SEMINARUL 3

ELEMENTE DE CINEMATICĂ

Problema nr. 1
Dându-se ecuaţia de mişcare a unui mobil:
  
r  t   2t 2 i  3tj
se cere:
a) să se determine traiectoria mişcării
b) să se calculeze vectorul de poziţie la momentele t0  0 şi t1  5s
c) să se determine vectorul deplasare în intervalul de timp de la punctul (b) şi modulul acestuia; coincide modulul
vectorului deplasare cu drumul parcurs de mobil ?
d) să se determine expresia vitezei instantanee
e) să se determine expresia acceleraţiei momentane

- pornind de la dependenţa de timp a vectorului de poziţie, se obţin ecuaţiile parametrice ale mişcării:
    x  t   2t 2
r  t   2t 2 i  3tj  
 y  t   3t
- pentru a determina traiectoria, se elimină timpul din ecuaţiile parametrice de mai sus:
2
y  y 9
t  x  2   y  x  x
3 3 2
- se observă că traiectoria este o parabolă:

15

3 r


j
0  50
x
i 2

- vectorul de poziţie la momentul t0  0 este:

   
r0  r  0   2  02 i  3  0 j  0
- se observă că la momentul iniţial, corpul se află în originea sistemului de coordonate
- vectorul de poziţie la momentul t1  5s este:
     
r1  r  5   2  52 i  3  5 j  50i  15 j
- vectorul deplasare este:
    
r  r  5   r  0   50i  15 j
iar modulul acestuia:

r  502  152  52, 2 m
- se observă că vectorul deplasare nu coincide cu drumul parcurs de mobil
- viteza instantanee are expresia:
  
 dr
v  4ti  3 j
dt

- se observă că:
   vx  4t
v  vx i  v y j  
v y  3
- cu alte cuvinte, descompunând mişcarea în plan a mobilului dat după cele două direcţii, Ox şi Oy , se obţine:
- după axa Ox : o mişcare rectilinie uniform variată (accelerată)
- după axa Oy , o mişcare rectilinie uniform cu viteza constantă, v y  3 m
s

1
- acceleraţia momentană a mobilului se obţine ca derivata vitezei în raport cu timpul:
 
 dv  ax  4
a  4i  
dt  a y  0
- se observă că acceleraţia mişcării după axa Ox este ax  4 m 2
s

Problema nr. 2
Dacă legea de mişcare a unui mobil este dată de ecuaţia:
   
r  t    t 2 i   tj  k
unde  şi  sunt două constante numerice arbitrare, să se determine expresia de calcul pentru:
a) viteza instantanee
b) acceleraţie

- expresia vitezei instantanee este:

  
 dr
v  2 ti  
dt
- ştiind că:
    
v  vx  v y  vx i  v y j
se obţine:
vx  2 t
vy  
- expresia acceleraţiei este:
 ax  2
 dv
a  2 i  
dt a y  0

Problema nr. 3
Un mobil parcurge patru spaţii egale, fiecare cu vitezele v1  1 m s , v2  2 m s , v3  3 m s şi v4  4 m s .
Să se determine viteza medie a mobilului pe întregul spaţiu parcurs.

- viteza medie este:

s s1  s2  s3  s4 4s
vm   
t t1  t2  t3  t4 t1  t2  t3  t4
- se va determina timpul în care este parcursă fiecare porţiune de drum:
s s
s1  v1t1  t1  1 
v1 v1
s2 s
s2  v2t2  t2  
v2 v2
s3 s
s3  v3t3  t3  
v3 v3
s4 s
s4  v4t4  t4  
v4 v4
de unde rezultă timpul total:
s s s s v v v v v v v v v v v v
t  t1  t2  t3  t4     s 2 3 4 1 3 4 1 2 4 1 2 3
v1 v2 v3 v4 v1v2 v3v4
- în concluzie, viteza medie este:
v1v2 v3v4
vm  4  1,92 m s
v2 v3v4  v1v3v4  v1v2 v4  v1v2 v3

Problema nr. 4
1
Fie o mişcare definită prin ecuaţiile parametrice x  3et  , y  4et  1 . Să se determine traiectoria mobilului,
4
viteza şi acceleraţia sa.

- ecuaţia traiectoriei mobilului se obţine prin eliminarea timpului din cele două ecuaţii parametrice:

2
  t 1
 x  3e  4x 1 4 4
 4  et   y  x   y  x
 y  4et  1 12 3 3

- rezultă astfel că ecuaţia traiectoriei este o dreaptă
- expresia vitezei este:
 dx t
vx  dt  3e
  v  vx2  v 2y  5et  v  t 
v  dy
 4et
 y dt
      
v  vx  v y  vx i  v y j  3et i  4et j
şi cea a acceleraţiei:
 dvx t
 ax  dt  3e
  a  a x2  a 2y  5et  a  t 
a  dv y
 4et
 y dt
      
a  ax  a y  ax i  a y j  3et i  4et j

Problema nr. 5
Un mobil porneşte din x0  0 într-o mişcare uniformă, dată de ecuaţia x1  t   2t . După un interval de timp
t1  4s , el îşi continuă mişcarea uniform accelerat cu acceleraţia a2  2 m , un interval de timp t2  2s . Se cere să se
s2
reprezinte grafic dependenţele x  t  , v  t  , a  t  , pentru toată durata mişcării.

- se observă că:
x1  0   0  x0
- în timpul mişcării rectilinii uniforme:
x1  t   2t
de unde rezultă următoarele:
- viteza de deplasare este:
v1  t   2 m
s
- distanţa parcursă în cele 4 s de mişcare rectilinie uniformă este:
d1  x1  4   2  4  8 m
- se observă că viteza iniţială în mişcarea rectilinie uniform accelerată din a doua parte a mişcării este:
v0  2 m
s
- cunoscând timpul şi acceleraţia, putem determina distanţa parcursă în intervalul de timp t2  2s , folosind legea
spaţiului:
a2  t2 
2
24
d 2  v0 t2   d2  2  2   8m
2 2
- distanţa totală parcursă va fi:
d  d1  d 2  8  8  16 m
- ecuaţia mişcării pentru a doua porţiune de drum este:
a t2
x2  t   x0  v0 t  2 ; x0  d1  8 m
2
2t 2
x2  t   8  2t   8  2t  t 2
2
 b  
- se observă că graficul acestei funcţii este o parabolă, cu vârful V   ,    V  1, 7  :
 2a 4a 
b 2
   1  xV  1
2a 2 1
 4  4 1 8
   7  yV  7
4a 4 1
Observaţie:

3
- pentru construirea parabolei, se va ţine cont de rezultatul obţinut anterior, conform căruia un punct al parabolei este
P  xP , yP  , unde:
xP  d1  d 2  16 m
yP  t1  t2  6 s

x
m

16 P

x2  t 

8
x1  t 

t s
0 4 6

- dependenţa v  t  în timpul mişcării este cea din figura de mai jos:

m s 
6
v2  t 

v1  t 
2

t s
0 4 6

unde s-a ţinut cont de faptul că în mişcarea rectilinie uniformă, viteza mobilului este constantă, v1  t   2 m , iar în timpul
s
mişcării rectilinii este valabilă legea vitezei:
v2  t   v1  4  at  2  2t
ceea ce reprezintă o dependenţă liniară de t
- deoarece mişcarea rectilinie a durat două secunde, la finalul acesteia mobilul va atinge viteza:
v2  2  2  2  6 m
s
- observăm că acceleraţia pe prima porţiune de drum este nulă, mişcarea fiind rectilinie uniformă, a1  t   0

- pe a doua porţiune de drum acceleraţia este constantă, mişcarea fiind rectilinie uniform variată, a2  t   2  m 2 
 s 
- rezultă o dependenţă de timp a acceleraţiei ca cea din figură:

a
m 
 2
 s 
a2  t 
2

a1  t  t s
0 4 6
4
 Problema nr. 6
Legea de mişcare a unui mobil ce se deplasează pe direcţia axei Ox este reprezentată în figură. Se cere:
a) să se precizeze tipul de mişcare pe fiecare interval de timp
b) să se stabilească expresia matematică a legii de mişcare pentru fiecare interval de timp precizat în figură
c) să se stabilească dependenţa de timp a vitezei, respectiv a acceleraţiei, pentru fiecare interval de timp şi să se
reprezinte grafic aceste dependenţe

x m
3
2
1
t s
0 5 10 15
1
2
3

- pentru intervalul de timp  0,5 s , x  t  prezintă o dependenţă liniară:

x  t   At  B
unde:
t  0  x  0  0  A0  B  B  0
3
t  5  x  3  3  A5  0  A   0, 6
5
- rezultă că forma legii de mişcare este:
x0 5  t   0, 6t
- dependenţa vitezei de timp este dată de:
dx05
v0 5  t    0, 6 m
dt s
- se observă că mobilul se depărtează de corpul de referinţă cu o viteză constantă de 0, 6 m ; mişcarea este, deci, rectilinie
s
uniformă, iar acceleraţia este nulă:
dv
a05  t   0 5  0 m 2
dt s
- pentru intervalul de timp 5,10  s , x  t  prezintă o dependenţă liniară:
x  t   At  B
unde:
t  5  x  3  3  A5  B
t  10  x  0  0  A 10  B
- se formează sistemul de ecuaţii:
5 A  B  3

 10 A  B  0
3  3
 5A / 3  A  3  5    B  B  6
5  5
- rezultă că forma legii de mişcare este:
x510  t   0, 6t  6
- dependenţa vitezei de timp este:
dx510
v510  t    0,6 m
dt s
- se observă că mobilul se apropie de corpul de referinţă cu o viteză constantă de 0, 6 m ; mişcarea este, deci, rectilinie
s
uniformă, iar acceleraţia este nulă:
dv
a510  t   510  0 m 2
dt s
- pentru intervalul de timp 10,15 s , x  t  prezintă o dependenţă liniară:

5
 x  t   At  B
unde:
t  10  x  0  0  A 10  B
t  15  x  3   3  A  5  B
- se formează sistemul de ecuaţii:
15 A  B  3

 10 A  B  0
3  3
5A /  3  A     3  15      B  B  6
5  5
- rezultă că forma legii de mişcare este:
x1015  t   0, 6t  6
- dependenţa vitezei de timp este:
dx10 15
v10 15  t    0, 6 m
dt s
- se observă că mobilul a trecut pe lângă corpul de referinţă cu o viteză constantă de 0, 6 m şi merge mai departe,
s
depărtându-se de acesta până la o distanţă de 3m (mobilul se deplasează în sensul negativ al axei)
- se observă că mişcarea este rectilinie uniformă, deci acceleraţia este nulă:
dv
a10 15  t   1015  0 m 2
dt s
- prin urmare, dependenţele v  t  şi a  t  corespunzătoare mişcării mobilului considerat sunt:

 s
v m

0, 6
t s

0 5 10 15
0, 6

a  m 2 
 s 
t s

0 5 10 15

Problema nr. 7.
Un schior coboară o pantă parcurgând 10 m în timp de 2s , iar în următoarele 5 secunde parcurge distanţa de
30 m . Care este viteza iniţială şi acceleraţia schiorului ?

d1  10m
A C d 2  30m B
vA t1  2 s vC t2  5s vB

- mişcarea este rectilinie uniform accelerată, cu acceleraţia a pe tot parcursul

- folosind legea spaţiului şi a vitezei pe cele două porţiuni de drum, se obţine:
 t12  t12
 d1  v At1  a  d1  v At1  a
 2  2
vC  v A  at1  vC  v A  at1
 2  2
 d  v t  a t2  d   v  at  t  a t2
 2 C 2
2  2 A 1 2
2

6
 at12
d1  2
vA  2  v  d1  at1  d   d1  at1  at  t  at2
A 2  
1 2
t1 t1 2  t1 2  2
 d at  at 2 at 2
 t1 2  2
t
t1
tt
d 2   1  1  t2  2  d1 2  a 1 2  2 
2 2
a
2
  t
t1
a
2
d t d t
t1t2  t22  d 2  d1 2  t2  t1  t2   2 1 1 2
t1
2  d 2t1  d1t2 
a  0, 28 m 2
t1t2  t1  t2  s
d1 d 2t1  d1t2
vA    4, 72 m
t1 t2  t1  t2  s