C

E
C FISCALITATE Taxa pe valoarea adaugată
C
A
R
Partea 2
Intalnirile 3, 4, S1 Anul 2
2
0 Titlul VI Cod fiscal
2
1

Faptul generator și exigibilitatea TVA Faptul generator

Regula generala:

Faptul generator intervine la:

☟data livrării bunurilor

☟data prestării serviciilor

Faptul generator - exceptii
Faptul generator - exceptii
Situație Data livrării/prestării
Situație Data livrării/prestării
Livrarea bunurilor de la consignant la Data la care bunurile sunt
consignatar în baza unui contract de livrate de consignatar Prestări de servicii care Determină Data la care sunt emise situații de
consignație clienților săi decontări sau plăți succesive, cum lucrări, rapoarte de lucru și alte
sunt serviciile de construcții- documente similare pe baza
Bunurile sunt transmise în vederea testării Data acceptării bunurilor de
montaj, consultanță, cercetare, cărora se stabilesc serviciile
sau verificării conformității către beneficiar
expertiză efectuate
Contracte cu plata în rate sau care prevăd că Data la care bunul este Data acceptării acestora de către
proprietatea este atribuită cel mai târziu în predat beneficiarului beneficiari
momentul plății ultimei sume scadente
(excepție făcând contractele de leasing) Operațiuni de închiriere, leasing, Data specificată în contract pentru
concesionare, arendare de bunuri efectuarea plății
Stocuri la dispozitia clientului Data la care bunurile sunt
etc. Data emiterii unei facturi
retrase de client

Exigibilitatea TVA Exemple (1)

Regula generala:
Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator (FG).

O societate vinde în luna februarie bunuri în valoare de 50.000 lei, sumă

Exceptii: ce va fi încasată se societate în luna aprilie, conform contractului dintre
• la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine FG.; părți. Cand intervin faptul generator si exigibilitatea taxei?
• la data la care se încasează avansul, pentru plățile în avans efectuate
înainte de data la care intervine FG.
• la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau
prestările de servicii realizate prin mașini automate de vânzare, de Tratament?
jocuri sau alte mașini similare;
• la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrării de
bunuri ori a prestării de servicii, în cazul persoanelor impozabile care
optează pentru sistemul TVA la încasare
Exemple (1) Exemple (2)

Tratament O societate încasează în luna mai un avans în sumă de 10.000 lei,

reprezentând 20% din valoarea unei livrări de mărfuri care
urmează să se efectueze în luna iulie. Cand intervin faptul
Faptul generator - la momentul livrării bunurilor, respectiv in luna generator si exibilitatea taxei?
februarie
Exigibilitatea – la data faptului generator, respectiv in luna
februarie

Societatea trebuie să colecteze TVA in luna februarie Tratament

TVA colectata = 19% * 50.000 lei = 9.500 lei

Exemple (2) Alte operatiuni

Operațiuni Exigibilitatea taxei

Tratament
Faptul generator - la momentul livrării bunurilor (iulie)
Exigibilitatea intervine la momentul încasării avansului (mai).
Furnizorul trebuie să emită factură de avans pentru suma de 10.000
lei.
TVA colectată în acest caz este de 1.900 lei.
LIC de bunuri La data emiterii facturii, dar nu mai târziu de cea de-a 15-a
scutite de taxă zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul
generator
AIC de bunuri La data emiterii facturii, în cazul în care factura nu a fost
emisă, în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a
intervenit faptul generator
Importuri de La data la care bunurile sunt supuse taxelor vamale sau, în
bunuri cazul în care sunt scutite, la data la care s-ar supune unor
astfel de taxe.
Exemplu Exemplu

O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA recepționează

materii prime livrate din Ungaria în România în cursul lunii ianuarie. Până
la data de 15 februarie, societatea nu primește factura aferentă bunurilor
recepționate în luna ianuarie N.
Tratament?
Tratament
Va emite autofactura la data de 15 februarie, aplicând cota de TVA de
19%.
AIC de bunuri se declară în decontul de TVA și în declarația
recapitulativă aferente lunii februarie N.

Exemplu Exemplu

Stat membru Romania

Stat membru Romania Livrare intracomunitară scutita de Achizitie intracomunitară supusa
Livrare intracomunitară scutita de Achizitie intracomunitară supusa TVA TVA si taxabila
TVA TVA si taxabila
Data livrarii: 29/06/N Data achizitiei IC: 29/06/N
Data livrarii: 29/06/N Data achizitiei IC: 29/06/N Data facturii: 29/07/N Fapt generator: 29/06/N
Data facturii: 20/07/N Fapt generator: 29/06/N
Fapt generator: 29/06/N Fapt generator: 29/06/N Data exigibilităţii: 29/06/N Data exigibilităţii AIC: 29/06/N
Data exigibilităţii: 15/07/N Data exigibilităţii AIC:15/07/N
Livrarea este inclusa in declaratia Achizitia este inclusa in declaratia
Livrarea este inclusa in declaratia Achizitia este inclusa in declaratia recapitulativa a trimestrului II al recapitulativă al trimestrului II al
recapitulativa a trimestrului III al recapitulativă al trimestrului III al anului N. anului N.
anului N. anului N.
Sistemul TVA la încasare Sistemul TVA la încasare
• Sistem optional
• Nu se aplică pentru următoarele operațiuni:
Exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii integrale sau
parțiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.
ꭗ livrările de bunuri / prestările de servicii pentru care beneficiarul este
persoana obligată la plata TVA;
Pot aplica sistemul:
• PI înregistrate în scopuri de TVA care: ꭗ livrările pentru care sunt aplicabile măsurile de simplificare;
au sediul activităţii economice în România;
cifra de afaceri în anul calendaristic precedent și în anul în curs nu a ꭗ livrările de bunuri / prestările de servicii scutite de TVA;
depășit plafonul de 4.500.000 lei să poată opta pentru aplicarea
sistemului TVA la încasare începând cu prima zi a perioadei fiscale
următoare celei în care şi-au exercitat opțiunea. ꭗ operaţiunile supuse regimurilor speciale pentru agenţiile de turism,
pentru bunurile second-hand, operele de artă, obiectele de colecţie
și antichităţi și pentru aurul de investiţii;
• PI care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului şi care optează
pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării ꭗ livrările de bunuri / prestările de servicii pentru care beneficiarul este
în scopuri de TVA. o persoană afiliată furnizorului/prestatorului.

Sistemul TVA la încasare Sistemul TVA la încasare

Situații Reguli
Persoanele care aplică sistemul TVA la încasare:
Persoana impozabilă nu a aplicat Aplică acest sistem începând cu
sistemul TVA la încasare în anul prima zi a celei de-a 2-a perioade
☟ colectează TVA la încasarea facturilor;
precedent. fiscale din anul următor celui în care
☟ nu deduc TVA pentru toate achiziţiile efectuate decât atunci când îşi nu a depășit plafonul, cu condiția ca
vor plăti furnizorii (indiferent dacă furnizorii sunt sau nu în sistemul Persoana impozabilă optează pentru la data exercitării opțiunii să nu fi
TVA la încasare). aplicarea sistemului TVA la încasare. depășit plafonul pentru anul în curs.

Este obligată să aplice sistemul cel

puțin până la finele anului.
Exemplu
Tratament

O PI nu a aplicat sistemul TVA la încasare în anul tocmai încheiat N. Ca

urmare a faptului că CA realizată este sub plafonul de 4.500.000 lei,
hotărăşte să opteze pentru aplicarea sistemului TVA la încasare în anul Persoana impozabilă va aplica sistemul TVA la încasare începând cu prima
N+1, exprimându-şi opţiunea prin depunerea la organele fiscale zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a
competente a notificării 097 până la data de 25.01.N+1. depăşit plafonul, respectiv:

Care este data de la care societatea va aplica sistemul TVA la încasare? • 01.02.N+1 (pentru perioada fiscala luna);

• 01.04.N+1. (pentru perioada fiscala trimestru).

Sistemul TVA la încasare Sistemul TVA la încasare

Situații Reguli
l PI a aplicat sistemul TVA la l Poate continua aplicarea sistemului TVA la Situații Reguli
încasare în anul încasare, fără depunerea vreunei notificări, PI a aplicat sistemul TVA la l Are obligația să depună până la data
precedent. dacă este eligibilă - se consideră că a optat încasare în anul precedent. de 25.01.N o notificare daca a depășit
pentru continuarea aplicării sistemului. plafonul de 4.500.000 lei, în ultima
l CA pentru anul precedent sau CA pentru anul anterior este perioadă fiscală a anului N-1, în
este inferioară plafonului l Poate solicita oricând în cursul anului să fie superioară plafonului de vederea radierii din Registrul
de 4.500.000 lei. radiată din Registru prin depunerea unei persoanelor care aplică sistemul TVA
4.500.000 lei.
notificări, chiar dacă este eligibilă.
la încasare.
l PI optează pentru aplicarea
sistemului TVA la încasare. l Iese din sistem începând cu data de 1 a
perioadei fiscale următoare celei în care a
fost depusă notificarea.
 Exemplu
• O persoană impozabilă stabilită în România care aplică sistemul TVA la
încasare prestează servicii si emite o factură.
A. Factura emisa în data de 25.05.N si achitată în data de 25.06.N -
Exigibilitatea taxei intervine la ......;
B. Factura este emisă în data de 01.05.N şi achitată în data de
01.07.N - Exigibilitatea taxei intervine la ......;
C. Factura este emisă în data de 01.06.N contravaloarea serviciilor
este încasată integral în data de 25.05.N - Exigibilitatea taxei
intervine la .......
Raspuns
A. Factura emisa în data de 25.05.N si achitată în data de 25.06.N -
Exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii serviciilor
prestate, respectiv la data de 25.06.N;
B. Factura este emisă în data de 01.05.N şi achitată în data de 01.07.N -
Exigibilitatea taxei intervine la data încasării contravalorii serviciilor
prestate, respectiv la data de 01.07.N;
C. Factura este emisă în data de 01.06.N contravaloarea serviciilor este
încasată integral în data de 25.05.N - Exigibilitatea taxei intervine la
data încasării contravalorii serviciilor prestate, respectiv la data de
25.05.N.

Aplicarea structurii de comisionar

Exemplu

Are loc o refacturare de cheltuieli daca:

a) PI urmăreşte doar recuperarea contravalorii unor achiziţii de
bunuri/servicii care au fost efectuate pe numele său, dar în contul
O societate X înregistrată în scopuri de TVA închiriază către alte
altei persoane și
societăţi spaţii dintr-un imobil pe care-l deţine în proprietate.
b) PI nu recuperează mai mult decât cheltuiala efectuată.
Societatea X are încheiate contracte cu furnizorii de utilităţi.
Conform contractelor încheiate, societatea X refacturează către
Se cuprind în baza de impozitare: chiriaşi aceste utilităţi, care sunt considerate distincte de închiriere.
• Orice cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate de o PI în legătură cu
o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, dacă nu sunt incluse în
preţul bunurilor livrate ori al serviciilor prestate, ci sunt recuperate de
la clienţi prin refacturare: impozit pe cladire (platit de proprietar),
ecotaxa
Situatie
În decembrie N furnizorii de utilităţi emit facturi către societatea X -
faptul generator (art. 281 alin. (8) CF) - la data emiterii facturilor
•În luna ianuarie N+1, societatea X refacturează utilităţile către chiriaşi.
•Exigibilitatea pentru operaţiunile refacturate intervine la data
emiterii facturii de către persoana care refacturează cheltuieli
efectuate pentru alte persoane, indiferent de natura operaţiunilor
refacturate.
•Faptul generator pentru operaţiunile refacturate rămâne neschimbat
şi a intervenit în luna decembrie N, regulile aplicabile la refacturare
fiind cele din N.
Baza de impozitare
Situatii
Nu se includ in baza de impozitare:
 Refacturarea de către locator a costului exact al asigurării (operaţiune
de asigurare scutită de TVA)
 Sumele achitate în numele şi în contul altei persoane dacă factura
este emisă de această altă persoană către un terţ dacă factura este
emisă de această altă persoană către un terţ *
* Platitorul nu exercită dreptul de deducere pentru sumele achitate, nu
colectează taxa pe baza facturii de decontare şi nu înregistrează aceste
sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri.
Pentru recuperarea sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane
se poate emite, în mod opţional, o factură de decontare.
Baza de impozitare
☟ constituită din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care
urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea
cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile
direct legate de preţul acestor operaţiuni.
Baza de impozitare
Nu se cuprind în baza de impozitare (art. 286, alin 4):
• rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț,
acordate de furnizori direct clienților la data exigibilității taxei;
• sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre
judecătorească definitivă/definitivă și irevocabilă, penalizările și orice
alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parțială a
obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau
tarifele negociate;
• dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăți cu
întârziere;
• valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă și clienți, prin
schimb, fără facturare.
Exemplu
O societate înregistrată în scopuri de TVA îi acordă clientului său în
momentul facturării reduceri comerciale (rabat 15% şi remiză 10%)
pentru bunurile livrate (în valoare de 5000 lei).
Tratament?
Baza de impozitare
Baza de impozitare se reduce în situații precum:
• desființarea totală/ parțială a contractului pentru livrarea de bunuri/
prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au
fost emise facturi în avans;
• refuzurile totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea ori prețurile
bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate;
• rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt
acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;
• returul ambalajelor în care s-a expediat marfa care circulă prin facturare
etc.
Exemplu
Tratament
Valoare brută 5.000 lei
– Rabat 15% = 5.000 lei x 15% = 750 lei
– Remiză 10% = (5.000 lei – 750 lei) x 10% = 425 lei
= Baza de impozitare a TVA = 3.825 lei
TVA = 3.825 lei x 19% = 727 lei.
Exemplu: Tratament

TVA colectată (livrări de bunuri şi prestări de servicii) = Baza impozitare x

O societate plătitoare de TVA a achiziţionat materii prime de 500.000 lei. Cota TVA = (900.000 lei + 100.000 lei) x 19% = 190.000 lei
Ambalajele în care au fost livrate materiile prime sunt în valoare de
20.000 lei, luate la schimb. TVA deductibilă (achiziţii de bunuri şi servicii) = Baza impozitare x Cota
Întreprinderea a livrat marfă de 900.000 lei şi a prestat servicii în valoare TVA = 500.000 lei x 19% = 95.000 lei
de 100.000 lei.
Operaţiunile nu includ TVA. Notă: Contravaloarea ambalajelor nu intră în baza impozabilă, acestea
Care este rezultatul regularizarii TVA? fiind luate la schimb.

Tratament? TVA colectată > TVA deductibilă

TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă = 190.000 lei – 95.000 lei
= 95.000 lei.

Regimul deducerilor Regimul deducerilor

• Dreptul de deducere apare la momentul exigibilității taxei.

• Au drept să deducă TVA persoanele înregistrate în scop de TVA în

mod normal (cu art. 316).

• Dreptul de deducere este exercitat prin decontul de taxă.

Regimul deducerilor
Limitări speciale ale dreptului de deducere
• 50% drept de deducere a TVA aferente cumpărării, achiziţiei
intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule
rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de
vehiculele aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei
impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în
scopul activităţii economice.
Exemplu
Tratament:
TVA deductibilă = 80.000 lei x 19% = 15.200 lei
TVA de dedus = 15.200 lei x 50% = 7.600 lei
Diferenţa neacceptată la deducere va fi înregistrată în costul de
achiziţie al autoturismului.
Exemplu
O societate înregistrată în scopuri de TVA în România achiziţionează un
autoturism din România, care va fi folosit parţial în scop economic.
Costul de achiziţie este de 80.000 lei, TVA 19%.
Tratament?
Regimul deducerilor
• Deducerea TVA pentru PI cu regim mixt și pentru persoana parțial
impozabilă
• PI cu regim mixt este persoana impozabilă care realizează sau
urmează să realizeze atât operațiuni care dau drept de deducere, cât
și operațiuni care nu dau drept de deducere în ceea ce privește TVA
(Persoana parţial impozabilă).
• Persoana parţial impozabilă poate aplica pro rata în situaţia în care
nu poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în
calitate de PI şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de PI.
Dreptul de deducere - Prorata Exemplu
În cursul anului N au fost realizate următoarele operațiuni:

• Livrări de bunuri la intern în valoare de 100.000 lei (operațiune taxabilă);

• Prestări de servicii la intern în valoare de 50.000 lei (operațiune scutită
Livrări şi prestări care dau drept la deducere fără drept de deducere);
Pro-rata = • Achiziții de materii prime de la furnizori interni în valoare de 100.000 lei,
TVA 19% (pentru operatiuni cu drept de deducere);
Livrări şi prestări totale • Achizitii pentru prestarile de servicii scutite fara drept de deducere 10,000
lei, TVA 9%
• Achizitii destinate atat operatiunilor taxabile cat si scutite – 20,000 lei, TVA
19%
• Import de mărfuri în valoare de 30.000 euro, taxa vamală 10%, care vor fi
vândute ulterior la pretul de 200.000 lei (operațiune taxabilă).
TVA de dedus = TVA deductibilă * Pro-rata
Cursul de schimb valutar aplicabil importului este de 4,5 lei/euro.
Efectuati regularizarea TVA.

Tratament?

Tratament

Prorata TVA definitivă se calculează pe baza formulei menționate

anterior:
(Livrări impozabile + livrări scutite cu drept de deducere) / Total livrări
Venituri impozabile + Venituri scutite cu drept de deducere = (100.000
+ 200.000) = 300.000 lei
Total venituri = 100.000 + 50.000 + 200.000 = 350.000 lei
Prorata TVA = 300.000 / 350.000 = 86%
TVA deductibilă:
TVA aferentă achizițiilor de materii prime + TVA aferentă achizițiilor
din import
TVA aferentă achizițiilor de materii prime = 100.000 x 19% = 19.000
lei
TVA aferentă achizițiilor din import = (30.000 euro + 30.000 euro x
10%) x 4,5 lei/euro x 19% = 148.500 x 19% = 28.250 lei
Total TVA deductibilă = 47.215 lei

TVA nedeductibilă:
TVA aferentă achizițiilor destinate prestarilor de servicii scutite fara
drept de deducere:
10.000 * 9% = 900 lei
TVA deductibila in baza proratei:
20.000 * 19% = 3.800
3.800 * 86% = 3.268
Dreptul de deducere - Ajustarea TVA
Ajustarea TVA este o măsură menită să dea dreptul de deducere numai
în măsura în care operațiunea pentru care s-a făcut deducerea inițială
participă, direct sau indirect, la realizarea de operațiuni impozabile.
Ajustarea se poate realiza așadar în următoarele moduri:
☟ livrarea/prestarea către sine (colectare);
☟ calculul și înregistrarea efectivă ale taxei de ajustat;
☟ calculul proratei, exemplificat mai sus.
TVA colectată
TVA livrări taxabile de produse = 100.000 x 19% = 19.000 lei
TVA prestări de servicii la intern = 0 lei (fiind scutită)
TVA livrări ulterioare importului = 200.000 x 19% = 38.000 lei
Total TVA colectată: 57.000 lei
TVA de dedus = 47.215 + 3.268 = 50.483 lei
TVA de plată = 57.000 – 50.483 = 6.517 lei
Ajustarea TVA - Exemplu
O societate, înregistrată în scopuri de TVA în Romania, achiziționează un
telefon mobil, care ulterior este pus la dispoziția unuia dintre asociați,
pentru uzul propriu.
Valoarea de achiziție de 3.000 lei s-a înregistrat și s-a dedus o taxă în
sumă de 570 lei (3.000 lei x 19%).
Tratament?
Ajustarea TVA - Exemplu
Ce inseamna ajustare?

Tratament?
• Daca achizitionez un bun de capital si deduc TVA, pe perioada de
ajustare trebuie sa am grija ca daca afectez acel bun unei operatiuni
• Trebuie ajustată taxa dedusă la achiziție prin efectuarea unei livrări ce nu da drept de deducere, am obligatia de a ajusta TVA, in sensul
către sine – o factură care atât la furnizor, cât și la beneficiar are
de a diminua deducerea initiala!
înscrise datele societății.
• Daca achizitionez un bun de capital si NU deduc TVA, pe perioada de
• Factura se emite doar în scopul colectării de TVA. În acest fel,
ajustare trebuie sa am grija ca daca afectez acel bun unei operatiuni
deducerea inițială de 570 lei este practic anulată prin colectarea, în
urma livrării către sine, a sumei echivalente de 570 lei. ce imi da drept de deducere - am dreptul de a ajusta TVA, in sensul
de a creste deducerea initiala

• Daca suma ajustarii este mai mica de 1.000 lei nu se face ajustare.

Ajustarea TVA
Pe o perioadă de 5 ani, pentru:

 bunurile de capital achiziţionate

sau fabricate, altele decât cele de
mai jos; • Ajustarea se efectuează în cadrul perioadei de ajustare (5 sau 20 ani),
pentru 1/5 sau, după caz, 1/20 din taxa dedusă iniţial, pentru
TVA aferentă
fiecare an în care apare o modificare a destinaţiei de utilizare.
bunurilor de se ajustează Pe o perioadă de 20 de ani, pentru:
capital
 construcţia sau achiziţia unui bun • Ajustarea se efectuează în perioada fiscală în care intervine
imobil evenimentul care generează obligația de ajustare sau, după caz, în
ultima perioadă fiscală a fiecărui an, în condițiile prevăzute prin
 pentru transformarea sau normele metodologice.
modernizarea unui bun imobil,
dacă valoarea fiecărei
transformări sau modernizări
este de cel puţin 20% din
valoarea totală a bunului imobil
astfel transformat sau
modernizat;
Ajustarea TVA - Exemplu Tratament

Perioada de ajustare este de 20 de ani: 1 ianuarie 2017 – 31 decembrie

O PI înregistrată în scopuri de taxă conform art. 316 CF achiziţionează
un imobil (1.000.000 lei) în anul 2017 în vederea desfăşurării de
operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa (190.000 lei) la
data achiziţionării în sumă.
În anul 2021 închiriază 40% din suprafaţa imobilului în regim de scutire
de TVA.
2036 inclusiv.
• Ajustarea trebuie să se efectueze pentru 1/20 din taxa dedusă iniţial,
in fiecare an in urmatorii 16 ani, atat timp cat se mentine regimul de
scutire fara drept de deducere.
• 190.000 x 40% x (1/20) = 3.800 lei ajustare negativă/an (in
defavoarea societatii)

Tratament?

Persoana obligată la plata TVA

Regula generală:
Persoana obligată la plata TVA, este persoana impozabilă care
efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii.

Exemplu:
O societate din Iași, înregistrată în scopuri de TVA, achiziționează
produse, de la o societate din București, înregistrată în scopuri de TVA.
Produsele sunt transportate din București în Iași.

Tratament?

 Operațiunea este o achiziție locală, locul operațiunii este considerat

România.
 Persoana obligată la plata taxei va fi funizorul (societatea din
București).
Persoana obligată la plata TVA- Exceptii:
Exemplu

• persoana înregistrată, căreia i se livrează produsele, dacă aceste livrări

sunt realizate de o PI care nu este stabilită în România sau nu este O societate, înregistrată în scopuri de TVA în România, achiziționează
considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe produse, de la o societate, înregistrată în scopuri de TVA în Spania.
teritoriul României Produsele sunt transportate din Spania în România.

• beneficiarul serviciilor care au locul prestării în România și care sunt Tratament?

furnizate de către o PI care nu este stabilită pe teritoriul României sau
nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii
pe teritoriul României.

Exemplu Măsuri de simplificare

Tratament:

Operațiunea este o achiziție intracomunitară.

Locul operațiunii este considerat România având în vedere că
furnizorul nu este stabilit în România, iar beneficiarul este stabilit
pe teritoriul național.
Persoana obligată la plata taxei va fi societatea din România care va
face taxare inversă.
Măsuri de simplificare (art. 331) Măsuri de simplificare
Se aplică taxare inversă pentru:

☟ deşeuri feroase şi neferoase;

☟ livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase; • Se aplica daca si furnizorul si cumparatorul sunt inregistrati in scop
de TVA in Romania.
☟ livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase
şi sfeclă de zahăr, care nu sunt în principiu destinate ca atare
consumatorilor finali; • Furnizorul face factura fara TVA, cumparatorul aplica taxarea
inversa
☟ construcțiile, părțile de construcție și terenurile de orice fel,
pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare prin efectul
legii sau prin opțiune;

☟ furnizările de console de telefoane mobile, jocuri, tablete PC şi

laptopuri etc.

Exemplu: Regimuri speciale

O societate înregistrată în scopuri de TVA livrează un teren.

Tratamentul fiscal din punctul de vedere al TVA în următoarele situații:

Terenul este construibil.

 Se aplică regimul de taxare inversa prin efectul legii

Terenul este agricol și nu se optează pentru taxare.

 Nu se vor aplica măsurile de simplificare. Livrarea se va face fără
TVA în regim de scutire fără drept de deducere.

Terenul este cu destinație agricolă și se optează pentru taxare.

 Se vor aplica măsurile de simplificare. Livrarea se va face fără TVA,
în regim de taxare inversă la cumpărător.
Regimuri speciale
Perioada fiscala
☟ Regimul special pentru agenţiile de turism (art. 311 Cod fiscal);

☟ Regimuri speciale pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de

colecţie și antichităţi (art. 312 Cod fiscal);

☟ Regimul special pentru aurul de investiţii (art. 313 Cod fiscal);

☟ Regimul special pentru pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de

radiodifuziune sau de televiziune prestate de către PI nestabilite în UE (art.
314 Cod fiscal);

☟ Regimul special pentru serviciile electronice, de telecomunicații, de

radiodifuziune sau de televiziune prestate de către PI stabilite în Uniunea
Europeană, dar într-un alt SM decât SM de consum (art. 315 Cod fiscal);

☟ Regimul special pentru agricultori (art. 3151 Cod fiscal).

Perioada fiscală Perioada fiscală

Situații posibile Perioada fiscală
Regula generala: luna calendaristică.
CA recalculată depășește plafonul. luna calendaristică

Exceptii - perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru CA recalculată nu depășește plafonul. trimestrul calendaristic.
persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a
realizat o cifră de afaceri care nu a depășit plafonul de 100.000 euro

CA recalculată nu depășește plafonul, dar PI a luna calendaristică

efectuat în cursul anului calendaristic respectiv
una sau mai multe AIC de bunuri înainte de
înregistrarea în scopuri de TVA conform art.
316 din Codul fiscal.
Perioada fiscală Caz particular: Schimbarea perioadei fiscale pentru
achizitii intracomunitare
Situații posibile Perioada fiscală
CA efectiv obținută în anul înregistrării, recalculată în luna
baza activității corespunzătoare unui an calendaristic calendaristică în Luna tranzactiei Prima perioada fiscala luna
întreg, depășește plafonul. anul următor.
CA efectiv obținută în anul înregistrării, recalculată în trimestrul I luna din I luna a trimestrului curent
baza activității corespunzătoare unui an calendaristic calendaristic. trimestru
întreg, nu depășește plafonul. II luna din III luna a trimestrului curent
CA efectiv obținută în anul înregistrării, recalculată în luna trimestru
baza activității corespunzătoare unui an calendaristic calendaristică. III luna din I luna a trimestrului urmator
întreg, nu depășește plafonul, dar PI a efectuat în trimestru
cursul anului calendaristic precedent una sau mai
multe AIC de bunuri.

Documente şi declaraţii specifice. Declaratii fiscale

Obligaţii de plată
☟ Decontul de taxă (formularul 300) se depune la organele fiscale
competente, pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare, de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA.

☟ Decontul special de taxă (formularul 301) se depune la organele fiscale

competente de către persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu
trebuie să se înregistreze în mod normal în scopuri de TVA conform
art. 316 din Codul fiscal.

! Trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea

taxei, cu anumite excepţii, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

Exemplu: PI inregistrate cu art. 317, care realizeaza AIC de bunuri

taxabile
Declaratii informative Facturarea
• Declaraţia recapitulativă privind livrările/achiziţiile/prestările
intracomunitare (formularul 390 VIES) se depune lunar, până la data de
25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, de către PI
înregistrate în scopuri de TVA atât în mod normal, cât şi special.

• Declaraţia informativă privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate

pe teritoriul naţional (formularul 394) - cu privire la operațiunile locale
(naționale) desfășurate în România etc.

Facturarea (art. 319) Obligatia de a emite facturi

 Documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în
format electronic in condițiile stabilite în art 319 CF.
 Orice document sau mesaj care modifică și care se
referă în mod specific și fără ambiguități la factura
inițială
 Factura electronică - conține informațiile solicitate în
art 319 CF și care a fost emisă și primită în format
electronic.
a. pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b. pentru fiecare vânzare la distanță pe care a efectuat-o;
c. pentru livrările intracomunitare de bunuri;
d. pentru orice avans încasat în legătură operațiunile de mai sus.
Se pot emite facturi simplificate în oricare dintre următoarele situații:
a. atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100
euro. Cursul de schimb pentru determinarea în euro a valorii facturii
este ultimul curs de schimb comunicat de BNR (art. 290) ;
b. În cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură;

☟ PI are obligația de a emite o factură (inclusiv pentru

avansuri) <= cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în
care ia naștere faptul generator al taxei, daca nu a fost
deja emisă.
Exceptii de la obligatia de a emite facturi

ꭗ livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de

servicii către populație – unde se emit obligatoriu bonuri fiscale;

ꭗ livrările de bunuri/prestările de servicii către beneficiari PF neimpozabile

pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fără
nominalizarea cumpărătorului: transportul pe baza de bilet sau abonament,
IMPOZITE LOCALE
accesul pe bază de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente
sportive, târguri, expoziții;

ꭗ livrările de bunuri și prestările de servicii furnizate către beneficiari, PF

neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului identificarea
beneficiarului: livrări prin automatele comerciale, servicii parcări auto cu
automate, servicii reîncărcare electronică a cartelelor telefonice preplătite.

ꭗ operațiunile scutite fără drept de deducere a taxei.

Exceptie:
• Beneficiarul solicită factura:

Impozitul și taxa pe clădiri

impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri;

impozitul pe teren și taxa pe teren;

impozitul pe mijloacele de transport;

taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

mpozitul pe spectacole;

taxele speciale;

alte taxe locale


Impozitare diferite in functie de destinatie:
☟ clădire rezidenţială – construcţie alcătuită din una sau mai multe
camere folosite pentru locuit, cu dependinţele, dotările şi
utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei
persoane sau familii;
☟ clădire nerezidenţială – orice clădire care nu este rezidenţială;
☟ clădire cu destinaţie mixtă – clădire folosită atât în scop
rezidenţial, cât şi nerezidenţial;
Impozitul pe clădiri rezidențiale (PF)
Suprafata construita desfasurata vs suprafata utila
Suprafata construita desfasurata = suprafata utila * 1.4
Exemplu:
O clădire are o suprafaţă utilă de 100 m2. Determinați suprafaţa
desfăşurată.
Suprafaţa desfăşurată = 100 m2 x 1,4 = 140 m2
Impozitul pe clădiri rezidențiale (PF)
Impozit= Cota de impozitare x Valoarea impozabilă a clădirii
Cota cuprinse între 0,08% și 0,2%.
Valoarea impozabilă a clădirii = Suprafaţa construită desfăşurată x
Valoarea impozabilă unitară (lei/m2) x Coeficientul de corecţie
Exemplu
O clădire (valoarea impozabilă unitară 1.000 lei/m2) are o suprafaţă
construită desfăşurată de 80 m2.
Valoare impozabilă = 80 m2 x 1.000 lei/m2 = 80.000 lei
Impozitul pe clădiri rezidențiale (PF)
• Pentru mansarde, demisoluri şi subsoluri locuibile, valoarea
impozabilă unitară este de 0,75 din cea a clădirii din care fac parte.
• Pentru mansarde, demisoluri şi subsoluri utilizate în alte scopuri
decât cel de locuinţă, valoarea impozabilă unitară este de 0,5 din cea
a clădirii din care fac parte.
Exemplu Impozitul pe clădiri rezidențiale (PF)

O clădire (valoarea impozabilă unitară 1.000 lei/m2) are un parter cu o Corectii:

suprafaţă construită desfăşurată de 120 m2, o mansardă locuibilă cu o
suprafaţă construită desfăşurată de 40 m2 şi o pivniţă, utilizată pentru a •Coeficient de corectie (de rangul şi de zona localităţii)
stoca diferite materiale, cu o suprafaţă construită desfăşurată de 10 m2.
•Anul contructiei:
2
Valoare impozabilă parter = 120 m2 x 1.000 lei/m = 120.000 lei
• Reducere cu 50% a impozitului - cladire cu o vechime de peste 100
Valoare impozabilă mansardă = 40 m2 x 1.000 lei/m2 x 0,75 = 30.000 lei de ani

• Reducere cu 30% a impozitului - cladire cu o vechime cuprinsă

Valoare impozabilă pivniţă = 10 m2 x 1.000 lei/m2 x 0,50 = 5.000 lei între 50 de ani şi 100 de ani inclusiv.

• Reducere cu 10% a impozitului - cladire cu o vechime cuprinsă

între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv.

Exemplu Impozitul pe clădiri nerezidențiale (PF)

O persoană fizică deţine un apartament, locuinţă de domiciliu, cu o
suprafaţă utilă de 84 m2, situat într-un bloc construit în anul 1985
(valoarea impozabilă unitară 1.000 lei/m2). Blocul are 10 apartamente şi 4 • Impozit = Cota de impozitare x Valoarea cladirii
etaje şi se află situat în zona B a unei localităţi de rang II – coeficient de
corecţie 2,3. Cota de impozit stabilită de autorităţile locale este de 0,2%.
• Cota de impozitare intre 0,2 și 1,3%
• Valoare impozabilă = 84 m2 x 1,4 x 1.000 lei/m2 = 117.600 lei (se
transformă suprafaţa utilă în suprafaţă desfăşurată) • Valoarea cladirii:

• Valoare impozabilă = 117.600 lei x (2,3 – 0,1) = 258.720 lei • Raport de evaluare (la fiecare 5 ani)

• Valoare impozabilă = 258.720 lei x (1– 10%) = 232.848 lei • Valoarea finală a lucrărilor de construcţii

• Contract de vanzare-cumparare (in ultimii 5 ani)

• Impozit anual = 232.848 lei x 0,2% = 465 lei
Exemplu
O persoană fizică deține o clădire achiziționată în anul 2019 la prețul
de 400.000 lei, pe care o închiriază unei persoane juridice. Cota de
impozit stabilită de autorităţile locale este de 1,3%. Aceeași persoană
deține o a doua clădire, construită în regie proprie și recepționată în
anul 2010, în valoare de 262.500 lei. Persoana fizică nu a evaluat
clădirea în scopul impunerii în anul 2021.
Impozit pe prima clădire = 400.000 lei x 1,3% = 5.200 lei
Impozit pe a doua clădire = 262.500 lei x 2% = 5.250 lei
Determinarea impozitului în scop rezidenţial:
•Suprafața construită desfășurată = 120 m2 x 1,4 = 168 m2
•Valoare impozabilă = 168 m2 x 1.000 lei/m2 = 168.000 lei
•Valoare impozabilă = 168.000 lei x 2,6 = 436.800 lei
•Impozit pe clădiri = 436.800 lei x 0,1% = 436 lei
Determinarea impozitului în scop nerezidenţial:
•Cota procentuală nerezidential 80 m2 / 200 m2 = 40,00%
•Valoare suprafață folosită în scop nerezidențial = 800.000 lei x 40,00%
= 360.000 lei
•Impozit pe clădiri = 360.000 lei x 1% = 3.600 lei
Impozitul pe clădirile cu destinaţie mixtă (PF)
= Impozit pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial + impozitul
calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial.
Exemplu:
O persoană fizică deține o clădire cu o suprafață utilă de 200 m2, din
care 120 m2 cu destinație rezidențială și 80 m2 cu destinație
nerezidențială. Clădirea a fost construită în anul 2000, valoarea
impozabilă unitară 1.000 lei/m2. Rangul localității este 0, iar zona în
care este amplasată clădirea este A, coeficientul de corecție fiind 2,6.
Cota de impozitare stabilită prin hotărâre a consiliului local pentru anul
2021 este de 0,1% pentru clădirile rezidenţiale și de 1% pentru clădirile
nerezidenţiale. În urma unui raport de evaluare, valoarea clădirii la
31.12.2020 este de 800.000 lei.
Impozitul pe clădirile persoanelor juridice
Impozitul/taxa pe clădiri = Cota de impozitare x Valoarea impozabilă
Cota cuprinsa între 0,2% și 1,3%
Domeniul agricol - cota de 0,4%
Cladire nereevaluata în ultimii 3 ani - cota de 5%
Impozitul pe clădirile persoanelor juridice
Impozitul şi taxa pe teren
O societate deţine o clădire reprezentând sediul social, cu o valoare de
800.000 lei, achiziţionat în anul 2018, și un apartament achiziționat în
anul 2004, în valoare de 300.000 lei, nereevaluat în ultimii 3 ani.
Ambele valori sunt înregistrate în evidențele organului fiscal. Cădirea
sediu social este folosită în scop nerezidențial, în timp ce apartamentul
este folosit în scop rezidențial.

Cotă de impozit de 0,1% pe clădirile rezidențiale si 0,4% în cazul

cădirilor nerezidențiale evaluate în ultimii 3 ani.

Impozit pe clădirea sediu social = 800.000 lei x 0,4% = 3.200 lei (fiind
achiziționată în ultimii 3 ani s-a aplicat cota de 0,4%)
Impozit pe apartament = 300.000 lei x 5% = 15.000 lei
Impozit total datorat = 3.200 lei + 15.000 lei = 18.200 lei

Exemplu

Terenurile aflate în intravilan înregistrat în registrul agricol la
categoria de folosință terenuri cu construcții
•Impozitul pe teren = Suprafaţa terenului (ha) x Impozitul unitar
(lei/ha)
Terenurile aflate în intravilan înregistrat în registrul agricol la altă
categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții
•Impozitul pe teren = Suprafaţa terenului (ha) x Impozitul unitar
(lei/ha) x Coeficientul de corecţie
O persoană fizică deţine un teren de 1000 m2 pe care este construită o
casă a cărei amprentă la sol este de 100 m2, terenul fiind amplasat în
intravilan, în zona C a unei localităţi de rang II, şi înregistrat în registrul
agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii (impozitul unitar
este de 6.000 lei/ha). Totodată, anexat acestui teren, persoana fizică
deține și un teren de 3000 m2 înregistrat în registrul agricol la categoria
livadă (impozit unitar este de 35 lei/ha, coeficient de corecție 4) .
Impozit pe teren construcții = [(1.000 m2 / 10.000 m2] ha x 6.000 lei/ha
= 600 lei

Teren amplasat în extravilan Impozit livada = (400 m2 / 10.000 m2) ha x 6.000 lei/ha + [(3.000 m2 –
•Impozitul pe teren = Suprafaţa terenului (ha) x Impozitul unitar 400 m2) / 10.000 m2] ha x 35 lei/ha x 4 = 240 lei + 36 lei = 276 lei
(lei/ha) x Coeficientul de corecţie
 Impozitul pe mijloacele de transport

Impozit= grupe de 200 cm3 x impozit unitar

Exemplu
O persoană fizică deţine un autoturism cu capacitatea cilindrică de
2.400 cm3 (taxa unitară fiind de 72 lei / 200 cm3 sau fracţiune din
aceasta) şi un microbuz cu capacitatea cilindrică de 2.500 cm3 (taxa
unitară fiind de 24 lei / 200 cm3 sau fracţiune din aceasta).

Autoturism
• 2.400 cm3 / 200 cm3 = 12 fracţiuni
• Impozit pe mijlocul de transport = 12 x 72 lei = 864 lei

Microbuz
• 2.500 cm3 / 200 cm3 = 12,5 fracţiuni (13 fractiuni)
• Impozit pe mijlocul de transport = 13 x 24 lei = 312 lei