3.

Atât timp cât legea penală nu a fost încălcată există un raport juridic penal de conformare (de
cooperare). În momentul în care legea penală a fost încălcată se naşte un nou raport juridic penal,
respectiv un raport de contradicţie (de conflict).
Raportul juridic penal de conformare ia naştere de la data intrării în vigoare a normei juridice penale, în
timp ce raportul juridic penal de conflict se conturează din momentul săvârşirii infracţiunii.

4. De ce reciprocitatea constituie izvor de drept penal:

Reciprocitate – este un izvor informal de drept penal in materia extradarii; un act de
conduită între două state, în lipsa unei convenții sau a unui contract, care impune statului
beneficiar un tratament asemănător.
Potrivit art.11 aliniat 2 din Constituţie tratatele ratificate de parlament fac parte din
dreptul internaţional, iar în baza art.20 aliniat 2 dacă există neconcordanţe între pactele şi
tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România face parte şi legile
interne, au prioritate reglementările internaţionale. Prin art. 7 Cod penal se prevede  că
dispoziţiile cuprinse în art.5,6 Cod penal care consacră principiile realităţii şi universalităţii
legii penale se e aplică dacă nu se dispune altfel printr-o convenţie internaţională, situaţie în
care aceasta are prioritate faţă de legea penală.

Tot astfel prin art. 19 aliniat 2 din Constituţie se dispune că cetăţenii străini şi apatrizii
pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.
Art.9 aliniat 1 din Codul penal se expune în acelaşi sens.

6. Explicati caracterul subsidiar al dreptului penal.

Subsidiar - Care se adaugă, ca element secundar, la argumentele pentru susținerea unui

raționament, a unei teorii etc.; complementar, auxiliar.
 caracterulsubsidiar => dreptul penal intervine doar atunci când sancţiunile prevăzute de
normele altor ramuri nu sunt suficiente pentru asigurarea protecţiei valorilor sociale;
7. Dati exemple de acte juridice modificatoare de rapoart juridic penal.
Modificarea raportului juridic penal de conformare se produce ca urmare a modificărilor sau
completărilor ulterioare care intervin în conţinutul normei de incriminare. Aceste modificări pot
avea ca efect fie extinderea, fie restrângerea sferei obligaţiei de conformare. Exemple: amnistia,
gratierea,
8. Dati exemple de acte extinctive de raport juridic penal.
9. Dati exemple de fapte juridice modificatoare de raport juridic penal.
1)adoptarea unei norme juridice penale mai blînde
2)Intervenţia unei cauze care înlătură executarea pedepsei
3) demodificarea executării efective a pedepsei.
10. Dati exemple de fapte juridice extinctive de raport juridic penal.
Retragerea plângerii prealabile, împăcarea părţilor, intervenţia prescripţiei răspunderii
penale.
11. Enuntati si explicati principiul legalitatii incriminarii si sanctiunilor penale.
Art. 1 Cod penal:
Legalitatea incriminării
(1) Legea penală prevede faptele care constituie infracțiuni.
(2) Nicio persoană nu poate fi sancționată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea
penală la data când a fost săvârșită.
Art. 2 Cod penal:
Legalitatea sancțiunilor de drept penal
(1) Legea penală prevede pedepsele aplicabile și măsurile educative ce se pot lua față de
persoanele care au săvârșit infracțiuni, precum și măsurile de siguranță ce se pot lua față de
persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală.
(2) Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de
siguranță dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârșită.
(3) Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită și aplicată în afara limitelor generale ale acesteia.

Principiul legalitatii incriminarii obliga autoritatile legislative ale statului sa legifereze prin
texte precise, lipsite de echivoc. Infractiunea trebuie sa fie clar precizata. Elementul de baza
al oricarei analize pe care judecatorul trebuie sa o faca in acest context este acela de a
observa daca, la momentul la care o persoana acuzata ca a comis fapta, exista deja o
dispozitie legala care pedepsea fapta respectiva si daca pedeapsa aplicata nu a depasit
limitele stabilite prin aceasta dispozitie.
12. Analizati structura normei juridice penale.
Raportul juridic penal este raportul care se realizează, în conformitate cu prevederile legii
penale, între stat şi toţi ceilalţi membri ai societăţii. În cadrul acestui raport juridic statul, prin
organele sale specializate, are dreptul de a impune respectarea valorilor sociale ocrotite de
lege şi a trage la răspundere juridică penală pe cei care au săvârşit infracţiuni. Membrii
societăţii au obligaţia de a se conforma legii şi de a suporta sancţiunile penale în măsura în
care au încălcat prescripţiile normelor juridice penale.
În doctrină există opinii diferite cu privire la structura normei penale. Astfel, unii autori
consideră că norma penală are o structură trihotomică, format din ipoteză, dispoziţie şi
sancţiune. Alţi autori susţin că norma penală are o structură bihotomică, formată din
dispoziţie şi sancţiune.
Regula de conduită cerută destinatarilor legii penale nu este altceva decât dispoziția normei
si ea este exprimată prin descrierea acțiunii sau inacțiunii incriminate.
Ipoteza – descrie împrejurările în care norma juridică intră în acțiune, respective ce
acțiuni sau inacțiuni umane determină aplicarea normei juridice;
Dispoziția – conduita pe care trebuie să o urmeze părțile;
Preceptul normei juridice – alcătuit din ipoteză și dispoziție; comandament ce impune un
model de conduită;
Sancțiunea – censecința nerespectării perceputului normei juridice.

Fisa de curs:
1. Enunțați principiile generale ale dreptului penal român, caracterele/trăsăturile dreptului
penal român și izvoarele dreptului penal român.

Principiile generale ale dreptului penal roman:

- Principiul legalităţii incriminării si pedepselor;
- Principiul egalității în fața legii;
- Principiul răspunderii penale subiective;
- Principiul răspunderii penale personale;
- Principiul proporționalizării și al individualizării sancțiunilor penale;
- Principiul unicității răspunderii penale.
Caracterul dreptului penal: https://www.ujmag.ro/drept/drept-penal/curs-de-drept-
penal-1/rasfoire/
- Caracter de drept public;
- Caracter represiv;
- Caracter unitar.
- Caracter autonom
- Caracter subsidiar.

Izvoarele dreptului penal:

- Izvoare informale (factori sociali, economici, culturali, ideologici, dreptul natural,
intelegeri intre state).
- Constituția
- legea penală, principalul izvor de drept penal
- ordonanța de urgență a Guvernului
- Conventia Europeana a Drepturilor Omului;
- decretul prezidențial, izvor de drept penal în cazul grațierii individuale
- alte acte normative care, la data adoptării lor, aveau putere de lege
- tratatele și convențiile internaționale.