RECONSTRUCȚIE ECOLOGICĂ

PROIECT ÎMPĂDURIREA TERENURILOR AGRICOLE

DEGRADATE DIN MUNICIPIUL ROMAN, JUDEȚUL
NEAMȚ

Bacău, 2021

1
Cuprins

INTRODUCERE................................................................................................................................2
1. IDENTIFICAREA ZONEI ȘI A NECESITĂȚII RECONSTRUCȚIEI.....................................5
1.1. LOCALIZARE AMPLASAMENT.........................................................................................5
1.2 JUSTIFICARE PROIECT.........................................................................................................6
2. ETAPE REALIZARE PROIECT.................................................................................................6
2.1. ETAPA DE DETERMINARE A TIPURILOR GENETICE DE SOL.....................................6
2.2. PREGĂTIREA SOLURILOR..................................................................................................7
2.3. STABILIREA NECESARULUI DE PUIEȚI ȘI PLANTAREA ACESTORA........................8
2.4. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR...........................................................................................9
3. MONITORIZAREA MEDIULUI..............................................................................................12
3.1. IMPACT IMPLEMENTARE PROIECT................................................................................12
3.2. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:..................................................12
CONCLUZII.....................................................................................................................................13
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................................14

2
INTRODUCERE

Pădurile aduc importante beneficii în întreaga lume. Pe lângă faptul că adăpostesc

nenumărate specii de animale și păsări, ajută la încetinirea încălzirii globale, opresc alunecările de
teren, reprezintă și un spațiu de relaxare pentru milioane de oameni[1].
Conform France Press, procesul de împădurire, este susținut și recomandat pentru alte
beneficii, asupra ecosistemului și asupra economiei. Chiar dacă nu este un răspuns la problema
încălzirii globale, mai ales la ritmul prezent de emitere a gazelor de seră, susțin autorii studiului,
împădurirea trebuie să urmeze un plan și categoric ajută planetei. Planul de împădurire în masă este
încurajat de protocolul ONU, în baza teoriei conform căreia pădurile absorb masiv dioxid de
carbon din aer, prin fotosinteză. Însă ecologiștii și cercetătorii din domeniu susțin că maturizarea
pădurilor se face în timp îndelungat, iar ele oricum absorb și căldură solară mai multă din cauza
culorii întunecate, astfel că, spun ei, trebuie căutate alte soluții, mai directe și mai eficiente[1].
In prezent, fondul forestier al Romaniei ocupă o suprafata de aproximativ 6,5 milioane
hectare, suprafață care ne plasează pe locul 13 in Europa din puctul de vedere al suprafețelor
împădurite, respectiv 26,7% din totalul teritoriului, situându-se astfel cu 2,6% sub media
europeană, de 29,3% [1].
Pe fondul unui complex de condiții naturale favorizante, reducerea suprafeței acoperite cu
păduri dar și defectuoasa gospodărire a acestora, asociată cu practicarea pășunatului intens și a unei
agriculturi inadecvate, au generat în decursul timpului grave dezechilibre ecologice, ca urmare a
degradării terenurilor, cauzând inundații catastrofale [1].
O problemă, de mare interes național, o reprezintă reconstrucția ecologică a țării prin
împădurirea imenselor suprafețe de terenuri degradate. În România sunt foarte multe terenuri
degradate sau cu importanță economică scăzută care ar putea să intre ușor în circuitul forestier, tot
ce trebuie pentru a se realiza acest lucru este voința omului pentru mediul înconjurător [1].
Acţiunea de modificare şi modelare a ecosistemelor terestre este cea mai veche
intervenţie asupra naturii în istoria omenirii. Dezechilibrarea relaţiei om – natură nu s-a
manifestat pregnant atât timp cât cultura plantelor şi creşterea animalelor au constituit surse
de hrană. Primele probleme de mediu au fost eroziunea şi modificarea climatului, declanşate ca
o consecinţă a distrugerii pădurii şi înlocuirii acesteia cu păşuni şi suprafeţe agricole. Trecerea la
agricultura intensivă şi folosirea pe scară a substanţelor chimice (îngrăşăminte şi pesticide) a
avut consecinţe nebănuite, contribuind în mod decisiv la degradarea solurilor şi a apelor, a
naturii în general [1].

3
 Reconstrucţia ecologică reprezintă ansamblul de măsuri de modelare intenţionată, iniţiate
şi derulate de către om, prin care se asigură restabilirea structurii, funcţiilor naturale
hidrologice, biogeochimice şi ecologice, diversităţii şi dinamicii naturale în vederea
refacerii unui ecosistem degradat în urma intervenţiei umane. Prin reconstrucţia ecologică se
urmăreşte reluarea funcţiilor naturale ale unui ecosistem şi repunerea acestuia în condiţii de
evoluţie naturală, astfel încât să se regenereze habitatele şi ansamblul biodiversităţii iniţiale ale
ecosistemului respectiv. Regenerarea resurselor naturale permite şi exploatarea durabilă a
acestora de către comunitatea locală, astfel încât, programele de reconstrucţie ecologică pot
contribui, în egală măsură, atât la îmbunătăţirea calităţii mediului, cât şi la creşterea calităţii
vieţii populaţiei umane. Principalul aspect privind reconstrucţia ecologică este reprezentat
de identificarea căilor ce permit repararea, reasamblarea şi ajustarea componentelor unei
ecosistem pentru a asigura buna sa funcţionare ca sistem biologic [2].
Derularea unui program de reconstrucţie sau reabilitare ecologică este precedată de
realizarea unui studiu ştiinţific detaliat, urmărind o documentare amănunţită privind situaţia
iniţială a ecosistemului şi evoluţia acestuia ca urmare a intervenţiei umane, precum şi o evaluare
cât mai precisă a stării actuale a ecosistemului respectiv şi a tuturor componentelor sale, abiotice
şi biotice. Este necesar totodată să s e realizeze o proiectare a tuturor măsurilor necesare pentru
reconstrucţia ecologică a ecosistemului respectiv şi a diferitelor direcţii de evoluţie pe care
implementarea acestor măsuri le va imprima ecosistemului, precum şi o estimare a costurilor
[2].

4
1. IDENTIFICAREA ZONEI ȘI A NECESITĂȚII RECONSTRUCȚIEI

1.1. LOCALIZARE AMPLASAMENT

Terenurile agricole vizate pentru procesul de reconstrucție ecologică prin împădurirea

acestora cu puieți de salcâm sunt situate în zona de vest a Municipiului Roman. În figura 1 se poate
observa localizarea geografică a zonei de interes.

Fig.1. Localizare geografică [3]

Din punct de vedere geomorfologic, localitatea Roman este așezată în partea de vest a
Podișului Moldovei, în porțiunea terminală a Culoarului Moldovei și aproximativ la mijlocul
Culoarului Siretului. Vatra orașului se desfășoară la circa 3 km amonte de confluența celor două
râuri, Moldova si Siret, cu dimensiuni de 5 km de la vest la est și 4 km de la nord la sud. Orașul se
întinde pe terasa de confluență a Moldovei cu Siretul și pe terasele inferioare joase (de luncă) ale
acestora [4].
Din punct de vedere juridic, terenul în suprafață totală de 1 ha se află în proprietatea
Consiliului Local al Municipiului Roman.

5
 Tabelul 1, 2 – Repartizarea terenurilor pe categorii de folosință [5]

Unităţile staţionale identificate au fost denumite convenţional TD (terenuri degradate), fiind

delimitate în funcţie de tipul şi intensitatea degradării terenului. Capacitatea de producţie a
terenului este redusă, ca urmare a destructurării solului, conţinutului redus în humus şi substanţe
nutritive. Terenul studiat face parte din trupul de păşune [5].

1.2 JUSTIFICARE PROIECT

Suprafetele de teren care fac obiectul reconstructiei ecologice prin împădurire sunt în
principal terenuri inapte culturilor agricole afectate de eroziune de suprafață și de adâncime,
constituite în perimetre de ameliorare. Sunt considerate terenuri degradate, în înțelesul Legii
fondului funciar nr. 18/1991 i H.G.786/1993, terenurile care prin eroziune, poluare sau prin
acțiunea altor factori antropici și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție pentru culturi
agricole sau silvice [5].

6
2. ETAPE REALIZARE PROIECT

2.1. ETAPA DE DETERMINARE A TIPURILOR GENETICE DE SOL

Pentru determinarea tipurilor genetice de sol se vor executa cartări staţionale la scară mică.
Forma de relief, de eroziune şi acumulare, este terasa de confluenţă comună a celor două văi -
Moldova şi Siret. Aceasta are altitudinea medie de 15 – 20 m şi se ridică printr-un abrupt deasupra
terasei de luncă şi agestrului Moldovei. Structura aluvionară a fost observată în deschiderile de la
fosta fabrică de cărămidă, din nordul oraşului, cât şi din grădina Episcopiei. Depozitele sunt
constituite din: sol - 2m, lehm – 11 m, nisipuri şi prundişuri fluviatile - 2m, după care urmează
argila vânătă sarmatică [5].

Tabelul 3 – Buletin de analiză a solurilor [5]

2.2. PREGĂTIREA SOLURILOR

Pregătirea solului se va efectua diferenţiat în funcţie de prezenţa vegetaţiei ierboase sau

lemnoase, panta terenului, configuraţia actuală a terenului, gradul de eroziune sau alunecare [5].
Pregătirea solului va consta în [5]:
- Curatirea terenului de vegetaţie ierboasa;
- Curatirea terenului de vegetaţie arbustivă.
Astfel, au fost prevăzute mai multe tehnologii de pregătire a solului şi tehnici de
împădurire, după cum urmează [5]:
 Pentru suprafeţele acoperite cu vegetaţie ierboasă sau lemnoasă din cadrul
terenurilor degradate din a fost propusă înlăturarea acesteia manual cu secera sau
cosorul după caz. Se va avea în vedere înlăturarea vegetaţiei arbustive în benzi
alterne, de cate 1m lăţime amplasate din 2 în 2 metri.
 Pe terenurile cu eroziune incipientă din cadrul perimetrului, propus pentru

7
 împădurire, se vor face gropi normale de 30 x 30 x 30 cm pentru plantarea puieților
de salcâm.

2.3. STABILIREA NECESARULUI DE PUIEȚI ȘI PLANTAREA ACESTORA

Stabilirea necesarului de puieţi s-a facut ţinând seama de schemele de plantare şi procentele
de completări pentru fiecare compoziţie de împădurit, precum şi de eşalonarea la plantare a
terenurilor care fac obiectul proiectului [5].

Tabelul 4 – Necesarul de puieți pentru împădurirea zonei vizate [5]

Transportul puieţilor de salcâm până la destinaţie se va face cu mijloace de transport

acoperite în vederea protejării rădăcinilor puieţilor de acţiunea vătămătoare a vântului şi a razelor
solare. Snopii de puieţi se vor aseza în straturi. Între straturi, inclusiv deasupra, dedesubt şi în
lateral, se va aşterne câte un strat de muşchi, litieră sau paie umede. Pentru a preîntâmpina uscarea
rădăcinilor, depozitarea puieţilor se va face în şanţuri speciale în care se vor păstra până la plantare
[5].
Puieţii vor fi aduşi din şanţurile special amenajate la locul de plantare pe măsură ce vor fi
puşi în operă. Înainte de plantare rădăcinile puieţilor se vor toaleta, şi se vor mocirli în vederea
realizării contactului intim cu pâmântul din groapa de plantare. Pămantul cu care se acopera
rădacinile va fi bine batatorit cu piciorul, evitandu-se astfel patrunderea aerului [5].
Deoarece perimetrul este în apropierea unui drum de acces, nu mai este necesară construirea

8
altor căi de acces. Alte reţele (electrice, apă, canal, telecomunicaţii) nu sunt necesare [5].

Având în vedere faptul că perimetrul studiat face parte dintr-un trup de păşune mai mare, se
consideră necesar amplasarea unui gard de protecţie în special împotriva păşunatului în perimetrul
respectiv cu o lungime determinată de 1160 ml [5].

2.4. ÎNTREȚINEREA CULTURILOR

 Completările - se vor executa în anul 2 şi 3 după efectuarea plantaţiilor şi constau în
înlocuirea puieţilor uscaţi sau rupţi. Procentele propuse sunt în concordanţă cu natura
speciilor şi cu condiţiile staţionale existente. Astfel pentru anul 2 au fost propuse completări
cu un procent de 20%. Procentul de execuţie a completărilor în anul 3 este de 15% [5].

 Mobilizările - se fac diferenţiat în funcţie de modul de pregătire al terenului. La puieţii

plantaţi în vetre, mobilizarea se face în jurul puieţilor şi se exprimă în mii bucăţi.
Executarea lucrărilor de întreţinere (praşila) se va face manual, prin mobilizarea solului,
sfărâmarea bulgărilor şi îndepărtarea rădăcinilor şi pietrelor. Mobilizările se vor executa
vara, două în primii doi ani de la executarea plantaţiilor şi doua în următorii doi ani [5].

 Revizuirile – se execută în primii trei ani şi au ca rol tasarea pământului în jurul puieţilor,
despotmolirea acestora sau îndreptarea puieţilor culcaţi [5].

 Descopleşirile - au rolul de înlăturare a ierburilor şi a rugilor din jurul puieţilor, operaţiune

ce va fi executată cu secera sau cosorul [5].

Tabelul 5 - Planificare execuției lucrărilor [5]

9
 ANALIZA SWOT A PLANULUI

Puncte tari Puncte slabe

- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul
Nu este cazul
rural şi urban prin folosirea şi gospodărirea
durabilă a terenului prin împădurire
- ameliorarea pagubele produse de factorii
daunători (antropici sau naturali)
- îmbunătățirea calității solurilor, capacitatea de
retenţie a apei
- îmbunătățirea calităţii aerului, producţia de
biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate
- creşterea suprafeţei de pădure cu rol de
protecţie a apei, solurilor, a factorilor
naturali şi antropici dăunători, precum şi de
asiguare a funcţiilor recreative, pe baza
rolului multifuncţional al acesteia.
Oportunități Amenințări
Creşterea valorii estetice a peisajelor din cadrul În ipoteza în care acest proiect nu va fi realizat
perimetrului şi implicit a valorii recreative a se estimează că ritmul de degradare a terenului
acestuia. se va accentua, fapt ce va conduce la apariţia
eroziunii pe suprafeţe însemnate

10
 Figura 2 - Grafic GANTT etape proiect

3. MONITORIZAREA MEDIULUI

3.1. IMPACT IMPLEMENTARE PROIECT

Impactul asupra populatiei și sănătății umane: nu este cazul.

Impactul asupra apelor: există posibilitatea poluării apelor din scurgeri accidentale
de carburanți, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor sau întreținerea
necorespunzătoare a utilajelor și mijloacelor de transport, însă cu un impact
nesemnificativ;

Impactul produs asupra solului: posibilitatea poluării solului din scurgeri accidentale
de carburanți, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor sau întreținerea
necorespunzătoare a utilajelor și mijloacelor de transport. Aceste accidente pot fi
evitate prin respectarea măsurilor organizatorice privind protecția mediului.

Impactul produs asupra aerului: emisiile poluante pentru aer în perioada de execuție
a lucrărilor vor fi gazele de eșapament rezultate din funcționarea utilajelor mecanice
și de transport - emisii ce se încadrează conform estimărilor făcute în limitele
prevăzute de reglementările în vigoare pentru protecția mediului;

11
3.2. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI:

Odată instalate culturile forestiere, acestea au nevoie de întreţinere permanentă deoarece

după instalare ele trec prin cea mai grea perioadă - faza de adaptare. Lucrările de îngrijire vor fi
executate în culturile înfiinţate până la atingerea stării de masiv [6].
Lucrări de îngrijire a culturilor [6]:
1. receparea puieţilor: retezarea tulpinii puietului după plantare, la 1-2 cm deasupra
nivelului solului, perpendicular pe tulpină;
2. revizuirea culturilor: depistarea şi remedierea unor defecte care pot surveni după sezonul
rece (înlăturarea materialului vegetal uscat şi a pietrelor, încălţarea puieţilor deşosaţi, refacerea
vetrelor);
3. mobilizarea solului: se execută prin praşilă şi se urmăreşte distrugerea buruienilor şi
aerisirea, afânarea solului pe toată suprafaţa sau parţial (în benzi, tăblii, vetre)
4. descopleşirea culturilor : îndepărtarea vegetaţiei ierboase (a buruienilor) din jurul
puieţilor,
5. depresajul: modalitate de reglare a desimii constând în rărirea puieţilor proveniţi din
semănături directe
6. completări: operaţii prin care se înlocuiesc golurile (pierderile) din cultură (dacă
procentul pierderilor este mai mic decât cel normal admis); se execută în anul al doilea de vârstă al
puieţilor prin plantaţii, indiferent de modul în care s-a făcut împădurirea

Aplicarea lucrărilor de împădurire în scopul reconstrucţiei ecologice a terenului degradat

din cadrul perimetrului Roman va avea ca efect stăvilirea fenomenelor de torenţialitate în urma
ploilor abundente şi diminuarea considerabilă a fenomenelor de eroziune de suprafaţă şi de
adâncime. Aceste efecte se vor datora prezenţei sistemului radicelar, a retenţiei apei în coronament.
De asemenea un rol important va fi determinat de creşterea gradului de utilizare a surselor de
energie regenerabilă, îmbunătăţirea caltăţii apei şi nu în ultimul rând atenuarea efectelor
schimbărilor climatice [5].
Pe de altă parte, prin realizarea prevederilor acestui proiect se obţin o serie de efecte a căror
valoare materiala este dificil de stabilit, dar care au o importanţă deosebită [5]:
- ameliorarea efectelor factorilor climatici dăunători;
- reducerea eroziunii solului;
- atenuarea efectelor schimbărilor climatice;
- îmbunătăţirea capacităţii de retenţie a apei;
- îmbunătăţirea calităţii apei;
- creşterea gradului de utilizare a surselor de energie regenerabilă.
12
CONCLUZII

Pădurea reprezintă o sursă naturală de bunuri, foloase şi servicii de o deosebită importanţă

pentru om şi societate. Importanţa şi valoarea acesteia este sporită de faptul că faţă de alte resurse
naturale ca petrolul, gazele naturale, cărbunii etc., pădurea se caracterizează prin capacitatea de
reproducere, ca urmare a unui proces natural de reînnoire a generaţiilor de arbori. Permanenţa
pădurilor, în scopul receptării continue a beneficiilor izvorâte din funcţiile de producţie şi protecţie
atribuite, presupune o perpetuă înnoire a biocenozei forestiere la nivelul indivizilor. Viaţa limitată,
deşi îndelungată, a arborilor determină o înlocuire treptată a acestora pentru ca biocenoza în
ansamblul ei să‐şi păstreze, între anumite limite, structura în scopul realizării funcţiilor sale [7].
Aşadar, viaţa pădurii ca întreg nu este determinată de durata de viaţă a elementelor ce o
compun. Reînnoirea în cazul ecosistemelor forestiere este un produs natural, dictat de legile firii, ce
se produce continuu sau periodic. Similar acestui proces, în pădurea cultivată vorbim despre
regenerarea arboretelor, care presupune înlocuirea arborilor ajunşi la o anumită vârstă, ce se extrag
prin tăiere, cu exemplare tinere obţinute prin procese generative sau vegetative. Procesul de
înlocuire a vechii generaţii de arbori printr‐una nouă, tânără, este cunoscut sub numele de
regenerare. Regenerarea pădurii derivă din proprietatea fundamentală, generală a lumii vegetale şi
animale de autoreproducere [7].
De ce este importantă biodiversitatea pădurilor? Importanța functiilor pe care le îndeplinesc
pădurile este una majora; pe lângă asigurarea de materii prime regenerabile și de energie pentru
sistemul economic, ele joacă un rol deosebit în menținerea calității solului, în controlul eroziunii
acestuia și al alunecărilor de teren, controlul atmosferei și circuitului hidrologic [8].
Pădurile influențează schimbările climatice, acționând, în principal, asupra nivelului de
CO2 din atmosferă. În perioada de creștere și pe tot timpul de viață al pădurilor, carbonul este
preluat din atmosferă și stocat sub formă de lemn (biomasă lemnoasă), frunze și sol (așa numitele
"puțuri de carbon"); această cantitate de carbon rămâne stocată la nivelul ecosistemului pădurii, dar
poate fi eliberată în atmosferă prin ardere [8].

13
BIBLIOGRAFIE

[1] http://journals.usamvcluj.ro/index.php/agricultura/article/download/2998/2866 - accesat în data

de 27.05.2021
[2] http://www.silvic.usv.ro/cursuri/impaduriri.pdf - accesat în data de 27.05.2021
[3] https://www.google.com/maps/place/Municipiul+Roman - accesat în data de 02.06.2021
[4] http://blog.somproduct.ro/verde-la-impadurire/ - accesat în data de 02.06.2021
[5] http://primariaroman.ro/wp-content/uploads/ConsLoc/HCL/2009/185%20ANX%201%202009-
10%20aprobare%20SF%20impadurire.pdf - accesat în data de 07.06.2021
[6] https://pdfcoffee.com/proiect-reconstructie-ecologica-pdf-free.html - accesat în data de
18.06.2021
[7] https://ro.scribd.com/document/348296996/Proiect-reconstructie-ecologica-a-padurilor-din-
romania - accesat în data de 20.06.2021
[8] https://www.cabi.org/isc/FullTextPDF/2015/20153259330.pdf - accesat în data de 20.06.2021

14