Elementele climatice

Caracteristicile climatice ale zonei sunt în strânsă relaţie cu poziţia teritorială de ansamblu, în
această privinţă, evindenţiindu-se prezenţa unui climat continental moderat, determinat de
circulaţia generală a maselor de aer pe direcţia vest-est, în perioada de iarnă dominanta fiind dată de
invaziile maritime polare sau maritime arctice din nord vest, iar în timpul verii acţionează ciclonii
nord-mediterani, care aduc aer mai cald şi relativ umed.

Particularităţiile locale sunt: temperaturi medii anuale de 8° C, minima mediei lunare fiind
înregistrată în ianuarie( -4,2°C), valorile negative caracterizând lunile februarie şi decembrie; în lunile
de vară depăşesc 17° C( 19,1°C în luna iulie), iar cele de primăvară se înscriu între 14,4° C şi în mai şi
3,3°C în noiembrie. Numărul zilelor de îngheţ în Podişul Someşan este de 120-130 de zile, iar
numărul zilelor de vară este de 50-70 de zile( T. Morariu, Al. Savu şi colab., 1970, pag. 35).

Pentru culturile agricole o importanţă deosebită o au îngheţurile timpurii din toamnă şi cele târzii din
primăvară. În Dealurile Clujului şi Dejului, prima zi cu îngheţ apare înainte de 1 octombrie şi ultima zi
de îngheţ după 1 mai.

Precipitaţiile atmosferice

Reprezintă un element climatic cu semnificaţie deosebită cât priveşte repartiţia lor în timpul anului
cu deosebire în perioada de vegetaţie. Precipitaţiile medii înregistrate au valori de 600-700 mm/an.
Faţă de media multianulă şi cele lunare cantitatea de precipitaţii prezintă oscilaţii de la un an la altul.
Astfel în anii ploioşi, valorile depăşesc 1000-1200 mm/an în timo ce în anii secetoşi înregistrează 500-
600 mm pe an. Stratul de zăpadă se menţine timp de 60-70 de zile pe an, în condiţiile în care primele
ninsori îşi fac apariţia în decada a treia a lunii noiembrie şi prima decadă din decembrie, iar ultimele
ninsori, martie, aprilie. Vânturile în ansamblu menţin direcţia de circulaţie vestică. Frecvenţa vântului
pe direcţii înregistrează diferenţieri în timpul anului, frecvenţa cea mai mare fiind în luna iunie.

Solurile

Cele mai întâlnite sunt din grupa luvosolurilor, ele au proprietăţi fizice şi chimice mai puţin
favorabile: textura mai bine diferenţiată, conţinutul de argilă scade la suprafaţă şi creşte în
adâncime; structura mai slab dezvoltată uneori este chiar nestructurată; regim aerohidric defectuos;
conţinut mai mic de humus(cca 2%) şi de calitate slabă. Se folosesc pentru culturi furajere cartofi,
trifoi, mazăre,fasole, grâu, floarea-soarelui, în pomicultură( măr, păr, prun, cireş şi vişin, etc).

Vegetaţia se încadrează la subetajul gorumului, specific altitudinilor 800-500 m, în unele situaţii

coborâ până către 300 m. În condiţiile de mediu, prezentate abterior s-au dezvoltat pădurile de
gorun şi carpen, cu o acoperire medie de 80%, în strânsă legătură cu specificitatea reliefului şi
orientarea culmilor. Sunt identificate pe versantele sudice “ de faţă" areale de cer(Quercus cerres) iar
“dosul" culmilor îşi modifică foarte repede condiţia de umezeală, locul fiind luat de carpen(Carpinus
betulus). Stratul arbuştilor este format din alun(Corylus avellana), corn(Cornus mas), lemn
câinesc(Ligastrum vulgare), în asociaţie cu porumbarul(Prunus spinosa), curpenul(Lonicera
xylosteum) care este singura “liană" a acestei categorii de pădure, păducelul(Crataegus monogyna),
măceşul( Rosa canina).

Unitatea de dealuri care corespunde subetajului gorunului se caracterizează prin prezenţa unei
faune bogate. Este un domeniu al multor animale de interes cinegetic: mistreţ( Sus scrofa) ,
căpriorul( Capreolus capreolus), iepurele( Leporide lagomorpha), fazanul(Phasianus colchicus),
vulpea( Canidae vulpes), lupul( Canis lupus), pisica sălbatică( Felis silvestris), viezurele(bursucul)(
Meles meles). Dintre păsări: turturica( Streptopelia turtur), mierla neagră( Turdus merula), piţigoiul
mare( Parus major), privighetoarea( Luscinia megarhynchos), ciocănitoarea verde( Picus virides),
şoimul rândunelelor( Falco subbuteo), cucuveaua pitică( Glancidium passerinum), prepeliţa sau
pitpalacul( Coturnix coturnix), potârnichea( Perdix perdix), ciocârlia(Galerida cristata), etc şi
rozătoare:hârciogul( Cricetus cricetus), şoarecele de câmp( Mesocricetus newtoni), orbetele( Spalax
eucodon), etc., apoi diferite reptile, insecte şi altele.

Grigor P. Pop, jud Cluj, 2007, paginile 59-97.