1. Anatomia clinica a faringelui-rapoarte laterale.

Faringele este un tub musculo-membranos cu lungime de 14cm, ce in timpul deglutitiei se

scurteaza cu 6-7 cm, avand directie verticala si este situat inaintea coloanei vertebrale si inapoia
foselor nazale, a cavitatii bucale si laringelui, de la apofiza bazilara-superior si pana la C6 inferior,
unde se continua cu esofagul. Are aspect de jgheab deschis anterior, comunicand cu fosele nazale
prin orificiile coanale, cu cavitatea bucala prin istul gatului si cu laringele prin stramtoarea
superioara. Sinusurile piriforme continua inferior hipofaringele cu esofagul.
Structura: de la interior la exterior
-stratul mucos ce cuprinde elementele limfatice ale lui Waldayer si foliculi solitari,
-aponevroza intrafaringiana (schelet al faringelui si suport ptr muschii constrictori),
-stratul muscular intern (longitudinal)
-stilofaringianul, palatofaringianul, salpingofaringianul,
-stratul muscular extern(dispozitie circulara)
-constrictorul superior,mijlociu si inferior,
-fascia perifaringiana.
Rapoarte:
Exofaringe
- posterior - cu coloana vertebrala prin spatiul retrofaringian care la copil perzinta ggl lui
Gillette in dreptul rinofaringelui, ce se continua cu spatiul retrofaringian,
- anterior - rap cu fosele nazale, orofaringe, laringe,
- lateral - faringele cefalic - cu spatiul maxilo-vertebro-faringian divizat in spatiul glandular
extern ce cuprinde parotida si spatiul cervical subglandular ce este impartit de buchetul lui Riolan
(musculo ligamentar cu insertie pe apofiza stiloida) si aripioara faringiana a lui Toman Ionescu in
2 compartimente: comp posterior (retrostilian) ce contine pachetul vasculo nervos al gatului,
nervii IX, XI, XII, simpaticul cervical si lantul ganglionar jugulo-carotidian; comp anterior
(prestilian) contine prelungirea faringiana a glandei parotide, artera carotida externa, avand raport
cu loja amigdaliana si plexul venos perifaringian.
Rinofaringele (cavum):
- peretele superior corespunde sinusului sfenoidal si apofizei bazilare prezentand apofiza
faringiana a lui Luscka ce determina patologie inflamatorie si care involueaza la pubertate.
- peretele lateral - se deschid trompele lui Eustachio ce permit comunicarea cu urechea
medie,inapoia lor gasindu-se 2 fosete profunde ale lui Rosenmuller. La unirea peretelui sup cu cel
post se afla amigdala peritubara a lui Gerlach.
- Peretele inf corespunde unei linii orizontale ce trece prin regiunea palatina, formata din valul
palatin si istmul nazo-faringian delimitat de val, pilierii posteriori si peretele post al faringelui.
Orofaringele:
- pe peretele lateral se gaseste loja amigdaliana intre pilierul anterior si posterior de forma
triunghiulara, limitata inferior de baza limbii si santul gloso-amigdalian. Lojele sunt ocupate de
amigdalele palatine.
- Posterior - capul axisului si foliculi limfatici diseminati. La nivelul bazei limbii situata inapoia
V-ului lingual se gaseste amigdala linguala a lui Francke, indaratul foselor gloso-epiglotice,
delimitate de repliurile gloso-epiglotice laterale si median.
Hipofaringele:
- peretele anterior cu un orificiu ce face comunicarea cu laringele si fata post a pecetelui
cricoidului pana la marginea inf a C6.
- Peretele post este curb, prezinta 2 santuri numite piriforme,ce se deschid larg in timpul
deglutitiei permitand trecerea alimentelor prin esofag.

2. Anatomia si fiziologia cercului limfatic Waldeyer.

Inelul limfatic a lui Waldayer este alcatuit din amigdala faringiana a lui Luscka, amigdalele
tubare Gerlach, amigdalele palatine si amigdala linguala a lui Francke. Elementele inelului reprezinta
organe limfoide secundare ce produc limfocite timodependente(T), ce au rol in imunitatea celulara

1
sau limfocite timoindependente(B) cu rol in imunitatea umorala producand anticorpi ca
imunoglobuline: IgG, IgA, IgM, si accesoriu IgD, IgE.
Faringele reprezinta primul releu in impactul cu mediul ext participand activ la procesele de
aparare. Tesutul limfoid faringian este dezvoltat in copilarie, spre pubertate, involuand cu pastrarea
numai a amigdalelor palatine ce-si mentin capacitatea de aparare. Contribuie la mecanismele de
stergere a clonelor contra propriilor proteine prin recunoasterea selfului de non-self. Prin functia
imunitara cu fagocitarea bacteriilor, determina rezistenta agresiunii microbiene locale sau externe. Cu
timpul insa saturatia infectioasa a amidalelor devine nociva, devenind porti de intrare a germenilor cu
declansarea de reactii neuro-endocrine si alergice, cuprinse in cadrul infectiei de focar adeno-
amigdalian.

3. Angina banala. (erotematoasa si eritemato-pultacee)

Angina acuta eritematoasa este o afectiune inflamatorie faringiana cu caracter sezonier, avand
etiologie virala, prin aceasta explicandu-se caracterul contagios. Ang.virala, precede pe cea
eritemato-pultacee, virusul pregatind calea infectiei bacteriene datorita scaderii capacitatii de aparare
locala, cu cresterea virulentei germenului si aparitia exudatului pultaceu sau a germenilor din stare
saprofita pentru a deveni patogeni. Factori favorizanti: clima rece si umeda, stare generala deficitara,
scaderea apararii organismului diverse colectivitati. Simptome: debut brusc, frison, febra, cefalee si
chiar convulsii la copilul mic, senzatie de uscaciune in gat, disfagie dureroasa cu otalgie reflexa.
Palpare: hipertrofia ggl subdigastrici, cu proces de periadenita. Bucofaringoscopic: congestie difuza a
mucoasei faringiene, cu hipertrofia amigdalelor si un edem al valului si al luetei. Dupa cateva zile
poate apare si exsudat fibros in criptele amigdaliene. In evolutie se poate complica cu suprainfectie
bacteriana cu aparitia de angina eritemato-pultacee, laringite si traheo-bronsite acute. Tratament:
local prin antisepticegenerale: Faringosept, Strepsils, Hexoral, prisnite si general simptomatic prin:
antitermice si antiinflamatorii generale: Aspirina, Paracetamol, vitaminoterapie, regim igieno zaharat.
Angina acuta eritemato-pultacee: etiologie microbiana, cel mai frecvent implicat fiind
streptococcul beta hemolicitc, stafilococul, pneumococul, bacilul Fiedlander. Simptome: febra 39
grade, disfagie dureroasa cu otalgie reflexa, alterarea starii generale. Bucofaringoscopic: hipertrofie
amigdaliana cu exsudat pultaceu important, cu depozit galbui cremos, pe amigdala aderenta se poate
transforma in aspect pseudo-membranos, ulcerativ, sanguin sau ulcero-necrotic. Respiratia poate avea
aspect fetid. Palpare: adenopatie subangulomandibulara dureroasa din cauza periadenitei.
Ex.bacteriologic identifica microbul. HLG: leucocitoza cu neutrofilie si cresterea titrului
antistreptolizinelor in infectiile streptococice. Se poate complica in forma cu streptococ beta
hemolititc cu glomerulonefrita acuta, RAA, cardita reumatismala. Tratament: local, general cu
antibiotice conform antibiogramei: Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile dupa care se
administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14 zi. Frecvent:
Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II, III, 1-2 prize timp de 5 zile. In
formele recidivante si in cele de infectie de focar cronic amigdalian se recomanda amigdalectomia la
3-4 sapt de la puseul acut.

4. Anginele din bolile de sange.

Imbraca diverse aspecte clinice asemanatoare cu angina acuta eritemato-pultacee sau cu anginle
ulcerative profunde. Sunt afectiuni acute ale faringelui, neutropenizante, ce scad rezistenta
organismului cu exacerbarea virulentei germenilor. Manifestarile bucofaringiene pot apare ca semne
de debut ale acestor afectiuni, necesitand o atenta investigare hematologica ptr diagn si terapia
corecta ulterioara mai ales la formele prelungite.
Angina cu monocite din mononucleoza infectioasa-se datoreaza virusului Epstein-Barr. Debut la
tineri prin angina cu manifestari generale si locale banale,pe fondul careia apare exsudat pultaceu,
apoi ulceratii si necroze ce determina odinofagie si disfagie, adenopatie cervicala asociata,
hepatosplenomegalie si conjuctivita. Hemoleucograma: leucocitoza cu limfomonocitoza 40-60%.
Reactia Paul Bunell Hanganitiu este pozitiva si pozitivarea ei diferentiaza afectiunea de leucemii

2
limfoide sau afectiuni virale. Evolutie:2-3 sapt, cu o vindecare lenta favorizata de vitaminoterapie si
administrarea de antibiotice ptr prevenirea infectiilor.
Angina din leucemia acuta: angina eritematoasa sau ulcero-necrotica bilaterala cu adenopatii
multiple cervicale, axilare, inghinale ce nu sunt inflamatorii, neavand astfel tendinta la supuratii.
Simptome: astenie, anemie datorata unui sindrom hemoragic caracterizat prin hemoragii profuze
amigdaliene, gingivale sau bucale, epistaxis. Hemograma: leucocitoza 100-300.000/mmc cu aparitia
de celule anormale mieloblastice sau limfoblastice. Punctia medulara clarifica diagnosticul.
Tratamentul: angina cu antibiotice, antiseptice locale faringiene, evitandu-se badijonarile locale ce
sunt traumatizante.
Agranulocitoza sau maladia Schultze: angina grava, cu scaderea granulocitelor, dar posibil si cu
afectare concomitenta a celor 3 serii medulare. Nu prezinta adenopatie. Agranulocitoza apare in urma
unor intoxicatii medicamentoase ca si radiatiile x sau radiatiile atomice ce determina atingere
medulara toxica. Sdr infectios este grav - angina cu ulceratii profunde amigdaliene, cu sfaceluri
bilaterale, ce se pot extinde si spre val si pilieri. Nu prezinta adenopatie sau hepatosplenomegalie, iar
hematologic prezinta scaderea granulocitelor. Febra poate persista mult timp, putand apare si
subicter. Evolutia este letala in 1-2 ani, cu posibile remisiuni temporare clinice si hematologice.
Tratament: antibiotice si antiseptice faringiene, afectiunea de baza fiind rezolvata de hematolog si
prin transplant medular.

5. Anginele ulceroase superficiale.

Intereseaza stratul epitelial.
Angina herpetica –origine virala si evolutie ciclica. Debuteaza brutal, cu febra 40-41 garde, stare
generala alterata, disfagie foarte intensa. Bucofaringoscopia: roseata difuza pe pilieri si amigdale,
deasupra carora se gasesc mici vezicule albe sidefii ce se ulcereaza, apoi se pot acoperi si de false
membrane. Nu exista adenopatie cervicala, coexistand herpes nazo-labial. Evolutie favorabila cu
vindecare spontana dupa 7 zile. Tratament: simptomatic. Un herpes extins pe fond de adenopatii
multiple si cu o durata prelungita, poate suspiciona SIDA.
Angina aftoasa produsa prin transmiterea infectiei cu predilectie de la produsele lactate infectate.
Se caracterizeaza prin febra moderata, dureri ale membrelor, greata, varsaturi diaree.
Bucofaringoscopic: vezicule albe cenusii pe fata interna a obrajilor, limba, valul palatin, amigdale cat
si faringo-laringian. Pot apare eroziuni superficila. Tratament: gargarisme si antiseptice locale,
badijonari cu nitrat de argint 4% sau clorura de zinc 10% grabind procesele de cicatrizare si
diminuarea durerii.
Angina din zona Zoster se localizeaza adesea pe ramificatiile nervului glosofaringian, unilateral,
de-a lungul caruia apar vezicule mici, polimorfe, situate pe un fond eritematos, prezentand un lichid
clar. Prezinta febra, adinamie, si hiperestezie in teritoriul nervului afectat. Eruptia veziculara dispare
in aproximativ 2 sapt, sialorea reflexa si nevralgia putand persista mai mult. Pot fi afectate ramuri si
din nervul VII si X cranian. Tratament: vitamina B1 in doza de 100 mg i.m, Vitamina B 12 1000
gamma zilnic/7 zile, antalgice si fizioterapie ptr combaterea nevralgiei.
Herpangina- det de virusul Coxsackie A avand frecventa crescuta vara. Debuteaza cu febra,
cefalee, anorexie, adinamie. Bucofaringoscopic: vezicule cu continut rosietic, situat pe val, lueta si
amigdale. Acestea pot deveni eroziuni rotunde, acoperite cu depozit fibrinos alb-cenusiu si insotite de
stomatita. Eroziunile se vindeca spontan in 5-7 zile. Pemfigusul apare la nivel faringian sub forma
unor eruptii buloase, cu continut seros sau hemoragic, ce se sparg si determina ulceratii superficiale.
Sunt f dureroase, fara febra, se vindeca spontan.

6. Anginele din bolile infectioase.

Angina scarlatinoasa apare in cursul scarlatinei, fie de la debut fie la sf sapt a treia- determinata
de streptococul beta hemolitic. Debut: enantem rosu aprins al mucoasei faringiene si al amigdalelor
ce sunt hipertrofiate si prezinta exsudata pultaceu. Limba e initial alba, apoi devine depapilata,
zmeurie. Dupa 2-3 zile apare exantemul caracteristic. General: greata, varsaturi, febra, frisoane. La sf
sapt a treia poate apare o noua angina ca sindrom infectios secundar. Exista o forma grava de

3
scarlatina maligna la care aspectul bucofaringoscopic evidentiaza leziuni amigdaliene de tip ulcero-
necrotic. Tratament: penicilina si local dezinfectante uzuale.
Angina rubeolica- aparitia pe langa enantem si exantem a unei adenopatii multiple cervicale si
occipitale. La aceste angine se aplica un tratament simptomatic si antiseptic faringian.
Angina rujeolica precedata de un catar acut al cailor respiratorii superioare si inferioare cu
asocierea unui enantem si exantem caracteristic. Enantemul este reprezentativ in special la nivelul
valului palatin sub forma de pete rosii inchise, precedat de petele Koplick ce apar langa deschiderea
canalului Stenon si dispra inaintea aparitiei exantemului cutanat.
Angina micotica reprezentata in special de Candidoza este o afectiune ce apare tot mai frecvent
in ultimul timp datorita starii deficitare imunitare a indivizilor,consumul excesiv de antibiotice.
Ulterior, pot apare infectii micotice la intreg tubul digestiv si laringe ce pot complica unele leziuni
bucofaringiene ca lichenul plan si leucoplazia, de asemenea administrarea indelungata de antibiotice
cat si iradierea pentru diferitele afectiuni neoplazice pot favoriza candidoza. Bucofaringoscopic:
depozite mici albicioase, ce prin indepartare lasa ulcer eritematos. Simptome: disfagie si jena
dureroasa. Tratament: local, antiseptice si solutie ce schimba ph-ul cat si antimicotice (Nizoral,
Diflucan). De asemena se incearca tratarea unor afectiuni ce potenteaza candidoza (diabet, tratament
prelungit cu imunosupresoare.

7. Anginele ulcerative profunde.(ulcero necrotice).

Angina ulceroasa Moure (amigdalita lacunara ulceroasa acuta) se intalneste in special la tineri.
Debut: insidios, usoara odinofagie. Ex faringelui: ulceratie necrotica la nivelul polului superior
faringian, insotita frecvent de adenopatie. Evoluita este in general de 10 zile. Tratament: badijonaj
local cu sol de clorura de zinc aplicata dupa prelevarea exsudatului si antibioterapie. Se indica
amigdalectomia dupa o luna de la puseul acut ptr prevenirea recidivelor.
Amigdalita fuzospirilara (angina Plaut- Vincent-Simanovski)- ulceratie pseudo-membranoasa
circumscrisa situata pe mucoasa faringelui, gingii si in cavitatea bucala, cu aspect de stomatita. Se
intalneste in special al tineri, dupa boli infectioase, avitamonoze, infectii locale, cauzate unei asocieri
fuzospirilare Vincent la flora obisnuita. Debut: insidios, stare febrila, cefalee, astenie, disfagie
dureroasa. Localizare unilaterala, insotindu-se frecvent de adenopatie subangulomandibulara.
Bucofaringoscopia: hipertrofia si congestia amigdaliana, cu un depozit albicios la nivelul polului
superior, circumscris si usor detasabil, ce in cateva zile se detaseaza spontan, lasand o suprafata
necrotica, sangeranda, cu marginile neregulate. Ex bacteriologic: ptr difenetierea ulceratiei cu
difteria, luesul primar, neoplasmul amigdalian cat si hemoleucograma ptr bolile de sange. Tratament:
sol antiseptice locale, gargarisme, adm de antisptice faringiene, vitaminoterapia si antibioterapia ca in
trat anginei eritemato-pultacee.

8. Angine cu false membrane

Determinata de angina difterica si mai rara de alte angine ca cea streptococica, stafilococica,
pneumococica. Se caract prin: sdr focal amigdalian: angine cu false membrane ce sunt aderente la
amigdala hipertrofica si inflamata, ce prin inlaturare ulcereaza si sangera, sdr general - alterarea starii
generalr, febra ridicata, astenie, anorexie, tahicardie. Exista si forme grave ce determina complicatii
laringiene, nevrite sau miocardite. Diagnosticul se bazeaza pe sdr toxic, falsele membrane ce
depasesc suprafata amigdalei si confirmarea bacteriologica. Tratament: seroterapie 40.000-60.000
ui/zi in formele grave in asociere cu antibiotice: Penicilina G injectabila 2-4 mil ui/zi timp de 7 zile
dupa care se administreaza Moldamin 600.000 i la copil si 1200000ui/zi la adult a 7 zi ai a 14 zi.
Frecvent: Amoxiklav si Amoxicilina timp de 5-7 zile sau Cefalosporine gen II, III, 1-2 prize timp de
5 zile, tonicardiace, antiinflamatorii, tratament local.

9. Amigdalita cronica.\
-inflamatie cronica a amigdalelor palatine in special manifestata sub 2 forme: amigdalita cr
hipertrofica - in special la copii, amigdalita cr scleroasa ce corespunde unei situatii a sistemului

4
limfoid amigdalian si care este caracteristica adultilor. Rolul dominant in cronicizare il joaca infectia
cu cei 2 factori favorizanti: terenul limfatic si alergic.
In amigdalita cronica hipertrofica: hiperplazia tesutului limfoid prin hiperactivitate functionala a
foliculilor limfoizi amigdalieni, avand o hipertrofie moale amigdaliana. Dupa fiecare proces
inflamator amigdalian, amigdala va creste in dimensiuni, amplificand jena respiratorie si al deglutitie.
In timp, amigdala ajunge la o saturatie de germeni, cu stocare in cripte si devine dintr-un organ de
aparare, un organ patologic, rezervor de germeni, un adevarat focar infectios. Se produc modificari in
structura amigdalei, cu aparitia unui tesut scleros amigdalian. Amigdala se transforma intr-o
amigdala cronica hipertrofica dura, datorata sclerozei si atrofiei limfatice. Simptome diferite in
functie de varsta: copil - volumul amigdalian creste determinand jena respiratorie amplificata si de
concomitenta vegetatiilor adenoide. Se produc angine repetate, cu asocieri de pusee acute de
laringita, traheo-bronsica, ce determina modificarea vocii, tulburari respiratorii, tuse seaca. Adult
-posibil aparitia unor amigdale reduse de volum, dar cu dopuri de cazeum in cripte. In cazul asocierii
cu hipertrofie, cu adenopatie voluminoasa cervicala, necesita explorare pentru excluderea unei tumori
maligne epiteliale sau a unui limfom malign.
In amigdalita scleroasa si criptica tesutul limfoid este redus cu cripte si cazeum, cu septuri fibroase si
scleroase ce traverseaza amigdala. Clinic: angine acute periodice si posibile complicatii. In
perioadele latente, bolnavul prezinta odinofagie, miros fetid, tuse seaca, stare de oboseala. Exista
posibilitatea existentei unei mici zone necrotice ce tradeaza un abces intraamigdalian. Tratament:
gargarisme cu antiseptice si antibiotice, badijonari cu solutie de clorura de fier sau criptoliza cu laser.
In cazul nereusitei acestor tratamente, amigdalectomia ramane ca tratament de electie.

10. Infectia de focar amigdaliana-clinic +laborator.

Reprezinta o afectiune inflamatorie nesupurativa legata adesea de o angina cu streptococ beta
hemolitic de grup A.
Clinic: dureri surde la nivelul regiunii scapulo-humerale, lombare, articulatiilor membrelor, o stare de
oboseala cronica si fatigabilitate. Bucofaringoscopia: amigdale palatine de marimi diferite, dar care la
palpare cu spatula pot evidentia aparitita dopurilor de cazeum sau secretie gleroasa in criptele
amigdaliene.
Paraclinic: VSH peste 15-20mm/h, fibrinogenul peste 2,5 g/l, titrul ASLO peste 200 u, prezenta sau
nu a proteinei C reactive, sumarul de urina ce poate arata albuminurie, hematurie si cilindrurie.
(ex:RAA,nefrita).

11. Complicatiile anginei acute - supuratiile spatiului retrostilian - este situat in spatiul
retrostilian, avand un grad de gravitate crescuta, datorita raportului cu artera carotida interna.
Dezvoltarea se face pe seama ganglionilor latero-cervicali jugulo-carotidieni superiori,
infectia provenind cel mai ades de la o angina cu etiologie frecvent streptococica sau
stafilococica. Clinic: febra 39-40 grade persistenta, starea generala se modifica, disfagia se
accentueaza, poate apare torticolis cu inclinarea capului si imobilitatea spre partea bolnava.
Palparea regiunii sterno-cleido-mastoidiene este dureroasa. Bucofaringoscopia: bombarea
peretelui lateral al faringelui, cu impingerea anterioara si mediastinala a lojei amigdaliene.
Evolutia: catre supuratie in 8-10 zile, cu tendinta spre exteriorizare cervicala sau faringiana a
puroiului sau prin abcedarea si a celorlalti ganglioni jugulo-carotidieni, dand nastere la
adenoflegmonul laterocervical. Pot apare complicatii hemoragice prin erodarea arterei
carotide sau tromboflebita de vena jugulara interna si mai rar fuzarea infectiei spre mediastin
cu mediastinita. Tratament: chirurgical - drenajul colectiei pe marginea anterioara a
muschiului SCM, dupa prealabila confirmare prin punctie, introducandu-se o mesa
iodoformata. Se administreaza antibiotice, antiinflamatorii, antitermice si antalgice.

12. Complicatiile la distanta ale anginelor sunt:

-acute, de etiologie bacteriana: septicemia, bacteriemia si septicopiemia;

5
-toxice- prin difuziunea toxinelor la distanta;
-Fluxionare si degenerative, determinate de infectia de focar cronica amigdaliana sau prin reincalzire,
sub forma de RAA, nefrita si endocardita. Septicemia amigdaliana - grava complicatie a anginelor
acute, este rara dat antibioterapiei energice disponibila in prezent. Poate avea etilogie polimicrobiana
cu punct de plecare de la o angina acuta sau monomicrobiana (anaerob) cu punt de plecare de la focar
amigdalian ulcero necrotic. Propagarea se face direct prin intermediul circulatiei venoase sau prin
contiguitate, in afectarea ggl si in continuare a peretelui venos jugular. Clinic: brusc febra si frison,
facies teros, sdr hepato-renal, torpoare, delir sau semne din determinarile septice secundare ca in
abcese cerebrare, hepatice, pulmonare, articulare. Diagnostic: hemocultura si accesriu prin
insamantari si antibiograma. Tratament: trebuie sa fie energic conform antibiogramei. Administrare
antibiotice in asociere cu hialuronidaza, heparina si antiinflamatorii tip cortizon, intr-un serviciu
specializat de boli infectioase.
Anginele si RAA: in general anginele preced cu cateva zile aparitia RAA. Intervine un mecanism
toxic, alergic streptococic, cu determinare de anticorpi specifici antistreptolizinici, ce in timpul unei
noi angine creste in cantitate determinand o reactie inflamatorie fluxionara la nivelul articulatiilor,
parenchimului renal sau cord. Tratament: antibiotice si antiinflamatorii de tip cortizonic. Rolul
amigdalectomiei este prevenirea acestor complicatii de focar.
Anginele si nefrita: Glomerulonefrita poststreptococica debuteaza brutal: sdr edematos, sdr urinar
(oligurie cu albuminurie, cilindrurie si hematurie macroscopica)
Tratament: repaus la pat, trat igieno-dietetic si amigdalectomie sub protectie de antibiotic dupa
trecerea puseului acut de nefrita.

13. Flegmonul (abcesul) periamigdalian

-reprezinta supuratia tesutului conjunctiv lax situat intre capsula amigdalei si peretii lojei. Supuratia
este intrafaringiana, produsa prin trecerea geremnilor prin capsula- cea mai frecventa complicatie a
anginei la adult. Flora incriminata-streptococul beta hemolitic la care se asociaza frecvent anaerobi.
Localizare- 2 forme
-Flegmonul anterior (intre amigdala palatina si pilierul anterior) cu bombarea pilierului anterior si
impingerea amigdalei in jos si indarat, cu bombarea valului palatin de partea leziunii si edemul luetei.
In caz de necroza se elimina un puroi cremos si foarte fetid.
-flegmonul posterior (intre amigdala si pilierul posterior) cu bombarea pilierului posterior si
impingerea amidalei hipertrofiate, cu depozite purulente, edemul luetei. Clinic: debut la 2-3 zile de la
aparitia anginei eritemo-pultacee, cu accentuarea disfagiei, a durerii unilaterale, otalgiei reflexe si
uneori trismus. Odata cu constituirea colectiei vocea capata ton nazonat, durerea se accentueaza,
apare hipersialoree, trismus, disfagie intensa cu febra, frison, cefalee, halena fetida. Regiunea
cervicala de partea afectata este impastata si dureroasa. Diagnostic: confirmat prin punctie si
diferential sancru luetic, tumora amigdaliana infectata, anevrismul carotidei interne, abcesul ultimului
molar si tumorile spatiului intermaxilar. Tratament: chirurgical precedat de punctie in punctul de
maxima bombare. Se asociaza antibioterapia timp de 10 zile apoi se recomanda amigdalectomie la 2-
3 saptamani de la puseul acut.

14. Adenoidita acuta-cronica.

Adenoidita acuta - inflamatia banala a amigdalei lui Luschka, intalnita la sugar si copilul mic, in
asociere cu rinita acuta si laringo-traheo-bronsita acuta cu evolutie de aproximativ o saptamana.
Simptome
- sugar - febra mare 39-40 grade, agitatie, respiratie rapida, eventual convulsii. Obstructia nazala face
dificila alimentatia. Rinoscopia anterioara - prezenta unei rinorei purulente, ex bucofarincoscopic
aratand scurgerea muco-purulenta, ca o perdea pe peretele faringian posterior.
- La copilul mare-datorita scuregerilor muco-purulente poate determina afectiuni ale cailor
respiratorii. Are caracter recidivant, in special in sezonul rece determinand in timp hipertrofia si
hiperplazia formatiunii si posibila complicare cu abcesul retrofaringian. Tratament: repermeabilizarea
foselor nazale - administrare de antiseptice si vasoconstrictoare (ser efedrinat 3%) sub forma de

6
instilatii nazale, antitermice(paracetamol-supozitoare) si in caz de complicatii locale antibioterapie.
In caz de adenoidite trenante sau repetate se recomanda adenoidectomia in afara puseelor acute, insa
dupa varsta copilariei - varsta minima 8 luni.
Adenoidita cronica - este hiperplazia amigdalei lui Luschka insotita de infectia cronica, denumita
popular „polipi”. Limfantismul si infectia sunt factorii ce predomina in formarea afectiunii.
Limfantisul - stare constitutionala caract prin hiperplazia limfoida generala cu micropoliadenopatie,
tegumente si mucoase palide, anemie, tulburari tiroidinene. Se insoteste la copilul mare si de o
amigdalita cronica hipertrofica. Clinic: sindrom de obstructie nazala, cu rinoree si perdea muco-
purulenta pe peretele posterior al faringelui, cu tulburari respiratorii mai ales nocturne pana la apnee
nocturna. Copilul respira bucal, vocea este nazonala si sforaie noaptea. Apar in timp modificari ale
masivului facial si ale partilor moi ale fetei, cu retroprognatism, bolta ogivala, dentitie vicios
implantata, piramida nazala subtire - facies adenoidian. Lipsa de ventilatie a trompei antreneaza otite
seroase cu hipoacuzie de transmisie. Bucofaringoscopia – congestie permanenta a pilierilor anteriori,
cu hipertrofia amigdalei palatine. Rinoscopia posterioara ca si tuseul cavumului evidentiaza
formatiuni tumorale moi, boselate, ce ocupa plafonul si obstrueaza orificiile obstructie nazala, otite
seroase, apnee de somn, manifestari ca infectii de focar), adesea necesitand si amigdalectomia.

15. Afectiunile rinofaringiene acute ale copilului-vezi sub 14+amigdalitele acute

- intereseaza in special amigdalele palatine
-cauza-imunitate deficitara. Agenti implicati-stafilococ, streptococ, haemophilus.
- Clinic: senzatie de corp strain, durere la inghitire, otalgie reflexa, modificarea vocii, posibila
adenopatie ganglionara cervicala, febra, cefalee.
- Buofaringoscopia-hipertrofie amigdaliana cu congestie intensa, cu depozite purulente posibile la
nivelul criptelor.
- Tratament: local - antiseptice si antiinflamatorii plus antibioterapie. Amigdalita acuta linguala - rara
aparuta la pacientii amigdalectomizati ca o reactie hipertrofica compensatorie limfatica sau dupa
leziuni de corp strain sau alimnte. Clinic: disfagie la baza limbii cu otalgie reflexa, durerea e
exacerbata de fonatie sau mobilizarea limbii. Posibila coexstenta a edemului glotic si adenopatiei
subanguomandibulara.

16. Fibromul rinofaringian

- tumora localizata la nivelul nazofaringelui, ce prin dezvoltare poate determina o
simptomatologie grava. Este denumita si tumora sangeranda a pubertatii masculine, intre 9-20
ani. Tumora se situeaza in cavum, in portiunea sfeno-etmoidala, cu extindere spre rino-
farnige, fosele nazale, sinusuri, orbita si rar endocraniu.
- Anatomo-patologic: tumora neteda, rosie, uneori boselata, la palpare avand o consistenta
renitenta sau dura. Poate prezenta mici eroziuni, dar nu ulcereaza. Insertia este sesila, pe
cadrul coanal, fata inf a sfenoidului sau aripa interna a apofizelor pterigoide
- Microscopic: fibroangion avand vase fara pereti proprii realizand adevarate lacuri sangvine ce
determina sangerari la cele mai mici traumatisme. Poate debuta prin sndrom de obstructie
nazala unilaterala, ce apoi se poate bilateriza si prin epistaxisuri determinand anemie.
- Rinoscopie ant: congestie, staza si uneori o prelungire nazala a tumorii.
- Rinoscopia posterioara: masa tumorala cu aspectul specific.
- Examenul clinic se completeaza prin radiografii ale masivului facial, angiografie selectiva
carotidiana extena, ce permite embolizarea retrograda a tumorii cat si CT.
- Diagnostic diferential: vegetatiile adenoide, chisturile de retentie, sarcomul, polipul sinuso-
coanal.
- Tratament: chirurgical - exereza tumorii pe cale transfaciala cu diminuarea hemoragiei prin
embolizari selective, ligaturi vasculare, tratament hormonal si hemostatic.

17. Cancerul de rinofaringe – simptomatologie, tratament.

- apare la varsta adulta

7
 - Punctul de plecare este cel mai frecvent peretele lateral al faringelui, inspecial in foseta
Rossenmuller.
- Clinic - 4 modalitati de debut ce se pot intrica
o debutul adenopatic maifestat prin tumefierea ganglionilor cervicali, in special jugulo-
carotidieni superiori, ce devin fixi, nedurerosi;
o debutul rinologic - coriza unilaterala si obstructie nazala, rinoree muco-purulenta cu
striatii sanguinolente;
o debutul otic - simuleaza diferite grade de afectare otica, de la simplu catar la otita
supurata, prezentand hipoacuzie de transmisie unilaterala, acufene, cat si otalgie
reflexa, tenace si rebela la tratament;
o debutul neurologic - sindrom cefal-algic in casca sau durere localizata in vertex,
nevralgie pe una din ramurile nervului trigemen. Cel mai frecvent afectat este
oculomotorul extern datorita apropierii sale de varful stancii. Daca afectarea nervului
oculomotor este asociata cu cea a trigemenului determina sindromul Gradenigo.
o Prin adenopatia satelita jugulo-carotidiana superioara pot fi afectati ultimii 4 nervi
cranieni. In invazia valului palatin apare triada Trotter: diminuarea mobilitatii
valului, tulburari auditive si nevralgii de trigemen. In perioada de stare, devine
voluminoasa si det o supuratie nazala, semne tubo-timpanice,putandu-se extinde spre
fosele nazale si etmoid determinand tulburari de vedere,paralizii ale nervului
oculomotor. De asemenea determina sdr Jacoud ce evoleaza cu oftalmoplegie,
amauroza si nevralgie trigeminala, iar in fazele terminale pot fi prinsi toti nervii
cranieni determinand sdr Garcin. Cand invadeaza peretele lateral faringian
accentueaza semnele auriculare, prin invazia fosei zigomatice determina trismus
- Tratamentul tumorilor rinofaringienew este preponderent radio-chimio-terapic. Chirurgia se
adreseaza adenopatiilor latero-cervicale, in care se practica evidare ganglionara radicala,
urmata de radioterapie la distanta, prognosticul ramanand moderat. Modern, ptr a iradia cat
mai putin tesuturile sanatoase din jurul tumorii se practica radioterapia locala (brachiterapia).

18. Cancerul de amigdala palatina.

-epiteliomul de amigdala palatina debuteaza insidios, cu o jena amigdaliana, senzatie de corp strain,
otalgie reflexa si adenopatie subangulomandibulara. Poate apare ulceratie la nivelul amigdalei ce se
poate extinde spre pilieri si faringe. In perioada de stare, aspectul tumorii este burjonata, ulcerata,
sangeranda la atingere, dura la palpare, Disfagia se accentueaza, apar semne de impregnare tumorala.
Diagnostic pozitiv - clinic, biopsie, CT. Prognostic mai bun la polul superior al amigdalei, cel de pol
inferior putand invada baza limbii si faringele. Dg diferential: anginele ulcero necrotice Plaut-
Vincent, de anginele din bolile de sange si de anginele cronice (tbc,lues). Tratament: extirparea
largita a amigdalei palatine urmata de evidarea ganglionara si tratamentul complementar radio-
chimioterapic.Limfoepiteliomul evolueaza mai lent, amigdala avand aspect de masa moale,
vegetanta, cu adenopatie cervicala bilaterala, avand un grad de malignitate crescut.

19.Cancerul de hipofaringe.-sunt in general epitelioame care afecteaza sinusurile piriforme si

mai rar peretele posterior.Clinic:apare disfagie progresiva pana la stop alimentar, sialoree, otalgie
reflexa, adenopatie latero cervicala,disfonie si tulburari respiratorii(cand prinde gura superioara a
laringelui.Diagnostic:laringoscopie indirecta, endoscopie, CT si confirmare histo-patologica prin
biopsie.Tratament:complex,caracterul limfofil al tumorii determina extirparea monobloc a tumorii
prin faringo-laringectomie partiala sau totala, evidare ganglionara radicala, urmata de radio-
chimioterapie.Tratamentul cu Metronidazol imbunatateste rezultatele radioterapiei.

8
 20.Corpi straini faringo-esofagieni.-oprirea unui corp strain la nivelul faringelui si esofagului
apare mai ales la copii, mai rar la adultii cu tulburari de deglutitie, edentati, cu tulburari
psihice.Natura corpilor straini-de la alimente si pana la diferite obiecte inghitite accidental(monede,
bolduri).Acestea se opresc in faringe,adesea la stramtoarea superioara a esofagului, datorita volumui
si neregularitatilor.Leziunile determinate sunt la nivelul mucoasei, putand duce la perforarea
peretelui,cu determinarea unor complicatii septice(supuratii cervicale si mediastinale,
pleurezii,fistule) sau perforatii vasculare.Simptomatologia-polimorfa-un corp strain mai voluminos,
in hipofaringe sau la stramtoarea superioara a esofagului poate determina crize de sufocare sau
sincopa reflexa.Cand sunt mai mici, ei determina durere pasagera, o senzatie de greutate, o jena cu
iradiere interscapulara.Disfagia mecanica sau dureroasa, reprezinta semnul cardinal, depinzand de
marimea corpului, cat si de reactia de inflamatie si spasmul local.In timp corpii straini determina
ulceratii si infectii locale, cu alterarea starii generale, accentuarea disfagiei, sialoree,fetiditate.In
situatia producerii perforatiilor, dispar semnele de supuratie sau semnele toxicoseptice generale
grave, ca urmare a intalarii spuratiei mediastinale.Rx simplu sau baritat, esofagoscopia-precizeaza
diagnosticul.Largirea spatiului retroesofagian, vizibil radiografic arata o colectie retro-faringo-
esofagiene.La nivelul dispensarului medical-calmarea pacientului cu fenobarbital, se poat administra
antispastice, ca atropina, se incepe terapia cu antiinflamatorii si antibiotice.In spital-extragerea
corpului strain pe cale naturala prin esofagoscopie.Extractia chirurgicala se face in caz ca nu se
rezolva prin esofagoscopie pe cale cervicala, toracica sau abdominala in functie de localizarea
corpului strain.Drenaj si antibioterapie pentru evitarea complicatiilor septice.

21.Anatomia clinica a foselor nazale-perete extern-in partea superioara este alcatuit din partea
interna a apofizei maxilarede osul lacrimal si de labirintul etmoidal.Dedesubt se gaseste fata interna a
maxilarului superior, continuat indarat de lama verticala a palatinului si apofiza pteriogoida a
sfenidului.Pe peretele extern se observa 3 lame osoase suprapuse denumite cornete(superior,mijlociu
si inferior) care delimiteaza cu peretele lateral al foselor nazale 3 spatii numite meaturi in care se
deschid orificiile cavitatilor anexe ale foselor nazale.La nivelul meatului mijlociu se deschid
sinusurile maxilare,sinusul frontal si celulele etmoidale anteroare.La nivelul meatului inferior se
deschide orificiul sinusului sfenoidal.coanale.Determina infectii permanente:adenoidite acute,corize
repetate,otite,laringite, traheo-bronsite.Amigdala afringiana are rolul de a produce Ig A, IgM,
IgG.Tratament:extirparea vegetatiilor adenoidiene chirurgical(in caz de

22.Anatomia lcinica a sinusurilor fetei-maxilare,frontale,etmoidale-sinusul maxilar este

sapat in maxilarul superior si se deshide in meatul mijlociu.Are forma de piramida .Baza piramidei
corespunde peretelui extern al foselor nazale,peretele anterior corespunde fosei canine si este acoperit
de partile moi ale regiunii geniene.La partea superioara prezinta orificiul canalului suborbitar prin
care trece pachetul vasculo nervos suborbitar.Peretele postero inferior separa sinusul de fosa
zigomatica si pterigomaxilara.Peretele superior subtire separa sinusul maxilar de cavitatea orbitara si
prezinta in grosimea sa canalul suborbitar cu frecvente dehiscente care favorizeaza afectarea nervului
suborbitar in cursul proceselor patologice ale sinusului maxilar.Marginea inferioara constituire parea
cea mai decliva a sinusului si este in raport cu alveolele ultimului premolar si a primilor 2 molari a
caror radacini pot patrunde in sinusul maxilar.Mucoasa este subtire si aderenta si contne numeroase
glande mucoase care pot genera chisturi.Sinusurile frontale sunt 2 cavitati sapate in grosimea osului
frontal a caror forma, dimensiuni, variaza de la un individ la altul.

23.Sdr. secretor nazal.Prin rinoree se intelege orice fel de scurgere nazala indiferent de natura
ei.Poate fi seroasa,serosanguinolenta, seromucoasa, mucupurulenta, purulenta, iar ca forma aparte
rinoreea cerebro-spinala.Se exteriorizeaza prin narina, posterior spre rinofarige sau mixt.Rinoreea
anterioara poate fi:-seroasa-unilaterala-ne face sa ne gandim la o rinoree cerebro-spinala daca este

9
asociata cu un traumatism,-bilaterala-insotite de crize de stranut si obstructie nazala bilaterala, evoca
alergia nazala;-purulenta-unilaterala:cu mros fetid si obstructie nazala pledeaza pttr corp strain, la
copil, de rinolit sau tumora nazala la adult.Rinoscopia ant permite diagnosticul, cel mai adesea fiind
provocata de o sinuzita maxilara.La rinoscopie apare puroi in meatul mijlociu, abundent ce se reface
rapid dupa suflarea nasului.-bilaterala-evoca diagn de rinita acuta-in care curgerrea nazala este
frecvent striata cu sange,mucoasa nazala rosie, narina inflamata, buza superioara iritata.La copii cu
recidive frecvente ne orienteaza spre vegetatii adenoide.Rinita acuta poate fi esentiala sau doar un
simptom al unei boli generale(rujeola,scarlatina).Rinita cronica-daca diagn pozitiv este usor, diagn
etiologic ridica probleme.Rinoree manifeste sub forma de cruste-crustele pot fi de la nivelul
vestibulului narinar(furunculul de vestibul nazal,impetigo narinar,foliculita narinara,lupusul nazal),
fie de la nivelul foselor nazale(rinita cronica crustoasa-secundara unor agenti terapeutici-spalaturi
nazale,vasoconstrictoare,antibiotice locale-sau inhalarii unor vapori calzi sau iritanti.Se obs de
asemenea in perforatii nazale sau dupa interventii ce sacrifica arhitectura fselor nazale,- si rinita
ozeoasa manifestata prin triada:atrofie, cruste, cacosmie).Rinoreea posterioara-drenajul secretiilor
spre coane deterina:hemaj, tuse, raclarea gatului.Secretia expulzata este vascoasa, decubitul dorsal
favorizand scurgerea in faringe.Sinusurile posterioare(cel etmoidale posterioare si sinusul sfenoidal)
isi evacueaza deasemeni secretiile spre rinofaringe, ca si ozena, care prin atrofie largeste fosele
nazale, determinand frmarea si eliminarea crustelor atat anterior cat si posterior.La adult resturile
limfoide mediane sau laterale pot determina cefalee insotita de rinore posterioara purulenta sau
mucopurulenta.Epiteliomul de rinofaringe poate da aceleasi simptome.

24.Sdr de obstructie nazala.-apare cand un obstacol endocavitar sau parietal diminua lumenul
fosei nazale.Sediul obstacolului este mai important decat volumul sau-obstacolele narinare anterioare
sau la nivelul capului cornetulu inferior, sau cele posterioare la nivelul cozii cornetului inferior sau
cele care jeneaza cel mai mult respiratia.Pot da obstructie:infectiile nazale si ale cailor respiratorii,
anosmia, modificarile timbtului vocii, sforaitul, tulburarile de auditie, otitele catarale sau supurate,
tulburari in alimentatia copilului mic, astenia fzica si intelectuala, deformarile osoase de la nivelul
fetei si toracelui.Obstructia nazala permanenta de la inceput-la nou nascut-datorita unei malformati
nazale, de obicei la nivelul orificiului posterior coanal.In timpul alimentatiei copilul se cianozeaza,
respiratia fiind bucala.In scop diagnostic se introduce o sonda Nelaton in fosa nazala care se va opri
la nivelul obstacolului.La copil-o obstructie unilaterala ne face sa ne gandim la un corp strain
endonazal, care a un timp se insoseste de secretie mucopurulenta cu miros fetid.Alta cauza e
reprezentata de un traumatism-care provoaca un hematom septal subpericondral, fie o fractura a
piramidei nazale si mai ales a septului.La adult se produceprin traumatism sau corp strain.Obstructia
nazala progresiva bilaterala-la sugar:rinite sau adenoidite acute cu rinoree, tulburarti generale pana la
sindrom toxicoseptic;-la baieti,la pubertate-fibromul rinofaringian,cu hemoragii repetate si
abundente;-la adult-rinite cronice,fie atrofice,fie hipertrofice,alergia nazala,polipoza nazala;-la
varstnici-sdr de senescenta se poate insoti de jena respiratorie nocturna,hemoragii,sforait.Unilaterala-
de cauza organica-malformatie,deviatie de sept, hipertrofie de cornete, sinuzita, tumora rinosinusala.

25.Functia respiratorie nazala.-are importanta primordiala in mecanismul respirator

general.Contactul aerului cu mucoasa nazala ii confera calitatile necesare pentru o functie normala a
intregului aparat respirator.Mucoasa nazala datorita structurii morfologice are rolul de a incalzi,
umezi si purifica aerul respirator.Etajul mijlociu este zona ventilatorie principala,in timp ce cel
inferior are un rol minor.Curentul inspirator merge de-a lungul septului si fata interna a cornetului
fara sa treaca prin meaturi.Curentul de tip turbulent este singurul care atinge deschiderea sinusurilor
in meaturi.Zona olfactiva primeste mai mult aer expirat decat inspirat.in repaus vol aerului inspirat
este de 8-9 litri.Incalzirea aerului se face prin iradiere de caldura de la mucoasa, vasodilatatia din
inspir avand rol de a contacta o mai mare cant de sange cu aerul expirat.Aerul care paraseste
sinusurile in timpul inspirului fiind incalzit contribuie in mica masura la incalzirea aerului

10
inspirat.Umezirea aerului este asigurata de celulele caliciforme si glandele seromucoase.Purificarea
aerului incepe in vestibulul nazal unde sunt oprite particulele mai mari de catre peri(vibrizi) apoi in
fosele nazale unde intra in actiune cilii si mucusul nazal.

26.Furunculul vestibulului nazal.-este determinat de infectia cu Stafiloco auriu a unuia sau mai
multor foliculi pilosebacei.In forma simpla-un punct galben centrat de un fir de par si cu reactie
inflamatorie periferica intensa si tradus exterior prin tumefiererosie si dureroasa a aripii
nasului.Durerea spontana este intensa, pulsatila cu paroxisme violente.Frecvent apare la cei cu
diabet,insuficienta hepatica cronica.Uneori mai multi foliculi se pot uni pentru a forma furunculul
antracoid.Complicatii:infectia venoasa-cordon inflamator pe cordonul venei faciale pana la unghiul
intern al ochiului ce poate fi urmata de tromboflebita sinusului cavernos(protruzia globului ocular,
edem palpebral si conjunctval,paralizia oculomotorilor, cecitate, insotite de semne generale de
septicemie).Tratament:aplicarea de pulverizatii cu solutii antiseptice si pomezi completate cu
antibioterapie generala sau sulfamidoterapie.

27.Rinite hipertrofice.-se caracterizeaza prin hipertrofia pasagera sau definitiva a cornetelor

nazale inferioare si a mucoasei nazale.Se descriu 2 forme:difuze si localizate.Sunt mai mult un
simptom decat o maladie, insotind deviatia de sept, vegetatiile adenoide, fenomenele alergice
rinosinusale sau diverse tulburari generale endocrine sau neurovegetative.Rinita hipertrofica difuza-
in primele 2 decenii ale vietii.Factori favorizanti:tulburari de ventilatie nazala, activitatea in
atmosfera bogata in praf, rolul favorizant al climatului rece si umed, abuzul de alcool si
tutun.Anatomo-patologic:2 forme:congestiva pura in care se produce o extensie temporara a tesutului
erectil submucos si forma conjunctiva in care hipertrofia este definitiva si este constituita din
proliferarea tesutului conjunctiv in profunzime.Clinic: obstructie nazala in special in cursul noptii si
la caldura atenuandu-se la frig, insotita de rinofaringita si infectii descendente larngo-treheo-
bronsice.Rinoscopia anterioara:hipertrofia cornetului inferior, rosu violaceu, umple toata fosa
nazala.Tratament:cauterizari electrice sau chimice ale cornetelor, injectii sclerozante(clorhidrat de
chinina5%) in forma congestiva sau interventiile chirurgicale in forma conjunctiva(turbinectomie sau
luxatia cornetului inferior).Rinita hipertrofica localizata-la o portiune de cornet sau sept-hipertrofia
cozilor de cornet,cozile de sept nazal si cornetele mijlocii buloase(dispozitie congenitala a unei celule
etmoidale in cornetul mijlociu). Tratament:cauterizare sau ablatie chirurgicala.

28.Rinite atrofice.leziuni inflamatorii cronice caracterizate prin atrofia si largirea consecutiva a

foselor nazale.Se deosebesc 2 forme:rinitele atrofice simple si ozena.Rinitra atrofica simpla:secundar
infectiilor grave ale foselor nazale precum scarlatina, difterie,lues,abuz de diverse medicamente,
folosirea d epudre iritante sau toxice,spalaturi cu lichide neizotonice, cauterizari excesive sau rezectii
excesive a cornetelor inferioare hipertrofiate, la muncitorii din industria cu praf, pulberi, diverse gaze
toxice.Clinic:jena respiratorie nazala,functionala, fara a prezenta cruste sau
fetiditate.Tratament:badijonarea cu solutie Bonain sau instilatii nazale de diverse solutii cu rol in
favorizarea secretiei nazale.Rinita atrofica ozeoasa-atrofie,fetiditate si prezenta de cruste galben-
verzui pe mucoasa foselor nazale.Etiologie:infectioasa, endocrina,avitaminoza,
trofoneurotica.Anatomopatologic:transformarea fibroasa a intregului tesut conjunctiv al foselor
nazale, transformarea pavimentoasa a epiteliului cilindric al mucoasei, disparitia celulelor mucipare,
a cililor vibratili si a glandelor; submucoasa este transformata fibros iar vasele prezinta o teaca
fibroasa care le diminueaza calibrul. Procesul se extinde si la scheletul cornetelor si in
rinofaringe.Clinic:cefalee, jena respiratorie functonala, anosmie.Tratament:indepartarea mecanica sau
prin spalatura a crustelor, folosirea de substante congestionante pentru stimularea secretiei,
vitaminoterapia A,B,C,E, pulverizatii sau aerosoli cu antibiotice, cure termale.

11
 29.Etmoidita acuta si cronica.Etmoidita acuta este apanajul copilului al carui sinus frontal nu
este dezvoltat.Etmoidita cronica supurata-2 forme clinice:asociata la o sinuzita frontala,maxilara sau
sfenoidala sau limitata numai la etmoid.Etmoidita aociata cu so sinuzita frontala sau
maxilara.Infectia etmoidului nu ramane compartimentata si se extinde rapid la intreg labirintul
etmoidal ceea ce face posibil in continuare afectarea sinusului frontal.Leziunile anatomice:edem
inflamator al mucoasei etmoidului urmata de osteita rarefianta a septurilor intercelulare astfel ca
etmoidul devine un burete purulent.Clinic:etmoidita anterioara se confunda cu sinuzita frontala,
durere la presiunea unghiului intern al orbitei.Puroiul prezent in meatul mijlociu inconjura mase
polipoide de aspect inflamator.Etmoidita posterioara este clinic manifesta daca nu se asociaza cu o
sinuzita maxilara.-scurgere purulenta in rinofaringe obiectivata la rinoscopia posterioara prin
prezenta puroiului deasupra meatului mijlociu si pe bolta rinofaringelui.Etmoidita limitata la etmoid-
empiem inchis a etmoidului-obstructie completa a celulelor etmoidale prin leziuni inflamatorii si
fibrocicatriciale,puroiul ramane in etmoid care este transformat intr-o cavitate unica.Clinic:cefalee
frontala sau occipitala,aparitia unei complicatii orbito-oculare.Tratament:pulverizatii sau aerosoli cu
antibiotice, sulfamide, vaccinuri cu actiune locala.Daca tratamentul medical nu da rezultate dupa 8-
10 zile se practica etmoidectomia pe cale endonazala si numai in caz de supuratie orbitara sau de
sinuzita frontala asociata se intervine pe cale externa.

30.Sinuzita maxilara acuta si cronica: Sinuzita maxilara acuta: se def ca inflamatie catarala
sau supurata a mucoasei sinusului maxilar cu punct de plecare de obicei nazal sau dentar. Etiologie:
1. rinogena (drenajul va fi defectuos datorita pozitiei orificiului de deschidere situat ff sus cat si
obstructiei prin edem a mucoasei, prin deviatie inalta de sept si cronicizarea sinuzitei), 2. dentara
(infectia se poate propaga prin contiguitate de la 2 premolar, 1,2 molar ca urmare ca urmare a unei
extractii, granulom, chist dentar,pericoronarita), 3. infectii de vecinatate (se constituie o infectie
secundara dupa o sinuzita fronto-etmoidala, dar mai frecvent se produce o prindere simultana a
tuturor sinusurilor), 4. traumatisme (fractura maxilarului sup cu hematom supurat, efractia
antrumului in timpul extractiei de dinti si baro traumatismele).Simptomatologie: cea nazala de
origine A) catarala apare in cursul unui guturai banal sau gripal. Durerea este redusa la o simpla
greutate a capului se gaseste in jum fetei respective si se propaga la nivelul dintilor fiind de
intensitate moderata. Evolutie spre vindecare in cateva zile. B) sinuzita maxilara purulenta apare im
cursul unei gripe, durerile survin simultan cu coriza, sunt f vii, cu caracter nevralgic, cu senzatie de
plenitudine in hemifaciesul respectiv. Durerea se exacerbeaza conturand un caracter orar. Rinoreea
este mai intai clara apoi 5-6 zile puroi de culoare galbena, brun sau sangeranda.De origine dentara
este acuta numai in aparenta, in realitate avem de a face cu o sinuzita cronica latenta a carei existenta
este brusc acutizata de o interventie dentara. Se acumuleaza puroi in sinus fara a altera mucoasa si
numai daca infectia dentara persista , mucoasa se infecteaza si devine sinuzita propriu zisa. Criza de
sinuzita acuta: intreg faciesul devine dureros, obrazul se tumefiaza, si se evacueaza un puroi fetid.
Dintele bolnav lasat pe loc sau existenta unui mic focar de osteita reziduala mentin starea de infectie
si sinuzita se cronicizeaza. In timpul crizei este necesara extractia dintelui bolnav.Tratamentul
sinuzitei acute maxilare: este acelasi ca si pt sinuzita frontala. Daca spre a 5 zi de la debut durerea
persista si nu cedeaza la analgezice se poate considera ca puroiul este in retentie in sinusul maxilar.
Se impune practicarea unei punctii a sinusului maxilar cu evacuarea puroiului prin ostium dupa
prealabila aplicare de vasoconstric. in meatul mij. Dupa degajarea sinusului se pot introduce
antibiotice, cortizon, vasoconstric repetate la 2-3 zile.Se plaseaza un tub de polietilen in sinusul
maxilar pt a se adm tratam.
Sinuzita maxilara cronica: infectia este de origine rinogena evidentiind in secretii germeni
saprofiti ai foselor nazale deveniti patogeni. Alteori, puroiul este amicrobian. Mucoasa sinusului este
in general edematiata polipoida sau are un aspect granulos.Clinic se caract prin durere si rinoree
purulenta. Durerea este variabila si exacerbeaza cu ocazia unei reincalziri a sinuzitei.Rinoreea este
constant unilateral, abundenta si uneori fetida daca este de origine dentara. Rinoreea purulenta det

12
prin inghitire tulb gastrointestinale si traheobronsite descendente prin aspiratie.Numai punctia
sinusului maxilar precizeaza prezenta unei sinuzite maxilare supurate indiferent de etiologie si forma
clinica. Prin punctie se evacueaza puroiul si se introduc med. Tratament: punctii repetate, antibiotice
cu cortizon. Existenta unor leziuni ireversibile ale mucoasei impune indepartarea acestora, operatia
clasica este trepanarea sinusului prin fosa canina cu chiuretajul mucoasei si drenajul sinusului prin
bresa practicata in meatul inf.

31.Sinuzita frontala acuta si cronica.Sinuzita frontala acuta: def ca afectarea infectioasa sau
virala a sinusului frontal.Pe plan clinic va fi insotita in mod practic de o etmoidita ant. Simptome:
dupa o perioada de debut constituita de o rinita acuta, semnele clinice diminua dar persista o rinoree
purulenta si senzatie dureroasa in reg supraorbitara care iradiaza spre reg temporala si maxilara.
Durerea se intensifica progresiv, devine continua cu exacerbari paroxistice, mai ales in cursul
diminetii obligand bolnavul sa ramana imobil si in obscuritate in timpul crizei care dureaza 1-2 ore.
Durerea se insoteste de fotofobie, lacrimare iar miscarile globului ocular devin dureroase. Palparea
obiectiveaza durerea in aria de proiectie a sinusului frontal cu un punct dureros maxim in inghiul
intern al ochiului. (semnul lui Ewing) Radiografia pune in evidenta o voalare sau opacitate neta a
sinusului frontal. Evolutie: spre vindecare dupa tratament si mai rar spontan. Cronicizarea sinuzitei
frontale se datoreste in general deviatiei de sept , hipertrofiei de cap de cornet si mai rar virulentei
germenului, sinuzitei etmoidale sau maxilare asociate. Forme clinice: A) sinuzita congestive dat unei
tulburari de aeratie in sinus in care nu exista supuratie persistand doar durerile det de edemul
mucoasei. B) sinuzita fluxionara prin asocierea cu un edem orbito ocular insotit de un grad de
chemosis care dispar rapid sub efectul trat med. Tratament: se trateaza si deviatia de sept si
hipertrofia capului de cornet mij. Se prescriu antalgice (algocalmin, aspirina, comprese calde). Pt a
favoriza drenajul sinusului se aplica comprese cu vasoconstrictive(efedrina, adrenalina) urmata de
inhalatie cu oleuri balsamice, alcool mentolat si/sau instilatii nazale cu vasoconstrictive locale
asociate cu un antibiotic si cortizon. Aerosoloterapie, si antibioterapie pe cale generala dupa stabilirea
unei antibiograme. Daca durerile persista si drenajul este defectuos se trepanopunctie cu fixarea unui
cui prin care se fac zilnic spalaturi si se adm antib si cortizon. Sinuzita frontala cronica: dupa 2 luni
de evolutie o sinuzita frontala netratata se cronicizeaza. O infectie cronica a sinusului frontal poate
surveni: prin cronicizarea unei sinuzite frontale acute sau ca o complicatie a unei sinuzite maxilare.
Leziunile anatomo patologice: mucoase reprez de edem, serozitate, puroi cu germeni, urmate apoi de
degenerescenta polipoida a mucoasei si in final de procesul de osteita rarefianta cauza det a
complicatiilor infectioase orbito oculare craniene si endocraniene. Simptome: clinic det durere si
rinoree purulenta. Durerile se agraveaza cu ocazia unui banal guturai. Cefalee puternica. Rinoreea
este purulenta, nefetida si mult mai putin abundenta decat in sinuzita maxilara. Rinoscopia ant
evidentiaza puroi in meatul mij, ocupat de polipi edematosi sau inflamatori. Exam radiologic
evidentiaza o opacitate completa a sinusului si eventual prezenta unei osteite parietale. Sinuzita
frontala are un prognostic rezervat datorita unor complicatii orbitare sau cerebrale! Tratament de
chirurgical, este rebela la antibiotice utilizate pe cale generala si imposibil de adm local. In cazurile
simple se poate practica o operatie de drenaj pe cale nazala prin rezectia septului sau cornetului mij.
Initial este necesar a se practica trepanopunctia sinusului frontal si introducerea de med
modificatoare, antib, cortizon, enzime proteolitice. Daca sunt leziuni de osteita care obliga si la
indepartarea mucoasei, se trepaneaza sinusul, se chiureteaza focarele de osteita , se exclude sinusul
umpland cavitatea cu tes gras si se obtureaza ostiumul prin grefon osos.

32.Complicatiile endocraniene ale infectiei nazala si sinusale:

Complicatii sinuzite :endocraniene;-datorita extinderii pe cale hematogena sau din aproape in
aproape prin proc de osteita si distructie osoasa cu aparitia de meningita,abces extradural,abces
cerebral,cu semne de HIC,si fen de focalizare;-sdr cefalgic,cu pierdere de cunostiinta,vertij,tulb de
vedere;Trat neurochir si orl;Complicatii sinuzite: vasculare;-tromboflebita de sinus long sup sau de

13
sin cavernos prin diseminarea trombilor septic cavernosi;Apar in sinuzite etmoido frontale pe calea
venei angulara si oftamice; Simptome: supuratie profunda cu oftalmoplegie,chemozis,cefalee post de
globii ocular; Trat: chir( sinuzite) drenaj si ab si ains in doze mari

33.Complicatiile exocraniene ale sinuzitelor: orbito-oculare

-dacriocistite supurate-inflamatia gl lacrimale cu edemul orbitei si secretie mucopurulenta;-
celulita orbitei – secundara extensiei unei supuratii prin strabaterea lamei papiracee a unei etmoidite
supurate,chemozis si det abcesul orbital,exoftalmie,si tulb de miscare a globilor ocul si tulb de
vedere; Trat:chir(drenaj etmoidal al colectiei) fara trat-det fuxiune palpebrala superficial in pleoapa
sup sau in cea inf,empiem orbital cu formare de tromboflebite de sinus cavernos,afectarea nervilor
2,3,4,5,6;-osteomielita oaselor craniului – apare in rinita ac ,sinuzita max sau frontal acuta det de
streptococ sau stafilococ,edem local,inflamatie,proc de osteita (RX),exteriorizare prin fistulizare sau
se propaga endocranian cu aparitia complic endocraniene;Ab incizie abces-complic de vecintate si
descendente- otite ,faringite, laringo-traheite,pneumopatii.

34.Tumori benigne ale foselor nazale: se concretizeaza prin sind de obstructie nazala. Tumori
de origine conjunctiva(fibrom,lipom, miom, angiom, condrom, osteom) si tumori de origine epiteliala
(papilom, adenom, mucocel, chistul septului nazal) 1.MUCOCELUL ETMOIDAL este o tumora
lichida cu perete osos formata prin retentie in una sau mai multe celule etmoidale si contine un lichid
de inflamatie cu multe albumine. Etiologie:infectie cronica latenta a mucoasei, traumatism accidental
sau operator, corpi straini, tumori benigne care antreneaza obstructia orificiilor de deschidere a cel
etmoidale si det formarea unui chist prin lipsa de drenaj al secretiilor mucoase. Det o eroziune
progresiva a peretilor ososi ajungand la un volum considerabil. Simptome: semne de obstructie
nazala care se intensifica, vedere perturbata epifora frecventa. Trat numai chirurgical, consta in
ablatia peretelui epitelial al fistulei. 2.OSTEOMUL: tumora bine circumscrisa, formata numai din
tesut osos care se dezvolta lent si continuu avand de obicei punct de plecare intr un sinus. Osteomul
este solitar, rareori dublu sau triplu. Tumora se dezvolta treptat excentric, deformeaza si erodeaza
peretii sinusului, patrunde in regiunile vecine unde comprima organele respective. Simptome: in
perioada de debut semne subiective, tensiune dureroasa, cafalee fronto-orbitara unilateral,nevralgie
nazala;dupa cresterea osteomului apar semne obiective mai ales la nivelul orbitei unde det o bombare
a peretelui si deplasarea globului ocular. Trat: esential chirurgical, ablatia timpurie a tumorii. 3
PAPILOMUL: tumora benigna fibro epiteliala mai frecvent solitara situata pe septul nazal inf, pe
capul cornetului mij si f rar in sinusul maxilar si etmoid. Are aspect de formatiune conopidiforma,
roz cenusie cu baza larga de implantare, consistenta elastica si sangereaza la palpare. Semne: det in
timp o obstructie iar epistaxisul spontan este rar. Trat: excizia tumorii prin electrocoagulare, iar cand
se dezvolta in sinusul maxilar este necesar abord chir larg al sinusului datorita potentialului de
malignizare al papilomului. 4. POLIPUL SANGERAND AL SEPTULUI NAZAL: este o mica
tumoreta cu sediul in partea ant- inf in zona lui Kisselbach. Structura histologica de angiom, sau
granulom vascular care det hemoragii repetate si abundente mai ales in perioada menstrelor si
sarcinii. La exam rinoscopic se evidentiaza o formatiune de marimea unui bob de piper sau de mazare
de culoare rosie sau violacee, acoperita de o mucoasa normala, de forma rotunda, sesila sau
pediculata. Ablatia formatiunii trebuie sa fie f completa deoarece se poate confunda clinic cu
sarcomul.

35.Polipoza rinosinusala banala.-polipi si formatiuni rezultate din degenerarea edematoasa a

mucoasei meatului mij sau etmoidal si sinusului maxilar asociate cu prolif limfoblastica si a subs
fundamentale din tes conj;Fact alergici ,infectiosi si tumorali; Etiopat: polipoza alergica(polipi
bilaterali si obstr la fel) si infectioasa-insoteste sinuzita adesea (polipi unilaterali si obstr la fel); De
insotire a unei tumori maligne:Polip coanal( Killian) prin blocarea coanei obstr unilaterala.Polipoza

14
nazala deformanta si recidivanta juvenila ( sdr WOAKES)-in copilarie , polip mare ce deformeaza
scheletul nazal; Polipoza nazala asoc cu dilatatie bronsica ( sdr mounier-kuhn) sau asoc unei
inversiuni ale org ( triada kartagener); Simpt: obstr nazala ,tulb de olfactie( ansomie sau hiposmie)
rinoreee mucopurulenta,sdr cefalgic, rinolalie inchisa; Trat: mixt, medicam,antialergic,antinf,chir –
ablatia polipilor prin polipectomie clasica sau endocopica.

36.Alergia rinosinusala-etiopatogenie, simptomatologie:

Af frecv cu implicarea unei reac de sensibilizare indusa alergenic cu formare de Ac specifici;
Imunitatea poate fi : nespecif ( naturala –neutralizeaza mai multi alergeni ) sau specif ( actioneaza
este asupra unui singur alergen);Reactiile se produc proport cu intensitatea agresiunii Ag-Ac si cu
gradul de sensibilizare a org; Alergenii pot fi : completi ( proteici ) incompl ( haptene ); Tipuri de
reac alergice: 1.anafilactice-alergie rinosinusala; 2.citotoxice-incompatibil sanguine si Rh; 3.complex
ag-Ac – boala serului si nefrita alergica; 4.hipersensibil intarziata-grefe transplant. In alergia
rinosinusala Ac tip Ig G,Ig E se fixeaza pe mastocite si bazofile cu elib de med
chimic( histamine,bradikinina,Pg) se prod vasodil ,edem,hipersecr si polipi-manif de
rinoree,stranut,obstructie nazala.Dupa etiologie: rinite alegice si infecto-alegice; Sezoniere( febra de
fan,mucegai,acarieni,ag bact si profesionali).Simptome: sdr alergic naso sinusal-rinoree stranuturi in
salve ,obstr nazala si plenitudine nazala si prurit oculo-nazal. Rinoscopia ant: muc nazala cu aspect
turgescent,tumefiat acoperit de mucus,sangerare minima si polipi in meatul mij. Forme clince:
polipoza spasmodica periodica (polen)-crize repetate chiar in cursul aceleasi zile +_congestie
conjunctivala si lacrimale , eozinofilie, exema ,edem quinke; Rinita spasmodica aperiodica-
pneumoalergeni, ag bact ,med si alimente; Rino-sinuzite polipoide-polipi la niv cel etmoidale sau
sinusului max ce det obstructia foselor nazal, bilateral, obstructie, eozinofilie.

37.Alergia rinosinusala- tratament.De lunga durata, se actioneaza in mai multe directii:

suprimarea alergenului, desensibilizarea specifica sau nespecifica pt a opri formarea de anticorpi,
evitarea conflictului alergen-Ac, modificarea pragului reactional al terenului, suprimarea focarelor
infectioase cronice, supr de parazitoze. Trat, este de 2 feluri: general si local. General: trat specific de
desensibilizare si trat simptomatic care cuprinde: med antialergica, antiinflamatorie,antiinfectioasa si
med modificatoare ale terenului. A) med antialergice nespecifice: antihistaminice de sinteza,
gamaglobuline, cromoglycat disodic. B) med antiinflamatorie: cortizon C) med antiinfectioasa: antib
si vaccinuri (sulfamide,eritromicina sau cicline. Nu se da penicilina); D) med modificatoare ale
terenului: sedative nervoase, psihoterapie, cure de relaxare, simpaticomimetice,vitaminoterapie, trat
neuroendocrin. Local: vasoconstric locale (cocaina, efedrina, adrenalina) cu scopul de a debloca
fosele nazale. Se pot utiliza asocieri efedrina si hidrocortizol instilatii sau aerosoli. Cortizonu se poate
aplica local si in injectii in mucoasa cornetului inf. Pt diminuarea in vol a cornetului inf se mai pot
utiliza si electrocoagulare, galvanocauterizare, cauterizari chimice, crioterapie. Trat chirurgical este
indicat numai pt sinuzice cronice alergice rebele la tratament si pt polipoze nazale obstruate care
produc tulburari accentuate in resp.

38.Tumori maligne ale foselor nazale si sinusurilor paranazale: tumori maligne epiteliale si
conjunctive. Rareori matastazeaza. Tumorile benigne ca :adenomul, papilomul pot degenera in
carcinoame. Tumorile epiteliale nazale au originea mai frecv din etmoid si mai rar pe cornetul inf si
septul nazal. Tumorile epiteliale au mai ales un caracter infiltrativ, destructiv, se ulcereaza si
sfaceleaza usor insotindu se de fen inflamatorii ale foselor nazale si ale sinusurilor in timp ce
tumorile conjunctive au un caracter expansiv, rapid.Tumori epiteliale: A)epiteliomul pavimentos, se
intalneste mai frecv la nivelul sinusurilor max, frontal si sfenoidal. B) epiteliomul cilindric mai frecv
la nivelul etmoidului C) cilindromul rar intalnit cu tendinta la metastatzare minima D)
nevocarcinomul cel mai agresiv, det metastaze generale. Tumorile conjunctive: mai frecv sub forma

15
de sarcom fibroblastic, mai rar osteosarcom, condrosarcom, mixosarcom. Debutul este insidios,
nedureros, det fen variabile de rinita. In perioada de stare rinoreea devine purulenta, cu sange;
epistaxisurile frecvente si obstructie nazala accentuata. in perioada terminala tumora se dezvolta in
diferite directii: trompa lui Eustache, orbita, endocraniu, piramida nazala, fata, palat si apar metastaze
osoase, pulmonare, gangl. A)Cancerul de sept nazal det rapid jena resp si epistaxisuri putin
abundente dar frecv. Sarcomul septului nazal este des confundata cu o tumora benigna sangeranda,
de aceea orice formatiune suspectata va fi larg ridicata. B) cancerul de etmoid si fosa nazala, cel mai
frecv, perioada lunga de timp se dezv in labirintul etmoidal, neprezentand forme directe. Clinic:
rinoree persistenta, unilaterala, fetida, persistenta la tratament. Exam rinoscopic: meatul mij polipi
simptomatici de aspect banal. Tumora se extinde spre orbita deplasand globul ocular. Diag diferential
cu sifilis, rinoliti, etmoidite cronice supurate asociate cu polipoza nazala. C) cancerul de sinus
maxilar se dezv in sinusul maxilar, se manifesta prin rinoree purulenta, fetida, hemoragica,
unilaterala. Det dureri dentare, rebele la trat. Tumora evolueaza prin erodarea peretelui ant al
sinusului maxilar exteriorizandu se spre obraz. Treptat este interesat intreg masivul facial. Durerile
sunt in general violente, deoarece este interesat nervul maxilar sup. Diag diferential cu afectiuni
inflamatorii, tumori benigne, nevralgii dentare, trigeminale.

39.Epistaxisul- principii de tratament: 3 etape :1 Hemostaza locala ( medicamentos ): calmare

pac, eliminare cheaguri din FN, aplicarea sol vasoconstric,anestezice – xilocaina 2-4%; repaus pac in
semisezand+ compresiune digitala pe aripa nasului cateva min( dir sau prin tampon ); cauterizarea
chimica (cu perle de nitrat de ag)sau electr ( cu laser); compresiune cu sonda foley ,tamponament
nazal ant (compresiv daca e abundant + fasa de tifon imbibata in subt uleioase si hemostatice)tamp
post – la batrani,la HTA,ATS,prin interesarea a sfenopalatine( tampon in sonda nellaton in
rinofaringe +tamp ant: 48-72h +AB cu urmarire la 72 h ( preventive sinechii);
2. hemostaza regional ( chir ): in hemoragiile grave-prin embolizarea selective retraograda (a
etm) sau ligaturi vasc ( a car ext),rezectie septala submuc,circumscrierea zonei hemoragice cu laser;3.
hemostaza generala ( medicamentos – hemostatice (venostat,vitK+C,etamsilat)+ corect echil
hemodinam.-coresct hidro-electrolitica; 4. Trat etiologic : HTA,af
cardiovasc,hepatice,hematologice,endocrinopatii

40. Hematom septal: colectie sangvinol. Submucoasa ( intre pericondru si periost) in partea ant
a septului, cauza post traumatica; Dg:prin rinoscp ant(durere,obstructive nazala bilat); Complicatii:
suprainf(abces septal); Trat: incizie,drenaj,tamponament compresiv)

41.Fracturile piramidei nazale. In urma unui traumatism, se realizeaza cu sau fara deplasare.
Repunerea in pozitie normala a piramidei nazale si contentia ei iar in interior recalibrarea foselor
nazale cu restabilirea funct acestora. Pot fi deschise dau inchise. Fracturile fara deplasare pot fi uni
sau bilaterale, nepunand probl de trat. Fracturile de deplasare pot interesa scheletul osos, piramida
nazala, septul nazal si masivul facial. Fracturile prin soc ant-post, in “carte deschisa”, cu separarea
oaselor proprii pe linia mediana; asupra septului fracturile de tip Jarjavay, cu linie de fractura ant-
post sau zdrobirea acestuia. Alte tipuri de fracturi: Le Fort I,II si III (orizontale), verticale si
combinate (Walter). Exam clinic: Inspectia daca este precoce, inaintea aparitiei edemului si
hematoamelor permite observarea deformarilor osoare si cateodata a traiectului de fractura. Palparea
permite evidentierea crepitatiilor osoase, mobilitatii anormale, a existentei emfizemului subcutanat.
Tratament: chirurgical, manevra de reducere a fracturii urmata de contentia piramidei nazale.
Fracturi deschise: transformatea fracturii deschise in fractura inchisa prin suturarea plagii, se face
corespunzator pt a evita osteita.

16
 42.Anatomia clinica a urechii externe: 2 parti: pavilion si conduct auditiv extern; pavilion: este
o lama cartilaginoasa si elastica, ovalara cu marele ax vertical, ant mastoidei. Fata ext: are forma unui
cornet, central conca, periferic reliefuri cartilaginoase, inf lobul urechii. Fata int: conf inversa
externei, in 1/3 ant aderenta la peretele lateral al capului. Format din: schelet fibrocartilaginos, aparat
musculoligamentar rudimentar, la ext acoperit cu tegument mobil. Conductul auditiv extern: repr un
tub aerat, de forma neregulata, de 25 mm. Punct de plecare din conca pana la timpan, curbat orizontal
in S italic. Pt vizualizarea timpanului se tractioneaza pavilionul in sus si indarat. Intern: structura
osoasa, ext: structura fibrocartilaginoasa. RAPOARTE: ant: articulatia temporo mandibulara, post:
cel antrale, profund cu nervul facial, inf: loja parotidiana, sup: baza craniului, ext: se deschide in
conca printr un larg orificu iar extrem int prezinta un sant in care se insera conturul timpanului.

43.Otalgia etiologie: durere resimtita de bolnav in ureche. Datorata unor afectiuni auriculare:
-otodinie, sau poate fi det de o leziune din vecinatatea urechii.sau chiar de la distanta: otalgie reflexa.
Afectiuni care det: A) afectiuni alea pavilionului si conduct aud ext: traumatice,contuzii,plagi,
hematoame, otite ext cu diferite etiologii(microb, micotica, alergica, zona zoster), leziuni prin inghet
sau arsuri, corpi straini endogeni(dop cerumen, dop epidermic), sau exogeni (animati-insecte,
inanimati-margele, plastic), tumori suprainfectate ale pav si cond aud ext. B) afectiuni ale urechii
medii: otita, traumatisme, cancerul urechii medii; C) afectiuni ale zonelor vecine: cavitatii orale: inf
dentare, herpes, neoplazie. Faringelui: inflamatii si infectii, faringite, amigdalite, abcese, tumori ale
faringelui in toate cele 3 etaje, afectiuni inflamatorii ale parotidei, si ale articul temporo mandibulare.
D) afectiuni la distanta: ale laringelui: tuberculoza laringiana, tumorile coroanei laringiene; stiloida
lunga-sdr Eagle; tiroida:leziuni inflamatorii, tiroida subacuta Quervain, hemoragie dintr un chist sau
nodul tiroidian. Ischemia miocardului. E) isterica: la femei cu dezechilibre endocrine.

44.Clasificarea otitelor:
Otite medii acute: otita congestiva, otita seroasa, otita acuta supurata. Otita supurata(gripala,
sugarului, persoanelor in varsta, otomastoidita acuta, otita medie cronica; Otita medie cronica: poate
fi cu timpan inchis(otita seromucoasa cronica) si cu timpan deschis. Otita cu timpan deschis are 2
forme: otita medie supurata cronica simpla (otoreea tubara) si otita medie suparata cronica propriu
zisa (osteitica).
Clasif otite
Otita cu timpan inchis cu simptomatologie acuta: otita seroasa,otita barotraumatica,ot.congestiva
Otita acuta cu timpan inchis : otita acuta supurata ( etiol infectioasa )
Otita cronica cu timpan inchis : otita mucoasa cu multe varietati, otita fibroadeziva
Otita cronica cu timpan inchis (supurate): sechele cictariceale,timpano-scleroza

45.Otite externe: otita ext acuta-inf pielii urechii ext+obstr CAE cause: trauma locala, suprinf,
fenom alegice agent pat: strepto (erizipel-otalgie, prurit, otoree sero purul, senz de tens locala )
stafilo- lez se pot ext la niv mastoidei, parotidei si art temporo mand( cand e implic piocianicul). Trat:
elimin cruste si secretiilor, rivanol hidrocortizon acetat ains ab pe cale generala si debridare
chir(necroza)

46.Otita medie acuta banala la adult si copil mare: este amicrobiana: clasificare: A) otita
seroasa acuta, den cataruri tubotimpanic sau otita a vacuo. Frecv la copil, de obicei bilateral, apare in
cursul ultimului episod inflamator faringian det obstructia sau disfunctia trompei. Prezenta lichidului
seros in casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului din casuta.
Otalgia are intensitate variabila, pasagera sau lipseste. Simptomul predominat: hipoacuzia. La exam
otoscopic: timpan de aspect normal sau rozat, mai mult sau mai putin retractat, mobilitate diminuata.

17
Prin transparenta timpanului se observa nivelul de lichid. Evolutie favorabila, vindecarea prin
tratament precoce si concordant, constand in dezobstructia trompei si reluarea functiei de aerisire si
drenaj a urechii medii. B) otita barotraumatica sau aerotita: cauze mecanice, la indivizi supusi
diferentei mari de presiune(aviatori, chesonieri) Cauza: insufucienta permeabilitate a trompei lui
Eustachio. Clinic: durere, insotita de surditate si zgomote si vertij. Tratament: acelasi ca in otita
seroasa, desi se vindeca si spontan. C)otita acuta congestiva: poate aparea la toate varstele dar in
special la copilul Adenoidian ca urmare a unei crize banale acute sau virale. Clinic: dureri, durere
brusca care se calmeaza dupa instilatii de boramid sau alt lichid cald in ureche. Nu supureaza,
afebrila.

47.Otite acute din boli infecto-contagioase: rare si cu evolutie benigna: A) otita scarlatinoasa,
incidenta 5-30% la copil. Se poate confunda cu otita medie acuta. Si o forma necrozanta,
rarisima(timpan si distructie osoasa). Apare de obicei in cursul anginei scarlatinoase. B) otita din
cursul rujeolei imbraca caracterul otitei supurate clasice, dar mai frecv sub forma congestiva, sunt
curabile prin antibioterapie, nepunand probleme deosebite. C) otita din cursul difteriei, este de cele
mai multe ori consecutiva difteriei nazale sau faringiene, beneficiind de trat general al difteriei.

48.Otita sero-mucoasa acuta.(catarul tubo-timpanic) se intalneste frecvent la copil si este de

obicei bilaterala.Apare de obicei in jurul unui episod inflamator faringian care determina obstructia
sau disfunctia trompei prin modificarile reactive hiperplazice limfatice.Prezenta lichidului seros in
casuta se datoreste cresterii presiunii venoase ca urmare a resorbtiei aerului din casuta.Lichidul este
galbui, steril fluid si se coaguleaza in aer.Contine iunoglobuline E si C, glicoproteine,
lipoproteine.Clinic:otalgie, zgomote si surditate.Simptomul cardinal ramane hipoacuzia de transmisie
care este insotita de senzatia de lichid care se deplaseaza in ureche.Otoscopic:timpanul normal sau
rozat mai mult sau mai putin retractat si cu mobilitate diminuata.Evolutia este in general favorabila si
vindecarea se obtine prin trat precoce.La cateva zile de tratament inflamatia rinofaringiana cedeaza ca
si inflamatia tubo-timpanica incat trompa se repermeabilizeaza rapid.Otita poate recidiva dar cu
timpul apar modificari anatomo-patologice timpano-osiculare si in compozitia lichidului incat trece
in stadiul de cronicizare(otita mucoasa).Uneori pe fondul de otita seroasa acuta pot surveni fenomene
inflamatorii infectioase prin migrarea germenilor in urechea medie si atunci devine tita acuta supurata
evidenta. Tratament:dezobstrucita trompei si reluarea functiei de aerisire si drenal a urechii
medii.Daca trompa nu se permeabilizeaza se punctioneaza timpanul si se evacueaza lichidul prin
aspiratie.

49.Otomastoidita acuta.Se caracterizeaza prin osteita apofizei mastoide insotita de leziuni ale
mucoasei.Este cel mai frecvent secundara otitei acute si rareori poate fi primitiva.
Etiologie:monomicrobiana cu streptococ beta hemolitic, pneumococ, stafilococ
auriu.Patogenie:infectia ajunge in mastoida din casuta pe calea mucoasei care se continua prin aditus
ad antrum cu mucoasa antrului si celulelor periantrale.Retentia puroiului in urechea medie prin
paracenteza tardiva sau perforatie insuficienta favorizeaza propagarea infectiei.Anatomie-
patologica:leziunile depind de structura mastoidei si timpul cand a debutat infectia.Initial congestie si
hiperemie urmate de un proces de tromboza vasculara cu necroza aseptica a endostului si a septurilor
celulare.Datorita invaziei microbiene si afluxului de leucocite se produce o necroza septica cu
formarea unui empiem si osteoflegmonul este constituit.Clinic:durerea e localizata in interiorul
urechii cu iradiere spre mastoida, hemicranie continua sau paroxistica mai accentuata in timpul
noptii, hipoacuzie de transmisie.Otoscopie:puroi in conductul auditiv extern sau oprirea brusca a
otoreei, timpan congestiv, cu bombarea in cadranul posterior cu o perforatie variabila ca
marime.Palparea mastoidei este dureroasa.Paraclinic:audiograma,Rx.Forme anatomo-clinice dupa
grupul celular mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin peretele extern al

18
antrului.In cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi subcutanat impingand pavilionul
inainte si inafara cu stergerea santului retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul
mic(puroiul poate cantona sub muschiul temporal si determina trismus sau ajunge subcutanat si
determina edem masiv in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului
SCM cu producerea de torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica.
Tratament:medical,paracenteza si antibiotice. Daca in interval de 15 zile simptomele clinica nu
retrocedeaza siradiologic apar semne evidente de mastoidita se recurge la mastoidectomie.

50.Forme de exteriorizare a otomastoiditei acute. Forme anatomo-clinice dupa grupul celular

mastoidian prin care puroiul se dreneaza:-forma retroauriculara-prin peretele extern al antrului.In
cursul drenajului puroiul ajunge subperiostal si apoi subcutanat impingand pavilionul inainte si
inafara cu stergerea santului retroauricular;-forma temporo zigomatica-la copilul mic(puroiul poate
cantona sub muschiul temporal si determina trismus sau ajunge subcutanat si determina edem masiv
in hemifaciesul respectiv si pleoape;-forma cu deschidere in teaca musciului SCM cu producerea de
torticolis;-forma occipitala;-forma jugodigastrica.Daca supuratia se dreneaza prin peretele intern al
mastoidei poate ajunge in labirint, deschide canalul lui Falloppe, sau prin intermediul celulelor
perilabirintice ajunge in stanca determinand petrozita si chiar pana la varful stancii(apexita).Prinderea
varfului stancii afecteaza nervii V-VI si realizeaza sindromul lui Gradenigo caracterizat prin
otoree,paralizie de oculomotor extern si nevralgie de trigemen.

51.Forme particulare de otita medie acuta in functie de varsta.Varsta are mare influenta prin
particularitatile anatomice corespunzatoare varstei, momentul instalarii otitei si mijloacele de aparare
locale si generale ale organismului.75% dintre otitele acute apar inaintea varstei de 10 ani cu un
maxim de incidenta la 4-5 ani si 20% in a doua copilarie, la purtatorii de vegetatii adenoide si
amigdale cronic infectate.La batran otita acuta apare mai rar dar este mai periculoasa, indeosebi in
formele cu pnenumococ care detrrmina leziuni osoase intinse generatoare de complicatii fara ase
releva pe plan clinic prin simptomatologie alarmanta.Modif starii generale ale organismului prin
diabet,TBC, alergie, convalescenta sau la tarati pot influenta tabloul clinic al otitei.Predispozitiile
patlogice,varsta si si virulenta germenului pot favoriza aparitia unor complicatii:mastoidita acuta,
labirintita acuta, complicatii endocraniene sau se cronicizeaza.

52.Otita medie acuta supurata propriu-zisa.Este de etiologie infectioasa si reprezinta

localizarea unui proces supurativ in urechea medie.Se intalneste la toate varstele dar mai ales la copil
la care exista si o hiperreactivitate a tesutului limfoid.Etiologie:infectia microbiana simpla sau in
asociatie cu virusuri care prin modificarile lezionale deschid calea infectiilor cu germeni patogeni.Se
remarca infectii rino-faringiene sezoniere,streptococul si pneumococul, mai rar germeni gram
negativi,anaerobi.Cauze favorizante:hipertrofia vegetatiilor adenoide si a amigdalelor
palatine,rinosinuzite, tumori ale rinofaringelui,cauze generala(stari imunologice deficitare, terenuri
alergice, boli infecto contagioase, boli cronice,carente vitaminice).Patogenie:Infectia se propaga la
uechea medie pe calea nazo-tubara, pe cale hematogena si pe cale externa.La infectia de cauza rino-
faringiana, germenii cu punct de plecare de la un focar infectios faringian sau sinusal se propaga prin
trompa dereglata fiziologic si ajung la nivelul casutei pe care o infecteaza.Calea hematogena:in
cursul septicemiilor, gripa,TBC.Calea externa:in traumatismele directe ale timpanului, in cursul
manevrelor de extragere a corpilor straini auriculari.Initial se produce hiperemie prin dilatarea
capilarelor care duce la apritia unui exsudat serofibrin,prin dezvolatrea virulentei microbiene si a
afluxui de leucocite serozitatea devine sero-sanguinolenta,apoi mucopurulenta sau
purulenta.Clinic:durere intermitenta sub forma de intepaturi si iradiere in hemifaciesul respectiv si
dinti.Hipoacuzia este variabila si se insoteste uneori de vertij, palparea mastoidei este dureroasa la
nivelul zonei de proiectie a antrului, febra, paloare, supuratie care reduce durerea.Otoscopic:la

19
inceput otoree seo-sanguinolenta ueori abundenta spumoasa si aerata acre treptat devine muco-
purulenta si apoi purulenta, filanta de culoare galbuie si inodora.Dupa aspirarea secretiei se observa
orificiul de perforarae a timpanului, pulsatil.Durerea inceteaza dupa circa 4 zile de la debut iar
otoreea dispare in 5-10 zile.Perforatia daca nu este mare se inchide in circa 15 zile prin granularea
marginilor.

53.Otita medie acuta supurata simpla.vezi 52.

54.Otospongioza(otoscleroza).osteodistrofie a capsulei labirintice care se traduce prin:osteoliza

si reconstructie osoasa in acelasi focar.Acesta se gaseste de obicei la nivelul ferestrei ovale unde
determina anchiloza scaritei dar se poate dezvolta de asemeni spre cavitatea labirintica cu rasunet
asupra functiei cohleare.Leziunile sunt bilaterale. Etiologie:afectiune ereditara sub forma recesiva sau
dominanta.Surditatea se agraveaza cu fiecare sarcina si indeosebi in timpul alaptarii prin spolierea de
calciu a stancii temporalului. Din pdv anatomopatologic, distrofia capsulei otice evolueaza in 3 faze:
vasculara(congestiva), de resorbtie osoasa(otospongioza), de neoformatie osoasa (otoscleroza).
Clinic:surditate progresiva insotita de zgomote.Surditatea apare discret ca o hipoacuzie usoara care se
accentueaza treptat si manifest in timpul per menstruale prin oboseala, depresiune nervoasa,
surmenaj.Deseori se observa un fenomen neasteptat: bolnavul aude mai bine intr-o atmosfera cu
zgomot decat in liniste(paracuzia lui Willis).Explicatia consta in faptul ca zgomotul ambiant obliga
pe interlocutor sa vorbeasca cu intensitate mai mare.Otoscopic:timpanul este normal.Audiograma
precizeaza la inceput o surditate tipica de transmisie.Tratament:medical prin fluorura de sodiu care
blocheaza activitatea enzimatica in focar.Tratamentul chirurgical-ablatia completa a scaritei,
inchiderea ferestrei ovale deschisa precedent prin grefa autogena si punerea in pozitie a unei proteze
de inlocuire a scaritei.Contraindicatia operatorie apare daca surditatea prezinta o evolutie labirintica
marcata sau daca urechea cotrolaterala este surda.

55.Complicatiile vasculare ale otitelor cronice: Tomboflebita de sinus lateral-elib de trombi

septici cu prod de septicemia-in evol:faza de process perifeblitic,proces endoflebitic(sinus lateral cu
aspect de frunza vesteda), poate prinde si vena jug int spre inferior-diag: otita medie cronica,
colesteamatoasa, cu febra septic, tumefactie, durere mastoidiana(semn Griesinger) indurarea ant a
SCM, hemocult +, angiogr: ingust sinus sigmoid, CT- lipsa de subst os in sinus sigmoid-trat:
chir(urgent), deschidere sinus indepartare tromb, ligature vena jug int, AB, corticoterapie.

56.Abcesul cerebelos- unic la varste extreme,origine otogena, propagate vasc sau prin
labirint,clinic : sdr infectios +sdr de focalizare, tulb de echil, hipotonie musc ,
asinergie,adiadocochinezie, nistagmus, af nervilor 3,5,6,7,,9,10. In faza terminal tulb bulbare , modif
puls si resp, af nervilor cranieni; trat Chir/ Ab.

57.Paralizia periferica de facial - etiologie, tratament--centrala/periferica-lezarea facialului

motor – pareza /paralizie motorie a muschiului mimicii , uni sau bilaterala , incompleta( disociatie
cervico-faciala) sau completa ( temporo-cervico-faciala); Clinic : asimetrie faciala ,tulb de motilitate
a mush mimicii, disfunctii fonatorii si masticatorii, de deglutitie sau hipotonie si atonie musc, absenta
reflexului cornean si reflexului stepedian.poate fi genetic ( sdr moebius) traumatica ,chir ,inflamatorie
,tumorala sau idiopatica-lezarea intermediarului wrisberg – afectarea facialului senzitiv ce poate fi
iritativ(nevralgie otica –otodinie,otalgie rflexa,otonevralgie) sau distructiv ( anestezia zonei Ramsey-
Hunt)-lezarea sist senzorial Guezic –tulb linguale-lezarea sist autonom vegetativ.

20
 58.Meningita otogena-cand infectia otica a depasit duramater, afecteaza mai intai spatiile
subarahnoidiene si produce o meningita acuta.Caile de propagare:direct din cavitatile urechii medii la
spatiile subarahnoidiene prin intermediul vaselor care travereseaza dura mater, prin intermediul
stancii, pe calea celulelor osoase perilabirintice care conduc infectia pana la varful stancii si
meningita se instaleaza la un interval indepartat,secundar unei mastoidite acute,mai rar-calea venoasa
prin tromboza sinusului lateral consecutiv unei raincalziri a unei otite cronice supurate latente.
Germeni implicat:stafilococ, pneumococ, colibacilul. Anatomo-patologic: congestia meningelor moi
si a cortexului cerebral, turgescenta vaselor, prezenta unui edem sau de puroi cremos in santurile
circumvolutiunilor.Clinic:cefalee, varsaturi, febra 38-39 grade, pulsul devine accelerat, convulsiile la
copil,opistotonus, reflexe osteotendinoase exagerate, hiperestezia cutanata si forofobia,treptat apar
paralizii ale nervilor cranieni, ale centrului respirator dupa care urmeaza coma si exitus.Punctia
lombara:lichid hipertensiv,tulbure, cu polinucleare, putine limfocite si germenul in cauza, cresterea
albuminei si scaderea clorurilor din LCR. Tratament: antibioterapie masiva si tratament etiologic.

59.Abcesul cerebral– af supurativa a subst cerebrale, pct de plecare otomastodian, diseminare

hematogena sau prin continuitate; clinic : in fct de stadiu : stadiul 1 . supuratie otica greturi varsaturi
tulb de comportament si semne meningeale; stadiul 2. Latent semen neurologice stadiul 3. – manifest,
edem papilar, afazie, hemiplegie, ataxie, aflexie, crize epileptic, stadiul terminal fen de torpoare si
coma; trat : chir/AB/Ains.

60.Traumatisme ale urechii externe-Plagile pavilionului-limitate numai la tegumente-

pansament obisnuit. Plagile pavilionului auditiv extern:agresiuni, grataj, tentative neadecvate de
extragere de corpi straini.Prin interesarea partilor moipoate surveni in timp o atrezie de
conduct.Contuziile pavilionului: formare de otohematon(acumulare de sange sau serozitate cu sediu
pe fata externa a pavilionului in 1/3 superioara).Otohematomul-decolarea pericondrului la niv fosetei
naviculare +rupere vasc det cicatrici si ingrosari a pav(aspect conopidiform)-trat: incizie drenaj
pansament compresiv-complic: suprainf cu lez de pericondrita(AB) fibrozarea/calcifierea tes conj de
la niv pav(deformari pav).

61.Tumori ale urechii externe-benigne(papilom,adenoma, hemangiom, limfagiom, tum

dermoide, condrom)Trat: ablatie chir.Maligne( carcinoma scuamos(spinocelular)- ulcereaza det mts
ggl precoce si in parotid .Trat: exereza chir +- parotidectomie adenectomie. Carcinom bazocelular:
forma nodulara cu margini prelate si ulcerate central.Trat: excizie chir larga sau prin procedeu
Mohs.Tum mici criochirurgie.Nevul pigmentar+melanomul malign-rare, chir +radiochimo terapie.

62.Labirintitele. Proc inflam ac sau cr al urechii int produs prin propagarea inf de la urechea
medie pe cale hematogena ,meningeala sau din aproape in aproape sau prin fistulizarea in canalul
semicirc oriz.Forma acuta – localizata/difuza ,are 3 stadii ; congestiva,sero-fibrinoasa,supurativa;
clinic : fenomene labitintice ( vertij, vomismente, surditate si nistagmus ).In faza supurativa are loc
invazia bacteriana a urechii interne prin fereastra rotunda su fereastra ovala si invazia se poate
continua prin apeductul cohlear la meninge.Otitele cronice colesteatomatoase pot determina prin
proces de osteita labirintite localizate care se manifesta clinic prin semnul fistulei(vertij,instabilitat);
trat AB doze mari si AINS, chir – elim polip ,colesteatom,osteita sau drenaj.Forma cronica – apare la
1-2 luni d la forma acuta , 2 forme : circumscrisa /difuza ,leziune: labirintul sufera o transf fibroasa;
clinnic : vertij si nistagmus de partea sanatoasa; Trat : AB si chir –drenaj si evidare
petromastoidiana ,labiritnectomie.

21
 63.Surditatea brusc instalata. Scadere brutala a auditiei cauzata de ocluzia vasc acuta(prin
ateroscleroza) sau labirintita virala.-fact predisp: surdidate de perceptie totala a urechii opuse sau
predisp constitutional;-simpt:pierdere brusca a auzului unilat, acufene, senz de plenitudine in
ureche,apare in general in contextul unui surmenaj psihic sau fizic;Trat: medicamentos PIV dextran +
heparina+ hemisuccinat +vasodilatator 8-10 zile, blocaj anestezic al ggl stelat.

64.Protezarea auditiva-Examenul functiei auditive se va face fonic, acumetric, audiometric

pentru a preciza tipul si gradul leziunilor.Protezarea trebuie facuta chiar din prima luna de
viata.Contraindicatii:absenta conductului auditiv extern,atreziile congenitale, imperforatia de
conduct, in otospongioza daca una din urechi este total nefunctionala in hipoacuzia bilateral ce nu
beneficiaza de trat cu scaderea auz de 30-90 Db se face la urechea cu auditie mai buna monoaural-
tipuri proteze: pe cale aeriana retroauriculare sau intrameatala. Pe cale osoasa: la cei cu stenoza
meatala, supuratii, -implantabile in urechea medie in hipoacuziile neurosenzoriale - proteze de
ureche int( implant cohlear) –la cei cu hipoacuzie profunda dar activit electrica a nervului cohlear
.impl trebuie facut cat mai rapid de la surzire fiind necesara confirmarea ca fibrele auditive sunt
functionale prin stimulare electrica.

65.Surditatea la copil.Absenta vorbirii la copil se datoreste unei surditati congenitale sau care a
aparut din diverse cauze inaintea varstei de 4 ani.Surditatea care apare intre 6-8 ani poate altera
vorbirea dar nu o suprima complet.1.Surditatile de perceptie:-ereditare(recesiva fixa in are deficitul
auditiv existent la nastere ramane stabil,frecvent la baieti, sever, bilateral, simetric;dominanta
evolutiva intre 3-30 de ani)-castigate:1.prenatale(embriopatii si fetalopatii de cauza virala-rubeola
mamei-toxica(streptomicina in doze mari si prelungite)parazitare(toxoplasmoza
mamei),sifilisul;2.neonatale(traumatism obstetrical-prin hemoragie meningee sau cerebromeningee si
mai ales anoxia pot leza organul lui Corti-icterul nuclear);3.postnatale(traumatisme, toxice,
infectioase).2Surditatile de transmisie-catar tubar, orite seroase, otite cronice supurate, malformatiile
urechii externe, edii.Importanta gradului de surditate:sub 40dB-deficienta auditiva usoara,40-70dB-
deficienta auditiva medie,70-90dB-deficienta auditiva severa,peste 90 dB deficienta auditiva
profunda.Tratament:in surditatile de transmisie-medical si chirurgical cu o recuperare de aprox 20
dB., proteza auditiva pentru surditatile bilaterale importante.In surditatile de perceptie de la nastere-
depistare precoce educarea mamei si a copilului.

66.Surditatea profesionala(traumatism sonor cronic)-deficitul auditiv determinat de expunera

prelungita la zgomot in timpul muncii.Etiologie:1.nocivitatea zgomotului(riscul incepe de la 95dB si
este deosebit de grav peste 105Db,zgomotele cadentate sunt mai nocive decat cele continui, sunetele
de frecventa acuta sunt mai nocive decat cele de frecventa grava.Surditatea se agraveaza progresiv in
cursul expunerii indelungate timp de luni si ani de zile);2.factori individuali:susceptibilitatea
individului, varsta,, afectiunile auriculare anterioare.Clinic:faza de adaptare:rau general,astenie,
acufene senzatie de ureche infundata;faza de latenta:instalarea unui deficit permanent de importanta
moderata localizat la frecventele acute; faza de surditate manifesta.Diag pozitiv:anamneza, examen
clinic, audiometrie.Tratament:atenuarea vibratiilor sonore la nivelul sursei, masuri de protectie
individuala-casti de protectie.

67.Anatomia clinica a laringelui.-laringele este un organ musculo-fibro-cartilaginos,situat

deasupra traheeei si sub faringe in care se deschide prin vestibuluil laringian dlimitat prin coloana
laringiana.Forma-piramida triunghiulara cu baza anterosuperioara deschisa in hipofaringe si varful in

22
continuarea traheeei.Fata posterioara reprezinta peretele anterior al hipofaringelui, fetele antero-
laterale fiind acoperite de lobii laterali ai glandei tiroide, de muschii subhieidieni si tegumentele
regiunii cervicale anterioare.Raporturi:-antero-lateral-piele,tesut celular subcutanat,aponevroza
cervicala superficiala, ce prin unire formeaza linia alba cervicala si loja viscerala ce contine ductul
laringo-traheal, faringo-esofagian corpul glandei tiroide;-lateral-lojele carotidiene;-posterior-
ccorespunde corpurilor vertebrale V,VI,VII cervicale, marginea superioara a epiglotei putand ajunge
indaratul valului palatin la sugar in momentul suptului. cheletul este alcatuit din 3 cartilaje
mediane(cricoid,tiroid,epiglota) si 2 aritenoizi situati lateral.

68.Endolaringele-prezinta o poriune mai larga superioara su una mai stramta in portiunea

mijlocie, ca apoi sa se largeasca treptat spre trahee.Regiunea supraglotica sau vestibulul laringian-
limitat superior de coroana laringiana formata din epiglota, repliurile ariteno-epiglotice si aritenoizi
intre care se gaseste incizura aritenoidiana.Regiunea glotica-delimitata de comisura anterioara,
marginea libera si fata superioara a corzilor vocale si posterior spatiul dintre aritenoizi.Spatiul glotic
se imparte intro regiune anterioara, fonatorie si una posterioara, fonatorie.Coarda vocala in portiunea
fonatorie este formata din muschiul vocal, ce pe partea interna reprezinta ligamentul vocal.Regiunea
subglotica-are forma unui con trunchiat, delimitat superior de marginea libera a corzilor vocale si
dedesubt de marginea inferioara a cartilajului cricoid.Peretii laterali sunt formati din muschiul crico-
aritenoidian lateral si inelul cricoidului, posterior fiind pecetea cricoidului, iar anterior fiind inelul
cricoidian cu membrana cricoaritenoidiana.Mucoasa laringelui este alcatuita dintr-un epiteliu
cilindric de tip respirator, pseudostratificat, cu exceptia unor zone ca:fata laringiana a epiglotei, fata
superioara si marginea libera a corzilor vocale, fata anterioara a aritenoizilor si coroana laringiana ce
prezinta un epieliu pavimentos stratificat, fara cheratinizare.Spatiul Reinke este fusiform si se gaseste
de la insertia tiroidiana a ligamentului vocal si pana la apofiza vocala aritenoidiana, mergand pana
sub marginea libera a corzii vocale si pana in planseul ventricolului, reprezentand un spatiu decolabil.

69.Clasificarea laringitelor.Din punct de vedere clinic: acute (specifice si nespecifice) si

cronice.Laringitele acute nespecifice sunt:Laringita catarala(simpla,benigna)-inflamatie acuta a
mucoasei laringiene determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui
respirator,Laringita subglotica(striduroasa sau pseudocrupul)-se datoreste unor particularitati
morfofunctionale ale copilului:dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide
situate in tesutul conjunctiv lax subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-functional
unitar intre segmentele arborelui respirator,Epiglotita(supraglotita),Laringo-traheo-bronsita acuta a
copilului mic..Laringitele acute specifice sunt:din cursul difteriei, cand se asociaza cu angina
difterica,din cursul scarlatinei, din cursul febrei tifoide, din cursul gripei.Laringitele cronice
nespecifice sunt reprezentate de:laringita catarala cronica,laringita pseudomixemadoasa(edemul
Reincke),laringite ahidermice rosii,laringita pahidermica alba.Laringitele cronice
specifice:tuberculoza laringiana, lupusul laringelui,sifilisul laringelui,scleromul laringelui.

70.Papilomatoza laringiana-clinic,dgn,tratamant.-hiperplazii didermice.Sunt formatiuni

exofitice, cu suprafata neregulata, epiteliale si conjunctive, formand adevarate vilozitati roz-
albicioase pe suprafata endolaringiana.Papilomul poate fi unic la adult sau multiplu la copil, separat
de zone cu mucoasa sanatoasa.Papilomul adultului-tumora mica, de obicei pediculata, in treimea
anterioara a corzii vocale sau comisura anterioara.Datorita cheratinizarii pericolul
malignizarii.Diagnosticul se pune pe baza disfoniei si al laringoscopiei.Leziunea impune
biopsie.Papilomatoza laringiana la copil-caracter difuz, recidivand si multiplu.Poate induce
obstructie-necesita traheotomie.Simptome:raguseala cu disfonie, cu localizare la nivelul corzii vocale
si al coroanei laringiene,putand conferi tulburari respiratorii.Tratament:extirparile chirurgicale pot fi

23
realizate prin chirurgie endoscopica sau vaporizare cu laser, necesitand menajarea zonelor sanatoase
pentru evitarea extinderii formatiunilor.Se poate folosi deasemenea crioterapia,ultrasonoterapia.

71.Laringita acuta catarala-complicatii +tratament-inflamatie acuta a mucoasei laringiene

determinata de agenti patogeni banali in cursul unor inflamatii ale arborelui respirator.Simptome:jena
fonatorie,raguseala,fara dispnee.Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale,
eventual depozite muco-purulente.Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui emfizem
subcutanat poate decela prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o
infectie cu anaerobi propagata de la o afectiune acuta faringo-laringiana si
tiroidiana.Complicatii:Laringita edemoatoasa-starea generala se altereaza, febra creste, otalgie
reflexa, disfonie si dispnee cu evolutie spre stari asfixice, Abcesul si flegmonul laringelui-complicatie
a laringitei edematoase spre o supuratie circumscrisa, abces, flegmon, Pericondrita si condrita
laringelui datorita infectarii scheletului.Tratament:diferentiat in functie de gradul de afectare al
mucoasei laringiene.In cazurile simple:regim igieno-dietetic cu repaus vocal 3-5 zile, evitarea
mediului poluant, al bauturilor reci sau foarte fierbinti, alcoolului, tutunului, condimentelor. Se adm
ceaiuri calde, prisnite locale sau alcool, inhalatii cu solutii tipizate si aerosoloterapie pentru
fluidifierea secretiilor, alaturi de antiinflamatorii. In cazurile cu inflamatie pronuntata si edem al
corzilor vocale se adm antibiotice: Ampicilina,Amoxicilina, Cefalosporine, antiinflamatorii
antisteroidiene, antihistaminice.

72.Laringita acuta catarala-etiologie+anatopato. - factori favorizanti:frigul,

umezeala,schimbarile bruste de temperatura,tulburarile vasomotorii ale mucoasei,carentele
alimentare vitaminice, starea de oboseala cat si flora saprofita existenta ce in anumite conditii poate
deveni patogena, determinand modificari la nivelul laringelui.Anatomo-patologic:hiperemia
mucoasei cu transudat, apoi exsudat si posibila supraadaugare de miozita sau artrita crico-
aritenoidiana ca si diferite eroziuni ale mucoasei.

73. Laringita acuta catarala-clinic. Simptome: jena fonatorie, raguseala, fara dispnee.
Laringoscopia:congestie difuza supraglotica si a corzilor vocale, eventual depozite muco-
purulente.Perceperea la palpare, in regiunea laringiana a unui emfizem subcutanat poate decela
prezenta unui traumatism cu solutie de continuitate laringo-traheala sau o infectie cu anaerobi
propagata de la o afectiune acuta faringo-laringiana si tiroidiana.

74.Laringita subglotica-se datoreste unor particularitati morfofunctionale ale copilului:

dimensiuni scazute ale lumenului laringelui,formatiunile limfoide situate in tesutul conjunctiv lax
subglotic, inextensia inelului cricoidian, caracterul morfo-functional unitar intre segmentele arborelui
respirator in conditii normale si patologice,imperfectiunii mecanismului de pregatire al aerului
inspirat si instabilitatii neuro-vegetative a copilului.Apare un edem subglotic cu crize asfixice
asemanatoare difteriei de unde si denumirea de pseudocrup difteric, intalnita dupa rinite,adenoidite,
tuse convulsiva,gripa.Simptome:criza de dispnee cu cornaj, tiraj suprasternal si
intercostal,cianoza.Laringoscopic:edem si inflamatie a mucoasei subglotice, cu ingustarea evidenta a
lumenului, in contrast cu aspectul mucoasei gloso-supraglorice, cuingustarea evidenta a
lumenului.Discrepanta intre tusea ragusita si vocea clara+ aspect laringoscopic=diagnostic.Fara
tratament se poate complica cu laringo-traheo bronsita membranoasa sau bronho-
penumonia.Diagnostic diferential:laringita supraglotica,aspirarea unui corp strain,
pneumopatie.Tratament:umidifierea aerului, hidratare, oxigenoterapie, comprese calde, sedare cu
luminal sau largactil, antibioterapie, mucolitice si corticoterapie in cazurile severe. In cazurile grave
se face traheotomie.

24
 75.Laringite cronice.-Nespecifice-inflamatie difuza superficiala a mucoasei laringiene, avand o
evolutie indelungata.Laringita catarala cronica-primul stadiu al inflamatiei cronice, reversibila prin
tratament corect si laringoscopic prezinta o roseata difuza a vestibulului laringian si al corzilor vocale
si secreti vascoase albicioase.Laringita pseudomixomatoasa-apare la cei cu afectiuni laringiene la
care se adauga fumatul si malmenajul.Corzile vocale prezinta un edem alb translucid gelatinos, fara
ingrosare de mucoasa sau cheratoza.Laringitele pahidermice rosii-disfonie aproape permanenta,
prezentand o ingrosare a mucoasei de culoare rosie.5 forme:cordita pahidermica simpla,cordita
pahidermica verucoasa, ulcerul de contact, granuloamele, pahidermia intraaritenoidiana.Laringita
pahidermica alba-aparitia pe o zona de mucoasa inflamata rosie a unor zone plane sau exofitice albe,
cheratinizate.Tratamentul laringitelor cronice nespecifice:suprimarea focarelor de infectie
cronica,suprimarea factorilor iritativi si toxici, administrarea de vaccinoterapie, vitamina A, inhalatii
de aerosoli, alfachimiotripsina si tratament chirurgical prin laringoscopie in suspensie cu laser, in
special in cazurile cu suspiciune de degenerare maligna.SpecificeTuberculoza laringiana:localizare
secundara a TBC pulmonara.Anatomopatologic:infiltratie circumscrisamsau difuza cu noduli si
posibile ulceratii.Se gaseste sub forma productiva, exsudativa si miliara.Clinic:disfagie, tulburari
respiratorii, alterarea starii generale.In forma miliara:febra,tuse productiva,disfonie.Lupusul
laringelui-consecutiv celui al nasului si faringelui.Anatomopatologic:asemanator tuberculozei, cu
leziuni circumscrise si incapsulate, cu localizare la nivelul epiglotei si al pliurilor aritenoepiglotice,
cu posibile ulceratii.Clinic:simptome fruste descoperite cu ocazia unei laringoscopii si confirmata
prin prezenta celulelor lupice.Tratament:vit D2 si Ca, alimetatie bogata in proteine, legume, fructe,
glucide.Sifilisul laringelui-f rar.4 forme primar,secundar,tertiar,nervos.Scleromul laringelui-infiltrate
mici rotunde, situate pe o baza de tesut dur, scleros, caracteristic fiind lipsa ulceratiilor .Biopsia este
obligatorie. Tratament:Streptomicina.

76. Laringite cronice catarala.-vezi 75.

77.Cancer laringe-dgn+tratam-diagnostic:un rol important il joaca simptomatologia.In

cancerul corzilor vocale:raguseala, precedata de inasprirea vocii si senzatia de uascaciune a gatului,
mergand pana la afonie.In cancerul supraglotic:tulburari de deglutitie,senzatie de plenitudine si
iritatie in gat, cateodata dureri sub forma otalgiei reflexe si disfagie.Schimbarea vocii se face in
formele tardive ale bolii.In cancerul subglotic:dispnee ce poate ajunge rapid la insuficienta
respiratorie acuta si disfonie.Punerea in evidenta a cancerului laringian se face prin:laringoscopia
indirecta folosind laringoscopul rigid si fibroscopul opric flexibil.Alte explorari:Rx
simpla,CT,ecografie in depistarea metastazelor ganglionare cervicale.,RMN, si
biopsie.Tratament:chirurgical si radiochimioterapie, depinzand de forma anatomo-patologica,
localizarea, stadiul tumoral si acceptul bolnavului.In localizarile supraglotice– stadiul I laser, chir
functionala, laringectomie orizontala supraglotica sau epiglotectomie Huet +radioterapie ; stadiul II
laringectomie subtotala supraglotica+ radioterapie+ chimio ( daca chir =esec) stadiul III si IV-
chimio + laringectomie totala si radioterapie+ adenectomie radical.In localizarile glotice – stadiu I –
terapie laser, chir partial verticala functionala ( cordectomie, laringectomie frontal-anterioara)
radioterapie ; stadiul II – exereza cu laser,hemilaringectomie,radioterapie,stadiul III chimioterapie+
cricohioidopexie sau cricohiodioepiglotopexie sau laringectomie totala cu evidare ggl radical plus
radioterapie; stadiul IV la fel ca la localizarea supraglotica.

78.Cancer laringe-etio,anatopato,clinic-macroscopic-3 forme:proliferative,infiltrative si

ulcerative.Microscopic:carcinoame spinocelulare,bazocelulare, glandulare cu diferite grade de
diferentiere,fibrosarcoame si rabdomiosarcoame(f rar melonoame, limfoame maligne si carcinoame
verucoase. Neoplasmul etajului glotic : pct de plecare marg libera a corzii pana la un plan ce trece

25
prin planseul ventricular cu extensie pe aripioara tiroidiana lat spre coarda vocala opusa prin
comisura ant ; in post catre aritenoizi si piriforme , sup spatial supraglotic iar inf spatial
subglotic.Neoplasumul etajului supraglotic:a. neoplasmul vestibular –cuprinde epiglota,benizle
ventriculare,reliuri ariepiglotice si aritenoizi cu pct de plecare fata laringeana a epiglotei; extensie inf
spre glota si ant si lat spre loja HTE si spatial paraglotic ,sup –valecule si baza limbii b. neoplasmul
ventricular – intre coarda vocala si banda ventriculara . extensie sup banda ventriculara , inf – etaj
glotic , lat – cartilaj tiroid , drenaj limfatic spre lantul jugulo carotidian la grupul subdigastric si
omohioidian .Neoplasmul etajului subglotic- rar , manifestat prin dispnee, extensie spre traheea
cervical, dreanj limf lantulul jugulocarotidian si recurential.Dg dif : laringinte edematose, sclerom
laringean, polipi, angioame ,schwanoame, papilom, lues tertiar, TBC,laringite cr albe.

79.Spasmul glotic.La copil:in primii 2 ani de viata avand ca etiologie rahitismul si

tetania.Exacerbarea se face in cazul coexistentei adenoiditei cronice.Crizele spasmotice sunt
declansate si de excitatii psihice, stari febrile, tiraj, cianoza fetei. Tratament:oxigenoterapie, vitamina
D2,calciu, rar traheostomie, extirparea si indepartarea surselor de infectii cronic tip adeno-amigdalita
cronica.La adult:in caz de hiperestezie faringo-laringiana(fumatori,alcoolici, la cei cu tumori
laringiene pediculate, cu lueta voluminoasa, tabes, tetanie, tulburari psihice.Simptomele de
insuficienta respiratorie merg pana la asfixie si sunt precedate de accese de tuse .Diag dif se face cu
astmul bronsic si cardiac.Tratament:etiologic si cu sedative.

80.Traumatisme laringiene.Traumatisme interne:eforturi vocale exagerate(cand se produc

leziuni musculare sau hemoragii sub mucoasa corzilor vocale, cauzate de surmenajul vocal sau
oboseala generala), corpii straini laringieni(alimentari,diverse obiecte, cu accese de tuse
violenta,dispnee si spasm laringian),arsurile laringelui(inhalatii de gaze toxice,subst caustice cu
dispnee,afonie,disfagie),leziuni secundare unor terapeutici si explorari intralaringiene(dupa tubaj
laringian, cauterizari laringiene, crioterapie laringiana, laringoscopii,bronhoscopii).Traumatismele
externe-traumatisme deschise-arme albe,arme de foc,agenti perforanti si corpi contondenti;-
traumatisme inchise-accidente rutiere,sportive,strangulari,spanzurari.Traumatismele deschise-
riscuri:hemoragia ce poate inunda arborele bronsic,emfizemul cervical si
mediastinal,infectia.Traumatismele inchise sunt sub forma de:contuzii(prin edem,hematom, care se
poate suprainfecta-abces,condrita,si stenoza secundara),fracturi(supraglotice,transglotice,gloto-
subglotice,dezinsertia laringo-traheala, zdrobirea complexa a laringelui,
luxatii).Simptome:dispnee,,tuse,tulburari de deglutitie pana la stare de soc traumatic si hemoragic cu
edem si hematoame locoregionale.La acestea se oate adauga emfizemul scubcutanat-semn de fractura
si solutie de continuitate laringiana.Paraclinic:laringoscopie indirecta, directa, CT, angiografie,
stroboscopia.Tratament:primul ajutor,combaterea socului,hemostaza primara,adm de oxigen si
perfuzie,traheotomie de urgenta,urmarirea si tratarea emfizemului subcutanat si profilaxia infectiilor
secundare,antibioterapie si antiinflamatorii energic aplicate, repaus vocal.

81.Traheotomia-indicatii. Interv chir de scurtcircuitare a caii aeriene sub niv obst faring sau
laring, prin care traheea este pusa in comunicare cu mediul extern.Scopuri: reduce spatial mort
anatomic, aspirarea secretiilor arborelui traheo-bronsic, ventilatie pulm si artificial, izolarea caii
digest de cea resp, manevra de urgent-necesit traheotom in obstr caiilor aeriene prin: procese
inf/tumorale endo sau exocraniene prin compresie.Ind:1. Bypass pt caile aeriene obstruate:.tumori ce
obstr faringe, laringe, trahee sup,malf cong ce det obstr laringelui,lez cu sau fara fractura laringelui
sau trah,paralizie cordala bilat,lez postraumatice severe maxilofaciale, corp strain in CRS, lez infl a
limbii faringe laringe trahee, arsuri;2.Necesitatea aspirare secretii din tract resp inf:tuse ineficienta
postinterv toracoabd,bronhopneum,varsaturi si aspir de cont gastric;3Necesar de oxygen in
CRI:BPOC si hipoventilatie alveolara,depresii res cauzata de intox cu medic, droguri, traumatisme

26
craniene, fracture costale,emfizem,paralizie perete thoracic,aectiuni frecvent implicate-Copil:
laringita acuta din rujeola, lartingita subglotica,papilomatoza laringeana, corpi straini,traumatisme-
Adult: traumatisme,tumori,stenoze laringo traheale, proc infl.Clasificare dupa sediu:unde se practica
traheo:-inalta inel 1-2,-mijlocie inel3-4 (transistmica-in prealabil ligature ismului tiroidian),-joasa 4-6
(indicate la copii micideoarece evita istmul tiroidei si stenoza subglotica).Laringotomia
intercricoidotiroidiana(coniotomie)-in maxima urgent,in coma vigila cu cianoza intense, stop
cardioresp.Este o trahetomie de scurta durata, nu o suplineste pe cea clasica-consta in sectiunea
planuri superf sau a mmbr cricotiroidiene, sau introd provizorie a unui trocar sau ac sau folosirea unei
truse special quick trade.Compicatii: emfizem mediastinal, subcutanat, pneumotorax, hemoragie,
stenoza traheala,pericondrita sau condrita dupa coniotomie.

82.Arsuri si stenoze esofagiene-anatopato,clinic,evolutie.Anatomo-patologic:1.stadiul de

congestie(hiperemie,edem prin iritatie toxica),2.stadiul de ulceratie(sfaceluri cu eliminare prin
voma,ulceratii superficiale sau profunde),3.stadiul de reparatie(cu burjoni carnosi de granulatie ce
inchid aceste ulceratii),4.stadiul de cicatrizare(organizare fibroasa a regiunii lezate si constituirii
stenozei).Deasupra stenozei se observa o dilatatie cu leziuni determinate de staza alimentelor.Clinic:-
per de debut:durere,disfagie,-per intermediara(de remisiune),-per de stenoza(scleroza retractila cu
reducerea progresiva a lumenului).La inceput bolnavul acuza durere,tahicardie,tahipnee, cianoza si
chiar soc.Dupa cateva ore durerea se diminua, apare disfagie totala,hipersalvatie si
regurgitatii.Lichidul regurgitat este fetid,hemoragic si cu fragmente de mucoasa.

83. Arsuri si stenoze esofagiene-complicatii si tratam.Complicatii:perforatia

esofagiana,mediastinita,bronhopneumonie.Instalarea stenozei se carac prin disfagie mecanica,
regurgitatii, alterarea starii generale.Tratament:Primul ajutor-neutralizarea substantei caustice cu
lapte,apa bicarbonatata ptr acizi si apa cu otet ptr alcali.Se aplica terapia antisoc,combaterea durerii
cu antalgice inclusiv opiacee, perfuzii dextran, antiinflamatorii cortizonice,antibiotice.Dilatatii
esofagiene dupa 4-6 sapt de la ingestie.In caz de disfagie totala se practica gastrostoma de
alimentatie.Cand dilatatiile nu dau rezultate se face esofagoplastie cu portiuni de
stomac,ileocolon,colon transvers,ansa intestin subtire.

84.Sdr disfagic-Dif de a tranzita bolul alim din cav bucala prin faringe esof pt a ajunge in
stomac.Clasif in fct de pct de origine :1.disfagie inalta gloso-faringo-laringeana - la inceputul
deglut, si pt solide,durere ( iradiaza in urechea ipsilaterala) accentuate in istmul gatului bilat/unilat,se
fav deglutitia spre partea opusa bolnavul inclinand si capul; Dupa simtp de insotire – a.disfagie
dureroasa ac febrile,disfagie ac dureroasa nefebrila,disfagie febrile prelungita,disfagie dureroase
isolate, 2.disfagie joasa –esofagiana – senz de oprire /greutate profunda perceputa la baza gatului sau
in reg dorsala, jena resp, sialoree,lacrimare,polidisie,alim regurgitate fara efort de varsatura ( precoce
sau tardiv) 2 tipuri : brusca ( disfagie pt lichide-durere cu sialoree lacrimare –corpi straini
esof,esofagita coroziva ac)si progresiva( ev lenta pima dat a pt solide si apoi lichide –stenzone ale
esof si cancer esof).

85.Tumori esofagiene.Benigne-rare-chisti, fibroame, papiloame, adenoame, mioame, lipoame,

hemangioame.Sunt in general mici, in stare de latenta. Debut insidios cu disfagie constanta si
progresiva, avand caracter mecanic ptr solide si apoi si ptr lichide, regurgitatii. Maligne-factori
favorizanti:tutunul,alcoolul,ingestia repetata de lichide foarte reci sau foarte calde, traumatisme,
megaesofagul.Anatomo-patologic:forma vegetanta, ulcerata, infiltrativa. Microscopic:epiteliomul
malpighian. Adenocarcinomul se intalneste in 1/3 inferioara a esofagului. Extinderea neoplasmului se
face prin continuitate, sau contiguitate, pe cale limfatica in reteaua mediastinala sau celiaca

27
abdominala si poate metastaza la distanta in ficat, plamani, os si creier.Simptome:disfagia-initial
partiala apoi totala ptr lichide si solide, durere constrictiva,sialore,regurgitare,sughitul si eructatii
fetide, hematemeza, adenopatii la distanta si mediastinale. Daca nu apar complicatii, bolnavul
decedeaza prin casexie si deshidratare. Paraclinic: Rx-tranzit baritat,examen endoscopic cu prelevare
de biopsie, esofagoscopie, laringoscopie si bronhoesofagoscopia. Tratament:medical(antibiotice si
antiinflamatorii),radioterapie, chirurgical(paleativ prin gastrostomie sau curativ,urmarind extirparea
leziunii cu refacerea continuitatii).

86.Complicatii ale corpilor straini traheo-bronsici.vezi sub20

87.Fistule si chisturi cervicale mediane.Chisturile mediane pot fi localizate

suprahioidian(genian), tirohioidian(tireoglos) sau suprasteral.Chisturile suprahioidiene sunt dermoide
si se dezvolta in grosimea planseului bucal, avand aderenta la hioid sau simfiza mentoniera.Chist
mediocervical(de canal tireoglos)-defect de stenozare a traiect canal tireoglos in migrarea gl tiroide
de la baza limbii catre fata ant a traheei-canalul trece prin osul hioid, formatiunea este
mediana,suprainf-fistulizare-trat:exereza+corp os hioid.

88. Fistule si chisturi cervicale laterale Chisti laterlale-se gas in port laterala cervicala pe marg
Ant SCM pe linia Vialleton.Ca structura sunt fie dermoide cu continut sebaceu sau cel mai frecvent
amigdaloide, cu structura de mucoasa faringiana. .-sunt vicii de acolare a arcului branhial,2.3.4 si se
intind de la loja amigd in jos pe marg Ant a SCM. -se poate suprainfecta, fistuliza rar maligniza. trat:
exereza.

89.Diagnostic si principii de tratament in corpii straini traheo-bronsici vezi 20.

90.Sdr de penetratie in corpii starini traheo-bronsici vezi 20

91.diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni ganglionare-Adenitele cronice

nespecifice-rare.Clinic:hipertrofie ganglionara cervicala, nedureroasa si de duritate variabila,
descoperind in acelasi timp focarul primar inflamator.Tratament:asanarea focarului infectios primar,
urmata de extirparea adenopatiilor, examenul histologic.Adenitele cronice specifice-tuberculoasa,
sifilitica, actinomicotica.Adenopatia tuberculoasa-mai frecventa, putand fi primara, avadnd o poarta
de intrare buco-faringiana sau secundara unor leziuni pleuro-pulmonare si foarte rar peritonite
tuberculoase.Se intalneste o forma cazeoasa, frecvent polinodulara, de consistenta si aspecte diferite,
procesul de cazeificare putand merge spre fistulizare cutanata si o forma limfomatoasa caracterizata
prin ganglioni mari uni sau niaterali ce nu se cazeifica.Dg:punerea in evidenta a bacilului Koch prin
biopsie.tratament: medical, igieno-dietetic si tuberculostatic, chirurgical in caz de fistulizare.Adenita
cronica sifilitica- in prezenta unei leziuni primare la nivelul buzelor si cavitatii bucale.In evolutie
determina adenita secundara si tertiara.Diag se pune serologic si biopsie.

92. diagnosticul tumefactiei cronice cervicale-formatiuni neganglionare. Flegmonul difuz al

gatului:o infectie cu punct de plecare adenita, cu evol insidioasa, lenta, avand ca poarta de intrare
reprezentata de angina, furuncul, carie dentara.Clinic:aparitia unui placard dur, nedureros, fara febra
la inceput.Dificil de diferentiat de actinomicoza-biopsie.Tratament:antiinflamator si antibiotic
general si local.Trat chir este efectuat ptr drenajul abceselor multiple sau ptr excizia placardului cand
apar fen compresive.

28
 93.Adenoflegmonul laterocervical-fuzarea infectiei de la nodulii limfatici cervicali, fie
superficial in tesutul deasupra aponevrozelor si muschii gatului, fie profund sub acestea.Se
caracterizeaza prin semne inflamatorii, cu durere si impastare difuza la nivel cervical, cu posibilitate
de difuziune a supuratiei spre spatiile interstitiale cervicale sau spre mediastin.Punctia exploratorie in
locul de maxima fluctuenta evidentiaza colectia purulenta si permite prelevarea de secretie pentru
antibiograma.Anatomo-patologic:adnoflegmonul submaxilar si adenoflegmonul
carotidian(laterocervical).In evolutie poate determina unele complicatii:fistulizare, erodarea unor
vase mari cu hemoragii si tromboze, difuzarea spre

29