UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Programul de conversie profesională (program de formare continuă )
“PEDAGOGIA ÎNVĂ Ț Ă MÂ NTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR” - ID

PORTOFOLIU DE ABSOLVIRE

Echipa de coordonatori:
Componenta 1: Conf. dr. Laura CIOLAN și Lect. dr. Camelia RĂDULESCU
Componenta 2: Conf. dr. Diana CSORBA și Lect. dr. Anca PETRESCU
Componenta 3: Conf. dr. Raluca TOMȘA și Lect. dr. Cristian BUCUR
Componenta 4: Conf. dr. Cosmina MIRONOV și Lect. dr. Nicoleta DUȚĂ

Studentă:
Aurelia (Chințoiu) Poenaru

București,
2021
3
4
 CUPRINS

COMPONENTE PORTOFOLIU

1. Proiect de activitate integrată pentru învă ță mâ ntul preșcolar pag.9

2. Proiect de lecție în învă ță mâ ntul primar pag.23
3. Fișe de parcurs și de caracterizare psihopedagogică (preșcolar și școlar mic)
pag.35
4. Programă de opțional integrat pentru învă ță mâ ntul primar pag.61

5
6
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Programul de conversie profesională (program de formare continuă )
“PEDAGOGIA ÎNVĂ Ț Ă MÂ NTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR” - ID

PORTOFOLIU DE ABSOLVIRE
Componenta 1. Proiect de activitate integrată
pentru învățământul preșcolar

Student/-ă:
Aurelia (Chințoiu) Poenaru

București,
2021

7
8
PROIECT DE
ACTIVITATE

,,Prietenii lui Mișu’’

9
DATA:
NIVELUL/ GRUPA: Grupa mijlocie
STUDENT: Poenaru (Chințoiu) Aurelia
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,La ferma de animale’’
TEMA ACTIVITĂȚII : ,,Prietenii lui Mișu’’
ELEMENTE COMPONENTE ALE ACTIVITĂŢII INTEGRATE, MIJLOACELE DE
REALIZARE:

ADP: Întâlnirea de dimineață, Salutul, Prezența, Calendarul naturii, Activitatea de grup,

Noutatea zilei ,,Sosirea în sala de grupă a motănelului Mișu’’.
ALA : Joc de masă: „Animale mari și mici de la fermă” – puzzle;
Joc de rol : ,,De-a fermierii’’;
Bibliotecă : ,,Animale domestice” – unire de puncte.

Tranziție – “Pune mânuța aici...”

ADE: ,, Prietenii lui Mișu”

Domeniul Limbă și comunicare –,, Pe motănelul Mișu îl ajutăm și animalele domestice noi
le recuperăm ” - joc didactic ;
Domeniul Om și Societate (Activitate practică) – ,,Iepurașul și oița” - lipire.
Joc de mișcare: ,, Hora animalelor de la fermă ”.

DIMENSIUNI ALE DEZVOLTĂRII:

 Finalizarea sarcinilor și acțiunilor (persistență în activități);

 Mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute;
 Motricitate grosieră și fină în contexte de viață familiare;
 Conceptul de sine;
 Activare și manifestare a potențialului creativ;
 Conduită senzorio-motorie, pentru orientarea mișcării.

10
COMPORTAMENTE VIZATE:

 Realizează sarcinile de lucru cu consecvență;

 Exersează, cu sprijin, ascultarea activă a unui mesaj, în vederea înțelegerii și
receptării lui (comunicare receptivă);
 Exersează, cu sprijin, autoaprecierea pozitivă, în diferite situaţii educaţionale;
 Utilizează mâinile și degetele pentru realizarea de activităţi variate.

OBIECTIVE :
La sfârșitul activității copiii vor fi capabili să:

O1 -să asambleze/ îmbine corect piesele de puzzle pentru a obține imaginile cu animalele de
la fermă, pe baza experiențelor anterioare ;(Joc de masă)
O2 -să pregăteasă hrana pentru animalele de la fermă, rupând bucăți de varză, punând
boabe de grâu și porumb în recipientele aflate pe măsuță; (Joc de rol)
O3 -să unească corect punctele de pe fișă pentru întregirea imaginii; (Bibiotecă)
O4 -să precizeze forma de singular și de plural a substantivelor din imagini; (DLC)
O5 -să formuleze propoziții simple sau dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical ;
O6 -să lipească pe o suprafață dată diferite materiale puse la dispoziție, realizând cel puțin un
colaj estetic și funcțional;(DOS)
O7 -să respecte regulile jocului, participând cu plăcere la acestea. (Joc de mișcare)

REGULILE DE JOC:

 grupa de copii va fi împărțită în două echipe în funcție de jetonul ales ;

 va rezolva sarcina, copilul numit de către educatoare ;
 pentru fiecare răspuns corect copiii vor primi un animal domestic care se va regăsi pe
planșa cu ferma ;
 răspunsurile corecte vor fi aplaudate, iar răspunsurile greșite vor fi corectate ;
 odată cu rezolvarea tuturor sarcinilor de pe bilete motănelul Mișu o să reușească să își
găsească toți prietenii de la fermă.

11
SARCINA DIDACTICĂ:

ELEMENTE DE JOC: surpriza, aplauzele, mișcarea, mânuirea și selectarea materialelor,

recompense.

STRATEGII DIDACTICE:
METODE ȘI PROCEDEE: observarea, conversația, expunerea, explicația, demonstrația,
exercițiul, problematizarea, jocul.
MATERIAL DIDACTIC: panou prezență, calendarul naturii, imagini, cufăr, puzzle-uri cu
diferite imagini, machete cu animale domestice coli, creioane, coli, lipici, pensulă, jetoane cu
diferite animale, coală cu ferma animalelor, recompense, șervețele umede și uscate.
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupe, frontal, individual.

BIBLIOGRAFIE:
 Curriculum-ul pentru învățământul preșcolar 2019
 Andreescu L., Gurlui I., ,,Activitățile integrate în grădiniță”- ghid metodic, Ed.
Carminis, Pitești, 2014
 Axente M., Borțeanu S., Crihan S., Vodiță A., ,, Poftiți în trenulețul jocurilor”,
Ed. Diamant, Pitești
 Borțeanu S.,Vodiță A., ,,100 de întâlniri, 100 de idei reușite”, Ed. Diamant,
Pitești, 2013
 Revista învățământului preșcolar și primar 1-2, Ed. Arlequin, 2015

12
 SCENARIUL ACTIVITĂŢII

„Prietenii lui Mișu”

Activități de dezvoltare personală( ADP )

Activitatea începe cu întâlnirea de dimineață. Copiii sunt așezați în semicerc, iar
salutul se realizează prin intermediul poeziei: “ În fiecare dimineață/ S-avem gândul bun pe
față,/ Către soare să privim / Iubirea să o dăruim !/ S-alungăm orice tristețe / S-adunăm
doar bucurie!/ Și-atunci orișice copil, / În fiecare dimineață / Are gândul bun pe față! /
Bună dimineața, dragi veverițe! ”
În continuare, copiii sunt invitați să completeze panoul de prezență (panou care are
tot atâtea veverițe câți copii sunt în grupă). După rostirea versurilor : “După ce ne-am
adunat / Și frumos ne-am salutat, / Colegii ne-am întâlnit, / Cine oare n-a venit?”, un copil va
fi chemat și va lua de la panou veverițele cu pozele celor care nu sunt prezenți și le va pune
într-un coșuleț.
La calendarul naturii va fi chemat câte un copil și se va stabili împreună cu ceilalți
colegi anotimpul, ziua din săptămână, luna și anul în care ne aflăm și aspectele vremii.
Împărtășirea cu ceilalți: fiecare copil va spune pe rând dacă au animăluțe acasă, ce
animăluțe iubesc, iar activitatea de grupse va face pornind de la dorințele copiilor în ceea ce
privește primirea unui animăluț : ,,eu îmi doresc să am un cățel….., tu....?’’.
Noutății zilei descoperirea în sala de grupă a unui cufăr și a motănelului Mișu, în
interiorul cufărului aflându-se mai multe surprize.
Motănelul Mișu este un pui de pisică și el nu știe să vorbească corect și clar, dar nici
să scrie, drept urmare a cerut ajutorul unui șoricel pentru a-i scrie o scrisoare și a vă spune
supărarea sa.

13
 Mesajul zilei:
,, Prieteni adevărați de vom fi,
cu pisicuțul Mișu ne vom împrieteni,
De o vom ajuta,
el se va bucura!’’

Tranziție–,, Pune mânuța aici...’’

Activităși liber alese ( ALA )

Astfel, la centrul Joc de masă: „Animale mari și mici de la fermă” – Pisicuțul Mișu
le-a pregătit copiilor diferite puzzle-uri pe care aceștia trebuie să le asambleze corect.(O1)
La centrul Bibliotecă: „Animale domestice ” – preșcolarii unesc punctele de pe fișă
pentru a întregi imginea cu animalul domestic. (O2)
La centrul Joc de rol: ,,De-a fermierii’’- copiii trebuie să pregătească hrana
animalelor domestice (să rupă varza, să pună boabele de grâu, porumb, fânul și apa în
recipientele corespunzătoare).
Copiii își vor alege centrul unde vor lucra prin alegerea unui jeton și se vor roti pe
parcurs.
Copiii sunt împărțiți în două grupe în funcție de culoarea animăluțului ales, iar prima
grupă va rămâne la centrul Bibliotecă și va desfășura jocul didactic ,,Pe Pisicuțul Mișu o
ajutăm și animalele domestice noi le recuperăm ”(DLC) , iar copiii din cealaltă grupă formată
vor merge la centrul Artă și vor lipi diferite materiale realizând un colaj estetic (DOS-
Activitate Practică).
La finalul îndeplinirii sarcinilor de la fiecare dintre cele două centre copiii se vor roti.

14
 Domeniul Om și Societate - (Activitate Practică)

Se intuiește materialul împreună cu copiii și va fi explicat si demonstra copiilor modul

în care se vor fi lipite elementele pe planșă; mai întâi vor asambla elementele componente ale
animăluțului, apoi vor lipi într-o parte locuința acestuia, iar în partea cealaltă hrana. Înainte de
a trece la executarea lucrării, vom realiza câteva exerciţii pentru încălzirea muşchilor mici ai
mâinilor:“Mâna lebadă o fac ,/ Care dă mereu din cap/ Lebedele-n jur privesc,/ Mâinile eu le
rotesc.,,.
Pe tot parcursul activității educatoarea urmărește îndeaproape modul de executare al
lucrărilor și respectarea cerințelor. Acolo unde se vor întâmpina dificultăți se va acorda ajutor.
La finalul îndeplinirii sarcinilor de la fiecare dintre cele două centre copiii se vor roti.

GUSTAREA

Domeniul Limbă și Comunicare – ,, Pe Pisicuțul Mișu îl ajutăm și animalele

domestice noi le recuperăm ” – joc didactic
La activitatea de educare a limbajului educatoarea extrage un bilet din cufărul adus de
pisicuțul Mișu și va citi sarcina pe care copilul trebuie să o rezolve. Se vor explica regulile
jocului și sarcinile ce trebuie îndeplinite: grupa de copii va fi împărțită în două echipe:
echipa iepurașilor și echipa văcuțelor; va rezolva sarcina, copilul numit de către
educatoare; pentru fiecare răspuns corect vor primi un jeton cu un animăluț care se va regăsi
pe planșa cu ferma; răspunsurile corecte vor fi aplaudate, iar răspunsurile greșite vor fi
corectate; odată cu rezolvarea tuturor sarcinilor de pe bilete, Pisicuțul Mișu va fi din nou
fericit deoarece toți prietenii lui s-au întors la fermă exact când a sosit timpul mesei.
La jocul de probă se va verifica modul în care copiii au înţeles desfăşurarea jocului:
“La ce mă gândesc când spun ferma de animale domestice? ”-Sarcina acestei probe este de
a spune cât mai multe cuvinte care fac referire la ferma de animale domestice. După ce a fost
denumit cuvântul, copilul trebuie să formuleze o propoziție cu acesta.
Desfășurarea propriu-zisă a jocului : Se trece la desfășurarea propriu-zisă a jocului,
unde educatoarea insistă pe respectarea regulilor jocului și pe folosirea unui limbaj gramatical
corect și clar.
Proba 1 : „ Eu spun un animăluț, tu spui mai multe...” - Copilul numit de educatoare
va veni în față și va alege de pe masă un jeton cu un animal și va denumi pluralul acestuia.

15
 Proba 2 : „Spune cum face!” - Copilul numit de către educatoare va veni în față și va
alege de pe masă un jeton cu un animal și va spune cum face acesta.
Proba 3: „Ghici, ghici ce am spus aici!” - Copilul numit de către educatoare va veni
în față și va alege de pe masă un plic în interiorul căruia este o foaie pe care este scrisă o
propoziție. Acesta va trebui să stabilească valoarea de adevăr a propoziției, formulând
propoziția adevărată, pe baza explicațiilor date de educatoare.
Complicarea jocului - ,,Veverițele sunt istețe’’ – Preșcolarul ales de educatoare va
alege un bilet pe care este scrisă o ghicitoare. Acesta va trebui să găsească răspunsul la
ghicitoare, să alinte cuvântul și să formuleze o propoziție cu cuvântul alintat.

Joc de mișcare
În cadrul jocului de mișcare copiii vor purta măști cu diferite animale domestice. Se va
forma o horă mare, iar pe ritmul cântecului ,, Graiul animalelor’’ aceștia vor dansa. Atunci
când se va auzi în cântecel numele animalului, copiii care au masca cu acel animal vor veni în
mijlocul horei și vor dansa. Se va proceda așa până când toate animalele vor fi strigate.

Evaluarea activității
Activitatea zilei se încheie cu adunarea copiilor in jurul centrului tematic, acolo unde
vor fi așeza materialele pe care copiii l-au realizat la centrele de interes (fișele de la
Bibliotecă, puzzle-urile de la Joc de masă, machetele cu animale domestice de la centrul Joc
de rol, imagine cu ferma de la jocul didactic și panoul cu animăluțele de la activitatea
practică. Aici, copiii își vor aminti activitățile zilei. Vor fi solicitați să-și exprime părerea
despre activitatea preferată a zilei.
Fiecare copil își exprimă părerea despre ceea ce au realizat pe întreg parcursul zilei.
Aceștia sunt recompensați cu o prăjiturică și se emit aprecieri generale și individuale din
partea educatoarei referitoare la comportamentul copiilor și la activitatea desfășurată.
În cadrul momentului de reflecție, vom trece în revistă rapid, momentele zilei, fiecare
copil exprimându-și starea de spirit de la finalul zilei.

16
 Jocuri in aer liber

Moment de literație
În cadrul momentului de literație copiii vor fi așezați pe pernuțe în semicerc, iar
educatoarea le va citi povesteacu morală ,, Câinele și pisica’’.
Pentru a vedea dacă preșcolarii au înțeles povestea, educatoarea le va adresa câteva
întrebări :
,,- Cum se numește povestea de astăzi?
- Despre ce personaje este vorba în această poveste?
- Ce își dorea câinele când stăpânul său mânca? Dar pisica?
- Cum trebuie să fim noi cu prietenii noștri?
- Care este morala acestei vești?’’

17
 ,,Un prieten adevărat te
prinde de mână și îți
atinge inima. ’’

Gabriel Garcia Marquez

ANEXA 1

18
 ,, Dragi veverițe,

Mă numesc motănelul Mișu și sunt sigur că voi vă întrebați ce caut eu astăzi în sala
voastră de grupă, când eu ar trebui să stau liniștit în coșulețul meu la căldură, lângă sobă.
Dar se pare că de data aceasta nu pot face acest lucru. Am vrut să mă duc să mă joc cu
puișorii de rață, cu cea mai bună prietenă a mea văcuța și sunt convinsă că și Azorel cățelul
ar fi dorit să mă fugărească prin curte.
Dar veverițelor, voi știți ce s-a întâmplat??? Eu nu mi-am mai găsit prietenii în curte,
au plecat cu toții!
În zadar am fost și i-am căutat, am tot întrebat, dar nimeni nu înțelege ceea ce spun
pentru că sunt mic și încă nu pot vorbi corect și clar.
Atunci m-am gândit să mă duc la prietenul meu șoricelul care este deja mare și se
duce la școală. El știe să scrie și să citescă, așa că el a scris pentru voi această scrisoare.
Ajutați-mă, vă rog! Se apropie ora mesei și stăpânii vor veni pentru a ne aduce hrana.
Și vai de mine, ce necăjiți vor fi și ei când vor vedea că toate animăluțele de la fermă
lipsesc!’’

19
20
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Programul de conversie profesională (program de formare continuă )
“PEDAGOGIA ÎNVĂ Ț Ă MÂ NTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR” - ID

PORTOFOLIU DE ABSOLVIRE
Componenta 2. Proiect de lecție în
învățământul primar

Studentă:
Aurelia (Chințoiu) Poenaru

București,
2021

21
22
 Proiect didactic

DATA:

CLASA: a IV-a

ȘCOALA:

PROPUNĂTOR: Poenaru (Chințoiu) Aurelia

ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare

DISCIPLINA: Limba și literatura română

SUBIECTUL LECŢIEI: Fata babei și fata moșneagului

TIPUL LECŢIEI: consolidarea și sistematizarea cunoștințelor

SCOP:
~ Consolidarea comunicării orale şi scrise prin joc, aplicarea jocului în diverse contexte de învăţare ;
~ Dezvoltarea capacității de relaționare și de comunicare în cadrul grupului;

COMPETENȚE SPECIFICE :
2.1. Descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un set de repere
2.4. Inițierea și menținerea unei interacțiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup

23
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

O1 - să recunoască personajele povestirii pe baza mesajului audiat. Obiectivul se consideră atins dacă vor identifica corect șapte dintre personajele
poveștii;

O2 - să identifice caracteristici fizice și morale ale personajelor din textul citit. Obiectivul se consideră atins dacă vor identifica cel puțin trei caracteristici
fizice și două caracteristice morale;

O3 - să-și exprime părerile, sentimentele față de personaje; Obiectivul se consideră atins dacă vor exprima cel puțin o părere despre un singur personaj;

O4 - să identifice proverbele care se potrivesc cu învăţătura poveștii; Obiectivul se consideră atins dacă vor identifica cel puțin două proverbe care se
potrivesc cu învățătura poveștii;

O5 - să construiască enunţuri folosind cuvinte / expresii din text; Obiectivul se consideră atins dacă vor construi cel puțin două enunțuri folosind
expresiile din text;

O6 - să interpreteze sceneta artistic și creativ; Obiectivul se consideră atins dacă vor intrerpreta sceneta creativ folosind propriile cuvinte;

STRATEGII DIDACTICE:

 METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia, explicaţia, exerciţiul, jocul didactic, jocul de rol, metoda ciorchinelui ;
 MIJLOACE DIDACICE: coli de flipchart, marker, carioca, foarfece, creion, măști, copăcei, cosuleț, lădiță, fișe de lucru;
 FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, pe grupe;

RESURSE TEMPORALE: 45 minute

RESURSE UMANE: 19 elevi
BIBLIOGRAFIE:
 Sofia Dobra, Atelier de limba și literatura română – În Țara Textelor Frumoase, clasa a IV-a, Ed. Art
 Vasile Molan- Metodica predării limbii române în învăţământul primar primar si prescolar ,
 Ioan Șerdean-Metodica predării limbii române la clasele I-IV,E.D.P București, 1990
24
 Momentele lecţiei Ob. Conținutul instructiv - educativ Strategii didactice Evaluare

op. Metode şi Mijloace Forme de

procedee didactice organizare

1.Moment Se creează climatul propice pentru desfăşurarea

organizatoric activităţii:

(1`)  aerisirea sălii de clasă;

 pregătirea materialului didactic necesar; Conversaţia Frontal Observare
 asigurarea disciplinei; sistematică
Individual

2. Verificarea O2 Se verifică tema pentru acasă atât cantitativ (trecând Conversaţia Frontal Observare
temei printre bănci), dar şi calitativ (câțiva elevi citesc pe sistematică
rând ce au scris, iar ceilalţi copii verifică dacă au Explicația Individual
(2`) lucrat corect).

3. Captarea Voi recita câteva versuri compuse de Elena Dragoş: Conversaţia Fișa Frontal Observare
atenției sistematică
,,Zice-se c-a fost odată Explicația
(2`) Un moşneag şi-o babă rea;
Că moşneagu-avea o fată,
Baba tot la fel şi ea.
Fata babei, răzgâiată,
25
 Lenevea fără de saţ
Cârtitoare şi-ncruntată
O1 S-alinta ca cioara-n laţ.
Fata moşului, frumoasă
Spre păduri urca din greu,
Ea căra găteje-acasă
Ea la moară tot mereu.”
Solicit elevilor să recunoască povestea din care fac
parte versurile (Fata babei şi fata moşneagului);

4. Anunţarea temei Se anunţă elevii că în această oră se vor consolida

şi a obiectivelor cunoștințele legate de povestea scrisă de Ion
Creangă -„Fata babei şi fata moşneagului”. Conversaţia Frontal Observare
(1`) Se precizează că, pe parcursul orei, se va discuta sistematică
despre personaje, despre comportamentul şi Explicația
însuşirile acestora.Vom face un concurs cu
recompense .
,,Cine știe mai bine”

5. Dirijarea Profesorul le spune elevilor că astăzi vor lucra Observare

învățării/ împărţiți în două grupe. Se trece la împărțirea clasei sistematică
Formarea în două grupe. Conversaţia Frontal
proceperilor și Prima probă:,,Recunoaște personajul” (Anexa 1)
deprinderilor
Elevii au de recunoscut din povestea audio Observația laptop
(28`) personajul descris sau personajul care vorbește
(povestea audio-doar anumite pasaje) Explicația
26
O1 A doua probă: Jocul didactic Chestionare
orală
Elevii vor avea sarcina de a realiza un ciorchine pe
individuală și
o coală de flipchart, pe care îl vor completa folosind
Conversaţia de grup
tehnica mesei rotunde.

Elevii celor doua grupe vor identifica tipurile de Observația coli de Individual
personaje în funcție de cum pot fi întâlnite: reale, flipchart Capacitatea de
Demonstrația
imaginare, fantastice, pozitive sau negative, a-și atribui
marker
principale sau secundare, trăsăturile fizice și morale Exercițiul rolurile într-o
ale personajelor. Foarfece echipă.
ciorchinele
Lipici
Grupa 1-,,Fata moșneagului”
Frontal
- Elevii vor identifica tipul de personaj în funcție de Contribuția
cum poate fi întâlnit: real/ imaginar/fantastic ,
individuală
pozitiv sau negativ, principal sau secundar,
pentru
trăsăturile fizice și morale ale personajului, desen,
proiectul de
expresii frumoase, proverbe care se potrivesc.
echipă.
Grupa 2-,,Fata babei”
O2 Individual
Elevii vor identifica tipul de personaj în funcție de
cum poate fi întâlnit: real/ imaginar/fantastic,
pozitiv sau negativ, principal sau secundar,
O3
trăsăturile fizice și morale ale personajului, desen,
O4 expresii frumoase, proverbe care se potrivesc.
- se fixează la tablă colile de flipchart pe care a fost
realizat ciorchinele
- se analizează frontal răspunsurile date

27
 A treia probă: Chestionare
orală
Alcătuiește enunțuri folosind cinci dintre Explicația Fișă de individuală și
expresiile...(anexa 3) lucru
Exercițiul de grup

O5

6. Obținerea O1 Elevii vor realiza o scenetă scurtă în care vor Măști

performanței reproduce întâmplări din poveste. Se vor pune în copacel
O2 pielea personajului, iar pentru ca acest lucru să fie Conversaţia făntână Frontal Obsrvare
(10`) mai uşor, voi veni în ajutorul lor cu măşti sau sistematică
O6 Explicația Coșuleț Individual
obiecte specifice personajelor. Capacitatea de
Jocul de rol Costum
tradițional a pune în
românesc scenă povestea
artistic și
creativ.

7. Încheierea Aprecieri verbale asupra modului în care elevii au Conversaţia

activității participat la activitate.

(1`)

28
Anexa 1

Recunoaște personajul

,,– Draga tatei, iaca ce-mi tot spune mă-ta de tine: că n-o asculţi, că eşti rea de gură şi înnărăvită şi că nu este de chip să
mai stai la casa mea; de-aceea du-te şi tu încotro te-a îndrepta Dumnezeu, ca să nu se mai facă atâta gâlceavă la casa asta,
din pricina ta.”

,,era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ”

,,– Fată frumoasă şi harnică, fie-ţi milă de mine şi mă grijeşte, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!”

,,– Fată frumoasă şi harnică, grijeşte-mă şi curăţă-mă de omizi, că ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!”

,,- Fată frumoasă şi harnică, lipeşte-mă şi grijeşte-mă, că poate ţi-oi prinde şi eu bine vrodată!”

,,-Ia, o fată săracă, fără mamă şi fără tată, pot zice; numai Cel-de-sus ştie câte-am tras de când mama care m-a făcut a pus
mâinile pe piept!”

,,-Cu adevărat numai Dumnezeu te-a îndreptat la mine şi te-a scăpat de primejdii. Eu sunt...” 

,,– Las’, mamă, că nu-i prădată lumea de bogăţii; mă duc să-ţi aduc eu şi mai multe.”

,,– Da’ cum nu!? că nu mi-oi feşteli eu mânuţele tătucuţei şi a mămucuţei! Multe slugi aţi avut ca mine?”

,,gura babei umbla cum umblă meliţa; că fata lui nu ascultă, că-i uşernică, că-i leneşă, că-i soi rău… că-i laie, că-i bălaie; şi
că s-o alunge de la casă; s-o trimită la slujbă unde ştie, că nu-i de chip s-o mai ţie;”
Anexa 2

După faptă şi răsplată. Leneşul la toate, zice că nu

poate.

La plăcinte, înainte,
Unde- i minte îi şi noroc. La război înapoi.

Vina recunoscută e pe
Bine faci, bine găseşti. jumătate iertată.

Prietenul la nevoie se cunoaşte. Pomul se cunoaşte după roade şi

omul după fapte

30
Anexa 3

1. Alcătuiește enunțuri folosind cinci dintre expresiile:

rea la inimă
era fata mamei
se alinta cum s-alintă cioara-n laţ
bună la inimă
rea de gură
sora cea de scoarță
fată robace
piatră de moară în casă

31
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Programul de conversie profesională (program de formare continuă )
“PEDAGOGIA ÎNVĂ Ț Ă MÂ NTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR” - ID

PORTOFOLIU DE ABSOLVIRE
Componenta 3. Fișe de parcurs și de
caracterizare psihopedagogică
(preșcolar și școlar mic)

Studentă:
Aurelia (Chințoiu) Poenaru

București,
2021
33
 FIŞĂ DE PARCURS/ CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC(Ă)-ÎNVĂȚĂMÂNT
PRIMAR

I. Date personale
1. Numele, Prenumele: C. N.
2. Locul naşterii:
3. Data naşterii : 11.04 2012
4. Domiciliul:
5. Şcoala:

II. Date familiale

1. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
Tatăl: muncitor
Mama: vânzătoare
2. Structura şi componenţa familiei
a) Tipul familiei (bifaţi):
 Normală
 Tatal (mama) decedat
 Părinti divorţaţi
 Părinţi vitregi (ocazional)
 Părinți nedivorțați dar despărțiți
b) Fraţi (surori) mai mici, mai mari
Nr VÎRSTA OCUPAȚIA Nr VÎRSTA OCUPAŢIA
1 7 ani elev

Alte situaţii:- copii ai părinților vitregi

Alte persoane (rude) apropiate în familie:
-bunică (ani- 78, pensionară)
3. Atmosfera şi climatul educativ
 Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
 Raporturi punctate de conflicte mici si trecătoare;

34
 Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
 Familie destrămată sau pe cale de destrămare.

4. Condiţii de viaţă şi muncă ale elevului

 foarte precare;
 la limită;
 acceptabile;
 bune;
 foarte bune.

5. Influenţa din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)

 reduse;
 ample;
 frecvente;
 întîmplătoare.

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1.Caracteristici ale dezvoltării fizice :
Dezvoltarea este armonioasă în limitele specifice vârstei ca greutate și înălțime.
2.Îmbolnăviri:
a) anterioare intrării în şcoală:
Nu se cunoaște ca elevul să aibă un istoric al îmbolnăvirilor înainte de debutul scolarizării.
c) pe parcursul şcolarizării
Starea sănătății este bună (nu a suferit boli sau traumatisme care să îi afecteze dezvoltarea
fizică şi psihică). La sfârșitul anului trecut elevul a suferit de o criză epileptică la școală iar
acum este sub supraveghere.
3. Dizabilități (senzoriale, motorii etc)

IV. Particularităţi ale debutului şcolarităţii

1.Pregatirea copilului de a deveni şcolar
a) dezvoltarea motivelor şi intereselor de cunoaştere:

35
Pentru a fi pregătit pentru şcoală copilullui trebuie să i se dezvolte:
-Siguranța de sine,
-să fie prietenos, capabil să dezvolte relaţii cu copiii de vîrsta lui
-să fie capabil să se concentreze şi să ducă la bun sfîrşit o sarcină
-să fie capabil să comunice stările lui afective: supărare, frustrare, bucurie, satisfacţie
- să fie capabil să asculte cerinţe şi indicaţii şi să fie atent.
La sfârșitul preșcolarității deși frecvența cursurilor a fost neregulată apare totuți interesul și
pentru școală. La debutul școlarității, adaptarea la mediul înconjurător îl recomandă ca fiind
capabil de a face față cerințelor instructiv educative și compatibil sub aspectul
disponibilităților bio-psiho-sociale de a dobândi statutul de elev. Apare o motivație
extrinsecă,un impuls de autoafirmare, aceea dorință de a dovedi mamei că este mai bun și
plăcerea de a fi important în ochii acesteia, motivația având o semnificație personală. Însă
motivația intrinsecă este slabă, se amplifică curiozitatea pentru diferite cunoștințe.
b) capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale
Datorită frecvenței slabe a cursurilor preșcolare, la sfârșitul preșcolarității rezistența le efort
este mică. Progresele pe care le are copilul în planul motricității sunt:
-coordonarea mișcărilor este precisă
-are o motricitate fină dezvoltată

-coordonarea vizual motrică( ochi-mână) este bine dezvoltată.

Execută cu plăcere exerciţiile ce țin de activitatea fizică şi participă cu entuziasm la întrecerile

organizate în grădiniţă. Se descurcă în situaţii diferite. Deprinderile de bază sunt formate: de
manipularea a numeroase obiecte și instrumente, deprinderi igienice, cele ce țin de
comportamentul alimentar, desen și modelaj.
Se cosideră apt pentru școlarizare deoarece percepe, gândește, ia decizii, verbalizează ceea ce
dorește să comunice (cu greșeli gramaticale frecvente), îsi exprimă dorințele, trăirile
emoționale. Deși vorbește în felul său folosește limbajul ca mod de comunicare. Clasifică și
ordonează obiecte respectând anumite criterii. Operează cu termenii mai mult, mai puțin, mai
mare, mai mic.
c) gradul de independenţă a proceselor intelectuale
Percepțiile de formă mărime greutate, orientarea spațio-temporală, schema corporală-
operează cu ele, deși confundă partea stângă cu partea dreaptă (la care se lucrează),
diferențiează sus-jos, înainte-înapoi. Se orientează bine în spațiu. Diferențiază și denumește
formele geometrice dar le denumește prin asocierea cu obiecte cunoscute.
Reprezentările la debutul școlarității are cunoștințe în ceea ce privește reprezentarea
fructelor, obiectelor de uz casnic, pomi, oamenii apropiați prin reproducerea imaginii
obiectului.
Memoria, predomină cea vizuală, însă memoria mecanica, de exemplu memorarea unor
versuri este slab conturată, întâmpinând dificultăți în procesul memorării.
Vorbirea nu este corectă din punct de vedere gramatical și lexical, are deficiențe în

36
pronunțarea sunetului ,,r” și ,,c” de aceea se recomandă terapie logopedică.
Imaginația reproductivă este medie, săracă în detalii, imaginația creatoare fiind slab
conturată.

2. Siptomatologii ale conduitei

 pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii;
 negativă, neadecvată începerii şcolarităţii.

3. Inserţia în fluxul solicitărilor şcolare

a) Caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea şcolară

Ținându-se cont nivelul de dezvoltare biologică, psihologică și socială care este specifică
vârstei, de vârsta cronologică, de maturitatea şcolară (care marchează nivelul de dezvoltare la
care activitatea de tip școlar contribuie la dezvoltarea personalității copilului), și conţinutul
instruirii la debutul școlarității copilul se consideră apt pentru integrarea scolară.

Randamentul în activitatea de învățare este proporțional cu volumul de efort și exercițiu starea

de pregătire cognitivă bună.

Nivelul dezvoltării intelectuale, motivația, voința ating pragurile normale ale dezvoltării la
pentru integrarea copilului în activitatea școlară. Imaginea de sine este bună ceea ce îl
recomandă și îl susține în anumite situații, mai ales în în condițiile în care nu iese câștigător.

Factotii sociali nu influiențează în mod corect învățarea: familia, normele și atitudinile

grupului social din care face parte copilul nu favorizează situații de învățare.
b) Caracteristici nefavorabile de intregrare a copilului în activitatea şcolară
Datorita faptului ca familia este destrămată cu parinți vitregi și trecători prin viata copilului,
acest lucru duce la scăderea motivației copilului în ceea ce privește studiul individual și
suplimentar al copilului. O altă caracteristică nefavorabilă este pronunția diferitelor sunete dar
care se poate remedia prin terapie logopedică.

V. Rezultate obţinute de elev

1. Rezultate la învăţătură
Grafic global pe clase:

Discipline I II III IV

Matematică S S

37
 (Matematică și
exploararea
mediului)
Științe ale - -
naturii
S S
Limba și
literatura
romănă

(C.L.R)
FB FB
Educație fizică
Religie FB FB
- -
Educație civică
Muzică și B B
mișcare
Joc și mișcare - -
Arte vizuale și FB FB
abilități
practice
Dezvoltare B B - -
personală
media B B
Promovat /
nepromovat

Clasificat
n/N
16/18

2. Cercuri frecventate de elev

Faptul că elevul locuiește în mediul rural iar pentru frecventarea unui cerc ar fi fost necesară
deplasarea în oras, lipsa de timp a părinților, elevul nu a frecventat un cerc în afara școlii. La
nivelul școlii este înscris într-un cerc ,,Creativitate și fantezie” (quilling), dar fară rezultate
spectaculoase.

38
 Clasa Cercul Rezultate
I Creativitate și fantezie
II Creativitate și fantezie
III
IV

3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare

A participat la concursuri școlare unde a obținut rezultate bune:

-concursuri în cadrul școlii ,,Cea mai bună reclamă”, “Cel mai bun afiș”, concursuri sportive
și de educatie plastica;

Clasa Disciplina, cercul Rezultate

I
II
III
IV

4. Activitatea independentă a elevului:

 citeşte suplimentar din manual;
 citeşte si alte cărţi;
 rezolvă probleme în plus;
 alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coreografice) :
Arată interes și entuziasm pentru activităţile fizice

IV Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală

1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive:
 predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
 predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
Îşi aminteşte cel mai bine prin repetiţii verbale şi prin discuţii cu voce tare.
Manifestă interes şi entuziasm pentru expresiile verbale (muzicalitatea, ritmul cuvintelor).

39
 percepţia difuză, superficială a materialului de învăţare;
 percepţie complexă (spirit de observaţie) .

Nivelul de inteligență:

Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă

foarte buna buna medie scăzuta sub limită
x

1. Memoria:
Foarte Bună Medie Slabă Foarte
bună slabă
x

4. Imaginaţia
▪ săracă;
▪ bogată;
▪ reproductivă;
▪ reproductiv-creativă;
▪ pentru activităţi tehnice;
▪ pentru activităţi literar-artistice
Se bucură de oportunitatea de a construi în mod fizic, de a mânui materialele de învăţare
specifice școlarului mic.
Are imaginaţie bogată, legată şi stimulată de trăirile sale afective: bucuria, plăcerea (cadouri
primite de la Moş Crăciun, jucăriile sale). Îşi imaginează şi creează multe lucruri de exemplu,
pentru a evita o pedeapsă, minte şi creează un scenariu pentru a fi crezut.
5. Limbajul
-Vocabularul bogat; - Exprimare -Vocabular -Vocabular foarte
uşoară şi redus; sărac;
-exprimare frumoasă
şi corectă Corectă -exprimare -exprimare
greoaie incorectă

40
Nu se exprimă corect din punct de vedere gramatical (o mare importanţă având şi modelele
verbale ale familiei şi anturajului apropiat al copilului).
Are capacitate de verbalizare crescută deși vocabularul este redus (povesteşte tot ce face,
vede sau aude).

6. Stilul de muncă
a) Cum lucrează:
 sistematic, ritmic, organizat;
 inegal, cu fluctuaţii în salturi;
 neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă sa-i le facă părinţii;
 mari lacune în cunoştinţe, rămîneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi;
 alte menţiuni
Are un simț al responsabilității nu foarte dezvoltat, își face temele atâta timp cât sunt
obligatorii și copiind de la ceilalți colegi.
b) Sârguinţa
 foarte sârguincios;
 de obicei sârguincios;
 puţin sârguincios;
 nesârguincios
c) Autonomie, creativitate
 inventiv, cu manifestări de creativitate;
 manifestă uneori iniţiativă, independentă;
 se conformează de regulă modelului, procedează rutinar;
 nesigur, dependent, fără iniţiativă;
 alte caracteristici

VII Conduita elevului la lectie și în clasă

1. Conduita la lecţie:
 atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul inegale, fluctuante;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.

41
2. Purtarea în general;
 exemplară, ireproşabilă;
 corectă, cuviincioasă, bună;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, devianţă.

VIII . Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participare la viaţa de grup:
 mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu idei şi
propruneri;
 activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupului.

2. Cum este văzut de colegi:

 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
 bun coleg, săritor la nevoie, te poti bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.

3. Colegii îl apreciază pentru:

 rezultatele la învăţătură;
 performanţele extraşcolare;
 pentru că este prietenos, apropiat.

IX. Trăsături de personalitate

1. Temperament:
 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la
solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
 exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv, nestatornic;
 calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;

42
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat exteriorizat, nestatornic; uneori nepăsător, energic, rezistent la socitări
repetitive, nesigur;

Trăsăturile de personalitate indică faptul că are o combinație între trăsăturile tipului coleric și
sangvinic.
Este energic și își risipeste fără economie energia, de aceea trebuie orientat spre a-şi concentra
energia asupra obiectivelor şcolare. Este capabil de trăiri afective intense dar trece cu usurință
(aparent) peste eșecuri sau decepții. Trece totuși rapid de la o trăire afectivă la alta. Stabilește
ușor contacte cu alte persoane, vorbește însoțindu-și cuvintele de o mimica expresivă dar nu și
de gestică.Vorbește cu usurința despre el însuși și își exprimă părerile fără rețineri într-un
mediu unde îi conferă siguranță.

2. Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;
 emotiv, dar fără reacţii dezadaptative;
 neemotiv, îndrăzneţ.

3. Dispoziţie afectivă predominantă:

 vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat.
Este puternic influențat de factori externi.

4. Însuşiri aptitudinale:
 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare;
 rezolvă corect, dar consumă mai mult şi investeşte mai multă energie;
 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

5. Trăsături de caracter în devenire:

a) atitudini faţă de muncă:
 pozitive-energie
 negative-amânare
b) atitudini faţă de alţii:

43
 pozitive-preferă să fie înconjurat de oameni mai ales de copii ca și el, să fie plăcut de
aceștia, se supune de cele mai multe ori regulilor trasate de alții, bucurându-se de ceea ce
li se întâmplă. Are capacitatea de a ierta, de compasiune, energic, politicos, prietenos.
 Negative-amânare, invidie, încăpățânare
c) atitudini faţă de sine:
 pozitive-
 negative- lipsă de încredere în forțele proprii, neglijent, nemulțumit

Concluzii

C.N. este un băiat de nouă ani.Crește într-o familie compusă din 5 membri, el fiind

primul copil al familiei. Odată cu plecarea mamei a rămas în grija bunicii. Aceasta fiind
o femeie în vârstă, de la țară nu-l mai poate ajuta la lecții și comportamentul lui s-a schimbat
fiind supravegheat insuficient. Au o stare materială mai puțin bună, deoarece tatăl lucrează
ocazional, duce lipsă de afecțiune părintească, deși bunica îl iubește.

Copilului nu a frecventat regulat grădiniţa astfel implicarea a fost insuficientă a familiei în

educaţie, lipsind totodată, din cauza frecventelor despărțiri ale tatălui de concubină și lipsa
mamei biologice, exemplul în imediata lui apropiere.

În ceea ce privește sarcinile de la activitățile desfășurate, acest copil nu reușește niciodată să

le ducă la bun sfârșit. Acest lucru se poate observa mai ales în activitățile care presupune efort
intelectual. Problemele apar în general în activitățile impuse de alții, comparativ cu cele pe
care le alege singur. Este nehotărât în organizarea jocului individual, doreşte compania
anumitor copii, nu îndeplineşte sarcinile care i se dau, mai puţin pe cele cu caracter practic –
aplicative. Face deseori greșeli, din neatenție, chiar și în realizarea celor mai ușoare teme de
lucru. Munca lui este dezordonată și superficială.

Reușește cu dificultăți să mențină ritmul cu ceilalți elevi, refuză uneori să se implice în unele
activități. Capacitatea de concentrare a atenției este bună pe termen scurt motivația pentru
învățare este scăzută, predominant extrinsecă. Se implică ȋn activităţile cu caracter practic.

Prezintă o usoară întârziere în dezvoltarea cognitivă- copilul are nevoie de o îngrijire și o

supraveghere mai atentă din partea bunicii și de apreciere și încurajare pentru a asculta de ea.
Manifestă stimă de sine scăzută, neîncredere.

Se impune:

-o colaborare cu părinţii mai eficientă, respectiv cu tatăl, încercând să-l facem să înţeleagă
influenţa pe care o are familia în general asupra formării personalităţii copilului

- o organizare mai judicioasă a timpului petrecut de copil acasă, în care sa nu mai predomine
joaca, ci să existe un raport optim între timpul de muncă, timpul de învățare stabilirea unui

44
timp limitat în programul zilnic al copilului, în care acesta se poate juca, restul să fie activ, să
fie pus să facă ceva util.

- integrarea lui într-o serie de programe cu scop ameliorativ sau de recuperare a deficientelor

aparute;

- creșterea interesului față de școală prin aprecierea progreselor facute;

- adoptarea acelor stategii de evaluare care să-i permită să-și valorifice cunoștintele și

deprinderile;

-creșterea respectului față de sine și de cei din jur prin valorificarea fiecărei experiențe
pozitive a elevului și evidențierea în fața colectivului și a comunității;

-să-și dezvolte vocabularul prin lectură;

-activități de dezvoltare a capacitații de comunicare orală ;

-consilierea părinților pentru a-și asuma fiecare responsabilitatea lui și de a-și cunoaște locul
în cadrul familiei;

- consilierea copilului pentru a-și învinge teama și timiditatea;

-  stimularea relațiilor de prietenie și colaborare cu membrii colectivului din care face parte
precum și creșterea respectului față de sine și de ceilalti.

- stimularea motivației pentru învățare printr-un program de activități care să-l atragă pe copil,
cu teme suplimentare la disciplinele unde se simte nevoia de recuperare;

-menținerea unui jurnal zilnic al comportamentelor, bineînțeles pentru a evidenția progresul

sau pentru a schimba atitudinea când este necesar;

45
FIŞĂ DE PARCURS/ CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC(Ă)-PREȘCOLAR

I. Date personale
6. Numele, Prenumele :P. C.
7. Locul naşterii:
8. Data naşterii :28.11. 2015
9. Domiciliul:
10. Şcoala:

II. Date familiale

6. Ocupaţia şi locul de muncă al părinţilor
Tatăl: șofer
Mama: comerciant

7. Structura şi componenţa familiei

d) Tipul familiei (bifaţi):
 Normală
 Tatal (mama) decedat
 Părinti divorţaţi
 Părinţi vitregi
e) Fraţi (surori) mai mici, mai mari
Nr VÂRSTA OCUPAȚIA Nr VÂRSTA OCUPAŢIA
1 12 ani elev
2

Alte situaţii:
Alte persoane (rude) apropiate în familie:
-bunică (ani- 68,pensionară)
-bunic (75 ani-pensionar)

46
8. Atmosfera şi climatul educativ
 Raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi şi între părinţi şi copii;
 Raporturi punctate de conflicte mici si trecătoare;
 Dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente;
 Familie destrămată sau pe cale de destrămare.

9. Condiţii de viaţă şi muncă ale elevului

 foarte precare;
 la limită;
 acceptabile;
 bune;
 foarte bune.

10. Influenţa din afara familiei (vecini, prieteni, colegi)

 reduse;
 ample;
 frecvente;
 întîmplătoare.

III. Dezvoltarea fizică şi starea sănătăţii

1.Caracteristici ale dezvoltării fizice :
-dezvoltarea este armonioasă în limitele specifice vârstei ca greutate și înălțime
-este zveltă și atletică.
-merge pe vârfuri și sare pe loc și în față.
-sare într-un picior.
-prinde mingea tinând mainile drepte.
-poate merge de-a lungul unei linii subțiri.
-se spală pe măini și pe față și se șterge.
-arunca mingea peste cap.
-se dă pe topogan.
-taie bine cu foarfeca.

47
-desenează modele simple.
-copiează după șablon
-se îmbracă și se dezbracă singură.
-folosește mâna dreaptă cu preponderentă.
-coordonarea oculo-motorie este bine dezvoltată.
2.Îmbolnăviri:
a) anterioare intrării în grădiniță:
Nu se cunoaște un istoric al îmbolnăvirilor preșcolarului înainte de intrarea în grădiniță
f) pe parcursul frecventării grădiniței
Starea sănătății este bună (nu a suferit boli sau traumatisme care să îi afecteze dezvoltarea
fizică şi psihică)
3. . Dizabilități (senzoriale, motorii etc)

IV. Particularităţi ale debutului preşcolarităţii

1.Pregatirea copilului de a deveni preşcolar
d) dezvoltarea motivelor şi intereselor de cunoaştere:
Pentru a fi pregătit pentru grădiniță copilului trebuie să i s-au dezvoltat:
-siguranța de sine,
-să fie prietenos, capabil să dezvolte relaţii cu copiii de vîrsta lui;
-să fie capabil să se concentreze şi să ducă la bun sfîrşit o sarcină cu sau fără ajutor;
- să fie capabil să comunice stările lui afective: supărare, frustrare, bucurie, satisfacţie;
- să fie capabil să asculte cerinţe şi indicaţii şi să fie atent.
-încurajare de a vorbi utilizănd vocbularul oral — prin intermediul conversaţiei, lecturii făcute
de un adult, a cîntecului.
- ocazii de a învăţa să coopereze, să ajute, să împartă cu alţii
-oportunităţi de a alege şi a-şi asuma responsabilităţi
-stimularea creativităţii
-susţinerea sentimentului propriei valori și interacţiunea cu ceilalţi,
e) capacitatea de a efectua acţiuni practice şi mentale
-formulează propoziții simple sau dezvoltate cu 3, 4 cuvinte,
- descrie asemănarea sau deosebirea dintre două obiecte de același tip (un cub este mai mare
ca altul etc.)

48
-numără de la 1 la 3

-exprimă starea vremii prin relație cu fenomenele cunoscute (“Soare”, “Plouă” etc)

-adreseazã frecvent întrebări adulților pentru a obține informații.

- urmeazã indicațiile adulților în ceea ce privește comportamentul care îi este indicat

- șe alătură unui grup de copii care se joacã

- cooperează, face schimb de obiecte în joc.

-Arată empatie față de suferința fizicã sau emoțională a celorlalți copii.

-își spune corect numele, prenumele și vârsta.

f) gradul de independenţă a proceselor intelectuale
Percepția- preocupările copilului a depășit nivelul casei și vecinătatea apropiată. Este
un copil curios din fire ceea ce îi conferă o cunoaștere nemaîntâlnită pană la integrarea în
grădiniță.
Informaţia o primește prin intermediul simţurilor: văzului, auzului, simţului tactil/atingere,
mirosului, gustului şi poziţiei corpului. Astfel discriminează dimensiuni, forme culori, sunete,
gusturi, parfumuri, dar asupra cărora e necesar să se insiste pentru a putea distinge deosebiri/
detalii care au importanță în cunoașterea lumii înconjurătoare.
Deoarece copilul a frecventat grădinița reprezentările sunt bogate și variate dar și mediul
familial îi furnizează multe surse de experiență. Nu respectă proporţiile, astfel încât nu redă
corect mărimile obiectelor şi mai ales relaţiile dintre ele.
Gândirea este preoperaţională realizându-se predominant doar în condiţiile suportului oferit
de percepţii. Modul de stocare al informaţiei este mai ales cel al simbolurilor, reprezentărilor,
deprinderilor, stărilor emoţionale.
Interacţiunea copilului cu persoane, obiecte, participarea la diverse evenimente ce au loc în
mediul înconjurător prin intermediul familiei, a dus la o dezvoltarea cognitivă prin receptarea
și prelucrarea ideilor, prin rezolvare de probleme .
Imaginaţia dezvoltată-creează jocuri imitând personajele preferate din desene animate sau
povești,încearcă să rezolve probleme prin imitația adulților.Iese din situații conflictuale cu
ajutorul minciunei ca soluție de prim ajutor deși dezvoltă trasături de caracter
pozitive:corectitudine,cinste ,încredere.
2. Siptomatologii ale conduitei
 pozitivă, adecvată începerii şcolarităţii;
 negativă, neadecvată începerii şcolarităţii.

49
3. Inserţia în fluxul solicitărilor prescolarității
a) Caracteristici favorabile de integrare a copilului în activitatea preșcolară
Manifestă curiozitate și interes față de diferite lucruri și obiecte. Motricitatea grosieră și
motricitate fină este bine dezvoltată, copilul se rostogolește, se cațără, aleargă, sare păstrându-
și echilibrul. Motolește hârtia, apucă obiecte, se încheie la nasturi. Se orientează și se întoarce
către sursa de muzică și către cel ce vorbește își spune corect numele, prenumele și vârsta. Își
menține atenția concentrată între 5 și 10 minute. Poate în acelaşi timp să observe ceva şi să
asculte explicaţiile educatoarei (a crescut volumul atenției). Înțelege și participă în conversații
alături de copii sau adulți. Rãspunde la întrebări folosind limbajul verbal și totodată redă și
conținutul poveștilor pe care le-a auzit la părinți.
Este tot mai atrasă de cunoașterea mai profundă a obiectelor plantelor animalelor, despre
denumirea și rostul acestora, de aparate și mecanisme, mașinării, fie ca jucării, fie în mărime
naturală.

b) Caracteristici nefavorabile de intregrare a copilului în activitatea preşcolară

Datorită faptului ca are o soră mai mare, parinții pot lăsa pe seama surorii mai mare sarcini
care o depășesc (de a prelua sarcinile unui adult) acest lucru ducând la scăderea motivației
copilului, la o insuficiență în ceea ce privește studiul individual și suplimentar al copilului.

V. Rezultate obţinute de elev

1. Rezultate la învăţătură
Preșcolarul obţine rezultate foarte bune la activităţile de educarea limbajului, artistico-
plastice, matematice, cunoaşterea mediului. Îi place să se joace jocuri cu roluri, preferă
jocurile de rol, puzzle, reconstituiri de imagini.
Grafic global
Clasificat
n/N
7/20

2. Cercuri frecventate de preșcolar

Pusă în situaţii de lucru (pictură, desen, modelaj) face dovada unei imaginaţii creatoare. De
aceea s-a făcut recomandări părinţilor să o ducă la un cerc de pictură.

Clasa Cercul Rezultate

I
II

50
 III
IV

3. Participarea la concursuri şcolare şi extraşcolare

Clasa Disciplina, cercul Rezultate

I
II
III
IV

4. Activitatea independentă a elevului:

 citeşte suplimentar din manual;
 citeşte si alte cărţi;
 rezolvă probleme în plus;
alte ocupaţii (plastice, muzicale, sportive, coreografice) : pictură,desen, modelaj
Pusă în situaţii de lucru (pictură, desen, modelaj) face dovada unei imaginaţii creatoare. De
aceea s-a făcut recomandari părinţilor să o ducă la un cerc de pictură.

IV Procesele cognitive şi stilul de muncă intelectuală

1. Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive:
 predomină modalitatea vizuală de recepţie a informaţiei;
 predomină modalitatea auditivă de recepţie a informaţiei;
Îşi aminteşte cel mai bine prin repetiţii verbale şi prin discuţii cu voce tare. Auditiv, se
dublează capacitatea de diferenţiere. Copilul cântă destul de bine, reproducând ritmul şi linia
melodică, după auz.
 percepţia difuză, superficială a materialului de învăţare;
 percepţie complexă (spirit de observaţie) .

51
Nivelul de inteligență:

Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă Inteligenţă

foarte bună bună medie scăzuta sub limită
x

2. Memoria:
Foarte Bună Medie Slabă Foarte
bună slabă
x

-are o capacitate bună de stocare a infomaţiilor;

- copilul memorează tot ce observă, ce vede ce aude, ce discută cu adulţii, poveşti, cântece,
poezii;
-reţine cu uşurinţă, dacă activitatea se desfăşoară sub formă de joc sau concurs;

4. Imaginaţia
▪ săracă;
▪ bogată;
▪ reproductivă;
▪ reproductiv-creativă;
▪ pentru activităţi tehnice;
pentru activităţi literar-artistice
Are o imaginație bogată, prietenii imaginari au un loc de cinste în mintea ei.

5. Limbajul
-Vocabularul bogat; - Exprimare -Vocabular -Vocabular foarte
uşoară şi redus; sărac;
-exprimare frumoasă
şi corectă Corectă -exprimare -exprimare
greoaie incorectă

52
Îi place să povestească cum se simte ,să vorbească despre ideile sale, pune o mulțime de
întrebări ,,de ce-ul ”este cel mai des folosit, referitoar la schimbările din jur;
-foloseşte „clişee verbale” preluate din vorbirea adulţilor;
-are un vocabular bogat, și se adaptează foarte repede la împrejurări;
-se exprimă corect din punct de vedere gramatical (o mare importanţă având şi modelele
verbale ale familiei);
- vorbeşte în timp ce desenează, se joacă sau chiar povesteşte (flexibilitate verbală);

6. Stilul de muncă
a) Cum lucrează:
 sistematic, ritmic, organizat;
 inegal, cu fluctuaţii în salturi;
 neglijent, copiază temele de la alţii, aşteaptă sa-i le facă părinţii;
 mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi;
 alte menţiuni

b) Sîrguinţa
 foarte sârguincios;
 de obicei sârguincios;
 puţin sârguincios;
 nesârguincios

c) Autonomie, creativitate
 inventiv, cu manifestări de creativitate;
 manifestă uneori iniţiativă, independentă;
 se conformează de regulă modelului, procedează rutinar;
 nesigur, dependent, fără iniţiativă;
 alte caracteristici

VII Conduita elevului la lectie și în clasa

1.Conduita la lecţie:
 atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul inegale, fluctuante;

53
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
2. Purtarea în general;
 exemplară, ireproşabilă;
 corectă, cuviincioasă, bună;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, devianţă.

VIII . Conduita în grup, integrarea socială a elevului

1. Participare la viaţa de grup:
 mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu
idei şi propuneri;
 activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi animator al grupului.

2. Cum este văzut de colegi:

 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
 bun coleg, săritor la nevoie, te poți bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.

3. Colegii îl apreciază pentru:

 rezultatele la învăţătură;
 performanţele extraşcolare;
 pentru că este prietenos, apropiat.

IX. Trasaturi de personalitate

1. Temperament:
 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ, rezistent la
solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;

54
 exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv,
nestatornic;
 calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat

2. Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;
 emotiv, dar fără reacţii dezadaptative;
 neemotiv, îndrăzneţ.

3. Dispoziţie afectivă predominantă:

 vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat.

4. Însuşiri aptitudinale:
 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare;
 rezolvă corect, dar consumă mai mult şi investeşte mai multă energie;
 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.

5. Trăsături de caracter în devenire:

d) atitudini faţă de muncă:
 pozitive-harnică, atentă ,imaginativ
 negative- pretențioasă
e) atitudini faţă de alţii:
 pozitive-bunătate, înţelegere, empatic, miloasă onestitate respectuoasă iubitoare
 negative Pretențios
f) atitudini faţă de sine:

 pozitive- îngrijită curajoasă grijulie,veselă

 negative-credulitat, lăudăroasă

55
Concluzii și recomandări
P. C.este o fetiță de cinci ani. Crește într-o familie compusă din 4 membri, ea fiind cel de al
doilea copil al familiei. Au o stare materială bună, dar lipsește timpul părinților petrecut cu
copii, ceea ce duce uneori la revolta copilului față de ei. Familia participă la diverse
evenimente ce au loc în mediul înconjurător astfel interacţiunea copilului cu persoane,
obiecte, a dus la o dezvoltarea cognitivă optimă prin receptarea și prelucrarea ideilor, prin
rezolvare de probleme.
Copilului a frecventat regulat grădiniţa astfel implicarea familiei in educația copilului a fost
suficientă, având exemplul în imediata ei apropiere.

În ceea ce privește sarcinile de la activitățile desfășurate, acest copil reușește aproape mereu
să le ducă la bun sfârșit. Este hotărât în organizarea jocului individual, doreşte compania
tuturor copiilor, îndeplineşte sarcinile care i se dau. În muncă este ordonată și îsi folosește
imaginația.

Reușește să mențină ritmul cu ceilalți elevi ba chiar uneori este înaintea tuturor. Capacitatea
de concentrare a atenției este bună pe termen scurt, motivația pentru învățare este crescută
fiind foarte curioasă, predominant intrinsecă. Se implică ȋn activităţile cu caracter ludic și nu
numai. Manifestă stimă de sine crescută.

Se impune:

-activități de dezvoltare a capacitații de comunicare orală ;

-consilierea părinților pentru a-și asuma fiecare responsabilitatea de a petrece mai mult timp
cu copiii;

- stimularea motivației pentru învățare printr-un program de activități cu caracer ludic care
să-l atragă pe copil.

56
57
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Psihologie și Științele Educației
Programul de conversie profesională (program de formare continuă )
“PEDAGOGIA ÎNVĂ Ț Ă MÂ NTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR” - ID

PORTOFOLIU DE ABSOLVIRE
Componenta 4. Programă de opțional integrat
pentru învățământul primar

Studentă:
Aurelia (Chințoiu) Poenaru

București,
2021

58
59
 PROGRAMĂ ŞCOLARĂ
pentru disciplina opţională
TRADIȚIA LA EA ACASĂ
Educaţie pentru pentru valorile tradiționale românești
TIPUL: CURRICULUM INTEGRAT
DISCIPLINE: LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ, MUZICĂ ȘI MIȘCARE, ARTE
VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE, EDUCAȚIE CIVICĂ
Curriculum la decizia şcolii pentru clasa a IV-a

60
 NOTĂ DE PREZENTARE

Programa şcolară pentru disciplina opțională ,,Tradiția la ea acasă”. Educaţie

pentru valorile tradiționale românești, reprezintă o ofertă curriculară de disciplină
opţională ce poate fi studiată în clasa a IV-a din învăţământul primar, proiectată pentru un
buget de timp de 1 oră/săptămână, pe durata unui an şcolar.
În cadrul temelor acestui curs se urmăreşte dezvoltarea abilităţilor personale de
interacțiune într-un mediu cultural, prin implicarea elevilor în activități practice, centrate pe
elev, care vizează punerea în situații reale de viață, în strânsă legătură cu universul lor
personal.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
- Recomandări bibliografice
Competenţele generale ne arată caracterul interdisciplinar al disciplinei opţionale propuse
spre studiu.
Competenţele specifice au legătură cu exemple de activităţi de învăţare.
Exemplele de activităţi de învăţare alcătuiește modalităţi de organizare a activităţii
didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune diferite tipuri de
activităţi de învăţare. Cadrul didactic se folosește de libertatea de a utiliza exemplele de
activităţi de învăţare pe care le propune programa, astfel le completează sau le înlocuiește,
astfel încât activitățile să asigure un demers didactic în concordanță cu situaţia concretă de la
clasă.
Conţinuturile învăţării reprezintă achiziţii de bază şi sunt organizate pe domenii, mijloace
informaţionale prin care se urmăreşte realizarea competenţelor.
Sugestiile metodologice au rol de orientare pentru proiectarea demersului didactic şi
realizarea activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în acord cu specificul disciplinei şi
particularităţile de vârstă ale elevilor.
Prezenta programă şcolară este rezultatul unui proces de proiectare, dezvoltate în
cadrul proiectului educaţional „De la lume adunate...”- și care duce la deschiderea şcolarilor
către tradiție și folclor”.

61
 Dat fiind caracterul interdisciplinar al acestei discipline opţionale, activităţile în
şcoală au fost realizate de echipe formate dintr-un cadru didactic din învăţământul primar, un
instructor de dans popular și voluntari în realizarea activităţilor.
Programa opționalului ,,Tradiția la ea acasă” este elaborată potrivit modelului de
proiectare centrat pe competențe și în conformitate cu Programa școlară pentru disciplinele
Educație civică, Arte vizuale și abilități practice, Educație muzicală și mișcare, Limba și
literatura română,. Doar așa vom putea spera noi, dascălii, că şcolarii de astăzi sunt cetăţenii
de mâine, apți să preţuiască darurile cu care Dumnezeu a înzestrat locul unde trăiesc și unde
se simt acasă”.
Cursul opțional propus nu dorește să teoretizeze noțiuni, principii, idei, ci să implice
elevii în activități ce pornesc de la coordonatele vieții de zi cu zi, dar și ale vieții interioare și
spirituale ale fiecăruia și să-i aducă în situația de a colabora, de a comunica, de a identifica
împreună interesele comune, dar și pe cele care îi deosebesc și de a-i face să înțeleagă că cel
ce iubește tradiția și cel modern nu este obligatoriu superior sau inferior.
Programa şcolară pentru disciplina opțională ,,Tradiția la ea acasă” Educaţie pentru
valorile tradiționale românești propune o abordare interdisciplinară, care îmbină abilităţi
practice, limba română, muzică și mișcare, subsumându-le în acelaşi timp unor elemente de
educaţie civică.
Noutatea disciplinei vine din activităţile practice derulate, dincolo de tematica
propusă. Abordarea învăţării prin proiecte individuale (,,La ceas de sărbatoare”„De la lume
adunate...”/„Cântec și culoare”,,,România în strai de sărbătoare ”), precum şi activităţile în aer
liber fac explicită legătura dintre ce învaţă elevii şi scopul pentru care aceștia învaţă.
Realizarea unor activităţi ce țin de cunoașterea valorilor identitare, a obiectelor cu care lucrau
bunicii și străbunicii, a dragostei pentru frumos, îi antrenează pe copii în exerciţii de
întoarcere în timp creând punți de legătură între generații, de propunere a unor strategii de
rezolvare a unor probleme concrete ale clasei şi ale comunităţii în care trăiesc.
Nimic nu pare a fi mai important pentru un individ sau pentru o etnie, decât să ia
cunoştinţă de sine, cât mai exact, şi pe acest temei să-şi asigure o integrare cât mai
armonioasă în lume” (Alexandru Zub, istoric, membru corespondent al Academiei Române).

62
 COMPETENŢE GENERALE
1. Manifestarea interesului de cunoaștere a tradițiilor și a obiceiurilor din
zona natală;
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare cu privire
la mediul cultural și tradițional
3. Manifestarea responsabilităţii faţă de conservarea valorilor tradiționale
și culturale

63
 Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Manifestarea interesului de cunoaștere a tradițiilor și a obiceiurilor din zona natală;

Clasa a IV-a
1.1. Identificarea tradițiilor și obiceiurilor (din zona natală) românești;

- jocuri de grup, organizate în aer liber, într-o zonă preponderent construită tradițional,
pentru dezvoltarea cât mai multor tipuri de percepţie senzorială (vizuală, auditivă, olfactivă,
tactilă);

- identificarea obiceiurilor religioase și laice

- colecţionare de obiecte, desen, fotografiere, notare, în cadrul activităţilor din clasă sau din
afara clasei;
- discuţii despre utilitatea şi/sau aspectul estetic al unor elemente ce țin de mediul cultural
tradițional construit.
- jocuri didactice, de tip ghicitoare, de exemplu pentru identificarea noţiunii de textură a
materialului (un material necunoscut trebuie identificat folosind numai simţul tactil);
- realizarea de mici machete (din hârtie, plastilină, materiale textile etc.) pentru redarea
unor construcții, ocupații din zone unde se mai păstrează tradiția ;

1.2. Identificarea etapelor specifice pe care le au aceste tradiții

- prezentare de imagini (fotografii, cărţi poştale, format ppt etc.), însoţite de explicaţii,
pentru exemplificarea unor noţiuni specifice portului popular;

- documentarea individuală prin selectarea unor imagini relevante pentru conţinuturile

abordate la clasă (de exemplu, materiale şi culori folosite în arta tradițională, muzeul
satului, personalități care au marcat prin operele lor tradițiile românești);

-colecţionarea unor imagini ale muzeelor şi spaţiilor folosite pentru a aduce în prim plan
tradiția(favorite), prezentarea acestora şi argumentarea opţiunilor;

- compunere pe o temă dată, de exemplu, povestea unui loc imaginar sau real;

- fotografie şi colaj foto pe o temă dată (de exemplu, carte poştală care descrie specificul

64
 unui loc cu tradiții), cu sau fără utilizarea de softuri specifice pentru computer sau alte
dispozitive.

- prezentarea proiectului clasei, de exemplu ,,Să ne întoarcem la tradiții”.

2.3. Manifestarea curiozității față de explorarea mesajelor artistice simple, exprimate
vizual
-explorarea mediului cultural artistic pentru a identifica forme, culori , materiale, tehnici,
obiecte artistice.
-vizită la muzee, participarea la expoziții, analiza unor obiecte de cult și de port popular.
-realizarea unor lucrări individuale și colective
-vizionarea de spectacole de film, teatru adecvate vârstei.
-participarea la ateliere de lucru părinți-copii, în care se confecționează lucruri utile pentru
diferite sărbători
-jocuri de rol ,,Este ziua ta”, ,,Este ziua mea” realizarea unor cadouri, felicitări pentru
diferite sărbători sau ocazii speciale
-confecționarea de păpuși pe băț sau din pănuși
-realizarea de decoruri pentru diferite sărbători

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare cu privire la mediul

cultural și tradițional

Clasa a IV-a
2.1 2.1. Utilizarea corectă a anumitor formule de exprimare orală prin transmitere de
mesaje simple

-exercitii de lectură a unor texte folclorice cu tematică tradițională (basme, povești etc.)
-exerciții de identificare a unor cuvinte, regionalisme și expresii noi;
- desprinderea de informații din texte de natură folclorică (datini, obiceiuri, jocuri,
proverbe, ghicitori, poezii, cântece)

-exercitii de povestire a unor experiențe familiare referitoare la tradiții și obiceiuri;

65
 -exercitii de redactare a unor compuneri conform propriului univers afectiv, de la obiceiuri
practicate în familie;

- jocuri de mimă

2.2. Evidențierea interesului pentru cunoasterea cântecului și dansului românesc;

- exerciții pentru dezvoltarea simțului artistic, audiții muzicale;

- participarea la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală (jocuri cu strigături etc.)

- exerciții de interpretare a unor cântece populare;

-exerciții de învățare a unor elemente specifice jocului din zonă;

-exersări în grup mai mare sau mai mic;

2.3. Manifestarea interesului pentru lectura unor obiceiuri și redarea unor zicatori,
proverbe, ghicitori
-exprimarea propriilor gânduri, opinii, sentimente în legătură cu personajele din diverse
povestiri/basme,acțiunile la care participă.
-activițăți de memorare și redare expresivă
- scriere creativă despre trecutul localităţii lor sau despre localitatea în care și-ar fi dorit să
trăiască
-joc de rol cu participarea la mici scenete cu dialoguri între copii prin asumarea diverselor
roluri
-vizionarea de filmulețe
-exerciții de stimularea capacității de comunicare a elevilor prin promovarea schimbului de
informații învățător –elev, elev-învățător
-schimburi de bune practici între bunici copii, copii părinți
- interpretarea unor texte muzicale care aparțin tradițiilor și obiceiurilor populare.

3. Manifestarea responsabilităţii faţă de conservarea valorilor tradiționale și culturale

Clasa a IV-a
3.1 Manifestarea interesului și a respectului pentru cunoașterea și conservarea

66
 tradițiilor și obiceiurilor naționale.

- activități de grup în care să discute subiecte referitoare la cauzele care duc la pierderea
unor obiceiuri;
- Preocuparea pentru păstrarea tradițiilor naționale
-realizarea unei cărți prin culegerea de la strămoși de doine, balade, basme și legende
,proverbe și zicători;

3.2. Identificarea principalelor probleme care afectează mediul cultural în care trăiesc

- realizarea unor scurte interviuri cu membrii familiilor şi cu vecinii locului în care trăiesc,
pentru identificarea problemelor cu care se confruntă ;
- vizite în comunitatea locală pentru a evalua efectele acţiunilor mediului cultural /tradițiilor
asupra oamenilor în preajma sărbătorilor

3.3. Educarea atitudinii pozitive a copiilor față de receptarea tradițiilor populare și a

sincretismului prezent în ele;
-activități în aer liber de cunoaștere a artei meșteșugărești (obiecte din lemn, ceramică,
tesături etc.)
-activități practice de preparare a bucatelor tradiționale
-punerea în scenă a diferitelor activități artistice/ evenimente manifestând interesul pentru
moștenirile culturale
- atragerea atenției și altor categorii de public asupra importanței păstrării culturii
românești.
-expoziții și desene de obiecte care fac parte din costumul tradițional românesc
-confecționarea de pliante și a unei reviste pentru promovarea portului tradițional
-activități de ascultare și reproducere a folclorului românesc

C. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

I. Lectură

67
Textul literar: - texte în proză, basme, poezii. Textele vor reflecta, prin tematica lor, universul
copilăriei şi valorile specifice acesteia (basmul, legenda, snoava, proverbe, zicători, ghicitori)
„Proverbe si zicători românești”,
,,La gura sobei”
Personeje din poveștile populare românești (Păcală)
,,Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”
Legenda Babei Dochia
Legenda florii-soarelui
Legenda Manastirii Argeșului

II. Comunicare
Comunicarea orală
- structurarea mesajului;
- adaptarea la particularitățile interlocutorului;
- povestirea orală;
- trecerea de la vorbirea directã la vorbirea indirectã.
Comunicarea scrisă.
- scrierea după imaginație (compuneri sugerate de o ilustrație; compuneri cu titlul dat);
- scrierea după textul literar (povestirea textului în scris, conform unui plan de idei principale;
conversia textului dialogat în text narativ);
- organizarea textului scris: părțile constitutive ale compunerii (introducere, cuprins,
încheiere).
III. Dezvoltare morală şi socială; familie şi comunitate
- Identitate de grup: familia, şcoala, clasa, grupul de prieteni. ,,Eu printre ceilalți”
- Familia – prima comunitate din care facem parte. Viaţa de familie: obiceiuri/tradiții,
beneficii, responsabilităţi. Aspecte ale vieţii de familie cu privire la tradiții de marile
sărbători.
,,Casa tradițională românească”-prezentare interioare din casa tradițională românească
-Familia la români-portul popular,,Drag mi-e portul românesc”

Autocunoaştere
-Sentimente, emoţii şi impulsuri proprii cu privire la trecut cu obiceiuri și tradiții.
,,Mândru sunt că sunt român”

68
-Identitate personală
-Vizită la complexul Muzeal Județean
-,,Cum mă îmbrac la ceas de sărbătoare”
- Familia – căsătoria/nunta, nașterea/botezul,înmormântarea (tradiții și obiceiuri)
- Lada de zestre
- Obiceiuri de nuntă-Strigături
- Învățarea unor pași de dans-Hai la horă măi băieți

IV. Lucrări realizate manual

- Păpuși din pănuși de porumb
- Sorcove
- Măști și costume pentru urător
- Bice pentru plugușor
- Ouă încondeiate
- Pictură pe suport ceramic
- Parfumul merelor coapte
- Felicitări
- Camara bunicii
-Târg tradițional românesc
- Confecționare cununi de spice

V. Tradiții, obiceiuri, sărbători, ocupații, jocuri și jucării specifice anotimpurilor.

- ,,Șezătoare de Sfântul Andrei” ,,Credințe și superstiții de Sfântul Andrei”

- Obiceiuri și tradiții de de Moș Nicolae și Crăciun, colinde, povești
- Boboteaza; Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul
- „Iarna la români”- Sărbătoare a portului popular românesc și a obiceiurilor din șezători
- „Dragobetele ”
- Ziua Mărțișorului
- Învierea Domnului-Paștele la romăni
- Ziua iei românești – 24.06

MODALITĂŢI DE EVALUARE

69
  Fişe de evaluare

 Jocuri didactice

 Compunere de texte cu diferite teme- eseul de 10 minute

 Completare de chestionare si rebusuri tematice

 Expozitie de desene

 Activitate independentă, în grup sau în perechi

 Chestionare orală

 Organizarea unor șezători

 Compunere de texte cu diferite teme- eseul de 10 minute

 Ciorchinele

 Realizarea unui album fotografic;

 Pregatirea și susținerea unor spectacole

 Prezentarea unor texte culese pe teren

Sugestii metodologice
Programa școlară pentru disciplina Educație pentru valorile tradiționale românești
reglementează activitatea cadrului didactic pentru formarea competențelor specifice la elevi,
cât și proiectarea unui demers didactic potrivit vârstei elevilor și contextelor de învățare.
Programa școlară are în vedere faptul că elevii din clasa a IV-a se află într-o anumită
etapă a evoluției lor cognitive cu o inteligență inductiv-logică și concretă, le este necesar un
corespondent concret în realitate. Strategiile didactice cu valoare formativă utilizate în
procesul de predare-învățare-evaluare la disciplina Educație pentru valorile tradiționale
românești poate fi sporită de cadrul didactic prin valorificarea jocului reprezentând o
componentă esențială a activităților de învățare.

70
 Este necesar ca activitățile de învățare să contribuie astfel la formarea cetățeanului
activ, responsabil și capabil să trăiască împreună cu ceilalți prin asigurarea continuității
demersului explorare – valorizare – acțiune – responsabilitate.
Este recomandată utilizarea unor strategii didactice variate, aplicate într-un cadru
educațional favorabil, deschis către recunoașterea și interiorizarea valorilor culturale și
normelor morale, care încurajează interacțiunea socială pozitivă, participarea/implicarea
elevilor la propria formare, exersarea unor comportamente moral-civice. Sunt recomandate
strategiile didactice care dezvoltă activitatea independentă a elevilor capacitatea de
comunicare a acestora.
Ca educație pentru integrarea în colectivitate, disciplina opțională Tradiția la ea acasă
are un accentuat caracter practic-aplicativ și presupune respectarea unor exigențe ale învățării.
Utilizarea unor metode activ-participative, interactive de învățare: discuții, dezbateri, tehnici
și metode de gândire critică, jocurile de rol, rezolvarea de probleme, simularea, pun accent pe
pe dezvoltarea creativității elevilor, pe construcția progresivă a cunoștințelor și a capacităților.
Proiectele pot avea diferite teme, adecvate vârstei elevilor. Astfel, la clasa a IV-a,
temele proiectelor se pot referi la:
- clasă, de exemplu: „Lada de zestre”;
- școală, de exemplu: „În prag de sărbătoare”;
- comportamente moral-civice, de exemplu,, Eu printre ceilalți”
- tradiții locale, de exemplu: „Târgul de Crăciun/Paște/Mărțișor”, „Obiceiuri de iarnă”;
- muzeul satului din România, incluse în patrimoniul mondial UNESCO, de exemplu:
„Călător în timp”, „De la lume adunate”.
Rezultatele proiectelor pot fi: o colecție de obiecte populare realizate/colecționate de
elevii clasei; un album ilustrat cu tradiții locale, pe înțelesul copiilor; un album/un
portofoliu/un colaj/o pagină web (care prezintă activități organizate în școală, tradiții locale;
monumente UNESCO din România etc.)
Integrarea în comunitate este un demers complex și îndelungat iar aceasta se
realizează prin educația copiilor. Este necesar ca acest demers derulat în context formal, în
cadrul școlii, să fie realizat alături de contexte nonformale și informale (în cadrul
parteneriatului școală-familie-comunitate), care pot valorifica experiența copilului, în sens
creativ și constructiv, precum: - realizarea, în spații publice din comunitate, a unor expoziții
cu desene, pe tema arta tradițională; - organizarea de târguri tradiționale cu produse realizate
de copii în scopul strângerii de fonduri pentru donații; - strângerea de haine, jucării, rechizite
pentru grupuri defavorizate; - vizite la muzee, excursii tematice etc., întâlniri ale elevilor cu

71
reprezentanți ai comunității locale și cu bătrânii, pentru cunoașterea tradițiilor comunității,
pentru conștientizarea rolului pe care îl are fiecare persoană în păstrarea tradițiilor.
Participarea la acțiunile organizate de școală a părinților conduce la întărirea relației
dintre părinte-copil, la comunicarea mai bună școală-familie, dar și la valorizarea de către
adulți a necesității de a oferi exemple de implicare și comportament civic.

Exemplu de activitate
Titlul activităţii: De la lume adunate......

Data/ Perioada:

Locul de desfăşurare: sala de clasă

Participanţi:
Descrierea activităţii:
Activitatea a fost organizată sub forma unei sezători purtând titlul ,,De la lume
adunate.....” dupa modelul sezătorilor de alta dată, unde s-a cântat, s-a dansat, s-au spus
ghicitori, proverbe, zicători şi glume. Dansurile tradiţionale prezentate se numesc ,,Hora
satului,, și ,,Braşoveanca”. Pentru reuşita acestei activităţi implicarea cadrelor didactice a
fost de un real ajutor, aceştia au fost implicaţi în alegerea articolelor de artizanat necesare
realizării expoziţiei. S-au pregătit materialele necesare activităţii. Cu multă îndemânare şi
curaj, copiii au dat o nouă înfăţişare zilei care a fost ,,o sărbătoare,, .

Modalitaţi de evaluare: Expoziţie cu lucrările elevilor şi obiecte de artizanat, participarea cu cele mai
reuşite lucrări la concursuri şcolare de creaţie plastică.

Rezultate: Cresterea interesului elevilor si implicarea lor activă în descoperirea şi păstrarea creaţiilor
populare din zona noastră. Rezultatele au fost pe măsura muncii depuse, a sentimentelor investite, iar
satisfacţiile în concordanţă cu acestea.

Amenajarea sălii: În stilul ,,Casei Mari”: Covor ţesut popular, preşuri, prosoape de
artizanat, broderii, icoană, busuioc, război, suveică, gheme de lână, gheme de zdrenţe. Pe o
masă – bucate tradiţionale româneşti: sarmale, mămăliguţă, plăcinte, cozonac.

(Pe fundalul unei melodii interpretate la nai de Gh. Zamfir)

La intrarea în sală, cei doi copii-gazde îi primesc pe oaspeţi cu pâine și sare iar pe fundal se
aude o melodie interpretată de gheorghe zamfir la nai.

Elevii gazde intră fiecare, spunând zicători:

72
Copil 1: Bună ziua ,eu am adus pâine şi sare ca să fie soare!
Copil 2:Eu am adus două cepe să avem noroc la fete!
Copil 3: Eu am adus cinci ouă de găină să-mi găsesc o gospodină !
Copil 4:Eu am adus nouă căţei de usturoi ca să plouă şi la noi!.
Copil 5:Eu am adus şi şapte mere să ne păzească de gurile rele!

Copiii intrând pe rând și vor să se aşeze pe scăunele.

Profesorul: Parcă îmi pare că am pregătit de toate. Să mai deretic puţin prin casă, că acuş vin
oaspeţii la şezătoare, să nu mă găsească cu casa nemăturată. Să aprind lampa...(aprinde
lampa, mai aranjează prin odaie). La lumina lămpii se observă puţină dezordine şi îi roagă
pe copii să o ajute să facă ordine prin casă.
(Se aud bătăi în uşă, sosind oaspeţii)

Copil...................... Bună ziua, gazdă- aleasă!

Am venit la tine-acasă.
S-a dus vorba-n depărtare
Că aici e şezătoare.
Astăzi vrem să te-ajutăm
Şi cu toţii să lucrăm.
Ai covoare de ţesut,
Ori vreo ie de cusut?
Lână ai de scărmănat
Sau porumb de curăţat?

Gazdele.................... Bucuroşi, bucuroşi!

Din vreme noi ne-am trezit,
De oaspeţi ne-am pregătit.
Dar ia poftiţi de intraţi
Şi aici vă aşezaţi!
Odaia-i încăpătoare,
Hrana-i îndestulătoare.

Copil .................... La şezătoare vom cânta,

73
 Vom munci şi vom dansa,
Lucruri bune om învăţa
Care ne vor fi povaţă
În drumul nostru către viaţă.

Profesorul : Am să-ncep cu-o ghicitoare:

Ce este o şezătoare?
Cine ştie- mâna sus,
Să vedem ce-aveţi de spus?

Copil.................. Orice zi de şezătoare

E un fel de sărbătoare
Când prietenii se-adună
Şi muncesc cu voie bună.
Treaba lor cu toţi şi-o fac,
Dar nici din gură nu tac:
Basme, glume, ghicitori
Se spun pe la şezători..

Profesorul : Acum ştie fiecare

Ce este o şezătoare:
Obicei vechi, aşezat
Şi de treabă, şi de sfat.
Fiecare ne-aşezăm
Şi de lucru ne-apucăm!

(fiecare copil îşi începe lucrul : fetele cos, fac gheme, ţes la mici gherghefe; băieţii scarmănă
lână, fac gheme şi curăţă porumb, 2 fetiţe leagănă păpuşi înfăşate e.t c)

Copil.................. Azi lucrează fiecare

74
 Cu ce poate, cu ce are.
De cântaţi acum cu mine,
Merge lucrul şi mai bine!

Cântec : Sunt o fată frumuşică

Sunt o fata, sunt o fata frumusica

Si de fel sunt maruntica (mai, mai)
Sunt o fata, sunt o fata frumusica
Si de fel sunt maruntica (mai, mai)
Mor flacaii dupa mine
Dar eu cred ca asa-i mai bine
Nici nu sunt prea-nalta tare
Nu stiu lor cum li se pare.

Dar'a mie dar'a mie nici nu-mi pasa

Ca-s in sat cea mai aleasa(mai,mai)
Dar'a mie dar'a mie nici nu-mi pasa
Ca-s in sat cea mai aleasa(mai,mai)
Seara cand ies in pridvor
Nu pot sta de ochii lor
Si pe toti ii necajesc
Ca nu vreau sa le vorbesc

Mor flacaii, mor flacaii dupa mine

Dar eu cred ca asa-i mai bine (mai, mai)
Mor flacaii, mor flacaii dupa mine
Dar eu cred ca asa-i mai bine (mai, mai)
Dar'a mie nici nu-mi pasa
Ca-s in sat cea mai aleasa
Nici nu sunt prea-nalta tare
Nu stiu lor cum li se pare.

Dimineata, dimineata cand ma scol,

Nu pot sta de ochii lor (mai, mai)
Dimineata, dimineata cand ma scol,
Nu pot sta de ochii lor (mai, mai)
Nu stiu cum sa fac sa stau,
Ca eu de rusine tac,
La apa nu ma mai duc
Sa nu dau de vrun bucluc.
Nu stiu cum sa fac sa stau,
Ca eu de rusine tac,
La apa nu ma mai duc
Sa nu dau de vrun bucluc

75
O elevă:
Fiţi numai ochi şi urechi:
Un povestitor mai vechi
Ce- a scris mult pentru copii,
Cine credeţi că o fi?
Vă mai spun că viaţa- ntreagă
Cartea i- a fost tare dragă!
Este……………………….( ION CREANGĂ)
Un elev:
Dar povestea cu cocoşul
Ce a luat de la boier
Galbeni şi cirezi de vaci
Să le dea celor săraci?
Acel cocoş năzdrăvan
E din…………………(PUNGUŢA CU DOI BANI)
Un elev povesteşte povestea ,,Punguţa cu doi bani ,,

O elevă:
În căsuţa din pădure,
Cu cei trei „copii” ai ei,
Lupul rău le- a dat de urmă.
Şi s- a dus, cu glas schimbat,
La uşă de a cântat…
Ce- a mai fost, te minunezi
Citind……………………...

Cei din sală:

CAPRA CU TREI IEZI

Copil.................. Azi cu toţi ne-am adunat

76
 Şi împreună am lucrat
La sfârşit cu mic cu mare
Să facem o horă mare

Copiii vor dansa ,,Hora satului,,,

Gazda va servi pe toţi cei de la şezătoare cu bucate alese.
Copil.................. Vă urăm de sănătate
Mulţumim de bunătate
Poate ne-oţi mai invita
Şi de noi nu veti uita

Plecarea invitaţilor!

77
78
 BIBLIOGRAFIE

1. Antologia literaturii populare romanesti, edit. Donaris, 2005;

2. Antologia viersului popular romanesc, edit. Scrisul romanesc, 2003;
3. Balade populare romanesti; (cantece batranesti), edit. David Litera, 1997;
4. Cinel, cinel…, edit. I Creanga, 1990;
5. Cojocaru,  Nicolae, Cantece, obiceiuri si traditii populare romanesti, edit. Minerva, 1984;
6. Constantin, Zarnescu, Proverbele romanilor: antologie esentiala, vol. I-II, edit. Dacia,
2006;
7. Legende nemuritoare, edit. I. Creanga, 1999;
8. Niscov, Viorica, A fost de unde n-a fost: Basmul popular romanesc, edit. Humanitas,
1996;
9. Pacala si Tandala: Snoave populare, edit. Litera International, 2004.
10. Pop, Mihai. Obiceiuri tradiționale românești, București, 1976
11. Secoșan, Elena; Petrescu, Paul. Portul popular de sărbătoare din România, București,
1984

https://www.versuri.ro/versuri/etnic-sunt-o-fata-frumusica-_c5t1.html#

Fotografiile sunt personale.

79