NEVOIA DE A ELIMINA
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: - mictiuni: 4-5 /zi
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: - varsaturi ( 6 varsaturi )
- diaree ( 8 scaune )
DIGNOSTICUL DE NURSING: dezechilibru hidroelectrolitic datorita eliminarilor mari.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: apatie
47

DIAGNOSTIC DE NURSING: dezinteres fata de invatatura legat de oboseala
11. NEVOIA DE A SE RECREA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: apatia
DIAGNOSTICUL DE NURSING: neputinta de a se recrea legata de apatie si de starea generala alterata
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: ortodoxa
13. NEVOIA DE A FI UTIL
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: doreste sa se insanatoseasca repede pentru a reveni in randul
colectivului scolar.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA: sursa de infectie pentru cei din jur
DIAGNOSTICUL DE NURSING: risc de contaminare a celor din jur.
Nr.1. OBIECTIVE
- Asigurarea comfortului bolnavului - 1 h
INTERVENTII
- Asez bolnavul in pat comod
EVALUARE
- copilul este linistit
Nr.2. OBIECTIVE
- Diminuarea hipertermiei â€“ 1 h
INTERVENTII
- aerisirea camerei fara curenti de aer
- lenjerie curate
- comprese reci pe frunte
- bai caldute pana la reci
- impachetari reci
- prevenirea deshidratarii prin administrarea de lichide 1
- administrarea de antipiretice ( Panadol
EVALUARE
48
- febra a scazut la 37
Nr.3. OBIECTIVE
- ameliorarea tulburarilor digestive si reglarea echilibrului electrolitic -48 h
Page 28
INTERVENTII
- cresterea apetitului prin administrarea la intervale de 2 â€“ 3 h in cantitati mici de lichide alternand
pentru a asigura o variatie cat mai mare
- nu se administreaza lichide hiperzaharate pentru ca favorizeaza diareea
- se vor oferi elemente nutritive sub forma de lichide
- se asigura necesitatile calorice 2500 â€“ 3500 cal/zi prin administarea de lichide hipercalorice
- calmarea varsaturilor cu antiermetice ( Emetiral
EVALUARE
- dupa 48 h â€“ copilul este apetent
- scaunele diareice sau redus la 2/zi
Nr.4. OBIECTIVE
- combaterea anxietatii â€“ 8h
INTERVENTII
- explic pacientului si familiei evolutia bolii. Se castiga increderea in echipa medicala
- I se va explica copilului de ce trebuie sa stea izolat o perioada de timp
- raspuns promt la solicitari
EVALUARE
- copilul este mai putin anxios
Nr.5. OBIECTIVE
- stabilirea comunicari cu pacientul â€“ 8 h
INTERVENTII
- permanent discut cu bolnavul
igienei personale. Indemn copilul sa citeasca
EVALUARE
- copilul a devenit mai comunicativ si coopereaza activ cu echipa de ingrijire.
BIBLIOGRAFIE:
L. Titirca - â€ž Ghid nursingâ€ť
L. Titirca - â€ž Tehnici de evaluare Nursing IIâ€ť
L. Titirca - â€ž Manual de ingrijiri speciale acordate de asistentii medicaliâ€ť.
49
L. Titirca - â€ž Dictionar de termeni pentru asistentii medicaliâ€ť

Moses - â€ž Tehnica ingrijirii bolnavuluiâ€ť
K.H.Kristell -â€ž Ingrijirea bolnavuluiâ€ť
M.Ivan
bolnavâ€ť
50
51
52
53
54
55
56
57
Page 29
58
59
Page 30
as. principal Absolvent
nici chirurgia nu pot face altceva decat sa inlature obstacole. Nici una
numai natura poate vindeca. Ceea ce fac ingrijirile in ambele cazuri este de a asigura
cata de faptul
etc.) cu o semimucoasa ( partial keratinizata ) si care in interiorul cavitatilor respective
Page 31
la un om matur si de talie mijlocie

ce corespunde la circa 20% din care 15% reprezinta hipodermul ( cu
circa 5% derm si sub 1% de epiderm.
varsta si dupa regiuni astfel: e subtire pe fata
este mai groasa pe toracele anterior
cea mai groasa e pe palme si talpi. Dintre straturile pielii
03 si 1 mm )
5 mm ) iar hipodermul are variatii mari regionale.
in primul rand
ai caror lobuli
inveliti intr-un tesut conjunctivo-elastic
dupa care insa revin la forma anterioara.
torace
talpilor
scleroze secundare
dar variatiile culorii
motiv pentru care e roza.

pielea
mai ales in conditiile de
pe ea fiind prezente orificii

nas
de-abia vizibile cu ochiul liber
ultimile aparand odata cu
inghinala
un pH alcalin sau
la
aceste microcute sunt in linii arcuite dispuse paralel
cu caractere transmisibile ereditar
dermul si hipodermul (
cornificat
nutritia celulelor are loc prin difuzarea limfei
care separa intre ele
Page 32
dupa origine
mult mai putin
care se divid permanent

in epiderm se realizeaza astfel o miscare celulara lenta ascensionala
fiind situat in contact cu membrane bazala. Intre
impreuna cu cel bazal
fiind compus din 1-5 randuri de celule turtite.
numit dermul propriuâ€“zis

care este mult mai gros (4/5 din grosimea dermului ) este mult mai rezistent si compus
situate sub derm si care se continua cu aponevrozele subiacente
in unele regiuni celule grase mari. In afara de celulele grase

vase si nervi. In hipoderm se gasesc
portiunea secretoare a glandelor sudoripare
formatiuni special diferentiate pentru apararea ei.

fiind
vizibila
foliculul pilosebaceu sau radacina. Tija se dezvolta din epiderm si este cornoasa
groasa intre 0
numita tulpina si o parte intrafoliculara
numita bulb care inconjoara papila dermica nutritive a
keratinizate.
firele din pielea capului
genitale
Page 33
rosie
care se formeaza in bulb.
ele cresc in medie cu 0
corespunzand partii
numit plica supraunghiala
portiunea roza
cortico-suprarenal si sexual ).
dar mult mai diluat.
la limita dintre corp si mediu
cu conditia ca ea sa fie intacta
prin intermediul capilalelor din sange si prin
CORI
extreme de contagioasa
catar oculo-nazal si bronsic
a fost confundata mult timp cu alte boli

ramasa clasica a fost facuta de medicul arab Rhazes
pentru ca apoi Sydenham
activa
Koplik descrie enantemul de pe
Hektoen
reusesc sa reproduca boala la maimuta.
pentru ca
in 1938
St.Nicolau
copii astfel tratati s-au dovedit
Page 34
in anul 1954
genul Morbillivirus.Este un virus cu un diametru

glicoproteine si
nu prezinta variatie antigenica naturala.Cultiva pe

rinichi de embrion uman si amnios uman
supravietiund un timp foarte scurt: mai putin de
radiatie UV
traheobronsice
titrul lor creste progresiv

persistand toata viata si asigurand astfel o imunitate durabila
sub forma de epidemii
cu valuri epidemice la 2-3 ani

la intervale mai mari de timp.
cu nivel crescut de igiena si nutritie
severitatea epidemiilor de rujeola a scazut considerabil in ultimile decenii.
epidemiile de rujeola evolueaza foarte sever
imensa majoritate a populatiei se
rujeola respecta triada: sursa(izvor) de infectie
singurul izvor de infectie in natura fiind numai omul bolnav aflat in stare de
fiind contagios cu 1-2 zile inainte de debutul

in cursul perioadei prodromale si 5-6 zile dupa aparitia eruptiei.Aceasta inseamna ca durata
prin contactul cu bolnavul

tusitului
caracteristica rujeolei si doza minima infectanta foarte redusa determina contagiozitatea foarte
Page 35
5-2 m.Ele se pot raspandi prin curenti de aer in

fiind inhalate de persoanele care se gasesc in anturajul izvorului de
in absenta bolnavului prin picaturile de secretie care se gasesc in

cabinet medical)
datorita fragilitatii
indiferent de varsta sau sex.Cand un grup de populatie vine in contact cu un bolnav de

dupa o anumita perioada (ani de zile)in care nu au mai fost inregistrate cazuri de rujeola
in primele 4-6 luni de viata

sugarul devine
pierzandu-si treptat imunitatea.Contaminat in acest interval de timp
atipice
complicate
carentele alimentare
pe viata
micsorand rezistenta organismului fata de infectii
monocite si celule gigante cu multi nuclei in

tegumentul si mucoasele prezinta o congestie
cu edem marcat si infiltratie perivasculara.
cu variatii intre 8 si 11 zile

daca s-a facut profilaxie cu gama-globulina.
indispozitie generala
mai ales cand bolnavii au primit antibiotice
fara catar prea pronuntat.
atingand in 2-3 zile 39-40â—¦ C.
cand survine inaintea instalarii

la aparitia careia febra atinge cifre mai inalte.In totalitate
care dureaza in medie 5-7 zile.
apare
inapetenta
Page 36
laterocervicali
rinoreea devine abundenta

alteori purulenta
insotindu-se mai totdeauna de edem palpebral
cu ochii injectati
care imita â€žfaciesul plansâ€ť.
incat bolnavii cauta pozitii prielnice.
se manifesta print tuse
fara expectoratie(la copii).La ascultatie in ambele campuri pulmonare se percep raluri
foarte extinse
facut in perioada catarala pune in evidenta destul de frecvent pneumonii interstitiale cu debut
aparand inca in primele zile ale perioadei de invazie si se manifesta prin:hiperemie difuza
particular intense pe mucoasa jugala velopalatina.
uneori hemoragice
recunoscut sub numele de â€žpunctatii hemoragiceâ€ťsau â€žpicheteu hemoragicâ€ťsi
care sunt congestionate

atat pe gingie cat si pe mucoasa jugala
numeroase
mai putin exprimat
fiind un semn
perioada care corespunde gradului cel mai ridicat de
diaree
cefalee si sunt mai accentuate in
deci de la inceputul perioadei

adica la 14-16 zile de la contactul infectant.
la limita parului capului
torace si abdomen.
trunchi
initial
forma lor este neregulata
cele care au aparut
descriind uneori plancarde eruptive intinse
Page 37
maculele reliefate incep sa paleasca

de dimensiuni ceva mai mici care dispar in urmatoarele 6-7 zile.Pigmentatia rujeolica
uneori apare si descuamatia.Scuamele sunt mici

mai pronuntate pe fata si pe torace
copilul redevine somnolent
care la sfarsitul perioadei de invazie avusese o tendinta de scadere

realizand o curba febrila cu aspect bifazic
poliomielita).La sugari si mai ales la distrofici si rahitici
chinuitoare
la copii
cu exceptia formelor severe cu complicatii

cand poate aparea o insuficienta circulatorie.
iar uneori se accentueaza.
iar bolnavul
isi revine treptat la starea anterioara.
in general
abdomenul cu aparatul digestive
tesutului subcutanat
arterelor si venelor
mediocra
cu ochii inlacrimati
pe langa crestera temperaturii mai apar: senzatii

fierbinteala si transpiratii
mers descendent
de
Page 38
datele de laborator curente
in practica se intalnesc si alte forme clinice

fie prin gravitatea evolutiei bolii
diagnosticul se pune
epidemiologic si serologic).
care apare la personae partial imunizate(nou-nascuti din mame

copii care au fost protejati cu gamma-globuline
eruptia este atenuata
adesea mortala
hemoptizii
hipotensiune
insuficienta circulatorie.Are o evolutie scurta
somnolenta
adica nu a trecut
atat prin sangele placentar
complicatiile fiind mai frecvente si letalitatea mai
rujeola este de obicei mai severa.
contact
apoi
traheobronsice
pe culture de tesuturi
hemaglutinoinhibanti sau
in cazurile problema de diagnostic sau pentru verificarea eficacitatii
guturai adenoviroze
tuse comvulsiva. Datele epidemiologice si semnul Koplik
Page 39
in care eruptia este manifestarea principala: rubeola
mononucleoza infectioasa
rash-ul preveziculos din varicela si variola
cu eruptie rujeoliforma secundara: septiocemii
tifosul exantematic
malarie
cu eruptie rujeoliforma secundara

lupus eritematos
poliarterita nodoasa
medicamentoase (barbiturice
beladona
boala serului ).
clinice si de laborator
prognosticul rujeolei este bun

in medie 0
de starea de nutritie ( distrofie
tuberculoza )
micsorand
carente
spitalicesc
imbracand forma
care poate duce la axfixie
tiraj
laringita determinand leziuni necrotice si necesitand uneori traheostomie.
de obicei destul de precoce
fiind intovarasite de semne clinice evidente
fiind o descoperire exclusiv radologica
deoarece sunt â€žmuteâ€ť din punct de vedere clinic.
catarul sufocant ) este bronhoalveolita generalizata care apare de
cu hipertermie
incidenta ei fiind mai mare in prima copilarie.
pneumococ sau bacilli gram negativi. Bronchopneumonia este una
Page 40
peste care se produce o suprainfectie variata (
flegmon amigdalian sau voma
fiind datorata unei infectii
fiind de obicei benigne. Otitele tardive
iridociclite
furunculoza
chiar in absenta unei encefalite.

LCR-ul prezinta o usoara modificare ( cateva zeci sau sute de
in general limfocite ).
cea mai grava complicatie a rujeolei ( din fericire destul de rara ) apare catre
cu hipertermie
iar 1/3din bolnavi raman cu sechele importante
de comportament
dar in general este admis mecanismul allergic.
drept cauza a acestei boli rare
caracterizata prin deteriorare mintala progresiva

convulsii
mai rare sunt: nevrite optice sau auditive si mielite.
rujeola poate determina malformatii congenitale la fat. Riscul de 50% la

scade in lunile urmatoare. In aceste cazuri
poate favoriza diseminarea tuberculoasa.
prin asigurarea conditiilor de igiena
complicate sau in situatii de necesitate.
cu spalaturi zilnice cu ceai de musetel.Cavitatea

prin gargara cu ceai de musetel. Cavitatile nazale se curate de secretii
in perioada febrila
administrate cu rabdare
Page 41
fara retrictii.
acid acetilsalicilic
tuse cu siropuri expectorante si ceaiuri calde).
Clordelazin). In caz de
Romergan
prin selectarea unei flore

in mod
in formele severe de rujeola la copii distrofici sau convalescenti de alte boli infectioase.
sedative
oxigenoterapie aspiratia secretiilor
in doze corespunzatoare
de sustinere
iar in formele asmatiforme si hormone corticoizi.
diuretice (Furosemid)
antitermice
inca din perioada prodormala. In acest scop

o grija
cazurile grave sau care prezinta complicatii vor fi stabilizate in
este suficienta simpla aerisire
contacti ai unui caz de rujeola
prin care se pot prevenii epidemiile

cu conditia ca vaccinul sa fie administrat in campanii masive
colectivitatile de copii scolari in care apar cazuri de rujeola nu se
Page 42
izolarea se va face de la aparitia primului
dormitoarelor
masuri de igiena individuala si de ridicare a rezistentei nespecifice.Se vor evita aglomeratiile in
transportul in comun
in scopul obtinerii colaborarii bolnavilor
sau a
de gradul lor de
precum si de calitatea asistentei medicale
privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde pentru vindecarea acestora.
asistenta medicala va instrui bolnavul cum sa

de pat
nu paraseste sectia
nu intra in contact cu alti bolnavi
decat in limitele impuse de regulament. Asistenta medicala va
ori de cate ori
explica bolnavului importanta oricarui

orarul de administrare si efectele lui.Instruieste bolnavul depre doza ce i se administreaza
colaboreaza cu bolnavul pentru a cunoaste
informeaza bolnavul despre regimul alimentar pe

de ce trebuie sa urmeze regimul prescris
riscul consumarii alimentelor interzise
informeaza bolnavul despre investigatiilor ce trebuiesc facute

explica riscul contaminarii personalului medico-sanitar in timpul
explica bolnavului importanta
aduca bolnavul pentru anu dezinforma privitor la evolutia sa clinica
Page 43
la aparitia oricaror manifestari anormale
care se poate modifica in timp

in functie de situatiile epidemiologice si de progresul profilactic.
de asemenea
fiind un act de responsabilitate medicala
in vederea stabilirii starii sale de sanatate.
asistenta medicala trebuie sa respecte urmatoarele obiective si masuri de
pe baza instructiunilor Ministerului Sanatatii

care urmeaza a
seringi
antihistaminice
repecta instructiunile de vaccinare specifice
reactiile
aplicarea unor masuri de prim ajutor in cazul aparitiei unor complicatii. Mobilizeaza
Page 44
explicand clar locul
inscriind clar felul vaccinarii
supraatenuat
in cultura de fibroblaste de embrioni de gaina si liofilizat.
5 ml. Vaccinul nu contine penicilina. Diluentul este constituit din apa bidistilata apirogena.
cantitatea per fiola fiind usor in exces fata de cea strict necesara reconstituirii vaccinului. Diluentul
transparent.
la temperature de -10 -15â—¦ C (in congelatorul frigiderului) sau in
+8â—¦ C sau la
practicata dupa acest interval de

devine treptat ineficace.
presupune evitare utilizarii diluentului â€žreceâ€ť
5 ml. Cantitatea de diluent necesara pentru reconstituire variaza in

fiind egala cu numarul de doze x 0
se recomanda diluarea in exces de diluent (0
dupa dezinfectarea tegumentului cu alcool.

5 ml) mica. Reconstituirea fiolei de vaccin se va face numai in
respectiv copii de vaccinat
rubeola
alchilanti
dupa care
intre a 5-a si a 12-a zi:

asociata sau nu cu usoare tulburari digestive
Page 45
enantem
in cadrul Programului National de
bogata in legume
asigurandu-se conditii de igiena
atat in spital cat si la domiciliu si se va evita contactul cu bolnavii

cu complicatii pulmonare sau cu tuberculoza.
camera va fi suficient incalzita si corepunzator aerisita.
coriza in general nu raspunde la tratament local
pasiv sau activ. In functie de starea bolnavului
servirea calda a alimentelor si prezentarea
compusa din ceaiuri

apa minerala
dieta se imbogateste treptat prin adaos de supe de carne

la 12 zile (in convalescenta) de la debutul bolii se ajunge la o alimentatie normala
pulsul
cap si daca este necesar si pe trunchi sau

de 3-6
3 supozitoare pe
Acid acetilsalicilic sau Eferalgan
asistenta medicala nu va parasi bolnavul in timpul varsaturilor si-l va linisti din
Page 46
tinand ea insasi o tavitasub Barbie si cu cealalta va sustine fruntea

asistenta va sfatui bolnavul sainpire profund. Capteaza lichidul de
se administreaza sedative
Romergan sau Diazepam).
de aceea este important sa se asigure
caldura rezultata in urma proceselor de
5%
confortabil
se sterge bine axila acestuia prin tamponare cu prosopul (prin frecare creste
Page 47
in centrtul axilei. Se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antebratul
termometrul se
data
38-39â—¦ C = febra moderata
5%. Paharul se spala
altfel inregistrarea nu este reala.

umiditatea modifica valoarea temperaturii.
intre orele 7-8 si seara intre orele 16-17.Sustineti termometrul la copii

inconstienti
repetati masurarea temperaturii sub
la copii care nu coopereaza
cu inflamatii anale
peretii arteriali sunt destinsi ritmic prin

destinderea peretilor arteriali se propaga odata
ritmicitate (regularitate)
Page 48
celeritate. Ele depind de: frecventa si ritmicitatea inimii

presiune arteriala.
creion rosu
cubitala
in continuarea policelui
mediu si inelar de la
patul
iar pe abcisa timpul cand s-a masurat.
efort fizic si psihic
stare de repaus
filiform sau puls cu amplitudine crescuta
inclusiv ora
regulata
Page 49
astfel se modifica
constient sau cand doarme
cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului.
varsta
starea de veghe sau somn.
curba respiratiei merge paralel cu cea a temperaturii si pulsului.
greata
Page 50
mentinandu-l in atmosfera calda
cu mana dreapta se
pana
trebuie sa i se
izotonice
nedureroase
sau noradrenalina
romergan
se aseaza bolnavul in pozitie

se descopera fata externa a bratului.
se ataseaza acul
cu policele si indexul mainii stangi se cuteaza o portiune mai mare
Page 51
la 2-4 cm.adancime
se tamponeaza cu tamponul pe port tampon.
extragerea se poate face manual sau chirurgical
B-dul unirii
10 m
este preocupata de igiena corporala
Page 52
are un limbaj precis

spontana
comenteaza
in special desene animate
Page 53
20
5 l/zi )
Eferalgan sau Upsarin )
10 â€“ febra a scazut
in cantitati mici de lichide
Clordelazin.
Str.Pietii
22 m
Page 54
inflamatia
8C)
hipertermie
oboseala
comfuzia
ameteala
sete
febra
febrei
inflamatia
Page 55
apatie
sprijinit cu 2 perne
10 â€“ febra a scazut
impachetari reci
4C
mentin tegumentele curate schimband

pentru a indeparta scuamele.
suc
Page 56
este mai destins
ii explic necesiatatea respectarii prescriptiilor medicale

sa nu neglijeze invatatul.
s-a conformat in vederea prescriptiilor medicale.
34 m
este preocupat de igiena corporala
prezinta un anumit grad de pudoare
oboseala
nu este imobilizat la pat
Page 57
febra
oboseala
camera va fi aerisita si-i asigur lenjerie curate
si-a gasit o pozitie comoda in pat.
5 l/zi
Eferalgan )
6C
Page 58
Torecan )
nu mai prezinta varsaturi
are incredere in echipa de ingrijire
ii explic necesitatea respectarii prescriptiilor medicale

sa nu neglijeze invatatul.
L.Morariu
Page 59
nici alta nu
devine o
Page 60
este de 1
frunte
abdomen si marile pliuri. Grosimea creste la spate si pe
dermul este mai gros (are intre 0
sistemului fibrilar dermic si mai ales fibrelor elastice.
functioneaza ca niste mingi minuscule de cauciuc care
membre
pe pavilioanele urechilor si pe aripile nazale. Ea
sclerodermii esentiale ).
dupa longitudinea geografica ( de la pol la ecuator )
cute si proeminente.
etc.) altele sunt
dar bine vizibile cu lupa. Cele mici corespund fie foliculilor pilosi
etc. ) fie microcute. Cutele mari au unele
realizand
importante pentru identificarea juridica a individului.
celulele sale fiind in
Page 61
aspect microscopic si functie
celulele fiice fiind impinse

permanenta
strat malpighian. El este situat imediat deasupra
hipodermul mai contine si alte

de
muschi pielosi si corpsculi senzitivi.
care este tija si cealalta ascunsa profund

flexibila
006- 0
numita radacina. Radacina se
firele genelor si
piept
Page 62
castanie
3 mm/zi
care se prelungeste pe laturile unghiei. Plica

palida
precum si prin alcatuire
MORBILLI)
endemoepidemica
enantem particular si un exantem maculo-papulos caracteristic.
in
in secolul al XVII-lea sa izoleze rujeola ca entitate clinica
de tipul variolizarii.P.L.Panum face prima
in 1905 transmite boala la voluntari iar Godberger si Anderson cinci ani mai
caracterul exploziv al epidemiilor de rujeola

N.Constantinescu si A.Toma au preconizat
Page 63
de catre
a fost adaptat pe oul de gaina
formol.
conjunctivale
ajungand la
mai mari sau mai mici
in zonele rurale apare sporadic sau
cu accesibilitate la asistenta medicala de
din cauza malnutritiei
calea de transmitere si
prin picaturi de secretie

stranutului.Raspandirea prin
Page 64
daca de la
apar
a caror mame au avut rujeola
acesta face
mitigate spontan sau chiar infectii inaparente
este favorizata de diversi factori:

bolile cornice ca tuberculoza
reambolnavirile fiind
mai ales fata de
fiind una din cele mai fixe perioade de
somnolenta
invazia este foarte
curba termica are un aspect
curbatura
Page 65
retroauruculari
stranutul repetat
cuprinde deopotriva conjunctiva bulbara si
cu lacrimare
narinele congestionate
la inceput seaca
cuprinzand cu predilectie bazele pulmonare.Un examen
imitand purpura
devin edematiale
pe fond eritematos
pulverulente
chiar si in
dureri in fosa iliaca dreatpta
pe fata si pe frunte.In ziua
membre.
elementele eruptive sunt constituite din macule de culoare roz
intre elementele eruptive
care nu respecta nici o
Page 66
lasand in urma macule
taratoase
ele se dezlipesc treptat
apatic.Hiperpirexia duce
creste din nou si mai

asemanatoare cu aceea din alte boli virale
febra prodromala poate fi destul de mica.
afectarea pulmonului se
asteniat la
pe segmente:capul cu cavitatea bucala

ficatul
grupelor ganglionare
oaselor si articulatiilor.
alterata sau foarte grava.
pleope tumefiate si catar nasal.
cefalee
senzatie catifelata la pipait pe care o da eruptia din rujeola.
Page 67
VSH
care se deosebesc
fie in functie de varsta sau de starea imunologica
copii vaccinati).Incubatia este

iar starea
cu eruptie hemoragica
hematemeza
bronsiolita
de 3-4 zile
reactie meningiana
in perioada natala
conjunctivale si din
dar nu constituie o metoda de rutina.
laringite
de obicei ajuta la stabilirea
Page 68
scarlatina
gripa
febra tifoida si
leptospiroza
trichinoza
dermatomiozita
aminofenazona
chinina
caracteristice fiecarei entitati enumerate
mai ales la copii cu stare de nutritie normala si in conditiile

03 la 100 de bolnavi.
de sarcina si in general de complicatii
etc.)
etc.) si de varsta. Receptivitatea crescuta a copiilor mici pentru germenii cu suprainfectie
mai ales la copii mici si distrofici.

cornaj
in perioada catarala sau la inceputul

uneori chiar grave ( la copii sub 2
tahicardie
Page 69
ulcerul corneean
pemfigus.
delir
spastice etc.). Patogenia encefalitei este
dar foarte grave. In serul bolnavilor
cu evolutie catre coma si deces.
este indicata
in lichide: ceaiuri
in functie de toleranta gastrica.Imediat ce toleranta gastrica permite
Page 70
Diazepam). Vitaminele C si cele din grupa B sunt
iar in formele severe se

antibiotice. La
alese in functie de
oxigenoterapie
sedative (Fenobarbital
vitamine din grupul B
in
timp de 1-2 ore
vor fi tinuti in supraveghere si izolati de alti
sa cuprinda toti copii
Page 71
de mai multe ori
etc.
de competenta ei profesionala
obiectele personale de toaleta
salonul
cu persoane straine
care sunt alimentele administrate

precum si riscul contaminarii bolnavilor
importanta lor si
verifica datele
Page 72
dupa
prin aceleasi instructiuni ale Ministerului Sanatatii).

trebuie precedata de anamneza si examenul clinic
se intocmesc listele
material moale
cortizon
Page 73
data si orarul unitatii.
data efectuarii si daca
fabricat de Institul Cantacuzino
5 ml. Dat
05 ml in
corespunzator numarului de doze
parotidita
iradiatii)
rinofaringita
Page 74
conjunctivita (se va combate cu Paracetamol sau Algocalmin supozitoare).
fructe
lemonade
lapte
apoi
fara restrictii.
respiratia
Upsarin.
Page 75
cu capul pe perna sau in pozitie semisezand pe scaun.
Page 76
valoarea
39-40â—¦C = febra ridicata
iar solutia se schimba la 1-2-3 zile sau chiar mai des
agitati si masurati cavitatile semiinchise.
la bolnavii cu respiratie
rectale
amplitudine (intensitate)
Page 77
debitul sistolic
foaie de temperatura.
humerala
data si valorile masurate
emotii puternice
liniste psihica.
daca pulsul a fost masurat in frison sau in situatie de
ampla
Page 78
pozitie
Page 79
sau se unge cu vaselina.
prin intermediul unui ac care patrunde in tesutul celular subcutanat.
efredina
calciu sub forma de diverse produse.
Page 80
bl.U5B
de aspectul sau si de
Page 81
ritm moderat
argumenteaza
Page 82
temperatura este de 37 grade C
alternand
Bl.35
Page 83
suport- mama
dezechilibrul lichidelor
Page 84
izolare
va avea lenjerie curate
temperature este de 37
administrez antitermice (
ceai de tei.
Page 85
anxietatea s-a redus.
mentinerea
Page 86
mentinerea
V.Puiu
Page 87
5 â€“ 1
organele
5 si 0
arata si o adaptare.
Page 88
in doua linii dinstincte:
in
6 mm
spate etc )
Page 89
neagra. Ea este determinata de un pigment
semilunara a corpului
pielea indeplineste mai multe
caracterizata clinic prin
cu afectarea predominanta a
Page 90
in sange si in
care intereseaza aproape toti
Page 91
sunt refractari la infectie
care sunt urmate de instalarea
malaria
catar oculonazal si traheobronsic).
fotofobie
Page 92
occipitali sunt moderat mariti in volum
perseverant
cu secretie abundenta si
persistenta
semnul
in dreptul molarilor superiori si

apar pete albe
albe
ceea ce poate simula o
care se reliefeaza si se
tegumentul are aspect
Page 93
in interval de aproximativ o
toracele cu
splina si rinichii
tulburari nervoase sau convulsii la sugar.
Page 94
hemoleucograma
fie prin
epistaxis
melena
in care sunt prezentate fenomene

convulsii).De obicei convulsiile preced
cat si prin laptele mamei cu ocazia primelor
rinofaringite
Page 95
megaleritem
boala zgarieturii de pisica
lues secundar
poliartrita reumatoida
sulfamide
ajuta la
de conditiile defavorabile de viata ( aglomeratie
tuse latratoare. Formele tardive ( secundare
cianoza si duce rapid la moarte
Page 96
panaftalmie.
inconstienta
limonada
dieta
Page 97
oxigen. Hranirea se face pe sonda nazala
iar
Page 98
de interesul care il
scuipatoarele
decat la indicatia asistentei medicale

cu obiectele acestora
Page 99
trusa de reanimare respiratorie.
Page 100
este preparat din tulpina Schw
eruptii
Page 101
vitamine.
sucuri de
pe parcursul evolutiei se introduce fainoasele
tensiunea arteriala
Page 102
40-41â—¦ C =
la 12 ore.
cu operatii rectale.
volum
Page 103
elasticitatea
femurala
D (dimineata) si S (seara).
in cursul
pe nas
Page 104
sc.B
Page 105
Sc. A
Page 106
6C
Page 107
F.Chiru - â€ž Bazele teoretice si practice ale ingrijirii omului sanatos si
Page 108
8 metri patrati iar greutatea totala
8mm la fata 2
Page 109
cu lungimea ce variaza de la cativa mm pana la 1m.
Page 110
care se prelungeste in profunzime cu
Page 111
ca
igiena deficitara etc.
somnolenta apatie.
Page 112
rareori
spasmotic uneori.
chinuitoare deseori
mici ca grauntele de
translucide usor reliefate care constituie semnul KĂ¶plik
Page 113
membrele.
Page 114
fibrinogen.
metroragii sufuziuni sangvine subcutanate.
traheobronsite
Page 115
hepatita virala acuta
febra recurenta
sarcoidoza leucemii
peniciline novobiocina
locuinta insalubra mediu septic
Page 116
comvulsii miscari coreice
sucuri de fructe apa minerala
Page 117
se
Page 118
plosca urinarul.
cu
Page 119
supele administrate in cantitati
tegumentele si
Page 120
lenta si profunda.
Page 121
ap. 102 parter
Page 122
Et. 3
Page 123
semn
Page 124
ampicilina rifampicina
Page 125
mioclonii paralizii si
sifon lapte
Page 126

Lucrare Licenta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

252572940-Lucrare-licenta

SCOALA POSTLICEALA SANITARA SLOBOZIA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU RUJEOLA

3. Educatie pentru sanatate

Epidermul este alcatuit dintr-un epiteliu stratificat si pavimentos

Celulele epidermului se impart

Keratinocitele provin din celulele stratului bazal

Anexele pielii sunt reprezentate de fanere si glande

Culoarea firelor de par este diferita : blonda

2.-regleaza temperatura corpului prin evaporarea sudorii

refractari fata de infectia naturala.

polipeptide.Poseda hemaglutinina si hemolizina

Transmitera rujeolei se realizeaza direct

Picaturile infectante sunt proiectate la distante de 1

splenomegalie.In plamani exista o infiltratie interstitiala traheobronsica si intraalveolara cu celule

Dupa 5-6 zile de la aparitia eruptiei

-Bronsita rujeolica este un semn constant: tusea devine mai violenta

neutralizare sau RFC) si citodiagnosticul (evidentierea de celule gigante multinucleate evidentiate pe

Rujeola copilului mic este in general mai severa

In perioada eruptiva diagnosticul diferential se poate face cu urmatoarele boli

â€˘ eruptii alergice rujeoliforme: alimentare

este si mai mare in timpul rujeolei.

Stomatita rujeolica complica exantemul bucofaringian

In primele 3 luni de sarcina

se imbogateste treptat.In convalescenta regimul alimentar este complet

-Bronhopneumopatiile acute se trateaza cu antibiotice

CAP.III â€“ EDUCATIE PENTRU SANATATE

4. Respectarea de catre bolnav a tratamentului prescris de medic

- sa respecte dozele si intervalele prescrise de medic in administrarea medicamentelor

CAPITOLUL IV â€“ ADMINISTRAREA

persoanele vaccinate pentru citirea rezultatelor

primele 4 zile de la contactul cu un caz de rujeola previne imbolnavirea

Izolarea va fi individuala in camera

punct de vedere psihic.

Va ajuta bolnavul in timpul varsaturii

cu rezervorul de mercur pe piele

Se noteaza grafic cu un punct de culoare albastra in foaia de temperatura pe verticala corespunzatoare

2. MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Notarea grafica in foaia de temperatura:

3.OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI

4.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PE CALE RECTALA

- se elimina aerul din seringa

- se patrunde cu forta prin tegument de-a lungul axului longitudinal al cutei

4. NEVOIA DE A SE IMBRACA- DEZBRACA

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: teama de boala

- Cresterea apetitului prin administrarea la intervale de 2 â€“ 3 h

- ALERGII: nu este alergic la nici un medicament

MANIFESTARI DE INDEPENDENTA: - fosele nazale normal comformate

MANIFESTARI DE DEPENDENTA: inapetenta

DIAGNOSTICUL DE NURSING: ignoranta datorita bolii

SURSA DE DIFICULTATE: infectia

SURSA DE DIFICULTATE: ameteala.

SURSA DE DIFICULTATE: infectia

L. Titirca - â€ž Dictionar de termeni pentru asistentii medicaliâ€ť

as. principal Absolvent

etc.) cu o semimucoasa ( partial keratinizata ) si care in interiorul cavitatilor respective

la un om matur si de talie mijlocie

dar variatiile culorii

motiv pentru care e roza.

pe ea fiind prezente orificii

ultimile aparand odata cu

care se divid permanent

fiind situat in contact cu membrane bazala. Intre