UNIVERSITATE’’ AUREL VLAICU’’ ARAD

FACULTATEA DE TEXTILE

PROIECT

ORGANE DE MASINI SI MECANISME

REDUCTOR DE TURATIE CU ROTI DINTATE

INDRUMATOR EXECUTANT

2009
BIBLIOGRAFIE:

CAIET DE SARCINI MARCU BALEKIS –REDUCTOARE CILINDRICE

ATLAS DE REDUCTOARE

COLECTII DE STANDARDE PENTRU REDUCTOARE

 TEMA PROIECT

SA SE PROIECTEZE UN GRUP DE ANTRENARE

COMPUS DINTR-UN MOTOR ELECTRIC ASINCRON
TRIFAZAT SI UN REDUCTOR DE TURATIE CU ROTI
DINTATE CU DINTII INCLINATI INTR-O SINGURA
TREAPTA.
GRUPUL DE ANTRENARE VA SATISFACE
URMATOARELE CONDITII:
COD REDUCTOR : 1C2N001
PUTEREA DE ANGRENARE : P=11KW
VITEZA UNGHIULARA DE ANTRENARE : 1  300 rad s
RAPORT DE TRANSMISIE: i=2.36
UNGHIUL DE INCLINARE A DANTURII:   10

NR. DE ANI DE FUNCTIONARE PRELIMINAR: na  4

NR. DE SCHIMB DE LUCRU PRELIMINAR: ns  2
DURATA RELATIVA DE LUCRU: drl=55%
 SCHEMA CINEMATICA

Numarul de trepte 1
Tip de angrenaje C
Pozitia relativa a axelor angrenajelor 2
Indicatii suplimentare N-reductoare cu axele arborilor de intrare si de
iesire dispuse altfel decat cele indicate la simb. H…E
Solutia constructiva- Tipul lagarelor –o cifra-0-
Lagare cu elemente de rostogolire
Modul de fixare a carcasei –2cifre-01-
Carcasa deasupra placii de sprijin
 1. SCHEMA CINEMATICA

2. DESCRIEREA CONSTRUCTIVA SI FUNCTIONALA A

TRANSMISIEI
Reductorul se compune din doua roti ,pe doi arbori de contact.
Transmiterea momentului de arbore catre roata si invers se face prin pene.Cei
doi arbori se monteaza pe cate doi rulmenti.
Acest subansamblu se monteaza intr-o carcasa inchisa cu patru capace,doua
strapunse si doua nestrapunse.
De arborele de intrare se leaga motorul ,iar de arborele de iesire se leaga masina
de lucru.
In partea inferioara a carcasei avem o talpa care se prinde in pardoseala
 3. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC DE FUNCTIONARE
30  1
Calculam n1   rad min


n  2864.78 rad min

1

Denumirea motorului Tip AT160M42 A-2

p=11
n=2930 min 1
i=2.36 A V
=86%
cos=0.87
Mp
 1.8
Mn
Mm
 2.2
Mn
Ip
7
In
GD 2  0.164daNm 2
G=100 Kg

4. CALCUL CINEMATIC AL TRANSMISIEI

4.1. CALCULUL VITEZELOR UNGHIULARE PRELIMINARE

  n1real
1   rad s
30
n1
 turatia reala a motorului ales  rot min 

n1
 2930 rot min

  2930
 1real
  306.82 rad s 
30

 2 real
 1real  rad s 
i

 2 real
 1real  rad s 
i
306.82
 2 real
  130.00 rad s 
2.36
 5. BILANT ENERGETIC AL TRANSMISIEI

5.1. RANDAMENTUL PRELIMINAR

 tr
 0.995 rot min 

5.2. CALCULUL PUTERII SI PIERDEREA DE PUTERE

P  11 KW 
1

P  P   KW 
2 1

P  10.945 KW 
2

 P  P  P  0.055 KW 
1.2 1 2

5.3. ELABORAREA BILANTULUI ENERGETIC

5.4. CALCULUL MOMENTULUI DE TORSIUNE PE CEI DOI ARBORI AI
TRANSMISIEI

P  KW    N  mm 6
M 1 .2  10 1 .2

  rad s 1 .2

P  KW    N  mm M  35851.63 Nmm

6
M  rad s 10
 1

 1 1
1

P  KW    N  mm M  84192.307 Nmm

6
M 
  10 2

 2 2
rad s 2

6. ALEGEREA MATERIALELOR PT ROTILE DINTATE

6.1. JUSTIFICAREA ALEGERII

OLC OLC
35 45

am ales pt roata 1: OLC 35

am ales pt roata 2: OLC 45

Alegerea a fost facuta asa pentru ca angrenajul este mediu solicitat OLC
,roata conducatoare functioneaza in conditii mai grele decat roata condusa si
pentru a diminua conditia de gripare am ales pentru roata conducatoare
OLC 45
si pentru roata condusa OLC 35

6.2. CARACTERISTICILE MECANICE ALE MATERIALELOR

OLC 45
-duritatea 185
OLC -duritatea 170
35

H  1.5HB  200
lim

F  0.4HB  140
lim

Pentru roata dintata 1 OLC 45

avem: H  447.5 N mm 
lim 1
2

F  214 N mm 
lim 1
2

Pentru roata dintata 2 OLC 35

avem: H  455 N mm 
lim 2
2

F  208 N mm 
lim 2
2

6.3. CALCULUL FACTORULUI DE MATERIAL

Z E
 189.8 MPa
modulul de elasticitate =0.3
E= 2.06  10 5

7. ALEGEREA CLASEI DE PRECIZIE A ANGRENAJULUI

Treapta de precizie=7 pentru ca o treapta de o precizie prea mare este mai

costisitoaare, iar aceasta treapta este folosita la reductoare obisnuite :roti dintate
utilizate in constructia masinilor textile ,motoare cu ardere interna care lucreaza
la viteze relativ mari si sarcini medii.

8. ALEGEREA LUBRIFIANTULUI

Pentru ungerea rotilor dintate alegem un ulei de transmisie denumit TIN 82 EP

cu urmatoarele caracteristici:
 mm 2 
-vascozitate la 50 0 C  50  82...90  
 s 
-in contact cu piesele din otel temperatura nu va depasi 80 0 C
-se schimba la intervale de 6 luni-2 ani
-nivelul se complecteaza periodic la 500 ore de functionare sau de cate ori este
necesar

9. DETERMINAREA TENSIUNILOR ADMISIBILE LA

SOLICITAREA DE CONTACT

9.1. TENSIUNEA LIMITA DE BAZA

 H lim1

 477.5 N mm 2 
 H lim 2
 455 
N mm 2


9.2. CALCULUL VALORIIFACTORULUI NUMARULUI DE CICLURI LA

SOLICITAREA DE CONTACT Z N

Dh  1
N HE

2
DRL

Dh=durabilitatea in secunde a reductorului

n  zile ns nh n sec
Dh  na      5990400 sec
an zi schimb h
N HE  4.94  10 9
Din anexa 1.9 voloarea lui NZ  1

9.3. VALOAREA COEFICIENTULUI DE SIGURANTA SHP

SHP  1,3....2,5
SHP=2
9.4. FACTORUL DE INFLUENTA AL UNGERII ZL

4(1.0  C ZL )
Z L  C ZL  2
 80 
1.2  
  50 

C ZL  0.83
 50  85
Z L  0.978

9.5. FACTORUL DE INFLUENTA A VITEZEI PERIFERICE ZV

21.0  C ZV 
Z V  C ZV  0 .5
 32 
 0.8  
  
C ZV  0.85
  4 m s 
Z V  0.95

9.6. FACTORUL INFLUENTEI RUGOZITATII FLANCURILOR

CZR
 3 
  
ZR
 R Z 100 
C ZR  0.15
RZ 100  6 Ra
Ra  1.6
RZ 100  9.6
Z R  0.83

9.7. FACTORUL INFLUENTEI DURITATII FLANCURILOR ZW

HB
Z W  1.28 
1700
H B  170
Z W  1.18
9.8. CALCULUL TENSIUNII ADMISIBILE LA CONTACT

 H lim
 HP   Z N  Z L  ZV  Z R  ZW
S HP
 HP  207.01 N mm 2 

10. DETERMINAREA TENSIUNII ADMISIBILE LA INCOVOIERE

 FP

10.1. TENSIUNEA LIMITA LA INCOVOIERE


 F lim  208 N mm 2 
10.2. FACTORUL NUMARULUI DE CICLURI DE SOLICITARE
YN  1

10.3. FACTORUL SENSIBILITATII MATERIALULUI LA CONCENTRATOR DE

TENSIUNE

Y  1.55

10.4. SIGURANTA MINIMA LA OBOSEALA S FP  1.8......4

S FP  2

10.5. FACTORUL DE RUGOZITATE

YR  1

10.6. FACTORUL DE DIMENSIUNE

YX  1

10.7. TENSIUNEA ADMISIBILA LA INCOVOIERE  FP

 F lim
 FP   YN  Y  YR  Y X
S FP

 FP  161.2 N mm 2 
11. DETERMINAREA NUMARULUI OPTIM DE DINTI

11.1. FACTORUL DE UTILIZARE KA

K A  K A1  K A 2  K A3
K A1  1.25
K A2  1
K A3  0.9
K A  1.12

11.2. FACTOR DINAMIC K V

K V  1.4

11.3. COEFICIENT DE LATIME  a

 a  0. 3

11.4. FACTORUL DE REPARTITIE A SARCINII PE LATIMEA ROTII

Pentru ca angrenajul nu il vom roda in fabrica alegem :

K H  1.35
K F  0.8  K H
K F  0.8  1.35  1.08
K H ...K F  1

11.5. FACTORUL GRADULUI DE ACOPERIRE

Z  1
Y  1

11.6. FACTORUL GEOMETRIC Z H

Z H  2.46
11.7. FACTORUL INCLINARII DANTURII Z

Z  cos   0.992
Y  1

11.8. FACTORUL DE FORMA

YFA  2.8

11.9. FACTOR DE CONCENTRARE LA BAZA DINTELUI

YSA  Y  1.55

11.10.CALCULUL NUMARULUI DE DINTI

 Z E  Z H  Z    FP
2
K H K H i  1
Z 1OPTIM     
Y  YFA  YSA  HP
2
K F K F i

Z E  189.8 MPa

Z 1OPTIM  752.93

11.11. ALEGEREA NR. DE DINTI PENTRU PINIONI SI CALCULUL NR. DE

DINTI A ROTII CONDUSE

Este recomandat in functie de materrialul rotii sa se aleaga un numar de dinti

intre 17 si 25.
Aleg pentru Roata 1 (roata conducatoare Z1  20 )
Se calculeaza Z 2 (nr. de dinti a rotii conduse)
Z2
i
Z1

Z 2  i  Z 1  47.2

Numarul de dinti a rotii conduse trebuie sa fie numar intreg, deci Z 2  47

11.12. CALCULUL VALORII EFECTIVE A RAPORTULUI DE TRANSMISIE SI

A VITEZEI UNGHIULARE
 Z2
ireal   2.35
Z1
1 306.82
 2 real    130.56 rad / sec
ireal 2.35

11.13. STABILIREA SOLICITARII PREDOMINANTE A ANGRENAJULUI

Daca nr. de dinti Z 1 ales este mai mic decat nr de dinti optim Z 1optim solicitarea
predominanta va fi oboseala la contact. Daca nu , solicitarea predominanta va fi
oboseala la incovoiere.

12. CALCULUL DISTANTEI PRELIMINARE DINTRE AXE

2
 Z H  Z   Z E  Z  Z B  K A  K V  K H  K H  P1
a H  100(i  1)  3 
 
 
  HP  2  i  1   A
a H  216.37 mm

13. CALCULUL GEOMETRIC AL ANGRENAJELOR

13.1. CALCULUL MODULULUI SI STANDARDIZAREA ACESTUIA

2 aprel  cos 
mnprel   6.36
 Z1  Z 2 
a prel  a H

Aleg conform STAS-9822-S1 modulul m n  6

13.2. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROTILOR DINTATE

-Calculul distantei dintre axele de referinta a 0

mn  Z 1  Z 2 
a0 
2  cos 
a0  204.10 mm

-Standardizarea distantei dintre axe.

-Aleg conform STAS(6012/60) a=205(mm)
-Parametrii cremalierei de referinta
 0  20 0
W0  0.25
f0  1

-Unghiul de referinta in plan frontal

 tg 0 n 
 0 t  arctg  
 cos  
 tg 20 
 0 t  arctg    20.28 0
 cos 10 

-Unghiul de angrenare in plan frontal

a 
 t  arccos 0 cos  0t 
 a 
 204.10 
 t  arccos cos 20.28   20.95 0
 205 

-Suma deplasarilor specifice de profil

 Z  Z 2   ev t  ev 0t
X S   X1  X 2   1
2 tg 0t  cos 
Z1  20
Z 2  47
  10
ev Y  tg Y   Y
Y -in radieni
ev20=0.014
ev  t  0.017216638
ev  t 0  0.015561681
X S   X 1  X 2   0.152 mm
Z 1  20
X 1  0.2 mm
X 2  0.048 mm

-Diametrul de utilizare
mn  Z 1.2.
d 1.2. cos 
mn  6 mm
6  20
d1   121.85 mm
cos10
6  47
d2   286.35 mm
cos10
-Diametrul de rostogolire
cos  0t
d w1.2  d1.2.
cos  t
d W 1.  122.38 mm
d W 2.  287.61 mm

-Diametrele de baza
d b1.2.  d1.2.  cos  0t
d b1.  114.28 mm
d b 2.  268.59 mm

-Jocul radial in plan frontal

W0 t  W0 n cos 
W0 t  0.246

-Diametrele de fund

d f 1.2.  mt  Z 1.2.  2 f 0t  X t1.2.  W0t  

d f 1.  107.448 mm 
d f 2.  266.47 mm 

-Diametrele de varf

d a1.2.  2 a1  mn  f 0 n  X 2.1.    d 2.1.

d a1.  136.22 mm
d a 2.  298.75 mm

-Calculul inaltimii dintilor

d a1.2.  d f 1.2.  2h
d a1.2.  d f 1.2.
h
2
h  14.38 mm
h  16.14 mm
-Gradul de acoperire in plan frontal

  1   2
 2

Z  d 
 1.2.  1.2.   a1.2.   1  tg t 
2   d b1.2.  
 
 1.  0.846
 2.  0.779
   1.625

13.3. CALCULUL LATIMII PRELIMINARE A ROTII DINTATE

b-latimea
b2   A  a  61.5 mm
b2  61.5 mm
b1  b2  5.....10 mm
b1  70 mm

14. DIMENSIONAREA CONSTRUCTIVA A ROTILOR DINTATE

-Alegerea tipului de roata dintata se face in functie de diametrul de fund ( d f )

-Daca d f  1.8  d si d a  150
d=diametrul arborelui in zona de mutare a rotii atunci se va alege o roata dintata
corp comun cu arborele (fig.1.12 pag47)
-Daca conditia de mai sus nu este indeplinita ,roata dintata va fi montata pe
arbore
-Daca d a (diametrul de varf)  150 ,roata arata ca si in fig 1.14 pag 48
-Daca d a =150  500 fig 1.16. pag 49
-Daca d a  500 fig.1.17 pag 49
Fig.1.12.

fig.1.14.
15. CINETOSTATICA ANGRENAJELOR

15.1. CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJ

2MI
Ft1.2. 
d W 1.2.
Fr1.2.  Ft .1.2.  tg t
FX .1.2.  Ft .1.2.  tg 
Ft .1.  585.906 N 
Ft .2.  585.461 N 
Fr .1.  224.32 N 
Fr .2.  224.15 N 
FX .1.  103.31 N 
FX .2.  103.23 N 

15.2. REPREZENTAREA EPUREI SPATIALE A FORTELOR DIN ANGRENAJ

16. PROIECTAREA ARBORILOR DE TRANSMISIE

16.1. DIMENSIONAREA PRELIMINARA A ARBORILOR

16  M .1.2
d Pr .1.2  3
   at
 at -tensiunea admisibila la torsiune
 at  12.....20 M Pa
 at  15

Obs. Diametrul calculat in aceasta metoda va fi cel mai mic diametru al

arborelui,adica diametrul din zona de fus.

d Pr .1.  23 mm

d Pr .2.  30.57 mm
16.2. ALEGEREA RULMENTILOR

Din catalogul de rulment SKF aleg urmatorii rulmenti:

-pentru arborele 1 aleg 7305B cu urmatoarele caracteristici:
d r  25
Dr  62
Br  17

-pentru arborele 2 aleg 7307B cu urmatoarele caracteristici:

d r  35
Dr  80
Br  21
16.3. SCHITAREA ARBORILOR
16.4. CALCULUL REACTIUNILOR DIN REAZAME

M B 0
dw1
VAI   x  y   Fr1  y  Fx1  0
2
M A 0
dw1
VBI   x  y   Fr1  x  Fx1  0
2
VAI  VBI  Fr1  0
dw1
Fr1  y  Fx1 
VAI  2
x y
VAI  161.93 N 
dw1
Fr1  x  Fx1 
VBI  2
x y
VBI  62.38 N 

Plan orizontal

M B 0
H AI   x  y   Ft1  y  0
M A 0
H BI   x  y   Ft1  x  0
H AI  H BI  Ft1  0
Ft1  y
H AI 
x y
F x
H BI  t1
x y
R AI , BI  V 2 AI , BI  H 2 AI , BI
.

Plan orizontal
 Ft1  y
H AI   292.9 N 
x y
F x
H BI  t1  292.9 N 
x y
H AI  H BI  Ft1  0
2
R AI , BI  V 2 AI , BI  H AI , BI
R AI  334.72 N 
R BI  299.51 N 

17. TRASAREA DIAGRAMELOR DE MOMENT

18. VERIFICAREA RULMENTILOR

18.1. CALCULUL SARCINII DINAMICII ECHIVALENTE

Rulmentul I 7305 B Sarcina dinamica C  24.200 N 

Sarcina statica C o  12.700 N 

Rulmentul II 7307 B Sarcina dinamica C  36.400 N 

Sarcina statica C o  20.400 N 

Sarcina dinamica echivalenta PR se calculeaza in functie de raportul dintre FX

si R A, B .
Datorita faptului ca FX este destul de mic se accepta PR = R A, B

18.2. VERIFICAREA DURABILITATII RULMENTILOR

P
10 6  Cr 
L10 h   
60  n  Pr 

L10 h  durabilitatea nominala in ore

Cr –sarcina dinamica C a rulmentului
Pr-sarcina radiala echivalenta
p- exponent =3

L10 hAI  2149721.69 min 

RA I
L10 hBI  3000497.33 min 

19. VERIFICAREA PENELOR

Calculul penelor se rezuma la alegerea din standarde a dimensiunilor sectiunii
transversale ale penei in functie de diametrul arborelui si de a determina
lungimea necesara a penei.

Din conditia de rezistenta la solicitarea de contact rezulta:

2M t
lC   mm
d  h  t1  as
 as  100  180   MPa

Din conditia de rezistenta la solicitarea de frecare rezulta:

2M t
lf   mm unde:
d  b   af
 af   0.2  0.3   C

b=8 h=7 t1  4 t 2  3.3 l=18-90 mm

Mt 
momentul de torsiune
d =diametrul pe care se monteaza pana 27
  100

l C  8.85  mm