 Leziuni celulare

 Degenerarea hidropică se dezvoltă în urma:

 ruperii membranei celulare
 acumulării de ATP
 activării oncogenelor
disfuncției pompei Na/K
 lizei citoplasmei
 Necroza coagulativă:
 are aspect de brânză fărâmicioasă
se pot dezvolta în rezultatul ischemiei
 este reversibilă
 poate păstra funcționalitatea țesutului timp de 5-7 zile
 afectează doar extremitățile
 Apoptoza este rezultatul următoarelor procese:
 atrofiei celulelor
morții celulelor
 proliferării celulelor
 mutației
 displaziei celulelor
 Indicați varianta morfologică de necroză, care se produce în rezultatul ischemiei
 cerebrale:
 coagulativă
 cazeoasă
colicvațională
 grăsoasă
 postaterosclerotică
 Care din următoarele leziuni celulare pot fi rezultatul metabolismului defectuos:
 degenerarea hidropică
 producerea de lactat
 metaplazia
acumulări intracelulare
 hipertrofia
 Un nivel ridicat de lactat seric (acidoză lactică. indică de obicei prezența:
 insuficienței hepatice
 hipoglicemiei
 leziunilor imunologice
hipoxiei celulare
 hipocalcemiei
 Ischemia țesutului în organele parenchimatoase, de obicei produce:
necroză coagulativă
 necroză colicvațională
 necroză cazeoasă
 necroză grăsoasă
 necroză proteică
 Care din următoarele răspunsuri celulare sunt potențial reversibile:
 necroza
metaplazia
atrofia
hiperplazia
 apoptoza
 Care dintre următoarele modificări nu sunt caracteristice pentru leziunile celulare
 ireversibile:
degenerarea hidropică (edem celular.
 calcifierea mitocondrială
 picnoza nucleelor
 ruperea lizozomilor
 degenerarea lipidică
 Ionii cărui element chimic sunt implicați în "leziunile de reperfuzie":
calciului
 magneziului
 fosforului
 potasiului
 sodiului
 Necroza cazeoasă este caracteristică pentru:
 calcinoza peripancreatică
 picior diabetic gangrenos
 infarct de miocard
 abces
 tuberculoza pulmonară
 Care din următoarele semne NU sunt caracteristice pentru leziunile celulare
 reversibile:
 reducerea fosforilării oxidative
 depleția ATP
 ratatinarea celulară (CM)
 modificări ale concentrației ionilor
carioliza
 Care din următoarele afirmații se referă la hiperplazie:
creșterea numărului de celule (mitoze) într-un organ sau țesut
 scăderea numărului de celule (mitoze) într-un organ sau țesut
 creșterea dimensiunii individuale a celulelor într-un organ sau țesut
 scăderea dimensiunii individuale a celulelor într-un organ sau țesut
 modificări reversibile în care o celulă diferențiată este înlocuită cu un alt tip de celulă
 diferențiată
 Majoritatea formelor de hiperplazie patologică sunt cauzate de stimularea
 hormonală excesivă sau de factorii de creștere, care acționează asupra celulelor țintă.
 Care este consecința cea mai probabilă a hiperplaziei de endometru:
 creșterea riscului de avort spontan
 scăderea riscului de avort spontan
risc crescut de cancer endometrial
 scăderea riscului de cancer endometrial
 risc crescut de boală neurologică
 Care dintre următorii agenți infecțioși este asociat cu hiperplazia:
papilomavirusul
 enterobacterul
 stafilococul
 streptococul
 paraziții
 Care din următoarele afirmații se referă la hipertrofie:
 creșterea numărului de celule (mitoze) într-un organ sau țesut
 scăderea numărului de celule (mitoze) într-un organ sau țesut
creșterea dimensiunii individuale a celulelor într-un organ sau țesut
 scăderea dimensiunii individuale a celulelor într-un organ sau țesut
 modificări reversibile în care o celulă diferențiată este înlocuită cu un alt tip de celulă
 diferențiată
 Care din următoarele tipuri de atrofie sunt caracteristice pentru ischemie:
 scăderea volumului de lucru
 pierderea inervației
diminuarea alimentării cu sânge
 nutriție inadecvată proteină-calorie
 pierderea stimulării endocrine
 Care din următorii factori se asociază cu cașexia la pacienții cu boli infecțioase
 cronice și cancer:
 scăderea volumului de lucru
 pierderea inervației
 diminuarea alimentării cu sânge
nutriție inadecvată proteină-calorie
 pierderea stimulării endocrine
 Atrofia poate fi însoțită de prezența corpusculilor reziduali, cum ar fi granulele de
 lipofuscină, care pot reda țesuturilor culoarea:
 galbenă
 albastră
brună
 albă
 roșie
 Care din următoarele afirmații pot fi atribuite metaplaziei:
 creșterea numărului de celule (mitoze) într-un organ sau țesut
 scăderea numărului de celule (mitoze) într-un organ sau țesut
 creșterea dimensiunii individuale a celulelor într-un organ sau țesut
 scăderea dimensiunii individuale a celulelor într-un organ sau țesut
modificări reversibile în care o celulă diferențiată este înlocuită cu un alt tip de
celulă diferențiată
 Care dintre următoarele transformări ale celulelor stem este implicată în cancerul
 pulmonar:
 scuamoasă în columnară
 scuamoasă în cuboidală
columnară în scuamoasă
 columnară în cuboidală
 cuboidală în scuamoasă
 În esofagul Barrett, metaplazia apare ca rezultat al refluxului sucului gastric. Care
 dintre următoarele transformări epiteliale are loc în acest caz:
scuamoasă în columnară
 scuamoasă în cuboidală
 columnară în scuamoasă
 columnară în cuboidală
 cuboidală în scuamoasă
 Care dintre următoarele modificări este asociată cu moartea celulară și NU este
 specifică leziunilor celulare reversibile:
 vezicularea membranei
ratatinarea nucleului
 edem al reticulului endoplasmatic
 edem al mitocondriilor
 figuri mielinice
 Care din următoarele afirmații nu este asociată cu moartea celulară:
 condensarea nucleară (picnoza)
 fragmentarea nucleară (cariorexis)
 dizolvarea nucleului (carioliza)
scăderea Ca intracelular
prezența densităților mitocondriale amorfe
 Care din următoarele modificări nu provoacă leziuni mitocondriale:
 creșterea nivelului de Ca citozolic
 stresul oxidativ
 retenția citocromului C
disocierea fosfolipidelor cu ajutorul fosfolipazei A2 și a sfingomielinei
produsele de descompunere a lipidelor (de exemplu, acizi grași liberi și
ceramidul
 Care din următoarele modificări NU sunt caracteristice pentru leziunile celulare
 reversibile:
apoptoza
 distorsiunea microvilozităților
figuri mielinice
 densități amorfe
 ratatinarea nucleului
 Care dintre următoarele leziuni au un aspect brânzos, galben-albicios al zonei
 de necroză și se întâlnește în infecția tuberculoasă:
 necroza coagulativă
 necroza colicvațională
necroza cazeoasă
 necroza grăsoasă
 necroza gangrenoasă
 Identificați localizarea leziunilor celulare induse chimic de tetraclorura de carbon
 (CCI4) și acetaminofen (paracetamol):
 creier
 rinichi
 pancreas
 splina
ficat
 În care din următoarele afecțiuni are loc tulburarea metabolismului glicogenului,
 dacă reacția PAS este pozitivă în ansa Henle descendentă:
 hipertensiune
 insuficiență cardiacă
 anevrism aortic abdominal
 artrită reumatică
diabet zaharat
 Hemosiderina este un pigment galben-maro, granular sau cristalin derivat din
 hemoglobină, care poate indica un exces local de:
 oxigen
 CO2
fier
 macrofagi
 Ca
 Bilirubina este derivat hemoglobinogen de culoare brun-verzuie și este componentul
 de bază al bilei. Excesul acesteia colorează tegumentele în:
 negru
 verzui
 roșu
galben
 albastru
 Care din următoarele condiții nu se asociază cu calcificarea metastatică:
 hipersecreția de parathormon
aterocalcinoza
litiaza biliară
 insuficiența renală
hiposecreția de parathormon
 Leziunea celulară de reperfuzie este cauzată de:
concentrația intracelulară crescută de calciu (CM)
 concentrația intracelulară crescută de potasiu
eliberarea radicalilor liberi
 vitamina E
 oxidul de azot
 Apoptoza:
 se produce în urma privării acute de sânge
apare în timpul embriogenezei
 duce la deteriorarea celulelor vecine
apare după activarea caspazei 3
se declanșează atunci, când există o deteriorare ireversibilă a ADN-ului celular
 Celulele gigante Langhans:
 sunt celule prezentatoare de antigen în piele
au nuclei periferici dispuși în citoplasmă cu o zonă centrală clară
sunt caracteristice pentru tuberculoză
 au nuclee împrăștiate aleatoriu în citoplasmă
sunt derivate ale macrofagelor
 Ce modificări pot fi depistate în ficat la un pacient de 48 de ani cu etilism cronic:
colestază
degenerare lipidică
hemocromatoză
hipertrofia reticulului endoplasmatic neted
 necroză coagulativă
 Un bărbat în vârstă de 53 de ani care dezvoltă un infarct miocardic acut din ocluzia
 coronariană suferă leziuni ireversibile în miocard atunci când:
 se epuizează glicogenul
 crește nivelul citoplasmatic de sodiu
nucleii sunt supuși cariorexisului
 scade pH intracelular
 se formează vezicule pe membranele celulare
 După o perioadă îndelungată de inhalare de aer poluat urban, plămânii
 acumulează:
pigment antracotic
 lipofuscină
 melanină
 hemosiderină
 biliverdină
 Prezența epiteliului scuamos în traheea inferioară a unei femei în vârstă de 42 de
 ani, care a fumat timp îndelungat, se numește:
 displazie
 aplazie
 anaplazie
 hiperplazie
metaplazie
 femeie în vârstă de 59 ani a suferit infarct cerebral. Câteva luni mai târziu la
 tomografia computerizata (CT. s-a identificat o cavitate chistică în cortexul
 cerebral. În rezultatul căror modificări s-a dezvoltat acest chist:
necrozei umede
 atrofiei
 necrozei uscate
 necrozei cazeoase
 apoptozei
 Pigmentul perinuclear maroniu depistat la colorația H-E a fibrelor miocardice la o
 persoană în vârstă de 80 ani este:
 hemosiderină
lipofuscina
 glicogen
 colesterol
 calciu
 Cariorexisul se referă la:
 dezintegrarea citoplasmei
 liza membranei celulare
dezintegrarea nucleului
 edemul și liza mitocondriilor
 intoxicația cu oxigen
 Splina pe secțiune prezintă o leziune în formă de con, culoare albicioasă, cu baza
 spre capsulă. Aceste modificări pot fi rezultatul:
necrozei coagulative
 formării de abces
 metaplaziei
 necrozei cazeoase
 necrozei umede
 femeie în vârstă de 35 ani are ficatul cu greutatea de 3500 g, pe secțiune de
 culoare galbenă și aspect grăsos. Aceste modificări pot fi rezultatul:
 galactozemiei
 acumulării excesive de fier
 infecției tuberculoase
alcoolismului
 hipoxiei
 Extinderea pronunțată a uterului, care apare în sarcină este însoțită de următoarele
 modificări:
 numărul crescut a celulelor miometrului
 anaplazie nucleară
 conținutul crescut de ADN celular
mărirea dimensiunilor celulelor miometrului
 calcificărea miocitelor miometrului
 Un bărbat în vârstă de 73 de ani a suferit un "accident vascular cerebral" prin
 dereglarea circulației sângelui în zona cerebrală medie, care s-au soldat cu:
necroză colicvațională
 infarct alb cu necroză coagulativă
 pierderea predominantă a celulelor gliale
 regenerarea neuronilor odată cu restabilirea vascularizării
 gangrena umedă cu infectare bacterială ulterioară
 La examenul obiectiv a unei femei în vârstă de 42 de ani s-a depistat icter al
 sclerelor. Care dintre următoarele condiții a contribuit la dezvoltarea acestuia:
 hipercolesterolemia
 trombocitopenia
 carcinomul metastatic
hepatita
 diabetul zaharat
 În care din următoarele cazuri se observă cel mai frecvent necroza grăsoasă:
un bărbat de 31 de ani are abdomen acut cu durere abdominală pronunțată și
 nivelul crescut de amilază serică
 femeie de 66 de ani cu alcoolism cronic are un nivel crescut de aspartataminotransferază (AST. serică
 femeie de 23 de ani, care suferă de lupus eritematos sistemic, are un nivel complet
 scăzut de complement seric
 femeie de 70 de ani cu adenocarcinom al colonului și metastaze hepatice are un nivel
 crescut de LDH
 un bărbat de 49 de ani, cu dureri toracice, care au debutat brusc, are nivel crescut de
 creatinkinază serică
Lichefierea țesuturilor necrozate se observă în:
miomalacie
encefalomalacie
 mumificare
 coagulare
 osificare
 Care dintre următoarele stări patologice se pot solda cu infarct miocardic:
 osificare
angiospasm
 petrificare
tromboză
embolism
 Indicați variantele morfologice de necroză:
 paranecroza
 necroza lipidică
 necroza proteică
necroza coagulativă
 necroza cazeoasă
 Care dintre următoarele procese sunt caracteristice necrozei celulare:
 hemocromatoza
kariopicnoza
 hialinoza
citoliza
plasmoliza
 Enumerați variantele etiologice ale necrozei:
 lipidică
vasculară
 focală
toxică
 infecțioasă
 Gangrena uscată se caracterizează prin:
mumificare
 proliferare
 hidratare
 encefalomalacie
 miomalacie
 Indicați caracteristicele microscopice ale necrozei:
 meioza
 mitoza
plasmorexis
 plasmochineza
plasmoliza
 Consecința nefavorabilă a necrozei este:
 organizarea
 petrificarea
liza purulentă
 încapsularea
 sepsisul
 Indicați modificările citoplasmei celulei caracteristice procesului de necroză:
 carioliza
denaturarea proteinelor
coagularea proteinelor
plasmorexis
 polimerizarea acizilor nucleici
 Indicați variantele etiologice ale necrozei:
 parenchimatoasă
traumatică
alergică
 cazeoasă
 infecțioasă
 Indicați variantele morfologice ale gangrenei:
umedă
uscată
 aerobă
 anabolică
 cazeoasă
 Modificările microscopice ale nucleului în procesul de necroză sunt:
 cariokineza
cariorexis
carioliza
 cariomitoza
 cariopicnoza
 Consecințele relativ favorabile ale necrozei sunt:
organizarea
petrificarea
 malignizarea
 liza purulentă
încapsularea
 Care sunt modificările nucleului caracteristice procesului de necroză:
condensarea cromatinei
depolimerizarea acizilor nucleici
 sinteza de glicogen
 cariokineza
cariopiknoza
 Necroza cazeoasă în tuberculoză este:
coagulativă
 directă
 indirectă
 umedă
 fibrinoidă
 Care modificări microscopice sunt caracteristice pentru infarctul de miocard:
plasmorexisul
 plasmoragia
 cariokineza
carioliza
citoliza
 În infarctul miocardic se atribuie un rol important următorilor factori:
trombozei arteriale
 hipofuncției organului
 alergiei
suprasolicitării funcționale
circulației colaterale insuficiente
 Indicați variantele de leziuni celulare:
 metaplazia
degenerarea
apoptoza
necroza
 scleroza
 Cauzele degenerării celulare sunt:
 necroza
disfuncția sistemelor de transport
disfuncția endocrină
tulburări ale sistemul celular autoreglator
 apoptoza
 Indicați variantele de degenerare celulară în dependență de localizare:
parenchimatoasă
mezenchimală
mixtă
 proteică
 lipidică
 Indicați variantele de degenerare celulară în dependență de tipul de metabolism:
degenerarea glucidică
degenerarea proteică
degenerarea lipidică
 degenerarea parenchimatoasă
 degenerarea mezenchimală
 Degenerarea lipidică a ficatului se caracterizează prin:
 scăderea dimensiunilor ficatului
 consistență densă
 suprafață neregulată
prezența lipidelor în hepatocite
 absența nucleelor
 Indicați cauzele degenerării lipidice a ficatului:
 creșterea fluxului de sânge
 febra reumatică
intoxicația
 hipertensiunea arterială
scăderea fluxului de sânge
 Degenerarea lipidică a miocardului poate fi identificată prin următoarele metode de
 colorare:
 hematoxilină-eozină
 picrofucsină
sudan-3
 albastru de toluidină
 roșu de Congo
 Degenerarea lipidică a miocardului se manifestă clinic prin:
 creșterea funcției contractile
 hipertensiune
activitatea contractilă scăzută
 ruptura inimii
 hiperemia
 Steatoza hepatică poate fi cauzată de:
alcoolism
 hepatita virală B
 hipertensiune arterială
 hepatita virală A
 intoxicație
 Degenerarea parenchimatoasă a miocardului se poate dezvolta în:
 hipertensiune
 avitaminoză
difterie
 diabet zaharat
 carență proteică
 Steatoza hepatică se soldează de obicei cu:
 restabilirea hepatocitelor afectate
necroza masivă
 transformarea în degenerare proteică
transformarea în ciroză hepatică
 formare de lobuli falși
 Acumularea de lipide în peretele arterelor mari este tipică pentru:
 inflamație
 cașexie
 anevrism
 obezitate
ateroscleroză
 Care din următoarele procese este reversibil:
 apoptoza
intumescența mucoidă
 hialinoza
 amiloidoza
 intumescența fibrinoidă
 În care din următoarele structuri renale se depozitează cu predominanță amiloidul:
peretele vascular
capilarele și mezangiul glomerular
 citoplasma nefrocitelor
 lumenul vascular
membrana bazală a tubilor renali.
 Hialinoza valvulelor cardiace este caracteristică pentru:
 viciile cardiace congenitale
febra reumatică
 alcoolism
 hipertensiunea arterială
 cardiomiopatii
 Hialinoza sistemică a arteriolelor este caracteristică pentru:
 ateroscleroză
 tuberculoză
 alcoolism
 sifilis
hipertensiunea arterială
 În care din următoarele structuri se poate dezvolta degenerarea hialină:
 calculii renali
 țesutul osos
 amiloidul
 țesutul cartilaginos
țesutul conjunctiv
 Amiloidul este o proteină care se depozitează în:
 celule
 focarele de necroză
 nucleul celulei
 focarele de calcificare
țesutul interstițial
 Care din următoarele afirmații referitoare la lipomatoza cordului sunt adevărate:
 lipidele se depun subendocardial
lipidele se depun subepicardial
lipidele se depun în stroma miocardului
 lipidele se depun în citoplasma celulară
se poate solda cu ruptura cordului
 Care colorant poate fi utilizat pentru identificarea amiloidului:
 hematoxilina-eozina
 picrofucsina
roșu de congo
 toluidina
 sudan-3
 Care dintre următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
 pneumonia
 boala hipertensivă
 dizenteria
 ateroscleroza
boala bronșiectatică
 Care din următorii reagenți pot fi utilizați pentru identificarea amiloidului:
10% acid sulfuric
soluția Lugol
 10% acid clorhidric
 10% acid osmic
 albastru de toluidină
 Indicați variantele de degenerare mezenchimală proteică:
intumescența mucoidă
 impregnarea plasmatică
intumescența fibrinoidă
amiloidoza
 hemosideroza
 Hialinoza arterelor mici este caracteristică pentru:
hipertensiunea arterială esențială
hipertensiune arterială secundară
microangiopatia diabetică
 macroangiopatia diabetică
 ateroscleroză
 Care din următoarele patologii se pot complica cu amiloidoză:
tuberculoza
 ateroscleroza
 diabetul zaharat
 hepatita
 hipertensiunea
 Indicați variantele etiologice ale amiloidozei:
 locală
 generalizată
primară
secundară
ereditară
 Obezitatea generalizată contribuie la:
 atrofia brună a inimii
 pancreatita acută
 miocardită
 gușă
cardiopatia ischemică
 Cardiomegalia în amiloidoză se caracterizează prin depunerea amiloidului:
subendocardial
 în citoplasma cardiomiocitelor
în stromă
 in celule nervoase
de-a lungul vaselor
 Hialinoza țesutului conjunctiv se caracterizează prin:
 consistență flască
consistență densă
culoare alb-surie
 culoare neagră
aspect semitransparent
 Pigmenții hemoglobinogeni sunt:
feritina
hemosiderina
bilirubina
 lipofuscina
 melanina
 Icterul mecanic este caracteristic pentru:
 hepatita acută
colelitiază
atrezie biliară
hipoplazia ducturilor biliare
 boala hemolitică
 Indurația brună a plămânilor se caracterizează prin acumulare de:
 hematină clorhidrică
 lipofuscină
 bilirubină
 praf de cărbune
hemosiderină
 Calcinoza metastatică afectează următoarele organe:
plămânii
 pancreasul
stomacul
 venele
cordul
 Care pigment se formează în ariile de hemoragii:
 adrenocromul
hemosiderina
 melanina
 lipofuscina
 lipocromul
 Care din afirmațiile referitoare la calcinoza distrofică sunt adevărate:
procesul este preponderent local
 procesul este preponderent generalizat
se formează petrificări
 sărurile de calciu se acumulează din cauza hipercalcemiei
 este substrat de formare a tofilor podagrici
 Cauzele icterului parenchimatos sunt:
 inflamația acută a ductului cistic comun
leziuni hepatocelulare
 hemoliza eritrocitelor
hepatita acută
ciroza hepatică
 În funcție de mecanismul de dezvoltare, icterul se clasifică în:
icter hemolitic
 icter hipostatic
icter mecanic
icter parenchimatos
 icter biliar
 Calcinoza metastatică se poate dezvolta în următoarele cazuri:
distrugerea oaselor în tumori
excesul de parathormon
 excesul de calcitonină
 hipocalcemie
 insuficiență de parathormon
 Calcinoza distrofică se referă la:
 acumularea sărurilor de calciu în mucoasa gastrică nemodificată
 metastazare calcaroasă în rinichi
calcificarea focarelor de necroză
 acumularea sărurilor de calciu în țesutul pulmonar nemodificat
 acumularea sărurilor de calciu în miocard în hipercalcemie
 Cauzele icterului pre-hepatic sunt:
 hepatită acută
intoxicații cu substanțe hemolitice
conflicte izoimune și autoimune
 tumori ale papilei duodenale
 ciroza hepatică
 Necroza este cauzată de:
 factori biologici
tulburări ale fluxului sanguin
factori alergici
 pigmenți
 fumat
 Care dintre următorii factori pot cauză infarctul:
 calcinoza
angiospasmul
tromboza
embolismul
 necroza
 Gangrena umedă este caracteristică pentru:
intestin
 creier
 rinichi
 miocard
 ficat
 Care din următoarele patologii se manifestă prin necroză umedă:
 tuberculoza pulmonară
 pericardita reumatică
 infarctul miocardic
 infarctul lienal
 infarctul ischemic cerebral
 Care dintre următoarele patologii se manifestă prin necroză cazeoasă:
tuberculoza pulmonară miliară
 infarctul de miocard
 dizenteria
 febra tifoidă
 gangrena
 Indicați localizarea gangrenei:
 rinichi
 miocard
țesuturile moi ale extremităților inferioare
 creier
intestin
 Procesele de adaptare și compensare
 Metaplazia este:
înlocuirea unui tip de celule diferențiate cu un alt tip
 transformare malignă a celulelor
 adaptare celulară ireversibilă
 transformare benignă a celulelor
 tulburare degenerativă a celulelor
 Care dintre următoarele țesuturi NU sunt capabilă de regenerare:
 epitelial
cardiac
 pielea
 ficatul
 rinichii
 Caracteristica vindecării plăgilor prin prima intenţie:
se observă în plăgile cu lezarea nu numai a pielii, dar și a țesutului subiacent
 este cea mai simplă vindecare
 se întâlnește în leziuni traumatice vaste
 epidermul se restabilește sub crustă
capilarele noi se formează în 3-7 zile
 Caracteristica vindecării plăgilor prin intenţie secundară:
se observă în plăgile cu lezarea nu numai a pielii, dar și a țesutului subiacent
 este cea mai simplă vindecare
se întâlnește în leziuni traumatice vaste
 epidermul se restabilește sub crustă
 capilarele noi se formează în 3-7 zile
 Hipertrofia fiziologică a miocardului este cauzată de:
 defecte cardiace
 cardioscleroză
activitate fizică intensă
 hipertensiune
 miocardită toxică
 Care dintre următoarele sunt tipuri de atrofie locală:
atrofia disfuncțională
atrofia ischemică
 atrofia reparatorie
 atrofia compensatorie
 cașexia
 Hipertrofia regenerativă datorată hiperplaziei celulare este caracteristică pentru:
ficat
 miocard
rinichi
 creier
pancreas
 Identificați tipurile de regenerare patologică:
hiperregenerare
hiporegenerare
regenerare metaplastică
 regenerare displazică
 regenerare completă
 În cazul decompensării cordului se dezvoltă:
hipertrofia excentrică
 hipertrofia concentrică
 hipertrofia adatativă
 hipertrofia vicariantă
 hipertrofia neurohormonală
 În care organe se dezvoltă hipertrofia neurohormonală:
 cord: în boala hipertensivă
glandele mamare: în sarcină
 vezica urinară: în hipertrofie de prostată
 rinichi: în hidronefroză
 peretele stomacului: în stenoza pilorică
 Reducerea dimensiunii celulelor, cu scădere activității lor funcționale se numește:
 hipertrofie
 hipoplazie
 hiperplazie
 displazie
atrofie
 Procesul de organizare include:
 vindecarea plăgilor
 metaplazia
substituirea focarului de necroză cu țesut conjunctiv
 acomodare histologică
 încapsularea
 Cauza atrofiei generalizate este:
alimentară
 disfuncțională
 neurotică
 ischemică
 prin compresie
 În care caz se dezvoltă atrofia prin compresie:
 iradierea măduvei osoase
 atrofia mușchilor datorată fracturii
atrofia rinichilor în litiaza renală
 atrofia miocardului în ateroscleroză
 atrofia creierului în ischemie
 Procesele adaptative sunt:
 vindecarea plăgilor
atrofia
 regenerarea
restructurarea ţesuturilor
metaplazia
 Care din următoarele sunt exemple de regenerare patologică:
 obliterarea vaselor ombilicale
formarea cicatricelor cheloidelor
 obliterarea ductului arterial
formarea excesivă a țesutului osos
metaplazia
 Care din următoarele este exemplu de atrofie vasculară:
atrofie focală a miocardului din cauza aterosclerozei coronariene
 atrofia corticosuprarenalelor datorită administrării corticosteroizilor
 atrofia mușchilor scheletali în urma fracturii
 atrofia nervului optic datorită ablației ochiului
 atrofia creierului în hidrocefalie
 Transformarea unui tip de ţesut diferenţiat în altul se numește:
 displazie
metaplazie
 anaplazie
 malignizare
 hiperplazie
 Pe fondul metaplaziei epiteliului bronșic se poate dezvolta:
 distrofie
neoplasm malign
 atrofie
 inflamație
 necroza
 Perturbarea proliferării și diferențierii celulare cu dezvoltarea atipiei celulare în
 unele celule, se numește:
 hiperplazie
displazie
 metaplazie
 organizare
 anaplazie
 Care dintre următoarele este variantă de vindecare a plăgilor:
 organizarea
prima intenţie
 încapsularea
 metaplazia
 diplazia
 Recuperarea elementelor structurale în locul celor distruse se numește:
 organizare
 displazie
regenerare
 anaplazie
 metaplazie
 Țesutul de granulație reprezintă:
 țesutul fibro-conjunctiv
țesut conjunctiv tânăr
 țesut conjunctiv matur
 vase sanguine nou formate
 țesut muscular tânăr
 Regenerarea patologică se manifestă prin:
 restituție
hiporegenerare
hiperregenerare
 substituție
 acomodare histologică
 Infarctul miocardic este urmat de:
 restituție
substituție
 hiperplazia cardiomiocitelor
hipertrofia cardiomiocitelor
necroză
 Hipertrofia vicariantă se dezvolta în următoarele organe:
 cord
plămâni
rinichi
 ficat
 vezica urinară
 Care dintre următoarele sunt tipuri de atrofie patologică generalizată:
 atrofia senilă
cașexia canceroasă
cașexia cerebrală
 atrofia disfuncțională
 atrofia prin compresie
 Celulele labile sunt caracteristice pentru următoarele țesuturi:
 organele endocrine
sistemul hematopoietic
 mușchii netezi
membranele seroase
 sistemul nervos vegetativ
 Identificați tipurile de regenerare:
 regenerare celulară
 regenerare tisulară
regenerare fiziologică
regenerare patologică
 regenerare organică
 Determinaţi cauzele regenerării patologice:
 inflamația acută
inflamația cronică
tulburări de inervație
 consumul excesiv de proteine
consumul insuficient de proteine
 Hipertrofia regenerativă datorată doar hipertrofie celulare este caracteristică
 pentru următoarele organe:
 ficat
miocard
 rinichi
creier
 pancreas
 Identificați tipurile de regenerare:
 regenerare neurohormonală
 regenerare compensatorie
regenerare fiziologică
regenerare reparatorie
regenerare patologică
 Care din următoarele sunt exemple de acomodare histologică:
 transformarea epiteliului scuamos în unul cilindric
 transformarea epiteliului gastric glandular în unul scuamos
transformarea epiteliului aplatizat alveolar în unul cubic
transformarea nefroteliului glomerular aplatizat în unul cubic
 transformarea țesutului conjunctiv în unul cartilaginos
 Atrofia datorată compresiei se poate dezvolta în:
 ihtioză
hidronefroză
 cașexie
hidrocefalie
 ciroză
 Procesele de adaptare se manifestă în:
 degenerare
atrofie
 regenerare
reorganizare tisulară
metaplazie
 Care dintre următoarele sunt cauzele atrofiei patologice:
 obezitatea
malnutriția
 disfuncția glandelor exocrine
tulburările circulatorii
tulburările de inervare
 Morfogeneza procesului de regenerare constă în următoarele faze:
 alterația
 exudația
proliferarea
 emigrația
diferențierea
 Care pigment se acumulează în cașexie:
 hemomelanina
 melanina
lipofuscina
 lipocromul
 adrenocromul
 Care dintre următoarele modificări sunt prezente în hipertrofia miocardului:
creșterea volumului sarcoplasmei
 distrofia cardiomiocitelor
 necroza cardiomiocitelor
creşterea numărului de miofilamente
creşterea în dimensiuni a nucleului
 Regenerarea hepatică se realizează prin următoarele mecanisme:
regenerare celulară
regenerare intracelulară
 acomodare histologică
 atrofie
 displazie
 Care dintre următoarele sunt cauze ale atrofie localizate:
 boala Simmonds
ischemia
atrofia disfuncțională
atrofia neurotică
 cașexia cerebrală
 Exemple de restructurare a țesuturilor sunt:
circulație colaterală
 atrofia
 distrofia
 necroza
acomodare histologică
 Hipertrofia vicariantă este caracteristică următoarelor organe:
 splină
 creier
rinichi
suprarenale
 ficat

 Tulburările circulației sanguine și limfatice
 Cheag de sânge recent format într-o venă varicoasă și atașat de perete, este cunoscut
 sub numele de:
 embol
tromb
 tromboembol
 infarct
 placă
 Care este termenul care determină extravazarea lichidului în spațiul interstițial:
 hiperemie
 hemoragie
edem
 embolism
 infarct
 Care dintre următoarele tipuri de edem este mai cunoscut sub numele de ascită:
 hidrotorax
 hidrocefalie
 hidrosalpinx
 hidropericardium
hidroperitoneum
 În insuficiența cardiacă congestivă a ventriculului stâng, edemul se dezvoltă în
 circulația ____. În insuficiența cardiacă congestivă a ventriculului drept, edemul se
 dezvoltă în circulația ____.
 sistemică; pulmonară
pulmonară; sistemică
 sistemică; hepatică
 hepatică; sistemică
 sistemică; cerebrală
 Care din următoarele componente nu fac parte din triada Virchow:
 circulație sanguină anormală
 hipercoagulabilitate
reducerea factorilor de coagulare
 leziune endotelială
hipocoagulabilitate
 Care dintre următoarele procese este asociat trombozei arteriale și nu celei venoase:
 inactivitatea
ateroscleroza
 insuficiența cardiacă de stază
 mutațiile genetice
 tulburări de hipercoagulare
 Care dintre următoarele condiții pot cauza embolia lipidică:
 repunerea luxației umărului
 vindecarea unei arsuri chimică
 vindecarea arsurii termice
fractura de femur
 insuficiența cardiacă congestivă
 Indicați cea mai frecventă origine a tromboembolilor pulmonari:
 cavitatea ventriculului stâng.
venele profunde ale membrelor inferioare
 cavitatea ventriculului drept
 venele mezenterice
 venele superficiale ale membrelor inferioare
 Ficatul “muscad “ se dezvoltă în:
 ciroza hepatică
 necroza hepatică
congestia pasivă cronică
 tromboza venei porte
 hepatită
 Liniile Zahn sunt caracteristice pentru:
 trombii venoși.
 congestie pulmonară
 cheaguri postmortem
trombi arteriali
 embolia cu lichid amniotic
 Trombii intramurali reprezintă:
 tromboza valvulelor cardiace
 tromboza venelor membrelor inferioare
 tromboza coronariană
 tromboza plexului venos ovarian
tromboza parietală a cavităților cordului.
 Hiperemia este caracterizată prin:
creșterea afluxului sangvin
 reducerea fluxului sangvin
apare la efort fizic
 este un proces pasiv
este un proces activ
 Congestia se caracterizează prin:
 apare în inflamație
apare prin reducerea refluxului sangvin
este un proces pasiv
 este un proces activ
 apare la efort fizic
 Tuse cu sânge este definită prin:
 hematochezie
 melenă
 hematurie
hemoptizie
 hematemeză
 Trombul se caracterizează prin următoarele:
este atașat de peretele vascular
este fărâmicios
se formează in timpul vieții
 este elastic
 se formează post-mortem
 Cheagul se caracterizează prin următoarele:
nu este atașat de peretele vascular
 este fărâmicios
 se formează in timpul vieții
este elastic
se formează post-mortem
 Consecințele trombozei sunt:
resorbția
organizarea
 hiperemia
tromboembolia
 cianoza
 Ischemia poate duce la:
infarct miocardic
 congestie hepatică
gangrena extremităților inferioare
ictus
 acrocianoză
 19.Indicați care sunt cauzele ischemiei:
tromboza arterială
 tromboza venoasă
embolia
 ictusul
 infarctul
 20.Congestia venoasă sistemică este consecința:
 insuficienței cardiace stângi
insuficienței cardiace drepte
 congestiei pulmonare
 aterosclerozei
 arteriolosclerozei
 21.Alegeți elementele structurale ale trombului:
fibrina
trombocite
eritrocite
leucocite
 factorul Willebrand
 22. Care dintre următorii termeni definesc congestia splinei:
 indurația brună
 indurația cianotică
 splina muscad
 splina slăninoasă
 splina sago
 23. Care din cele enumerate sunt modificări microscopice ale ficatului muscad:
 congestie selectivă la periferia lobulului
congestie selectivă centrolobulară
hemoragie centrolobulară
necroză centrolobulară a hepatocitelor
 hipertrofie centrolobulară a hepatocitelor
 24. Care din cele enumerate se referă la hemoragie internă:
 melena
hemotorax
hemopericardium
 hematuria
hemoperitoneum
 25. Scaun cu sânge este:
 epistaxis
 hematemesis
 hemoptizie
 metroragie
melena
 26. Selectați principalele cauze ale hemoragiilor:
 exicoza
erodarea peretelui vascular
ruperea peretelui vascular
 staza
 tromboza
 27. Identificați tipurile de edeme generalizate:
edem cardiac
 edem cerebral
edem renal
 edem hepatic
 edem pulmonar
 28. Staza limfatică cronică poate fi urmată de:
elefantiazis
hipoxie tisulară
 hemomelanoză
scleroză
 amiloidoză
 29. Identificați variantele morfologice ale hemoragiilor interstițiale:
hematom
infiltrație hemoragică
 echimoză
 apoplexia
 peteșie
 30. Alegeți modificările caracteristice pentru indurația brună a plămânului:
 hemomelanoza
hemosideroza
scleroza
 amiloidoza
 peteșie
 31. Care sunt consecințele hemoragiei:
supurația
încapsularea
 chilotorax
formare de chisturi
 melena
 32. Obstrucția venelor hepatice poate duce la:
 hiperemie
congestie hepatică
ficat muscad
 hemocromatoză
 amiloidoză
 33. Care sunt variante ale hemoragiei externe:
hemoptizia
 peteșia
 hemoperitoneum
melena
 hemotorax
 34. Tromboza obstructivă a arterei femurale duce la:
ischemie
 congestie
 anemie
gangrenă
 limforee
 35. Acumularea interstițială a lichidului de edem poartă numele de:
 ascită
anasarca
 hidrocel
 hidropericard
 hidrocefalie
 36. Embolia aeriană se poate dezvolta în următoarele cazuri:
 leziuni ale arterei carotide
leziuni ale venelor gâtului
 pneumotorax
 leziuni ale venelor jugulare
 ateroscleroza arterei carotide
 37. Consecințe favorabile ale trombozei sunt următoarele:
autoliza aseptică
 autoliza septică
 tromboembolia
 embolia trombo-bacteriană
organizarea
 38. Necroza umedă se poate dezvolta în:
 miocard
creier
 splină
 rinichi
măduva spinării
 39. Trombul poate fi:
 paradoxal
parietal
ocluziv
 lipidic
 tisular
 40. Embolia paradoxală se poate dezvolta în următoarele cazuri:
defect al septului interatrial
defect al septului interventricular
șuntare arteriovenoasă
 circulație colaterală bine dezvoltată
 defect al peretelui aortal
 41. În dependență de localizare în peretele ventricular, infarctul miocardic poate fi:
subendocardial
 cordal
intramural
transmural
 atrial
 42. Trombii formați în venele membrelor inferioare pot fi răspândiți spre :
vena cavă inferioară
 vena jugulară
 vena portă
atriul drept
artera pulmonară
 Trombul poate fi:
 alb cu chenar roșu
alb
mixt
 postmortem
roșu
 Infarcte de formă conică sunt caracteristice pentru:
 creier
 intestin
rinichi
plămâni
splină
 Consecințele favorabile ale trombozei sunt:
 autoliza septică
 tromboembolia
recanalizarea
vascularizarea
organizarea
 Localizarea cea mai frecventă a metastazelor hematogene ale carcinomului
 intestinal este în:
 plămâni
 cord
ficat
 splină
 rinichi
 Care dintre cele enumerate sunt sursele de tromboembolie în circulația sistemică:
trombi parietali a ventriculului stâng
 trombi parietali a ventriculului drept
trombi auriculari a atriului stâng
 trombi auriculari a atriului drept
trombi aortali
 Care dintre cele enumerate sunt sursele emboliei bacteriane:
tromboflebita purulentă
 flebotromboza
endocardita septică
autoliza septică a trombului
 autoliza aseptică a trombului
 Embolia pulmonară lipidică se poate dezvolta în următoarele cazuri:
 degenerarea lipidică a ficatului
fracturi ale oaselor tubulare
leziuni ale țesutului subcutanat
 exulcerarea plăcii de aterom
 obezitate alimentară
 Care dintre următoarele patologii sunt lideri în dezvoltarea infarctului miocardic:
 febra reumatică
ateroscleroza
 sifilisul
hipertensiunea arterială
 ciroza hepatică
 Embolul trombobacterian se mai numește:
 organizat
 alb
 mixt
septic
 aseptic
 Embolia gazoasă se poate dezvolta în:
 leziuni ale venelor
 intoxicații cu amoniac
decompresie rapidă
 intoxicare cu monoxid de carbon
 pneumotorax
 Congestia acuta a circulației pulmonare se dezvolta în:
 hipertrofia miocardică decompensată
 defecte cardiace
 cardioscleroză
infarct miocardic
 ateroscleroză
 Tromboza arterială obstructivă poate duce la:
 ateroscleroză
 hiperemie colaterală
 congestie
 anemie
ischemie
 Tromboza poate fi cauzată de:
leziuni ale peretelui vascular
creșterea vîscozității sanguine
încetinirea fluxului sanguin
 încetinirea fluxului limfatic
 accelirarea fluxului arterial
 Care este cauza edemului oncotic:
 insuficiența cardiacă congestivă
 inflamația acută
 dereglarea neurohumorală
 malnutriția
 hipoperfuzia renală
 Care este cauza edemul hidrostatic:
insuficiență cardiacă congestivă
 inflamația acută
 dereglarea neurohumorală
 malnutriția
 hipoperfuzia renală
 Care celule sunt "celulele insuficienței cardiace":
macrofagele
 limfocitele
 leucocitele
 cardiomiocitele
 histiocitele
 Care semn este caracteristic pentru insuficiența cardiacă stângă:
 hepatomegalia
 splenomegalia
 ascita
 edem al membrelor inferioare
dispneea
 Toate semnele clinice enumerate sunt caracteristice pentru insuficiența cardiacă
 dreaptă, cu EXCEPȚIA:
edemul pulmonar
 ascita
 ficatul muscad
 stază venoasă cronică a splinei
 staza venoasă cronică a rinichilor
 Care dintre procesele patologice enumerate mai jos se asociază de obicei cu
 insuficiența mitrală:
 tromboza venelor pulmonare
 tromboembolismul arterei pulmonare
edemul pulmonar
 pleurita fibrinoasă CM
 tamponada cardiacă
 Care dintre semnele enumerate este caracteristic pentru infarctul cauzat de
 ocluzie venoasă:
 poate fi alb sau roșu
 se dezvoltă numai în plămâni
este întotdeauna roșu (hemoragic)
 este întotdeauna alb (ischemic)
 este de aspect alb cu chenar hemoragic
 De regulă, infarctul pulmonar este:
 alb
 de colicvatie
 bilateral
 septic
hemoragic
 Care proces patologic se poate dezvolta în ficat, ca rezultat a insuficienței cardiace:
 recuperarea completă
 necroza subtotală
ciroza de stază
 hepatita cronică
 staza biliară