1,Mult stimate Domnule Preşedinte !

Mulţi stimaţi Membri ai Comisiei! Onorată asistenţă! Permiteți-mi să vă prezint

principalele rezultate ale studiului “Sănătatea și securitatea în munca în medicina
primară”

2.-Menţinerea sănătăţii populaţiei într-o stare bună este o condiţie obligatorie pentru
dezvoltarea durabilă a oricărei naţiuni
-Protecția sănătății cetățenilor din Republica Moldova este o prioritate a politicii
naționale a țării și este pusă în aplicare prin "CoduL Muncii", Constituția Republicii
Moldova.
- în perioada 2012-2017 s-a constatat o majorare a locurilor de muncă din economia
națională care nu îndeplineau cerințele sanitare și igienice pentru nivelul maxim admisibil
3. Scopul cercetarii noastre consta in: Evaluarea riscurilor profesionale si elaborarea de
recomandari pentru imbunatatirea managementului sistemului de securitate si sanatate in
munca in AMT.
Pentru a realiza scopul au fost propuse urmatoarele obiective:
-Analiza bibliografiei despre impactul procesului de muncă și condițiilor ocupaționale
asupra stării de sănătate a angajaților.
-Analiza comprehensivă a conceptelor de „protecție a muncii” și „securitatea și sănătatea
în muncă” (SSM) și a mecanismului de asigurare și a exercitării controlului asupra
respectării legislației în domeniul SSM.
-Investigarea procesului de muncă,cu evaluarea condițiilor de muncă după greutate,
intensitate, nocivitate și periculozitate.
-Propunerea unui algoritm de organizare și funcționare a SSM în IMSP din AMT
Importanta practica a actualei cercetari consta din:
-Rezultatele studiului reprezintă un prim pas în evaluarea riscurilor profesionale în AMP.
- Au fost elaborate propuneri de perfectare a dosarului SSM a IMSP din AMP.

4. Actualul studiu a fost realizat in perioada Septembrie 2018-aprilie 2019, folosind date
statistice din bazele de date deschise ale Biroului National de Statistica si Centrul
National de Management in Sanatate. Au fost selectate datele ce se refera la accidentele
de munca, numarul IMSP din AMP.

5. Activitatea MF a fost evaluata pe o perioada de 50 zile/om,

-factorii mediului ocupational (microclimat,iluminat, zgomot)-150 masurari
-au fost diagnosticat si evaluat stresul profesional pe un lot de 37 de MF.
6.

7.Metodele de cercetare folosite in studiu sunt

-Metode de evaluare a riscului profesional,
-Metode igienice
-Metode psihologice(Pentru evaluarea stresului profesional au fost aplicate cinci
chestionare: test de inventariere a simptoamelor de stres, de evaluare a stresului
organizational McLean, de evaluare a tipului de raspuns la stres Iu. Melnic, test
psihologic PSM-25 si testul de diagnosticare si evaluare a sindromului de ardere
profesionala.)
-Metode epidemiologice si metode statistice..
8.Istoric vorbind,parintele stiintei despre maladiile profesionale este medicul italian,
profesorul de medicina practica la Modena1671, apoi director al Universitatii din padova
Bernardino Ramazzini, care in anul 1700. a publicat lucrarea despre bolile meseriasilor.
-In sec xvii, odata cu inceperea revolutiei industriale din Anglia, care se extinde si in
tarile Europei in sec.xviii-xix, deoarece numarul accidentelor de munca a crescut
considerabil.
-In 1833 apar primii inspectori pentru fabrici, iar in 1844 a fost adoptat „Marele act al
fabricii”, care a dăinuit aproape un secol .
-Temelia SSM a fost pusa la sfr. Sec xix-lea incep sec. xx-lea.
9. In literatura de specialitate sunt consacrate diferite notiuni de SSM, in continuare vom
cita citeva din aceste notiuni:Legea Securitatii și sănătății în munca a RM nr.186 din
10.07.2008, defineste termenul de SSM drept „un ansamblu de activități având ca scop
asigurarea celor mai bune condiții de lucru, apararea vieții, sănătății, integrității fizice
și psihice a lucratorilor.”
OIM definește SSM drept ”ansamblu unitar de norme juridice imperative care au ca
obiect reglementarea relațiilor sociale ce se formează cu privire la organizarea
multilaterală, desfășurarea și controlul proceselor de muncă, în scopul asigurării
condițiilor optime, la nivelul științei și tehnicii moderne, pentru apărarea vieții,
integrității corporale și sănătății tuturor participanților în acest proces, prevenirea
accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale
10. SSM in conceptiune legislativa si doctrinala este definită ca fiind o instituţie a
dreptului muncii, cuprinzînd ansamblul normelor juridice, cu un caracter
preponderent imperativ, care reglementează relaţiile sociale de asigurare a
integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor prin stabilirea atît în sarcina
angajatorului şi autorităţilor publice, cît şi a salariaţilor, a prescripţiilor obligatorii
de realizare a activităţilor administrativ-organizatorice, tehnico-inginereşti şi
sanitaro-igienice pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.
11. Conform standardului international ISO 45001,SSM reflectă prioritatea sănătății
față de siguranța muncii
12. Conform Constitutiei RM, art. 43. alin. 2. : „Salariații au dreptul la protecția
muncii, la un salariu minim pe economie, repaos saptaminal, concediul de odihnă
plătit”.
Odata cu aderarea RM la OIM in 1992, au fost adoptate 43 de conventii, parlamentul RM
a adoptat 16 legi,36 de acte normative in domeniul relatiilor de munca si 30 de acte
normative in domeniul SSM.
13. Sintagmele ”protecția muncii” și ”securitate și sănătate în muncă”, nu sunt noțiuni
diferite;ele pot fi considerate sinonime;
14.
15. Evaluind factorii mediului ocupational(temperatura, umiditatea relativa, viteza
aerului, iluminatul, zgomotul, bioxidul de carbon, pulberi) la locul de munca observam ca
majoritatea factorilor, exceptie viteza aerului care are un nivel mai mic spre deosebire de
restul cu un nivel crescut fata de nivelul maxim admis.
16. Analizind durata zilei de munca a MF,care este de la 6-10.5h, mediu 8.2h. Analizind
tura de seara si dimineata vedem ca pentru lucrul de baza in mediu se cheltuie 96.62%-
98.21%, pentru pauze tehnologice se cheltuie 0.8-0.8.%, pentru pauzele pentru odihna si
necesitati personale din durata zilei de munca se cheltuie 2.61%-1%.Obligatiunile de
serviciu a MF in tura de dimineata si seara practic sunt similare, diferentele inregistrate
nu sunt semnificative statistic.
-Pentru detalizarea activitatilor unui MF, am recurs la fotografia zilei de munca. Prin
fotografiere s-a decelat ca in timpul primirii, convorbirilor cu bolnavii si/sau parintiii
copiilor bolnavi le-au fost dedicate 15.6 % din durata lucrului de munca, in mediu 4.8
min/ bolnav.Examinarea pacientilor maturi ocupa 12.5%, revenind in mediu 4.8 min/
bolnav, iar examinarea copiilor 5.2%, adica cite 5.3 min/ copil.
Foarte mult timp se pierde pentru completarea documentatiei-12.5%, din durata lucrului
de baza.Lucrul profilactic I se dedica 8.1% in zi.Pentru convorbirile de serviciu sunt
folosite 4.2% si numai 15 min in zi constituie timpul alocat pentru odihna si necesitati
fiziologice al MF.
17. Evaluarea chestionarului cu privire la inventarierea simptoamelor de stres, pune in
evidenta ca 30 MF(81.1%)au semnalat simptoame caracteristice pentru un stres moderat
si nici un MF nu a relatat despre simptoame ale unui stres mare.
-Repartizarea MF dupa riscul bolilor cardiovascular dupa scala Mc Lean pune in evidenta
ca jumatate din MF (19-51.4%)manifesta comportament tip A, fiind un risc mare pentru
bolile sistemului circulator. Pe locul doi sunt medicii cu comportament tip AB(14-37.8%)
au risc mediu de dezvoltare a bolilor cv.
18. Evaluarea caracteristicilor individuale a MF care duc la formarea stresulu
organizational, mentionind ca valorile inregistrate se plaseaza sub nivelul mediu,
valorind de la 6.3- flexibilitatea comportamentului pina la 9.7 puncte –diapazonul
intereselor MF.
19. Analizind capacitatea cognitiva(capacitatea de a se cunoaste insasi pe sine), observam
ca majoritatea au manifestat un nivel sub mediu(91.9 %), dintre care 75% au valori la
limita superioara a nivelului sub mediu.Rezultatele ne arata necesitatea in consultul de
catre MF a unui psiholog pentru modificarea comportamentului individual.
-Evaluind diapazonul intereselor, mentionam ca 38% MF au un diapazon mediu al
intereselor, in acelasi timp majoritatea manifesta un diapazon sub mediu si mic a
intereselor, ceea ce inseamna ca acestia au doar obligativitatea de asi indeplini doar
responsabilitatile profesionale.
20.In ceea ce priveste acceptarea valorilor celorlalti se observa o retinere in acceptarea
valorilor celorlalti, ceea ce inseamna supraestimarea calitatilor profesionale proprii, si
negarea sau subestimarea calitatilor colegilor de serviciu.Aceasta situatie este o sursa de
stres organizational,cu posibile erori de diagnostic si tratament.
-O alta sursa a stresului organizational este rigiditatea comportamentului individual al
MF, care in 5.4% si 61.5% cazuri sunt la limita inferioara a nivelului submediu a scalei
McLEAN.
21. Evaluind capacitatea de munca a MF dupa scala McLean, observam ca 9 MF(24.3%)
au o capacitatea de munca scazuta, iar 11(37.8%) capacitate de munca la limita inferioara
a nivelului submediu., asta ne demonstreaza influenta negativa a muncii asupra starii
psihoemotionale a MF.

22. Analizind nivelul de stres , dupa starea indicilor somatici, comportamentali si

emotionali-testul PSM-25 ne arata ca 29(78.4%) MF au un nivel scazut de stres, iar
8(21.6) un nivel mediu de stres.

23. Evaluind tipul de raspuns la stres a MF, observam ca majoritatea(24) sau 64.9% au un
raspuns calm la stres,persoanele sunt linistite,au un echilibru in munca.Pe locul doi se
plaseaza persoanele optimiste ca raspuns la stres(9-24.3%), ele sunt pline de
viata,energice.

24.Analizind sdr de ardere profesionala , fiecare al patrulea MF manifesta un nivel inalt

al epuizarii emotionale, fiecare al cincilea- nivel inalt de depersonalizare, si fiecare al
saselea-nivel inalt de reducere a meritului personal in activitatea personala. 64.9% din
MF au un nivel mediu de depersonalizare.

28,,Am efectuat estimarea solicitarii fizice, neuropshihice si periculozitatea muncii MF in

conformitate cu criteriile igienice de clasificare si estimare a conditiilor de
munca.Rezultatele obtinute ne demonstreaza ca activitatea MF este nefavorabila, factorul
determinant fiind reprezentat de suprasolicitarea neuro-psihica

29,
1.Dreptul la SSM in RM este asigurata de catre constitutia RM(art 42-43),
reglementat de codul muncii.Conform prevederilor legii RM, cu privire la
SSM,toate unitatile economice, indiferent de domeniul de activitate sunt
obligate sa creeze serviciu de ssm sau sa desemneze o persoana responsabila.
2.Pentru preventia riscurilor profesionale, angajatorul conform legii este obligat sa
evalueze riscurile la toate locurile de munca, iar in caz de lipsa a Serviciului
de SSM in unitate, pot fi contractate persoane competente din exterior.
3Garantia activitatii profesionale eficiente este prezenta unui mediu de munca
sigur.Factorii de agresiune din IMSP sunt reprezentati de factorii biologici, de
infectare(infectia nosocomiala,infectii care se transmit prin singe), factorul
toxic-chimic(dezinfectante, medicamente,pulberi), factorul
fizic(microclimat,iluminat,zgomot,UV,laser,factorul traumatic) si factorul
 psihologic-emotional,stresant.
4.Obiectivul SSM in institutiile medicale din cadrul AMP este asigurarea SS nu numai a
pacientilor si familiilor acestora, dar si a personalului medical, atit in institutiile medico-
sanitare, cit si la acordarea asistentei medicale la domiciliul pacientului.

30,5. Evaluarea riscurilor profesionale în cadrul AMT Rîșcani a identifact prioritar

factorul psihologic:
88,1% MF au un nivel moderat de stres, după chestionarul de inventariere a
simptoamelor de stres;
51,4% MF au un comportament de tip A, ceea ce este apreciat ca risc sporit pentru
dezvoltarea bolilor cadriovasculare;
MF manifestă un nivel de la mic până la submediu a capacității cognitive,
lărgimea intereselor, acceptarea valorilor celorlalți și flexibilitatea
comportamentului. Factorii respective detemină formarea stresului organizational;
24,3% MF au o capacitate de activitate scăzută, iar 11 (37,8%) – capacitate de
muncă la limita inferioară a nivelului sub mediu;
fiecare al patrulea MF manifestă un nivel înalt al epuizării emoționale, fiecare a
cincilea – nivel înalt de depersonalizare și fiecare al șaselea – nivel înalt de
reducere a meritului personal în activitatea personală.
64,9% de MF manifestă nivel mediu a componentei de depersonalizare a
sindromului de ardere profesională;
78,4% MF au nivel scăzut de stres după starea indicilor somatici, comportamentali
și emoționali;
64,9% MF reacționează la stress calm și 24,3% - optimist, ambele tipuri de
răspuns la stress fiind favorabile din punct de vedere a riscului de dezvoltare a
modificărilor funcționale adverse e sănătate.
31,6. La acordarea asistenţei medicale primare se creează condiţii de muncă specifice
care impun organismului medicilor de familie, în timpul exercitării muncii, un volum de
cerinţe faţă de funcţionalitatea organismului. Conform criteriilor igienice de clasificare a
procesului și condițiilor de muncă după greutate, intensitate, nocivitate și periculozitate,
activitatea profesională a echipei MF se raportează la clasa condițiilor admisibile după
solicitarea fizică și factorii de mediu și la condiții nocive, gradul 3.1-3.3 după solicitarea
neuro-psihică. Efectele pentru sănătate în cazul expunerii la condiții de muncă respective
se maniferstă prin nivel supramediu a morbidității prin incapacitate temporară de muncă
și cazuri sporadice de boală profesională.

32. Pentru îmbunătățirea SSM în instituțiile medicale din AMP, în baza rezultatelor
actualului studiu, considerăm oportune următoarele recomandări:
-Desemnarea unei persoane responsabile de SSM în fiecare tip de IMSP din cadrul AMP.
-Perfectarea dosarului SSM, în care să se regăsească documentele din legislatia RM.
-Evaluarea riscurilor profesionale la fiecare loc de muncă.
-Prioritizarea măsurilor de asanare a mediului ocupațional și prevenție a reacțiilor
negative pe starea de sănătate a MF în funcție de clasificarea riscurilor.
-Organizarea și efectuarea examenului medical periodic a personalului medical în
conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1025 din 07.09.2016
-Instruirea sistematică (2 ori/an) a personalului IMSP din AMT în domeniul SSM.