Lupta de clasă și violenţa politică în colectivizarea agriculturii din România, 1949-

1962

Reguli editoriale

Trimiterea de către fiecare autor a formei finale a textului propriu pe adresele:

ddobrincu@yahoo.com și iordachinc@ceu.edu

TERMENUL LIMITĂ de trimitere a studiilor este 1 mai 2017.

LUNGIMEA textelor: cca. 10.000 de cuvinte (cu tot cu note) sau cca. 25 de pagini,
redactate la 1,5 rânduri, font Times New Roman, mărime 12 puncte, cu margini
standard (foaie A4, 4cm stânga şi 2cm celelalte margini).

ATENŢIE: Articolul trebuie precedat de un rezumat de 300 de cuvinte. O

prezentare autobiografică a fiecărui autor (afiliere instituţională, poziţie academică,
studii, câmpuri de cercetare/interes, lucrări importante – ultimele 3 cărţi şi/sau studii) de
200 de cuvinte, va fi inclusă la sfârşitul volumului. Vă rugăm să trimiteţi rezumatul şi
nota biografică odată cu studiul, până la 1 mai 2017.

TABELE, GRAFICE ŞI HĂRȚI: Pot fi incluse în text tabele, grafice și hărți. Ele
trebuie numerotate şi trebuie să aibă un titlu sugestiv. Spre exemplu:

Figura 1. Nr. țăranilor judecați în procese publice în România populară.

Harta 2. Localitățile în care s-au înregistrat răscoale țărănești în anii 1949-1962

Sursa informaţiilor trebuie indicată imediat după tabel, grafic, hartă.

În eventualitatea în care doriți să includem ilustrații – fotografii în text, vă rugăm să le

trimeţi şi ca fişiere separate, în format .tif scanate la 300DPI.

APARATUL CRITIC

Note de subsol: Vă rugăm să folosiţi note de subsol şi NU note de sfârşit.

Indicii numerici pentru notele de subsol se trec înainte de semnele de punctuaţie –

punct, virgulă etc – ex: gdssdsd1. – fără spaţii, în afara citatelor de sine stătătoare, când
se pun după punct – ex. „dgdsfsddf sgdsdsg.”2

Stilul de citare: Pentru a limita intervenţiile editorilor în text, vă rugăm să folosiţi

următorul stil standard de citare:

NOTĂ: În listele bibliografice se notează întâi numele de familie al primului autor şi

apoi prenumele (pentru a permite ordonarea alfabetică), în vreme ce în notele de subsol
se pune întâi prenumele şi apoi numele de familie.

Pentru cărţi:

1
2

1
Henry L. Roberts, Rumania. Political Problems of an Agrarian State, London, New
Haven, 1951, p. 45.

Gheorghe Gaston Marin, În serviciul României lui Gheorghiu-Dej. Însemnări din viaţă,
Bucureşti, Editura Evenimentul Românesc, 2000, pp. 23-24.

Aurora Liiceanu, Nici alb, nici negru. Biografia unui sat românesc. 1948-1998,
Bucureşti, Edititura Nemira, 2000, p. 98.

Pentru prescurtarea lucrărilor cu mai mulţi autori, la a doua citare în aparatul critic
se apelează la formula et. al.: Márton László et. al., op. cit., p. 32.

ATENŢIE: Folositi ediţia pe care o citaţi. Dacă este necesar, puteţi menţiona şi ediţia
originală. În cazul traducerilor, este obligatoriu să menţionaţi numele celui/celor care
a/au făcut traducerea.

Pentru cărţi editate:

Gheorghe Iancu, Virgiliu Țârău, Ottmar Trașcă (editori), Colectivizarea agriculturii în

România. Aspecte legislative. 1954-1962, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană,
2000, p. 189.

Prescurtarea ed. este rezervată pentru ediţie. Aşadar, când este cazul folosiţi „editori”
(desigur, fără ghilimele).

Pentru studii/capitole în cărţi:

David A. Kideckel, „The Socialist Transformation of Agriculture in a Romanian

Commune, 1945-62, în American Ethnologist, vol. 9, May 1982, pp. 320-340.

Sándor Oláh, „Colectivizarea în raionul Odorhei, Regiunea Autonomă Maghiară”, în

Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi (editori), Ţărănimea şi puterea. Procesul de
colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Cuvânt înainte de Gail Kligman şi
Katherine Verdery, Iaşi, Editura Polirom, 2005, pp. 281-299.

Pentru referinţe la o notă de subsol:

Livia Socoie-Coroi, Colectivizarea agriculturii în raionul Brad între istorie și memorie

(1949-1962), Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2009, p. 282, n. 306.

Pentru articole/studii:

Claudiu Degeratu, Octavian Roske, „Colectivizarea agriculturii. Modelul sovietic:

Ridicarea necontenită a nivelului de trai”, în Arhivele Totalitarismului, an II, nr. 1-
2/1994, pp. 80-91.

Dumitru Şandru, „Comuniştii, ţăranii şi marii proprietari din România în lunile

premergătoare legiferării Reformei agrare din 1945”, în Anuarul Institutului de Istorie
„A. D. Xenopol”, tom 30/1993, pp. 363-386.

Pentru articole de ziar/publicație săptămânală

2
Dan Radu, „Marx, Engels şi Lenin trag cu pistoalele automate în ţăranii bucovineni”, în
Opinia studenţească, nr. 9 (63), 5-12 martie 1991, pp. 4-5.

Pentru lucrări nepublicate:

Igor Cașu, Chestiunea colectivizării și foametea în masă din RSS Moldovenească,

1946-1947: o nouă interpretare, la conferința Lupta de clasă și violenţa politică în
colectivizarea agriculturii din România, 1949-1962, Iași, 20-21 octombrie 2016.

(Acest exemplu are valoare ilustrativă.)

In cazul în care cartea/capitolul/studiul/articolul are mai mulţi autori, indicaţi-i pe toţi.

Folosiţi întotdeauna titlul în limba originală. În cazul lucrărilor apărute în limbi locale
puteți trece între paranteze pătrate și traducerea în limba română.

Ziarele, documentele guvernamentale şi lucrările nepublicate trebuie să fie

identificate cât mai precis cu putinţă.

Pentru materiale de arhivă indicaţi locaţia şi titulatura arhivelor, sursa în funcţie de

sistemul de catalogare respectiv (fondul arhivistic), dosarul şi fila, după modelul
următor:

Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), fond CC al PCR – Secția Cancelarie,

dosar nr. 20/1949, 17/1961 ş.a.m.d.

Arhivele Naționale Cluj (AN-Cluj), fond Sfatul Popular Regional Cluj, dosar 4/1952,
18/1956 ş.a.m.d. (de trecut toate dosarele dintr-un fond citate în lucrare).

Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivei Securității (ACNSAS), fond

Documentar, dosar 8747, 12130 ş.a.m.d. (de trecut toate dosarele dintr-un fond citate în
lucrare).

Pentru interviuri se vor indica: numele complet sau iniţialele „informatorului” (rămâne
la alegerea autorului), vârsta, sexul (doar dacă redăm inițialele), ocupaţia/profesia,
localitatea de domiciliu, data realizării interviului.

Elena Alexoaie (sau E.A.), X ani, femeie, pensionară, localitatea Roma, judeţul
Botoșani, 22 octombrie 2016. (Dacă interviul nu a fost realizat de autorul textului se va
menţiona persoana respectivă.)

(„Exemplul” de mai sus are valoare ilustrativă.)

Pentru sursele citate de pe internet se vor reda: prenumele şi numele autorului, titlul
documentului sau al lucrării complete (dacă este accesibilă), urmate de adresa de
internet unde este disponibil(ă), apoi data accesării.

Pentru menţionări succesive ale unei cărţi folosiţi op. cit. sau Ibidem, după modelul
următor:

1. Gail Kligman, Katherine Verdery, op. cit., p. 245.

3
2. Ibidem, p. 43.

Nu se traduc titlurile din limbi străine de circulaţie.

Intrări bibliografice cu oraşe multiple: se redau toate.

Ex.: Iași, Chișinău.

Oraşul în care a apărut revista se menţionează numai pentru revistele necunoscute

(sau puţin cunoscute).

Pentru citate preluate de la alţi autori se foloseşte apud.

BIBLIOGRAFIE

Este necesară şi o secţiune bibliografică la sfârşitul articolelor, care să cuprindă lista

materialelor de arhivă, a interviurilor folosite și a lucrărilor citate (dar NU şi a celor
doar consultate, însă necitate), după următorul model:

Materiale de Arhivă:

Arhivele Naționale Istorice Centrale (ANIC), fond CC al PCR – Secția Cancelarie,

dosar nr. 20/1949, 17/1961 ş.a.m.d.

Arhivele Naționale Cluj (AN-Cluj), fond Sfatul Popular Regional Cluj, dosar 4/1952,
18/1956 ş.a.m.d. (de trecut toate dosarele dintr-un fond citate în lucrare).

Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivei Securității (ACNSAS), fond

Documentar, dosar 8747, 12130 ş.a.m.d. (de trecut toate dosarele dintr-un fond citate în
lucrare).

Interviuri:
Elena Alexoaie (sau E.A.), X ani, femeie, pensionară, localitatea Roma, judeţul
Botoșani, 22 octombrie 2016. (Dacă interviul nu a fost realizat de autorul textului se va
menţiona persoana respectivă.)

Ioan Maier (sau I.M.), X ani, bărbat, agricultor, localitatea Maieru, judeţul Bistrița-
Năsăud, 17 iunie 2012.

Cărţi, studii/articole

Gilberg, Trond, „The Costly Experiment: Collectivization of Romanian Agriculture”, în

R.A. Francisco, B.A., Laird, R.D., Laird (editori), The Political Economy of
Collectivized Agriculture, New York, Pergamon Press, 1979, pp. 23-62.

Kligman, Gail; Verdery, Kligman, Țăranii sub asediu: colectivizarea agriculturii în

România (1949-1962), Traducere de Justina Bandol, Iași, Editura Polirom, 2015.

Rujan, Rodel, .„Procesul colectivizării în Mândruloc și Cicir, jud. Arad”, în Anuarul

Institutului de Istorie Orală, vol. II, 2001, pp. 329-350.

4
Tănăsescu, Bogdan, Colectivizarea între propagandă și realitate, București, Editura
Globus, f.a. [cca 1194].

În cazul în care un autor este menţionat cu mai multe lucrări, în cea de-a doua intrare
numele propriu se înlocuieşte cu Idem.

Numele proprii. Localităţi cu nume diferite în mai multe limbi:

Folosiţi întotdeauna diacritice pentru numele proprii şi denumirea localităţilor. Folosiţi

varianta locală a numelor proprii. În cazul în care localitatea în cauză are mai multe
denumiri în diferite limbi, indicaţi variantele relevante prentru cazul dumneavoastră la
prima menţiune a numelui şi apoi folosiţi varianta în limba română.

Se folosesc formele:

Europa Centrală

nordul Moldovei

est

românilor

anii ’20, anii ’30, anii ’40 ai secolului XIX, respectiv ai secolului XX ş.a.m.d.

Pentru omisiuni într-un citat se folosesc paranteze drepte:

[…]

Sublinieri, note:

[subl. A. A.]

[nota I. C.]

[nota editorului/editorilor]

Pentru ghilimele se vor folosi: la deschidere „ iar la închidere  ” ; pentru ghilimelele din
interiorul citatelor se vor folosi: « iar  la închidere » .

Se foloseşte cratima pentru data sau numărul paginilor şi semnul EnDash –

(liniuţa medie, mai mică decît cea de dialog, numită EmDash — ) ca alternativă
pentru paranteze inserate în text:

„Între anii 1918-1989…”

Sistemul ortografic: Opinăm pentru folosirea unui sistem ortografic unitar. Toate
textele vor fi redactate cu diacritice. Propunem pentru acest volum folosirea ortografiei
Academiei Române: cu “ â “ în loc de “ î ” (în interiorul cuvintelor) şi “sunt” în loc de
“sînt”.