Regulamentele Organice

Regulamentele organice
SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

• Boierii pamanteni din Tara Romaneasca si Moldova si-
au manifestat opozitia fata de regimul fanariot prin
actiuni care urmareau atragerea atentiei Marilor Puteri
asupra problemelor din Tarile Romane.
• In acest scop ei au redactat o serie de memorii care
contineau revendicarile romanilor din Principate.
Aceste revendicari erau:
– respectarea drepturilor politice ale romanilor;
– independenta sau autonomia Tarilor Romane;
– respectarea prevederilor ‘Capitulatiilor’;
– inlocuirea suzeranitatii Imperiului Otoman cu
protectoratul colectiv al Marilor Puteri.
• Miscarea a atras personalitati ale vremii ca: Ienachita
Vacarescu, Mihai Cantacuzino, Dimitrie Sturdza,
Eufrosin Poteca, etc.
• Cu prilejul razboaielor ruso-austro-turce boierii romani
au inaintat Marilor Puteri aceste memorii, cautand
sprijinul acestora.
• la congresul de pace de la Focsani (24 iulie 1772-
22 martie 1773), delegatii ale boierilor romani au
inmanat Congresului memorii prin care cereau, in
virtutea vechilor ‘capitulatii’, independenta Tarilor
Romane si punerea lor sub granita colectiva a
Marilor Puteri (Rusia, Austria, Prusia).

In 1774, protestul domnitorului Grigore Ghica
al III-lea impreuna cu boierii moldoveni
impotriva rapirii Bucovinei.
In 1791, la Şiştov, unde se discutau conditiile
pacii turcilor cu Rusia si Austria, boierii
munteni au inaintat un alt memoriu Austriei si
Rusiei prin care cereau: anularea obligatiilor
fata de Poarta, domn pamantean, autonomia
principatelor si intrarea lor sub protectia
Rusiei si Austriei.
• In 1822, a fost conceputa ‘Constitutia
Carvunarilor’ de catre comisul Ioan Tăutu,
reprezentant al micii boierimi din Moldova care
prevedea introducerea in Moldova a unui regim
constitutional, autonomia fata de Poarta
Otomana, etc.
Bucuresti

• Razboiul ruso-turc din 1828-1829, incheiat cu
semnarea tratatului de pace de la Adrianopol
care a limitat foarte mult dominatia Imperiului
Otoman asupra Principatelor. Tarile Romane au
intrat sub ocupatie ruseasca (1828-1834).
• Prezenţa militară rusă pe pământul Principatelor
a fost inaugurată în primele zile ale războiului: la
sfârşitul lunii aprilie 1828.

Galati
Iasi

Domnii pamanteni
• Primele domnii sub Ioniţă Sandu Sturdza ca
Domn al Moldovei şi Grigore al IV-lea Ghica ca
Domn al Valahiei - au fost de scurtă
durată:Sturdza şi Ghica au fost detronaţi în urma
intervenţiei militare din timpul războiului ruso-
turc, din 1828-1829.
• Ocupaţia rusă asupra Moldovei şi Valahiei,
(precum şi asupra oraşului bulgar Silistra) a fost
prelungită până la plata reparaţiilor de război de
către otomani.
• Împăratul Nicolae I l-a numit pe Feodor Pahlen ca
guvernator al celor două ţări înaintea încheierii păcii, el
fiind primul într-o succesiune de trei „preşedinţi
plenipotenţiari ai Divanelor din Moldova şi Valahia”, şi
supervizor oficial al celor două comisii însărcinate cu
redactarea „Legilor”.
• Aceste comisii, având drept secretari pe Gheorghe Asachi în
Moldova şi Barbu Dimitrie Ştirbei în Valahia şi-au reluat
lucrările în timp ce epidemia de holeră făcea încă ravagii şi
au continuat după ce Pahlen a fost înlocuit cu Piotr Jeltuhin
în februarie 1829.

• Situaţia de după Adrianopol a fost percepută în
Valahia şi Moldova ca abuzivă, întrucât Rusia
practic confiscase ambele principate, iar Jeltuhin
îşi folosise poziţia pentru a manipula procedurile
comisiei, numise proprii săi membri şi redusese
la tăcere toată opoziţia exilând toţi boierii anti-
ruşi din principate (incluzând chiar şi pe Iancu
Văcărescu, membru al Divanului Valahiei care a
combătut metodele sale de guvernare).

• Al treilea şi ultimul guvernator rus,
Pavel Kisseleff, a venit la 19 octombrie
1829 şi s-a confruntat de la început cu
epidemii de ciumă şi holeră, pe care
le-a rezolvat impunând carantina şi
importând grâu din Odessa.
Administraţia sa a durat până la 1
aprilie,1834 şi a efectuat cele mai
importante reforme ale perioadei.
Totodată a numit noul Divan în
noiembrie 1829, asigurând pe toată
lumea că nu vor mai exista măsuri de
represiune.
• Regulamentul Organic a fost adoptat în două
versiuni similare (diferenţele erau legate doar de
buget şi restricţiile privind forţele militare) la 13
iulie 1831 în Valahia şi 13 ianuarie 1832 în
Moldova. Ratificarea de către sultanul Mahmud al
II-lea nu a fost cerută de către Kiseleff.
• primele Constitutii romanesti care au jucat rol de
legi fundamentale pana la 1858;
• se bazau pe principiul democratic, modern al
separarii puterilor in stat;

• Regulamentele Organice consacrau domnia electiva si
ereditara.
• Principalul factor al executivului central erau domnii
regulamentari, alesi pe viata de Adunarea Obsteasca
Extraordinara si care exercitau atributii legislative,
executive si judecatoresti, desi imputernicirile lor erau
mai restranse decat in trecut.
• Domnul avea initiativa legislativa, fiind singurul indrituit
sa introduca proiecte de legi, si sanctiona legile
alcatuite de Adunarea Obsteasca. El numea si revoca
pe functionari, era capul ostirii, iar in conditii speciale
putea dizolva Adunarea legislativa. cu acordul puterilor
suzerana si protectoare;
• Domnitorul era ajutat de un Sfat format din 6
ministri.
• Desi nu mai avea dreptul de a judeca, domnul intarea
hotararile judecatoresti ramase definitive. Vistieria
statului a fost complet separata de Camara domnului,
acestuia fixandu-i-se, ca sursa de venituri, o lista
civila. Regulamentul stabilea ca, in caz de vacanta a
tronului, se instituia Vremelniceasca ocarmuire, o
comisie provizorie alcatuita din trei caimacami
(loctiitori de domn).

• Sistemul dregatoresc central cuprindea urmatoarele functii
corespunzatoare celor ale ministrilor:
• - marele vornic al treburilor dinlauntru - ministru de interne;
• - marele logofat al dreptatii - ministru al justitiei;
• - marele spatar, in Tara Romaneasca, si marele hatman, in Moldova -
comandanti ai Militiei pamantene;
• - marele vistier - ministru de finante, sef al Visteriei;
• - marele postelnic - seful cancelariei domnesti, conducea treburile
externe;
• - marele aga - sef al politiei;
• - logofatul pricinilor bisericesti - dirija treburile cultelor.
• Reuniti sub presedintia domnului, principalii dregatori alcatuiau Sfatul
Administrativ, analog unui consiliu de ministri restrans, compus din
sase inalti functionari ai Executivului: Interne, Afaceri Straine,
Finante, Justitia, Cultele si Armata. Acest organism elabora proiectele
de legi, supuse apoi deliberarii Adunarilor Obstesti.
• Puterea legislativa era detinuta de Adunarea
Obsteasca, prezidata de mitropolit,
• aleasa pe 5 ani si alcatuita exclusiv din reprezentanti
ai boierilor si clerului. Desi nu dispunea de initiativa
legislativa, aceasta adunare ordinara elabora legile din
porunca domnului si le adopta, intocmea bugetul de
stat si exercita controlul asupra cheltuielilor si
veniturilor. in sfarsit, ea prezenta domnului anaforale –
rapoarte despre starea tarii si propunea masuri si
remedii de indreptare.
• Adunarea Obsteasca a reprezentat, se poate spune,
un moment de tranzitie intre Divanul domnesc din
vechiul regim si Parlamentul sfarsitului de secol XIX.
Obsteasca Adunare
• Puterea judecatoreasca. Regulamentele Organice au
contribuit la efortul de modernizare a justitiei.
Sistemul judecatoresc a fost supus unei profunde
reorganizari pe baza unor principii noi, cum sunt:
• separarea activitatii juridice de cea administrativa,
• laicizarea justitiei,
• introducerea intr-o forma incipienta a inamovibilitatii
judecatorilor,
• organizarea ierarhica a instantelor si specializarea
lor,
• retribuirea judecatorilor fara a mai primi avantaje de
la parti,
• scurtarea cursului proceselor.
• Sistemul fiscal a devenit mai simplu si mai eficient. S-
a introdus bugetul anual, bazat pe estimarea
veniturilor si cheltuielilor, elaborat de Executiv si
aprobat de Obsteasca Adunare.
• Numeroase dari indirecte au fost desfiintate si
inlocuite cu o dare unica pe cap de familie, capitatia si
cu patenta pentru negustori, industriasi si meseriasi;
boierii si clerul continuau sa fie scutiti de dari.
• Desfiintarea liudei (unitate fiscala ce promova
principiul raspunderii colective solidare pentru plata
darilor) a trecut fiscalitatea pe seama contribuabililor
individuali, tot astfel cum desfiintarea poslusnicilor si
scutelnicilor (categorii sociale scutite de plata darilor)
a sporit numarul acestor contribuabili.
• Pentru imbunatatirea administratiei s-a stabilit conditia
juridica a functionarilor publici, in sensul ca ei
deveneau salariati ai statului cu retributie fixa,
interzicandu-se venitul din slujbe, care alimenta
coruptia si venalitatea.
• Armata a fost organizata pe baze nationale. S-a
constituit astfel Ostirea pamanteana alcatuita din
unitati permanente de infanterie, cavalerie, artilerie si
graniceri. Durata serviciului militar a fost stabilita la 6
ani.
• Militiile teritoriale au fost create pentru pastrarea
ordinii publice. Comanda suprema apartinea
domnului, care o exercita cu ajutorul marelui spatar si
marelui hatman. PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA
SCOALA NR. 5 BARLAD
Militia pamanteana
• Biserica. Regulamentele Organice au accelerat
subordonarea Bisericii Ortodoxe fata de stat. Astfel,
domnitorul confirma alegerea mitropolitilor si episcopilor, a
preotilor si egumenilor, iar participarea inaltilor ierarhi la
treburile obstesti s-a redus drastic: odata cu desfiintarea
Divanului domnesc,
• Acestia si-au pierdut puterile judecatoresti si
administrative, interzicandu-li-se orice intruziune in
treburile publice, pastrandu- si doar locul in Obsteasca
Adunare. Totodata, a sporit dependenta financiara a
Bisericii fata de stat: pe langa veniturile traditionale, preotii
primeau un fel de salariu.
• Scoala. Regulamentele Organice au organizat invatamantul
in limba romana, declarata limba nationala.
• Conservator în esenţă, documentul a iniţiat
totuşi o perioadă de reforme, care au pus baza
occidentalizării societăţii locale. Regulamentul a
oferit celor două principate primul lor sistem
comun de guvernare.
• Regulamentele au consacrat pentru locuitorii
Tarii Romanesti si Moldovei un regim unitar, iar
posibilitatea liberei circulatii si dreptul de a
dobandi imobile in oricare din cele doua tari
instituiau, in fapt, cetatenia unica moldo-
munteana, pregatind astfel apropiata lor
unificare politica.

• În 1834, în pofida condiţiilor redactate în actele
fondatoare, Imperiul Ţarist şi cel Otoman au
căzut de acord să numească primii doi
hospodari (şi nu să organizeze alegeri, aşa cum
se stabilise în prealabil). În felul acesta cele
două puteri sperau că viitorii domnitori vor
implementa reformele într-un ritm moderat şi că
vor câştiga loialitatea acestora împotriva
opoziţiei boierilor conservatori.

Domnii regulamentari
• Cei aleşi au fost Alexandru al II-lea
Ghica (fratele vitreg al domnului
precedent, Grigore al IV-lea) ca
domnitor al Ţării Româneşti şi
Mihail Sturdza (văr îndepărtat al
lui Ioniţă Sandu Sturdza) ca
domnitor al Moldovei.
Mihail Strudza
• Cele două domnii (numite în
general domnii regulamentare),
supravegheate atent de consulul
rus şi de o seamă de consilieri
pe probleme tehnice, s-au
confruntat foarte curând cu o Al. Dimitrie Ghica
opoziţie unită şi foarte activă în
cadrul Adunărilor Naţionale din
cele două principate
SCOALA NR. 5 BARLAD Gh. Bibescu

PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

Regulamentele Organice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulamentele Organice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Regulamentele organice

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD PROF. JUVERDEANU AURELIA MELANIA

SCOALA NR. 5 BARLAD Gh. Bibescu

S-ar putea să vă placă și